Horia Moldovan - Romantismul

ROMANTISMUL N ARHITECTURA EUROPEAN
ORIGINILE SI EVOLUTIA PN LA MIJLOCUL SECOLULUI AL XIX-LEA

DRD. ARH. HORIA RADU MOLDOVAN
1

1. MI$CAREA ROMANTIC

1.1.TERMINOLOGIE
Pentru prima dat termenul ,romantic este utilizat n Anglia secolului al XVII-lea, ca derivat al
cuvntului ,romance. Totodat limba romantic desemna dialectul utilizat curent, limba
vulgar, diIerit de limba oIicial latina
1
.
Mai trziu n Anglia perioadei de nceput a secolului al XVIII-lea, romantism desemna
naratiunile medievale scrise n limba vulgar (romance). Chaucer utiliza termenul de romaunce
pentru a desemna povestirile care aveau ca subiect aventurile eroilor cavaleri. Termenul primise
n secolul al XVII-lea si sensul de ,Iictiv. n a doua jumtate a secolului al XVIII-lea sensul se
va modiIica. Schimbarea este ilustrat de scrierile lui dErmenonville, care comenta n cartea sa
despre compozitia peisajului (1777) Iaptul c preIer englezescul ,romantique n locul
termenului Irancez ,romanesque, atta timp ct ultimul desemna Iictiunea unei naratiuni, n
timp ce primul corespunde unor calitti pe care el le clasiIicase ca Iiind ,pitoresti.
Primii artisti cunoscuti ca ,romantici au Iost cei asociati cu criticii germani August Wielhelm si
Friedrich Schlegel
2
, la sIrsitul secolului al XVIII-lea. Termenul s-a rspndit, desemnndu-i pe
acei creatori germani, adeptii credintei lui Schlegel conIorm creia, spiritualitatea lumii moderne
nu este compatibil cu cea a antichittii clasice.
Termenul va evolua si va cpta o important deosebit n secolul al XIX-lea
3
. Apogeul
romantismului va Ii atins n anii 30 ai acestui secol cnd acesta era universal acceptat,
reprezentnd opusul termenului ,clasic. Acesti doi termeni nu mai exprim doar diIerenta
Iundamental ntre ,clasic si ,medieval ci mai mult, antiteza dintre emotional si rational, ntre
senzual si intelectual, ntre sentiment si judecat, ntre libertate si regula stabilit prin lege.
Scrierile care opun goticul (asociat romantismului) si grecescul (asociat clasicismului) sunt
numeroase. Acestea ns gresesc n mare msur atunci cnd separ ,revival-ul clasic de
cutrile romantice. Renvierea stilurilor si spiritului antichittii, n special cele ale Greciei se
integreaz n acelasi demers si n aceeasi atitudine care ncearc s se desprind de o traditie
clasicist epuizat.
Pn n Iinal, pentru jumtatea secolului al XIX-lea, odat cu consolidarea cercetrilor care
priveau istoria arhitecturii si diversiIicarea directiilor de maniIestare, interpretare si clasiIicare,
aIirmatia lui Lowejoy este ediIicatoare: ,cuvantul romantism inseamn atat de multe lucruri,
incat el insui nu mai inseamn nimic`
4
. Aceeasi observatie este Icut de acesta si n cazul
clasicismului.

1.2.DEFINIREA CONCEPTULUI $I A ATITUDINII
Miscarea romantic literar si are originea n Anglia, Iapt stabilit cu claritate. n acest domeniu
romantismul reprezint produsul reactiei sentimentului mpotriva ratiunii, a naturii mpotriva
artiIicialittii, a simplittii mpotriva maniIestrilor soIisticate. Miscarea a promovat nlocuirea
mimetismului din arte cu expresivitatea. Poezia romantic exprim un nou entuziasm pentru
natur si o venerare total a vietii elementare si ncreztoare a civilizatiilor timpurii sau
ndeprtate. Aceast venerare a condus la descoperirea ,nobililor primitivi' sau a ,nobililor
greci', a ,virtuosilor romani' si a ,piosilor cavaleri medievali'
5
. IndiIerent care a Iost obiectul
,veneratiei' romantice, atitudinea s-a maniIestat printr-o atitudine melancolic, plin de dor,
ndreptat Iie spre trecut, Iie spre viitor, n antitez cu prezentul, Iie c acesta era reprezentat de
,Irivolitatea' rococo-ului, de impasul imaginativ n care ajunsese rationalismul clasicist, sau de
searbdul industrialism sau comercialism
6
. Cu toate acestea au existat voci care au considerat
romantismul lipsit de perspective, o ,deviatie' a creatiei artistice. AstIel Goethe aIirma: ,eu
numesc ceea ce este sntos - clasic i ceea ce este bolnav - romantic'
7


2
n arhitectur, ca de altIel si n artele plastice, ,romantismul nu a inchegat un stil sau un sistem
de forme unitar. A fost o stare de spirit care a declanat un nou mod de a gandi.'
8
Romantismul
a Iost mai degrab exprimarea simultan a mai multor puncte de vedere (estetice), aparent
contradictorii
9
. De aici si imposibilitatea de a delimita un ,stil romantic' practicat de un grup de
artisti consecvent romantici, clar conturat. Nu poate Ii desemnat nici o oper paradigmatic care
s reuneasc aspiratiile romantice. Cu att mai mult, marea majoritate a celor care au reIuzat s
se nscrie n rigiditatea dogmei clasice ,oIiciale' promovate de academism, si care au ajuns s Iie
etichetati de istorie ca reprezentanti ai romantismului, au continuat s se autodenumeasc clasici.
Acestia au militat pentru ,adevratul clasicism' care ncerca s depseasc impasul n care
clasicii asa-zisi oIiciali se gseau, dat Iiind epuizarea resurselor creatoare sub presiunea
canoanelor imuabile, n umbra crora continuau s creeze. ns dup cum nuanta George
Clinescu aIirmatia lui Goethe, clasicism si romantism n ,stare pur' nu au existat. Ceea ce
Goethe numeste clasic-sntos este imaginea utopic a omului/creatorului echilibrat, model
pentru ceilalti, supus asadar canoanelor, limitrilor stricte, n timp ce romanticul-bolnav
reprezint opusul, la Iel de utopic, exacerbat intelectual si emotional, acoperind ntregul interval
dintre obscuritate si genialitate.
10

ncercrile de ncadrare istoric ale creatiilor romantice au Iost numeroase si diverse. AstIel
acestea au Iost considerate de unii specii ale barocului
11
, n timp ce altii le-au considerat specii
ale manierismului, a crui existent rmne contestat de anumite voci. Ambele directii pot Ii
considerate valide atta timp ct Iac reIerire la un punct de maxim care coincide cu schimbarea,
cu re-evaluarea regulilor statuate.
Romantismul a iesit asadar din tiparele impuse de un anumit stil, constituindu-se mai degrab
ntr-o sum de directii de gndire, n ncercarea de transpunere a unor triri interioare, a unor
stri de spirit, Iinalitatea miznd pe atmosIera creat. Baudelaire aIirma c: ,romantismul nu se
poate defini printr-un ansamblu de principii i retete, ci printr-o nou manier de a gandi'
12
. Cu
toate acestea, sustrgndu-se ,canonului clasic', o nsemnat parte a creatiei romantice si-a gsit
reIugiul n sIera unui alt ,canon', cel medieval. Explicatia acestei alegeri st n Iaptul c pe de o
parte aceast perioad, etichetat ca barbar o lung perioad de timp si n consecint dat uitrii,
oIerea surs si cmp liber pentru noi interpretri si experiente artistice si nu n ultimul rnd
pentru cercetri. Tranzitia ns nu a Iost brusc. Romantismul nu a aprut ca o reactie mpotriva
clasicismului n general ci mpotriva rigidittii unor reguli ale acestuia cele care i-au declansat
de altIel sIrsitul. ntoarcerea la evul mediu s-a Icut treptat sub actiunea unei multitudini de
Iactori si inIluente, nu ntr-un mod planiIicat. Pe de alt parte, dup cum aIirma John Jakobus
,oricat de semnificative ar fi unele abdicri de la responsabilitatea creatoare, atunci cand se
copia: un edificiu al trecutului, acestea nu sunt de fapt decat simptomele negative ale
frmantrilor care marchea: deschiderea unei noi traditii arhitecturale'.
13

Totusi n multe cazuri este greu de Icut diIerenta ntre caracteristicile clasice si cele romantice
14

ale aceleiasi opere de arhitectur. DiIicultatea deriv si din comparatia constient a unui stil
arhitectural (cu tot ceea ce implic acesta) respectiv clasicismul si un mod de a gndi asa cum
a Iost metaIoric deIinit romantismul.
Respingerea prezentului sau a trecutului apropiat este trstura de baz a spiritului romantic, desi
anumite tendinte ale curentului au luat nastere n cadrul Rationalismului si Rococo-ului secolului
al XVIII-lea. n acest sens este ilustrativ cazul gndirii peisajului conceptie cu adevrat
romantic care apare ntr-o prim Iaz n plin perioad rococo. n acelasi Iel, renvierea
Iormelor artistice medievale a debutat cu mult nainte, traversnd ntregul secol al XVIII-lea
pn s devin n ntregime romantic. Orientarea spre trecut va Ii si principalul repros adus
creatorilor romantici, cu toate c acestia de la bun nceput si-au aIirmat si asumat libertatea de
interpretare si cea de alegere a propriilor motivatii.
Pe de alt parte vorbind n continuare de revitalizarea unor stiluri vechi, goticul nu a Iost
niciodat abandonat n ntregime n Anglia. Aici acesta a continuat s apar n diverse Iormule

3
de-a lungul secolelor al XVI-lea si al XVII-lea, anticipnd motivatiile secolelor al XVIII-lea si al
XIX-lea. Wren, lund n discutie bisericile sale, argumenteaz prezenta goticului dintr-o dubl
perspectiv: aceea a legturii cu trecutul, considerat din punctul de vedere al conIormittii si
aceea a gratiei, considerat dintr-un punct de vedere ornamental. Atitudinea lui Hawksmoor o
depseste pe cea a lui Wren, acesta nelegndu-se nici de conIormitate, nici de caracterul
ornamental, ci de evul mediu vzut ca o perioad de vigoare arhitectural primitiv.
Reprezentantul ,barocului goticist
15
, initiat de opera lui Hawksmoor este Sir John Vanbrugh
(acestia au lucrat o perioad mpreun), lui datorndu-i-se introducerea acestuia n sIera
arhitecturii domestice (spre exemplu casa proprie construit la Blackheath ntre 1717-26 cu
aspect de castel medieval, incluznd o serie ntreag de elemente care i dau un aspect IortiIicat).
Una dintre motivatiile sale a Iost aceea c si-a dorit o arhitectur ,masculin. Medievalizarea
creatiilor sale este unul dintre elementele care au accentuat aceast tendint. Versiunile austere
ale medievalismului lui Vanbrugh si Hawksmoor s-au stins odat cu ei, ns o parte din ideile lor
au Iost dezvoltate de teoreticienii si practicienii secolului al XVIII-lea. Cu toate c au inIluentat
activitatea unor arhitecti cum este John Soane spre exemplu care au ajuns s schimbe radical
perspectiva asupra modului de ntelegere a Iormei arhitecturale, acestia au practicat un tip de
arhitectur medievalizant bazat n mare msur pe principiile barocului, Iiind unii dintre cei
mai populari arhitecti care au lucrat pentru aristocratia Stuart-ez si cea Georgian.
Ambii arhitecti s-au multumit ntr-o mare msur s proiecteze n manier clasic sau baroc Ir
a considera problema aplicrii nici unui principiu. Unii critici au clasat opera lor ca Iiind
eclectic, n timp ce altii au caliIicat-o ca Iiind ,indiIerentism ceea ce ar echivala cu un soi de
apatie, de indiIerent n Iata oricror probleme si principii.
16
Cu toate acestea, pe lng gustul
pentru sculptural si pitoresc (idei prezente si n scrierile lui Vanbrugh
17
), acestia ncearc s
ajung la noi Iormule compozitionale, reIuznd ordinea bazat pe principiile compozitionale
clasice, ntr-o manier similar, dar mult mai radical dect ceea ce a Iost denumit de unii istorici
Manierism.

Sir John Janbrugh, Locuinta proprie (,The Bastille`), Blackheath, 1717-26

2. CUTAREA UNUI NOU STIL. IDEILE CARE AU REDIRECTIONAT
DEMERSURILE ARHITECTURALE

2.1.ARTISTUL
Odat cu renasterea artistul iese din anonimatul n care crea de secole. Renasterea a reprezentat
din acest punct de vedere deschiderea drumului spre emanciparea artistului si a produsului artei
sale. Urmrind ritmul evolutiei istorice, acest moment poate Ii considerat un punct de plecare,
nceputul unui ciclu care se va ncheia cu supunerea imaginatiei si vointei creative subiective,

4
retetelor absolutiste ale clasicismului sectuit de Iort. Secolul al XVIII-lea, va pregti drumul
evadrii din sIera obiectivismului impus n cea a subiectivismului, n care, dup cum explica
Novalis reIerindu-se la esenta romantismului, central este vocatia universalizrii strii
individuale, artistul crend, asemenea unui dumnezeu imaginea unui univers viu.
18
Aceast
vocatie demiurgic va Ii asumat si de arhitectii care vor scutura din temelii ediIiciul mbtrnit
al arhitecturii clasiciste.
Unul dintre primii arhitecti care si va asuma pe deplin libertatea de a alege, este Giovanni
Battista Piranesi 1720-78), simbol al noncomIormismului, un ,instigator n sens beneIic, statut
care a constituit una dintre putinele consecvente ale romanticilor.
19
Opera sa practic prezint
putin interes n raport cu desenele care nItisau ruinele Romei antice. Imaginatia megalomanic
a lui Piranesi a inIluentat Ir ndoial viziunile tinerilor arhitecti Irancezi de la sIrsitul secolului
al XVIII-lea, contribuind la conturarea noilor perspective n arhitectur.
Chiar dac exaltarea romantic a artistilor din primele generatii s-a estompat pe parcurs, acestia
ajungnd s raIineze noile relatii cu traditia, indiIerent care era aceasta, pentru comanditari,
mesajul initial si-a pstrat valabilitatea: arta suspenda limitele subiectivittii, lsand-o s se
de:volte liber, fcea accesibil regatul fante:iei i al sentimentului, in care omul alienat ii
depea propriile scindri i experimenta reconcilierea sa cu propriile simturi`.
20
Acest raport
dintre art si comanditar va conduce inevitabil la transIormarea artistului ntr-un povestitor.
Arhitectura si arhitectul anilor `30 ai secolului al XIX-lea ajunge n acest Iel s traverseze cea
mai alarmant perioad n raporturile cu estetica si societatea. Comanditarul neinstruit nu mai are
nevoie de calitti estetice pentru a aproba o creatie artistic, ci de asocieri ale acesteia n plan
simbolic, pe care s le nteleag si care s-i permit evadarea din realitate. Pe lng acestea,
consumatorul de art si arhitectur se agat de posibilittile de ntelegere si veriIicare ale
corectitudinii imitatiei modelului, ajungndu-se astIel ca arhitectul s se transIorme din liberul
interpretator al trecutului ntr-un supus al exactittii arheologice
21
. Va trece mult timp pn cnd
arheologia va Ii exclus din cmpul artelor si va Ii limitat la statutul de stiint obiectiv.

Giovanni battista Piuranesi ,Jeduta de la Curia Ostilia` i ,Jeduta della Basilica e Pia::a din S. Pietro in
Jaticano`

2.2.TEORIA DE ARHITECTUR
Pn n secolul al XVII-lea si dup, teoria arhitecturii a Iost dominat de ideile renascentiste
aIlate sub autoritatea mostenirii vitruviene, constrngtoare atta timp ct ele se axau doar pe
problema ,frumosului` vzut ca o problem care depindea esentialmente de proportii,
conditionate la rndul lor de un sistem armonios de relatii matematice abstracte si legate prin
analogie de proportiile corpului uman. Implicit ntregul discurs era Iocalizat pe ,forma`
arhitectural, neglijnd n mare msur celelalte atribute ale arhitecturii. Lucrarea lui Claude
Perrault, Ordonnances des cinq especes de colonnes selon la methode des anciens aprut la
Paris n 1683, dar si preIata si notele celei de a doua editii a traducerii tratatului vitruvian, vor
marca primul pas n rsturnarea teoriilor arhitecturale ncremenite si deschiderea drumului
subiectivismului n aprecierea operei de art.
22


5
Demersul va Ii continuat n secolul urmtor de Carlo Lodoli si mai apoi de Marc Antoine
Laugier
23
, cei care vor sustine primatul Iunctiunii si al rationalittii structurii, trecnd Iorma si
implicit problema Irumosului n plan secund. n consecint, drumul pe care avea s mearg
arhitectura nu era incompatibil cu rationalul si cu ,rationalismul. Laugier este si cel care va
introduce acel ,sentiment al naturii` care va premerge gndirea romantic
24
. Teoriile acestuia
vor Iace reIerire la natur din perspectiva simplittii si a rationalittii naturale.

Claude Perrault, Ordonnances des cinq especes de colonnes selon la methode des anciens (1683) i Marc Antoine
Laugier, Frontispiciu,"Essai sur lArchitecture", 1755

Date Iiind schimbrile care ncep s apar odat cu mijlocul secolului al XVIII-lea, sunt
declansate o serie ntreag de mutatii care vor interveni n gndirea arhitectural. AstIel
nesiguranta cutrilor a dat o mai mare libertate de conceptie si implicit lrgirea orizonturilor
ncercrilor. n acest Iel o larg varietate de elemente vor intra n categoria celor nsusite ca Iiind
,corecte, de unde si abandonarea componentelor ,standardizate ale compozitiei arhitecturale
clasiciste. n mod evident situatia generat a dat nastere controverselor care vizau
,corectitudinea arhitecturii. n timp ce la nceputul secolului al XVIII-lea discutia era
directionat n principal spre utilizarea corespunztoare a elementelor ,standard si spre
interpretarea acceptat si clar Iormulat a valorilor, spre sIrsitul aceluiasi secol valorile si
elementele n sine vor Iace obiectul disputelor. Consecinta acestora a Iost atribuirea unei
importante crescnde variettii. Arhitectii vechilor scoli au considerat tendinta ca Iiind o cutare
a nouttii stilistice lipsit de important, n timp ce arhitectii tinerelor generatii au exploatat-o din
plin, cu att mai mult cu ct unul dintre principalele scopuri era originalitatea, din ce n ce mai
diIicil de atins n limitele Iixate de Iormulele compozitionale acceptate. Cu ct aceast varietate a
Iost mai rspndit, cu att s-a simtit din ce n ce mai puternic nevoia justiIicrii ei printr-o nou
doctrin. n acest Iel, pn n Iinal, caracteristicile esentiale ale doctrinei clasice ncep s-si
piard importanta
25
.
Ceea ce ar Ii de retinut este Iaptul c nainte de 1750 nici un arhitect nu si-ar Ii pus problema
studiului exemplelor arhitecturii antice dup modelele accesibile tuturor sau independent de
scrierile vitruviene. Scrierile reIeritoare la istorie care apar naintea jumttii secolului al XVIII-
lea popularizau insuIicient subiectul. Studiul istoriei n sine a Iost nesemniIicativ valorizat si din
aceast cauz istoria arhitecturii putin cunoscut.
Dup cum scriam n prima parte, Anglia este prim care va reconsidera valorile estetice ale
perioadei medievale respectiv goticul care n realitate nu ncetase niciodat s Iie utilizat si
care n aceast perioad va Ii utilizat n principal n construirea resedintelor suburbane. Desi
cultivat n primul rnd n literatura narativ, interesul pentru perioada medieval gotic va Ii
transpus cu mult succes n acest tip de program de arhitectur rezidential dat Iiind gustul pentru
cadrul Iantastic care si-a gsit n acest Iel suportul. Cadrul arhitectural gotic din romanele vremii
nu se rezum doar la un Iundal sters, ci devine o prezent activ, captivant, strnind imaginatia

6
si dnd nastere unor ,mode. ,De fapt dorinta de a tri experienta unui roman a constituit
esenta originar a romantismului arhitectural, chiar dac romantismul in sine a fost complicat
in cele din urm de multi alti factori prin care termenul a primit tot soiul de semnificatii, unele
dintre ele contradictorii.
26
`
Cu toate acestea ntoarcerea spre ,sublimul ev mediu nu s-a Iundamentat doar pe o lucid
reevaluare a valorii creatiilor acestuia, ci si pe o puternic dorint de reIugiere din real, din
prezent. Or atta timp ct Iuga din real era echivalent cu ntoarcerea spre o alt epoc, Iie ea si
imaginat, iar realul era dominat de renscutele ordine antice sub auspiciile proasptului
clasicism arheologic
27
, evadarea s-a Icut ntr-o er care pn atunci Iusese reIuzat imaginatiei,
barbarul si neexploratul nc ev mediu.
Gustul pentru stilul gotic este dublat la mijlocul secolului al XVIII-lea de o atitudine special
ndreptat spre orient, atitudine exempliIicat de scrierile lui Voltaire si care va avea o inIluent
important asupra gndirii arhitecturale. Notabil n acest sens va Ii sursa arhitecturii chineze
28

care pentru cldirile publice se baza pe simetrie, n timp ce pentru resedintele private asa-
numitele pleasure-house utiliza àproape pretutindeni o frumoas de:ordine i asimetrie`.
29

Gustul pentru artele orientului nu s-a Iocalizat doar pe China, acesta diversiIicndu-si sursele.
Mai trziu tendinta a Iost puternic marcat n Statele Unite ale Americii, unde dezacordul cu
prototipurile traditionale europene s-a accentuat.
Noua directie de gndire care ncepe s se contureze n anii 60 ai secolului al XVIII-lea si care
va reprezenta unul dintre punctele de plecare ale reevalurii arhitecturii medievale va Ii analiza
obiectului de arhitectur n legtur direct cu contextul al crui produs este
30
. Compararea a
dou opere arhitecturale (sau literare) apartinnd unor perioade istorice diIerite, n baza aceluiasi
set de criterii, este unanim acceptat ca Iiind eronat.

William Chambers (unul dintre principalii repre:entanti ai neo-palladianismului britanic), Pagoda din Kew
Gardens (1762)

Dac Iiecare evolutie a arhitecturii a avut un program de arhitectur reprezentativ
31
care de multe
ori a Iost cel care a dat tonul pentru gustul arhitectural al epocii, ncepnd cu a doua jumtate a
secolului al XVIII-lea, tipurile de cldiri se diversiIic, astIel nct reprezentativitatea unuia sau
altuia nu mai este att de evident. ns, dac ar Ii s vorbim despre acel tip de cldire care a
inIluentat cel mai puternic teoria de arhitectur dup 1750, acesta ar Ii vila cea care va reuni n
Iorma si Iunctiunea ei aspiratiile propri epocii, dat Iiind Iaptul c acesta ajunsese s devin Ioarte
popular n ceea ce priveste modul de locuire al noii clase de comercianti si industriasi proaspt
mbogtiti. Este Ioarte posibil ca vila acestei perioade s Ii aprut n Anglia, originile regsindu-
se n casa de tar
32
, si de aici s se Ii rspndit pe continent, la Iel ca si grdina englez
33
. Noua
teorie estetic, care de la bun nceput a ncercat s mbrtiseze toate artele, s-a maniIestat n
primul rnd n literatur si pictura peisajului, ajungnd mai apoi s inIluenteze radical arhitectura
de mai trziu.

7
ReIeritor la diversele teorii si tratate care vor ghida practica de arhitectur n diversele zone ale
Europei, analiza va Ii Icut n cadrul capitolelor urmtoare, astIel nct analiza legturii dintre
idei si transpunerea lor s permit coerenta expunerii.

2.3.ISTORIOGRAFIA ARHITECTURII MEDIEVALE
Pn la sIrsitul secolului al XVIII-lea nu au existat prea multe tentative de disociere sau
clasiIicare a diIeritelor directii de materializare a stilului gotic, nici de studiere a evolutiei
arhitecturii medievale. Spre sIrsitul acestui secol, numrul de monumente medievale
documentate prin intermediul desenelor si releveelor crescuse considerabil. Una dintre Iigurile
cheie ale acestui inventar a Iost John Carter care a publicat Jiews of Ancient Buildings in
England (1786-93), lucrare reluat dup 1795 de ctre Societatea Anticarilor. Acest gen de
cercetare a servit ca model pentru toate compendiile de arhitectur gotic publicate ulterior.
Datorit acestora a Iost posibil declansarea procesului de clasiIicare a diIeritelor Iaze de
evolutie ale acestui stil. n jurul lui 1800 cnd avea loc acest proces a Iost normal ca ntreaga
schem a clasiIicrii s Iie mprumutat din teoria clasic, care de curnd si schimbase
perspectiva asupra conceptului de evolutie stilistic.
n aceast perioad este introdus conceptul de stil
34
, independent de obiect, care venea s
nlocuiasc mai vechea idee a mimetismului. n acest Iel, n arhitectur se punea accentul pe
setul de reIerinte din care arhitectul sau constructorul putea s aleag, n baza unei logici
prestabilite, si s combine n diIeritele tipuri de cldiri elemente Iormale n direct legtur cu
exigentele Iunctionale.
35

Pn atunci, mostenirea clasic Iusese vzut ca o neschimbat imagine a perIectiunii.
36
Ruptura
s-a produs odat cu noile descoperiri arheologice ireconciliabile cu teoria lui Vitruvius si care
ilustrau o lung evolutie a stilului, de la arta timpurie greceasc pn la canonul imperial roman.
AstIel se naste o nou viziune asupra ideii de evolutie a stilului ciclicitatea. Ideea este aplicat
stilului gotic de ctre preotul catolic John Milner, care plecnd de la arcul Irnt vzut ca o
constant a goticului, independent de variatiile ornamentale va mprti stilul n trei ,ordine
ale ,arhitecturii arcului Irnt', corespunznd perioadei timpurii, maturittii si decderii. Teoria
lui Milner a Iost reluat si raIinat de ctre Thomas Rickman (1776-1841) care a acceptat
cronologia dar a redenumit-o: Earlv English, Decorated English si Perpendicular English.
Acelasi Rickman
37
va boteza arhitectura care precedase goticul ca ,Normand. Aceasta era
corespondentul arhitecturii romanice, debutul su Iiind plasat dup invazia normand din 1066.
n aceast clasiIicare nu trebuie trecute cu vederea denumirile date, impregnate cu un puternic
caracter nationalist.
Evolutia goticului la nivel european a Iost studiat cu cea mai mare luciditate de ctre germani.
Pentru o lung perioad de timp, germanii s-au considerat creatorii stilului gotic, vznd n
reluarea acestuia un gest cu adnci semniIicatii politice. Dup nceperea santierului pentru
Iinalizarea catedralei din Kln au aprut studii care plasau pe baze istorice si stiintiIice debuturile
arhitecturii gotice n Franta. Cel care a destrmat mitul originii germane a goticului, a Iost unul
dintre cei mai inIluenti membrii ai Societtii pentru construirea catedralei August
Reichensperger, prin articolul su din 1845
38
. Aici el va Iolosi cronologia corect rmas
valabil pn astzi, care plaseaz debuturile stilului n le-de-France la nceputul secolului al
XII-lea.

2.4.PITORESCUL.
Pitorescul a reprezentat probabil cea mai inIluent idee estetic cu care Anglia a inIluentat
arhitectura romantic european. Aceasta deriv n principal din apetitul englez pentru
scenograIii naturale si prin extensie din apetitul pentru pictura peisagistic, de unde si termenul
,picturesque
39
. Dup cum aIirma William Vaughan, acest termen este potrivit pentru a desemna
acele subiecte care se ncadreaz ntre frumos si sublim.

8
De aici s-a desprins si tendinta, rapid rspndit a traseelor mai putin rigide n parcuri si grdini,
care nainte de 1740 erau gndite n baza traditiei iacobine, dup tipare geometrice clare si arta
tunderii arbustilor
40
. Dup cum aIirma RudolI Wittkower, grdina este cea care a mediat aparitia
unor arhitecturi pitoresti si exotice n sensul romantic, ncrcate cu semniIicatii simbolice,
istorice sau numai poetice.
41
,Moda acestor arhitecturi ,romantice, chioscuri, temple,
pavilioane, ruine imaginate, al cror printe indiscutabil Iusese inventivul si noncomIormistul
Piranesi
42
, se va ntinde treptat din Anglia n ntreaga Europ occidental.
La nceputul secolului al XVIII-lea constructiile ,medievale care apar n grdinile englezesti
sunt departe de arhitectur, acestea Iiind subordonate exclusiv eIectului Iinal asupra privitorului,
compozitia, coerenta Iormal si soliditatea structurii Iiind neglijate. n aIar de Iaptul c erau
construite din crmid si stteau pe pmnt, acestea se apropiau mai mult de ilustratiile unei
crti dect de o real logic constructiv.
43

Sursele acesteia se regsesc pe de o parte n modul de dispunere al resedintelor de tar n raport
cu peisajul natural si cu cile de comunicatie si pe de alt parte n popularizarea prin materiale
scrise al acestui tip de peisaj dominat de o plcut dezordine ale crui origini sunt plasate n
descrierile vilei din Tuscum a lui Pliniu cel Tnr. Pn n Iinal conceptia care a condus crearea
unor cadre pitoresti nu a Iost ,calculat dect pentru a trezi emotii spirituale speciale,
adresndu-se n egal msur ochiului si spiritului.

James Stuart, ruinele unui castel gotic imaginate in parcul de la Haglev (cca.1758)

Gndirea peisajului romantic si are originea n Anglia, numele cel mai important al
peisagismului mijlocului de secol XVIII Iiind cel al lui Lancelot Brown. Lui i apartin ntinsele
peluze, grupurile risipite de copaci si lacurile sinuoase care au revolutionat arta grdinilor din
ntreaga Europ si America. Acesta Iusese precedat de un alt nume important William Kent.
Grdina si parcul devin n scrierile secolului al XVIII-lea o problem din ce n ce mai dezbtut
din perspectiva sentimentului. Acestea sunt asimilate suportului reveriei, contemplatiei ,eu-lui
luntric. n scrierile sale Robert Morris elogiaz grdina romantic: ,i:voare, arbori i
pavilioane trebuie distribuite in ha:ardul potecilor, astfel incat s domneasc o plcut
de:ordine i o fericit confu:ie. Aa, trecand din decor in decor, pe crri erpuitoare, vom
nimeri ca din intamplare o perspectiv, sau un alt decor plcut.`
44

Noile modalitti de gndire ale peisajului, dar si relatia dintre acesta si arhitectur, au condus la
crearea unei atitudini noi Iat de arhitectura domestic minor. Noua perspectiv este aplicat n
primul rnd n cazul caselor de vacant, care erau construite uzual cu mesteri din partea locului,
utiliznd pentru concept crtile de modele. Au existat situatii n care acestea Iuseser
,proiectate' de pictori. Oricum nainte de 1750 nici un arhitect nu s-ar Ii gndit c va ajunge s
creeze astIel de constructii, si nu pentru c acestea erau mai prejos de demnitatea ocupatiei lor, ci
pentru simplul motiv c nu erau considerate arhitectur. Fenomenul s-a accentuat pn la
pierderea msurii spre sIrsitul secolului al XVIII-lea si inevitabil rsturnarea ierarhiei valorilor.

9
O notiune pe care cultul pentru pitoresc o va introduce n teoria de arhitectur a secolului al
XVIII-lea, va Ii apetitul pentru noutate, care pn atunci Iusese nteleas doar n sens peiorativ,
implicnd batjocorirea regulilor mpmntenite ale clasicismului. nclinarea spre cutarea noului
nu putea Ii dect un atribut al Ialsilor artisti, o blb a acestora, ei ntorcnd spatele ,Irumoasei
simplitti a naturii pe care, predecesorii lor au avut-o invariabil n vedere'
45
. n ciuda acestor
consideratii, noutatea era deja considerat ca Iiind una dintre sursele de baz ale plcerii pentru
imaginatie, umplnd suIletul de surprize agreabile. Noutatea nu s-a rezumat doar la elementul
surpriz, acoperind si ideea de complexitate si varietate.
Discutia despre ,noutate', vast de altIel n teoriile vremii, se nscrie n perioada cutrilor, a
tranzitiei de la un tip de gndire la altul, pn la sIrsitul secolului majoritatea Iiind de acord c
atta timp ct artele actioneaz asupra suIletului, deci se adreseaz emotiilor, noutatea este un
element care nu trebuie s lipseasc. Din acelasi punct de vedere ar Ii totusi Ials si nedrept ca
design-ul grdinilor clasice din secolul al XVII-lea s Iie golit de orice sens novator, chiar dac
acesta se baza pe tiparele ordonate ale unor compozitii usor inteligibile, care la rndul lor erau
rezultatul asamblrii unor prti armonios relationate. Faptul c aceste peisaje erau gndite astIel
nct s Iie ntelese de la prima vedere, parcurgerii lor rmnndu-i ntelegerea detaliilor, le
plaseaz ca intentie n total opozitie cu asa-numita ,grdin chinezeasc', al crei concept
general era ascuns, descoperirea diverselor sale scene Icndu-se secvential, nglobnd astIel
elementul ,surpriz'.
n aIar de noutatea cutat de aceast orientare n artele vizuale, un element gresit nteles si de
multe ori neglijat, Iundamental din punct de vedere compozitional, a Iost simetria. n prima
jumtate a secolului al XVIII-lea ntelesul cu care era utilizat era acelasi cu cel pe care i-l
dduser scrierile lui Vitruviu acordul i relatia adecvate dintre diferitele prti ale unei cldiri
i schema global, in conformitate cu modulul ales. La 1736 Canon de Cordemoy, teoretician
amator al arhitecturii, reIerindu-se la simetria unei cldiri, va publica n lucrarea sa o deIinitie
care denatureaz sensul originar: ,relatia pe care partea dreapt, spre exemplu o are cu partea
stang, prtile de sus cu cele de fos i cele din spate cu cele din fat.'
46
Teoriile vor evolua n
acest sens si n a doua jumtate a secolului al XVIII-lea culminnd cu deIinitia dat la 1777 de
ctre Vicomte dErmenonville ,maniera de a croi partea stang i cea dreapt a unei cldiri
dup acelai tipar'. Chiar dac aceast deIinitie nu coincide cu cea dat de naintasi, practica
pozitionrii echidistante a elementelor Iat de o ax central de compozitie a Iost general
acceptat si utilizat. n tot acest demers al teoreticienilor sau pseudoteoreticienilor secolului al
XVIII-lea a Iost Ir ndoial insinuat intentia de a subclasa teoriile arhitecturale ale trecutului,
de a subestima gndirea care a condus creatia arhitectural ncepnd cu renasterea. Utilizarea
simetriei nteleas n sensul dat de Ermenonville a Iost pus pe seama comodittii si
solidittii constructiilor.
Atta timp ct n secolul al XVIII-lea asimetria a Iost privit ca irelevant n raport cu
Irumusetea, dar relevant n raport cu pitorescul, a nceput s Iie privit de multi ca o regul de
compozitie mpmntenit si acceptat neconditionat ca lege Iundamental a artei.

Pe Iondul pitorescului vor ajunge s Iie imaginate arhitecturile ale cror surse se vor gsi n
extremul orient. n acest Iel vor lua nastere acele constructii bizare care vor mbina elemente ale
goticului cu arhitectura traditional chinez, descoperit n acelasi secol XVIII. De altIel, gustul
pentru ciudtenii orientale este cel care va sta la baza dezvoltrii viitoare a neogoticului. Aceste
proiecte, pitoresti si romantice n acelasi timp, multe dintre ele nerealizate, ca de altIel
majoritatea proiectelor romantice de anvergur, vor Ii cele care sustin prin lipsa de utilitate, noua
libertate de expresie a artistului.


10
2.5. ARHITECTURA REVOLUTIONAR.
La mijlocul secolului al XIX-lea prerile despre directia de dezvoltare a arhitecturii este ilustrat
cu claritate de ceea ce arhitectul englez Samuel Huggins scria n ,The Course and Current of
Architecture` publicat n 1863: ,pentru mine, intreag istorie a de:voltrii i mutatiilor
stilurilor au ca finalitate ilustrarea absurdittii n:uintei ctre un nou stil. Fiecare stil despre a
crui origine avem cunotinte, a luat natere nu dintr-un act de voint, sau din dorinta cuiva
care s-a apucat s invente:e un nou stil, ci spontan, consecint a unor circumstante pricinuite de
vreo mare revolutie politic, intelectual sau religioas`
47
.
Cu toate acestea, chiar dac a Iost unanim acceptat Iaptul c marile schimbri din viata unei
societti, indiIerent de domeniu, au avut impact asupra cursului evolutiei arhitecturii, eIectele lor
s-au Icut simtite pe deplin prin vointa individual a omului. Din acest punct de vedere, la
sIrsitul secolului al XVIII-lea, traditia clasic a Iost inIluentat de vointa creatoare a unor astIel
de oameni. Cei mai reprezentativi din acest punct de vedere au Iost John Soane, E.L. Boullee,
C.N. Ledoux si J.N.L. Durand a cror atitudine a Iost Ir ndoial revolutionar, mai degrab
dect ,evolutionar
48
.
John Soane, considerat de multi dintre istorici cel mai strlucit reprezentant al generatiei sale, a
utilizat n creatiile sale o serie de procedee estetice care apruser n Anglia la nceput de secol
XVIII n operele lui John Vanbrugh si Nicholas Hawksmoor. n ciuda criticilor, cei doi arhitecti
britanici au introdus acea pasiune pentru pitoresc si sculptural, ale cror eIecte vor Ii ludate de
Soane, cel care vedea n acestea posibilitatea tinerilor arhitecti de sustragere din stearsa
monotonie promovat de arhitectii mrunti si sansa de Iormare a unui gust propriu, original.

John Soane, Bank of England (vedere general) 1788-1808

John Soane, Bank of England (vederi interioare) 1788-1808
n Franta, operele lui Boullee si a unuia dintre discipolii acestuia Claude Nicolas Ledoux nu pot
Ii ntelese Ir grandioasele proiecte imaginate de Piranesi sau de mai tnrul arhitect Irancez
Peyre, care Ir ndoial le Iuseser cunoscute, chiar dac nici unul dintre ei nu ajunsese n Italia.
Cazul lui Boullee, la Iel ca si cel al lui Piranesi, este interesant nu din perspectiva realizrilor
practice, ci din cea a imaginatiei debordante care a dat nastere unor proiecte cu adevrat

11
remarcabile (majoritatea Iolosite pentru cursuri sau pentru publicare n intervalul dintre 1780-
90). Desi Iormele imaginate de Boullee se suprapun peste ideile perioadei pledoaria pentru
arhitectura simtit, pentru caracterul, grandoarea si magia acesteia ele diIer Iundamental de
produsele epocii.
Activitatea lui Ledoux este mult mai variat dect cea a maestrului su. n ciuda excentricittii
sale acesta a beneIiciat de o serie ntreag de comenzi. Ideile revolutionare ale lui Ledoux au Iost
nsumate n proiectele cuprinse n cartea sa intitulat ,Architecture considered with respect to
Art, Customs and Legislation` (1804), proiecte menite s Iie prti ale unui oras ideal. Din
aceast serie de proiecte ,ideale reiese conceptul de cldire vzut ca un obiect simbolic. Planul
unei cldiri nu este rezultatul pur al satisIacerii unor nevoi Iunctionale, ci este mai degrab gndit
ca s exprime Iunctiunea sa prin asocierea unor idei (exemplul ,Casei Plcerilor al crui plan nu
este gndit n ideea rspunsului dat unei anume Iunctiuni ci n ideea simbolizrii acesteia
simbolul Ialic)
49
. n epoc acest tip de arhitectur a Iost denumit ,architecture parlante` una
dintre rdcinile Expresionismului secolului XX.
Durand, la rndul su este inIluentat de Boullee lucrnd n atelierul acestuia. DiIerenta de
doctrin dintre cei doi se va datora si Iaptului c Durand Iusese student al lui Perronet, director al
Scolii Iranceze de inginerie civil, cel care l-a sustinut s ajung proIesor de arhitectur n
proaspt nIiintata Ecole Polytechnique. Din punctul su de vedere existau dou probleme
majore n arhitectur. n primul rnd era aceea a cldirilor private care trebuiau s oIere
adaptabilitate optim pentru un cost minim, si n al doilea rnd cea a cldirilor publice care
trebuiau s oIere maximum de adaptabilitate pentru o sum de bani dat. n acest mod Durand va
reusi s evite inutila emIaz caracteristic schemelor imaginate de Boullee. Practic cele dou
atribute crora Durand le acord maxim important sunt utilitatea si costul minim. Cu sigurant
el a Iost inIluentat hotrtor de Iaptul c preda arhitectura unor studenti implicati n studiul
ingineriei la un moment la care visteria Irancez nu putea s sustin dect construirea unor
cldiri cu o utilitate bine stabilit. Ornamentul din punctul su de vedere, nu are nici o legtur
cu Irumusetea. Acesta deriv din satisIacerea Iunctiunii creia cldirea i-a Iost destinat. ,Atata
timp cat tinem cont de motivele noastre, sau examinm vechile monumente, este evident c
scopul primar al arhitecturii nu a fost niciodat acela de a multumi, cum nici obiectul su nu a
fost decoratia arhitectonic. Utilitatea public i privat i fericirea i pre:ervarea umanittii,
sunt tinta arhitecturii.`
50
n aceeasi manier acesta considera c originalitatea trebuie s derive
n ntregime din calitatea Iunctional pe care Iiecare cldire o posed.
Acesti arhitecti, n loc s se nscrie n traditie si s reinterpreteze vechile principii n lumina
noilor conditii, au nteles, dup cum aminteam mai sus, s re-evalueze principiile n sine.
Directiile inaugurate de acestia nu au avut ecou imediat, ci pe termen lung. n mare msur
abandonate, principiile de baz ale acestei arhitecturi au Iost redescoperite o sut de ani mai
trziu. Din acest motiv, ei pot Ii pe bun dreptate considerati initiatorii unei noi arhitecturii,
pionieri ai arhitecturii moderne, deschiztori ai unei noi epoci.

Etienne-Louis Boullee, ,Desen pentru Cenotaful lui Newton` i Claude Nicholas Ledoux, Desen pentru ,Cimitirul
de la Chaux`

12
3. CURENTELE ,REVIVAL~

3.1.TENDINTELE ,REVIVAL. PRIVIRE GENERAL.
Ar Ii n primul rnd de remarcat Iaptul c arhitectura ,revival nu a Iost un produs al secolului al
XIX-lea, acest gen de rentoarcere la stilurile trecutului intervenind de-a lungul evolutiei
arhitecturii si artei n mai multe rnduri (spre exemplu epoca caroligian sau renasterea).
DiIerenta dintre revival-ul secolului al XIX-lea si cele care l-au precedat ar Ii c acum au Iost
renviate mai multe stiluri de arhitectur concomitent, nici unul dintre ele neIiind suIicient de
puternic ct s se impun n Iata celorlalte, sau s elimine din discutie maniera anterioar de a
construi.
n perioada romantic ntoarcerea la stilurile istorice si ncercarea de renviere a acestora ntr-o
Iorm corect a condus la Iormularea a dou tendinte principale: ,revival-ul clasic si ,revival-ul
gotic, ceea ce a avut ca principal rezultat Iinalul unittii esteticii baroce. Henry-Russell
Hitchcock distinge dou generatii de arhitecti romantici: o prim generatie ai crei reprezentanti
au sustinut ntoarcerea la clasicism si o a doua generatie care si-a ndreptat atentia n principal
spre arhitectura medieval reprezentat prin stilul gotic
51
.

3.2.,REVIVAL-UL CLASIC
3.2.1. Roma antic.
Dup apogeul renasterii ruinele romane antice au devenit o surs utilizat de artisti pentru
raIinamente care priveau ordinele arhitecturale. Studiul acestora a Iost permanent corelat cu
tratatul lui Vitruvius ale crui planse nu se mai pstraser. Pe de alt parte, aceste situri vor
rmne n continuare Iurnizoare de piese individuale potrivite pentru inserarea n noi obiecte de
arhitectur, devenind astIel cariere de materiale de constructie.
O perspectiv diIerit asupra ruinelor romane nu a luat nastere pn n secolul al XVIII-lea cnd
poezia a Iost cea care a descoperit si constientizat potentialul evocativ al acestora. Ruinele nu vor
Ii asociate cu Irumosul ci cu sublimul. Sublimul, despre care voi vorbi mai departe, a Iost n
primul rnd corelat cu ruinele gotice deoarece acestea nu erau considerate ca avnd ceva Irumos,
ci mai degrab ceva ce strnea emotii.
Dup 1750 se va mpmnteni obiceiul arhitectilor si al artistilor de a vizita Roma. Englezii, spre
exemplu, evitaser orasul nainte de acest moment dat Iiind Iaptul c aceasta era considerat
centrul intrigilor catolice ndreptate mpotriva protestantismului. Odat cu schimbarea climatului
politic Roma va deveni si pentru acestia o destinatie considerat obligatorie. Dat Iiind Iaptul c
vizitatorii britanici care ajungeau aici nu erau interesati de studiul arhitecturii religioase catolice,
si-au ndreptat atentia spre rmsitele antichittii. Acum vor Ii Icuti primii pasi n deIinirea
diIerentei dintre anticari si arheologi. n timp ce primii au mostenit Iragmente ale antichittii
ceilalti au mostenit spiritul acesteia.
Anticarii au promovat o nou perspectiv asupra istoriei, o perspectiv prin intermediul creia
arteIactele erau privite cu mai mult interes dect actele oIiciale, dat Iiind Iaptul c acestea
deschideau imaginatia spre modul de viat al oamenilor, n consecint spre un soi de abordare
social a istoriei. Adevratul debut al studiului stiintiIic al ruinelor antichittii va avea loc odat
cu cel al arheologiei clasice de care s-au ocupat Iie amatori bogati, Iie, spre exemplu tinerii
studenti ai Academiei Franceze din Roma. Demersurile s-au materializat printr-o serie ntreag
de publicatii ilustrate
52
care ddeau seam pentru prima dat de variatiile pe care compozitia
arhitectural roman antic le suIerise n Iunctie de zona din imperiu n care se gseau. Un
impact aparte l-au avut descoperirile de la Herculaneum si Pompei. Acestea s-au Icut simtite n
arhitectur n special n ideile care priveau gndirea interioarelor.
Marele merit al tuturor descoperirilor si studiilor care priveau antichitatea roman a Iost acela de
a populariza libertatea de lucru cu un vocabular utilizat pn atunci n scheme compozitionale si

13
dispozitii rigide. AstIel vor aprea dou tendinte: compozitii n baza regulilor si proportiilor
enuntate de Vitruvius si opusul acestora, devieri de la norm si interpretare liber.
Robert Adam scria n anii `60 ai secolului al XVIII-lea `nimic nu este mai steril i de:gusttor
decat s ve:i la infinit repetitia tears a doricului, ionicului i corinticului cu proportiile lor
u:uale`.
53
Sunt numeroase cazurile n care vor Ii utilizate compozitii antice ntr-un sens, sau cu o
destinatie diIerit de cea original sau cea acceptat. Un caz unic este cel al creatiilor lui
Nicholas Hawksmoore, care nu Icea altceva dect s aplice gresit tehnica preluat de la
maestrul su Cristopher Wren, gsind o plcere deosebit n analiza unor monumente antice si
amestecarea prtilor acestora n creatiile proprii.
Pe de alt parte, tendinta copierii unor modele antice ireprosabile se va rspndi rapid, aceasta
cptnd o autoritate remarcabil mai ales n Statele Unite. Opera lui Thomas JeIIerson va
reprezenta unul dintre modelele ilustrative. Evident nu vor ntrzia s apar vocile care se vor
ridica mpotriva copierii modelelor antice si transpunerea lor n noi obiecte de arhitectur.
Acestia vor Ii n acord cu ceea ce enuntase Blondel: àntici ne pot invta s gandim, dar noi nu
trebuie s gandim ca ei`
54

Nimes Maison Caree (3-5 d. Hr) i Thomas Jefferson, Jirginia State Capitol, Richmond Jirginia. (1785-89)
Ceea ce istoriograIia a denumit neo-roman poate Ii asimilat eIectelor declansate de anticari si
activitatea acestora asupra arhitectilor traditionalisti. Pn n Iinal Ielul n care acestia au nteles
s opereze cu inIormatiile culese din arhitectura antic s-a apropiat Ioarte mult de pedanteria si
rigiditatea impus de regulile lui Vitruvius sau de normele rezultate din studiul ruinelor
pompeiene (au existat ns si cazuri diametral opuse). Aceeasi obedient a Iost ilustrat si de
Ielul n care noile compozitii au ncercat s adapteze Iorme destinate unor Iunctiuni antice, unora
complet noi, strine modelului. Atitudinea este ambivalent pe de o parte retrograd, dac am
compara-o cu tendintele trzii ale doctrinei clasiciste, pe de alt parte particular si modern n
spiritul n care este nteleas istoria. AproIundarea acesteia din urm va conduce spre nlocuirea
n ierarhia gustului a modelului roman cu cel grecesc.

3.2.2. Reconsiderarea arhitecturii Greciei Clasice. Origini.
De la jumtatea secolului al XVIII-lea si pn n prezent, probabil nici unele dintre idealurile sau
ideile arhitecturii nu au dat nastere unei varietti de expresie att de mari. nIlorirea creatiei care
a avut ca surs arhitectura antic greceasc nu s-a limitat doar la Europa, aceasta ntinzndu-se si
n America de Nord, acolo unde ceea ce a Iost desemnat sub titulatura de ,greek revival
acoperind n mare msur productia arhitectural dintre 1820 si 1860
55
.
Chiar dac interesul pentru arhitectura antic greceasc nu a reprezentat o noutate absolut,
lucrrile publicate imediat dup jumtatea secolului al XVIII-lea au Iundamentat o nou
perspectiv asupra acesteia. Totusi pn la acest moment, chiar dac era cunoscut Iaptul c
romanii au avut ca surs principal arhitectura greac, nimeni nu Iusese preocupat de studiul

14
acesteia din urm. La conturarea noii perspective a contribuit si reticenta practicienilor, dar mai
ales a teoreticienilor n Iata eIectelor ,eIeminate ale rococo-ului. J.F. Blondel recomanda n
scrierile sale substituirea acestuia cu ,simplitatea masculin a ordinului doric grecesc
56
. Cu
toate acestea, caracteristicile arhitecturii grecesti au avut nevoie de cteva decenii pn s Iie
luate n consideratie n aIara domeniului istoriei arhitecturii. Arhitectul practician J. D. Leroy,
autorul uneia dintre primele lucrri care descria monumentele Greciei antice, este unul dintre
primii care pun n discutie autoritatea setului de reguli livrat de tratatul lui Vitruviu, de altIel
lipsit de plansele originale.
Cea mai important lucrare care trateaz subiectul arheologiei clasice rmne ns cea publicat
n 1764 de ctre Johann Joachim Winckelmann, ,Istoria Artelor Antichittii. n ceea ce priveste
arhitectura, ca si n artele plastice, Wickelmann va combate aIirmatia conIorm creia romanii au
mbunttit si deIinitivat creatiile grecesti
57
.

James Stuart i Nicholas Revett ,The antiquities of Athens, measured and delineated`, Jolume III. Cei doi se
altur seriei din care mai fceau parte arhitectii J. D. Lerov sau G. M. Dumon, figuri care au fucat un rol
important in angafarea unei prti importante a arhitectilor europeni in cercetarea i valorificarea creativ a
ruinelor greceti. Dei departe de riguro:itatea unei cercetri istorice aprofundate, lucrarea din care sunt extrase
imaginile de mai sus face parte dintr-o serie pe ba:a creia s-a construit interesul pentru ,Epoca de Aur` a
arhitecturii greceti.

Johann Joachim Winckelmann, ,Histoire de lart de lantiquite`, Leip:ig. J. G. I. Brietkopf, 1781
Karl Gothland Langhans Poarta Brandenburg, Berlin, 1789

3.2.3.Revival-ul grecesc - manifestare.
Ca si n cazul neogoticului sau al Rundbogenstil-ului arhitectura greceasc antic devine surs de
modele pentru Germania abia n prima jumtate a secolului al XIX-lea pe Iondul nationalismului
accentuat de ocupatia napoleonian. Tendintele spre adoptarea acestui model nu au Iost noi, ns
cauzele care au declansat Ienomenul rmn neclare
58
. Prototipul acestei directii de dezvoltare

15
arhitectural este reprezentat de opera lui Karl Gothland Langhans poarta Brandenburg (1789).
Prin conceptie aceasta Iace trimitere la Propileele Acropolei ateniene, caracteristicile sale
stilistice mprtsind ideile promovate n Franta de urmasii lui Boullee.
Ceea ce este important n cazul arhitecturii neo-grecesti este identiIicarea acelor elemente care
apartin antichittii si care de cele mai multe ori apar alturate altor inIluente n compozitii
eclectice.
Adoptarea modelului grecesc n Anglia se va produce dup 1800 pe de o parte pe Iondul noilor
descoperiri si a istoricilor sau teoreticienilor care le-au popularizat (spre exemplu Thomas Hope
sau lordul Aberdeen
59
) si pe de alta n virtutea unei ,mode din ce n ce mai rspndit n
occident. Ca conturarea gustului pentru antichittile grecesti un rol central l-a jucat depsirea
viziunii traditionale asupra superiorittii arhitecturii romane raportate la cea greac. TransIerul
inIluentelor grecesti n Anglia s-a Icut sub semnul reIuzului copismului si al recomandrilor
reIeritoare la adaptarea paradigmei la conditiile Iizice si nevoile speciIice contextului. Acest gen
de recomandri sunt general valabile pentru cutrile care au caracterizat ncercrile de
desprindere de traditie.
Disputele ntre specialisti, precum si aproIundarea cercetrilor au condus spre stabilirea n jurul
anului 1820
60
a epocii lui Pericle ca etalon al clasicismului antic grecesc. Popularizarea
realizrilor Greciei din perioada lui Pericle, a culminat cu rebeliunea grecilor mpotriva turcilor,
ncheiat n 1827 prin victoria primilor. Eliberarea Greciei a Iost una dintre temele principale ale
romantismului european si american. Reival-ul arhitecturii antice grecesti a Iost ampliIicat n
Germania (si apoi n Danemarca) mai ales din motive politice, aceste dou state reprezentnd
locurile de origine ale primilor doi regi ai Greciei eliberate
61
. n scrierile teoreticienilor
nceputului de secol XIX, importanta acordat acestuia este Iluctuant. Cel mai important centru
al neoclasicismului german a Iost Berlinul reprezentat prin Bauakademie. Initial scoal cu proIil
ingineresc, aceast institutie de nvtmnt a Iormat o serie de arhitecti cu o solid pregtire
tehnic. Aici si vor Iace studiile Friedrich Schinkel si Leo von Klenze, unii dintre cei mai
importanti arhitecti ai perioadei.
Variat din punct de vedere al abordrilor, creatia lui Schinkel (considerat cel mai important
arhitect neo-clasicist de pe continent), n Iaza ei matur se va ndrepta spre sursele clasice.
Aceast etap de creatie este cea mai proIund documentat, coinciznd cu cele mai importante
opere de arhitectur ale acestuia. Teoria complex pe care acesta o va produce acum va lua n
consideratie Iactorii Iunctionali, Iormali, sociali si istorici care conditioneaz creatia de
arhitectur. Schimbarea de atitudine din jurul lui 1825 este clar sintetizat de propriile sale
cuvine: ,in proportia arcului frant medieval se vede ceva in proces de formare, ceva ce se
de:volt sub ochii ti. In cldirile antichittii este pre:entat ceva existent, ceva permanent.`
62

Desi cunostea n proIunzime ratiunile practice ale arcului Irnt (dup cum vom vedea si n
capitolele urmtoare), Schinkel nu gseste neaprat o motivatie a Irumosului n Iorma acestuia.
n scrierile sale din aceast etap de creatie sunt ilustrate toate coordonatele conceptiei sale att
de ancorate n atributele Iunctionale si structurale pe care obiectul de arhitectur trebuia s le
nglobeze. Dup raIinarea ideilor sale privitoare la adevratele surse ale arhitecturii Schnikel va
ajunge la concluzia c ,pentru artist exist o singur epoc a revelatiei aceea a grecilor`.
Atitudinea sa este surprinztor de exclusivist acesta ajungnd la concluzia c ,a construi in
stilul grecilor inseamn a construi corect i din acest punct de vedere cele mai bune produse ale
evului mediu ar trebui denumite greceti`
63

Leo von Klenze (1784-1864) a avut o carier (desIsurat n mare parte la Mnchen) din Ioarte
multe puncte de vedere asemntoare cu cea a lui Schinkel. Pregtit la Berlin, ca si Schinkel sub
conducerea lui David Gilly, Klenze a avut o conceptie mult mai deschis despre arhitectur dect
compatriotul su. Acesta a ncercat s nglobeze vastele cunostinte de religie, istorie si
arheologie sistemului su de gndire. Pregtirea sa n domeniul arhitecturii clasice a Iost mult
mai complex dect cea a lui Schinkelel ajungnd la concluzia c ,arhitectura Greciei este

16
legat natural de arhitectura tuturor epocilor`
64
Desi s-a mpotrivit prelurii modelului gotic si
cu att mai mult revitalizrii acestuia, Klenze nu s-a apropiat Ioarte mult prin creatia sa de
arhitectura antic greceasc pe care, n ciuda admiratiei pe care i-o purta, a evitat s o ridice la
rangul de norm.
Modalittile n care arhitectura Greciei antice a Iost preluat n realizrile primei jumtti a
secolului al XIX-lea au Iost variate. De la cele mai simple nglobri ale ordinelor si ornamentelor
grecesti n compozitii noi, uneori nsotite de scrupulozitatea detaliilor constructive, speciIic
Iascinatiei pentru precizia arheologic si pn la reinterpretarea unor constructii ,perIecte cum a
Iost cazul Partenonului (devenit obiect de veneratie si model preluat pe ntreg teritoriul Statelor
Unite n special pentru cldirile cu Iunctiune Iinanciar), revival-ul grecesc se remarc printr-o
imens diversitate a expresiei.

3.2.4.ntoarcerea la renaytere
Arhitectii si artistii preocupati de arheologie si de regndirea surselor puse la dispozitie de
aceast s-au ndreptat spre arhitectura roman antic sau spre cea a Greciei clasice. Cu toate
acestea au existat si exemple numeroase de arhitecti sau comanditari care au acceptat validitatea
normei clasice traditionale, preIernd s-si gseasc inspiratia ntr-o perioad mai putin
ndeprtat.
Din punctul de vedere al terminologiei, nu se poate vorbi despre ,neo-renastere nainte de 1820,
atta timp ct termenul ,renastere nu desemna un stil arhitectural sau perioad de evolutie
istoric autonom. Se pare c acest termen a Iost utilizat pentru prima dat cu sensul care i este
atribuit astzi de Coussin n lucrarea sa ,Genie de larchitecture`
65
(1822).
Pe parcursul veacului al XVIII-lea valorile renasterii italiene si nu numai, au Iost putin cercetate
si incomplet cunoscute. Aceasta nu a mpiedicat cu nimic, ca unii dintre teoreticienii cei mai
importanti ai veacului s Iac reIeriri pertinente la aceast perioad. Spre exemplu, M. A.
Laugier, n eseul su despre arhitectur, l numeste pe Brunelleschi ca Iiind ,primul dintre
moderni
66
.
Principiile constructive renascentiste si Iac simtit prezent odat cu usurarea structurilor
copiate din arhitectura antic roman. Totodat Academia Francez este gazda unor dezbateri
n care unul dintre principalii participanti este arhitectul SouIIlot care pun problema
paralelismului dintre lejeritatea goticului si cea pe care ar permite-o introducerea ordinelor
grecesti n constructiile momentului. Desi bazele demersului Iuseser puse pe la mijlocul celei de
a doua jumtti a secolului al XVIII-lea, renasterea devine subiect de inspiratie propriu-zis abia
n secolul al XIX-lea cnd interesul pentru studiul istoriei arhitecturii creste. Cei care contribuie
n principal la cunoasterea surselor renascentiste italiene sunt bursierii Academiei Franceze de la
Roma.
Noua viziune deschis de renastere s-a rspndit cu rapiditate n occidentul european, dnd o
serie ntreag de exemple valoroase. Probabil prima realizare cu adevrat neo-renascentist a Iost
paratul Beauharnauis din Mnchen, oper a arhitectului Leo von Klenze (1816)
67
.

Friedrich von Gaertner, Baverische Staatsbibliothek, Mnchen, 1831

17

Charles Berrv, Travellers Club, Londra 1829

Charles Berrv, Reform Club, Londra 1837. Despre aceast cldire Cesar Dalv scria c este ,aproape un corp viu,
cu sistemul su complex de circulatii. In :idurile sale, care apar atat de imobile, circul ga:e, vapori i fluide, prin
conducte i fire`
68

Un element care trebuie pus n discutie n cadrul prezentului studiu, este suprapunerea partial si
nici pe departe total a unor caracteristici ale directiei neo-renascentiste cu asa-numitul
Rundbogenstil german. Peter Collins asimileaz Rudbogenstil-ul, revival-ului renascentist
69
care,
cel putin din perspectiva scrierilor principalilor teoreticieni germani ai nceputului de secol XIX,
este departe de adevr. Ceea ce ns le este comun celor dou directii de abordare stilistic este
ntr-adevr utilizarea arcului n plin cintru. Dup cum vom vedea n capitolele urmtoare,
Rundbogenstil-ul german, si nu numai, a avut ca principale surse arhitectura romanic
occidental si elemente ale arhitecturii bizantine. Totusi, pe lng anumite elemente lexicale,
cele dou abordri au n comun libertatea interpretrii compozitiei, a alegerii materialelor si
decoratiei.

3.3. ,REVIVALUL EVULUI MEDIU

Dintre toate stilurile revival, inclusiv cele care privesc evul mediu, neogoticul a avut parte de cea
mai rational teorie, chiar dac Iundamentele sale au Iost variate, uneori chiar contradictorii.
Unele motivau renvierea goticul prin asocierea acestuia cu valorile catolicismului (W. A.
Pugin), altii prin asocierea cu protestantismul (Ruskin). n a doua jumtate a secolului al XIX-lea
au existat voci ca aceea a lui Viollet-le-Duc care au adoptat goticul din considerente legate de
coerenta si rationalitatea sistemului constructiv n sine. Peter Collins identiIic cinci principale
idealuri care s-au servit de ,revival-ul gotic: romantismul, nationalismul, rationalismul, reIorma
social si idealurile eclesilogice.


18
3.3.1. Premisele. Anglia yi Sco(ia.
Neogoticul a debutat ca o miscare literar, ndreptndu-se n principal spre poezie si dramaturgie.
Goticul este revitalizat n Anglia georgian de apetitul literar, proaspt aprut, pentru melancolie,
spaim, ntristare si decdere, prin contrast cu Scotia unde goticul supravietuise istoriei, unele
dintre exemplele sale continund s Iie reparate, ntretinute si utilizate. Toate aceste teme
contrastau cu claritatea si ordinea clasic, Iiind asociate cu Irmitatul peisaj gotic englez care
pstra o nsemnat mostenire medieval.
70

nc de la sIrsitul secolului al XVII-lea a aprut o serie de teorii care caliIicau Irumusetea ca
rezultnd nu din caracteristici intrinsece de genul proportiilor sau Iormei, ci din senzatiile pe care
obiectul contemplatiei le provoac n mintea spectatorului. O astIel de teorie privind experienta
senzorial, este expus n 1689 de ctre John Locke si vine s completeze ideile conIorm crora
o oper de art apartinnd unei perioade nu poate Ii analizat obiectiv prin comparatie cu o alta,
din alt perioad, ci doar n legtur cu conditiile care au dus la aparitia ei. Relationarea dintre
aceste teorii estetice si art este ntrit de Richard Payne Knight (1750-1824) care sustinea c
,toate plcerile intelectului iau natere din asocierea ideilor'. Lucrarea sa nu apare dect n
1805, dar va Ii prima care va pune n cuvinte practicile deja mpmntenite.
Unele dintre primele exemple de arhitectur neogotic, cum este Templul Gotic construit n
Shotover Park (1716-17) si gsesc parte din motivatie n conditiile politice ale timpului. La
nceputul secolului al XVIII-lea englez, odat cu nscunarea regelui George I de Hanovra si
invazia Stuart-ilor catolici din Scotia aspectele nationale, religioase si culturale engleze sunt puse
la ndoial. Goticul este unul dintre elementele care vor Iace trimitere la spiritul national prin
contrast cu Europa romano-catolic unde gustul pentru baroc era nc dominant. Cu toate acestea
se ignora totusi originea Irancez a goticului si relatia dintre acest stil si catolicismul medieval.
Asocierea se Icea mai degrab cu arhitectura laic, cu castelele sale, dect cu arhitectura
catedralelor. n secolul care a urmat a aprut o suit ntreag de exemple de arhitecturi care au
distorsionat istoria real, devenind instrument politic.
Disputa privind legitimitatea stilului gotic a Iost aprins. Surprinztor este Iaptul c primii
arhitecti ,medievalisti ai Angliei s-au desprins din cercuri, sau aveau la baz o pregtire strns
legat de traditia clasic. Un astIel de exemplu este William Kent, pictor si arhitect din grupul
Lordului Burlington, ,patron al neo-palladianismului englez, si care va ajunge autorul
medievalist Iavorit al grdinilor englezesti.

W. Kent, Tempel of Ancient Jirtue. Stowe, Buckinghamshire Battv Langlev "Gothic Elevations and Plans` 1742

19
Odat cu cresterea popularittii goticului n arhitectura locuintelor, literatura paralel va nIlori la
rndul ei. Spectaculoas n acest sens este lucrarea publicat de arhitectul si peisagistul Batty
Langley n 1742, intitulat Ancient Architecture Restored and Improved bv a Great Jarietv of
Grand and Useful Designs, entirelv New in the Gothick Mode for the Ornamenting of Buildings
and Gardens, revizuit si republicat sub numele de Gothic Architecture, Improved bv Rules and
Proportions. Aceasta nu Iace altceva dect s ncerce s supun goticul modelului disciplinar
clasic. Prin acest ,tratat Langley ncerc s redea arhitecturii ceea ce el sustinea c a existat, dar
a disprut din cauza vicisitudinilor istoriei un tratat care s cuprind reguli similare cu cele pe
care Vitruvius le lsase urmasilor si. AstIel, paraIrazndu-l pe Vitruvius, autorul va prezenta n
cartea sa cele cinci ordine ale arhitecturii gotice, de la cel mai robust pn la cel mai delicat.
Totusi cunostintele sale privind arhitectura clasic nu au Icut altceva dect s-i denatureze
teoria, ordinele prezentate de el Iiind astIel mai mult clasice dect gotice n ceea ce priveste
proportiile.
Un alt reper pentru debuturile neo-goticului a Iost resedinta realizat de Horace Walpole la
Strawberry Hill despre care am discutat si anterior caliIicnd-o ca Iiind mai degrab o Iantezie
rococo
71
, o derivatie a ideilor promovate de acesta, dect gotic. n 1750 Walpole va cumpra o
cas la Twinckleham, pe malul Tamisei n apropiere de Londra, cas pe care o va modiIica si
extinde n repetate rnduri n urmtorii treizeci de ani, pe parcursul creia o va aduce la o Iorm
care ar putea Ii numit neogotic timpuriu. Pentru proiectul casei, Walpole a Iormat un ,Comitet
de Gust (Commettee oI Taste) coordonat de el. Surprinztor si spectaculos n acelasi timp, este
modul n care sunt decupate o serie de obiecte gotice cu Iorme si Iunctiuni originare diverse si
adaptate unor noi utilizri n interiorul resedintei sale. AstIel, spre exemplu, mormntul
arhiepiscopului Bourchier din catedrala de la Canterbury a Iost preluat si adaptat ca semineu
pentru galeria lung. n acelasi Iel, boltile capelei regelui Henric al VII-lea de la Westminster
Abbey au constituit modelul pentru tavanul din ipsos al aceleiasi galerii. Rezultatul Iinal nu a
Iost altceva dect o colectie variat si curioas de detalii arhitecturale apartinnd unor
monumente diIerite din Anglia sau de pe continent. Atta timp ct debutul neogoticului s-a
produs n literatur, Walpole este creatorul care a nchis cercul prin realizrile sale. Acesta sub
inIluenta Ianteziilor gotice care au contribuit la realizarea resedintei sale, va publica n 1765 un
roman cu titlul Castelul din Otranto. O poveste gotic, care, n ciuda calittii discutabile, va
inaugura un nou gen literar romanul gotic, a crui descendent de va ntinde pn la operele lui
Stephen King
72
.

Horace Walpole, Strawberrv Hill, Twickenham lang London, (1750-77)

20
Lui Horace Walpole i revine n mare msur meritul de a Ii stabilit ca stil pentru resedintele de
tar goticul. Resedinta de la Strawberry Hill va da nastere unei mode ntretinute de o serie de
arhitecti care au lucrat ntr-un stil gotic propriu, de cele mai multe ori inventat, constnd n
recompunerea sau aditionarea unor piese desprinse din modelele gotice general acceptate.
n timp ce Anglia va perpetua aceast traditie, Scotia va da nastere uneia diIerite. Dat Iiind Iaptul
c aici ,Gothic Revival-ul si ,Gothic Survival-ul
73
s-au suprapus n bun msur, dezvoltarea
din secolul al XVIII-lea a Iost diIerit. Ilustrativ pentru directia scotian este castelul Inverary
proiectat ntr-o prim Iaz de John Vanbrugh, dar realizat mai trziu dup ideile lui Robert
Morris. Castelul a Iost Iinalizat n 1757 si reprezint o materializare a traditiilor gotice scotiene.
n timp ce Strawberry Hill este o pastis, o sum de elemente aditionate nediscriminatoriu,
Inverary, desi bazat pe un gotic n bun msur inventat, este realizarea unui arhitect
experimentat, care a dat nastere unei constructii unitare n conceptie. Inverary la rndul su va
servi drept model pentru o serie ntreag de resedinte scotiene ,crenelate.

Robert Morris, Inverarv Castle (1743 - cca.57)

De-a lungul secolului al XVIII-lea, neogoticul a parcurs un drum lung, prin care a ajuns la
ndemna arhitectilor si pe gustul publicului larg. Acesta a rmas ns cantonat n interiorul
pitorestilor grdini din aIara marilor orase. Abia dup cristalizarea ideilor romantice la nceputul
secolului urmtor si dup clariIicarea directiilor revolutiei industriale, neogoticul si va muta
experientele n interiorul oraselor, n centrul vietii publice.
74

Redescoperirea goticului si analiza lucid a acestuia a reprezentat una dintre izbnzile
romantismului. Disecarea sa atent a permis unui arhitect de talia lui Viollet le Duc s extrag
acele idei prin care a anticipat directiile viitoare de evolutie ale arhitecturii.

3.3.2. Evolu(ia n Anglia pn la mijlocul secolului al XIX-lea.
3.3.2.1.Estetica neogoticului timpuriu - sublimul yi frumosul.
Primul dintre romanticii neogotici este considerat arhitectul James Wyatt (1746-1813), cel care
introduce n arhitectur conceptul de sublim. Acesta era de prere c o cldire poate ajunge s
impresioneze simturile stimulnd imaginatia, mai degrab dect s ,gdile' intelectul.
,Sublimul' Iusese nainte dezbtut de IilozoIul Edmund Burke
75
a crui lucrare apruse n 1757.
Teoria acestuia sustinea c exist o serie de lucruri n natur care nu sunt nici agreabile, nici
plcute, dar care exercit un eIect puternic asupra mintii. Asadar, plcerea estetic poate s nu Iie
provocat doar de constientizarea Irumosului, dar n acelasi timp de multe alte experiente
misterioase. Un exemplu de acest gen ar putea Ii Iortele distructive ale naturii, care impresionau
la Iel de puternic, dac nu chiar mai mult dect un peisaj idilic zugrvit de vreun pictor al
momentului. Burke va reuni aceste maniIestri sub denumirea de sublim, care nu s-a restrns la o
categorie psihologic ci si-a extins sensul si asupra unei categorii estetice alturi de cea a

21
frumosului. Teoria lui Burke a Iost vital pentru romantici deoarece, pe de o parte aceasta
accentua calittile sugestive ale artei, pe de alta ddea o nou important emotiilor tulburtoare.
Artistii nceputului de secol XIX au nceput s exploreze sublimul cutnd s exprime prin
operele lor reveria si delirul. Dup spusele lui Burke, ,toate edificiile gandite s produc o idee
despre sublim trebuie s fie intunecate i sumbre'
76

Ceea ce a intuit Wyatt a Iost potentialul exploatrii subimului compozitiilor si spatialittii gotice,
mai mult dect repertoriul su lexical. A si avut norocul s gseasc banii care s-i sustin ideile.
Cel care i-a Iinantat realizrile a Iost milionarul britanic William BeckIord, ale crui idei
extravagante s-au materializat n unele dintre cele mai importante realizri ale perioadei. ntre
1796 si 1812 acesta si va ndrepta atentia si sursele spre Fonthill Abbey. Construit n
Whiltshire, aceasta s-a dorit ntr-o prim Iaz o Iictiune a unei abatii ruinate, ajungnd pe parcurs
s evolueze la stadiul de resedint permanent.

James Wvatt, Fonthill Abbev, Whiltshire (1796-1807)
Dup cum scria Michael J. Lewis, abatia lui BeckIord aminteste de parabola biblic a celui care
si-a Iundat constructia pe nisip. Lucrnd zi si noapte la construirea abatiei, Iundatiile au Iost
Icute n grab si cu economie de material. Acest lucru a Iost n cele din urm recunoscut de
Wyatt pe patul de moarte, adeverindu-se n totalitate n 1825 cnd turnul central a cedat si s-a
prbusit. Chiar dac i sunt recunoscute meritele de deschiztor de drumuri n arhitectura
romantic, Wyatt a Iost aspru criticat n domeniul restaurrilor arhitecturii medievale. Acest
subiect va Iace obiectul ultimei prti a prezentului studiu.

3.3.2.2. Programe yi teorie de arhitectur
Goticul va deveni treptat o surs de inspiratie pentru o mare varietate de programe de arhitectur.
La baza dezvoltrii neogoticului, nu doar n Anglia, ci si pe continent, arheologia ca nou
modalitate de constientizare a valorilor istorice si-a ntins inIluentele si n cazul domeniului de
studiu al evului mediu. EIectele acesteia asupra goticului au Iost mult mai accentuate dect n
cazul obiectelor de arhitectur clasic ale crei putine exemple pstrate Iuseser deja catalogate
si explorate. AstIel. lucrrile care ncercau s sistematizeze evolutia goticului medieval, au
devenit din ce n ce mai Irecvente, contribuind la Iamiliarizarea arhitectilor practicanti cu
detaliile acestuia. Cu toate acestea au Iost putini arhitectii care au nteles s asimileze spiritul
gotic si s creeze cldiri originale
77
.
De la arhitectura domestic provincial si pn la programele majore ale arhitecturii oIiciale,
neogoticul va oIeri o alternativ neo-clasicismului. De altIel, dup cum aminteam la nceputul
studiului, n prima jumtate a secolului al XIX-lea eclectismul gustului a Iost tendinta care a
primat. Acesta si-a ntins inIluenta n mod evident si asupra practicii de arhitectur, ajungndu-se
astIel ca activitatea arhitectilor s Iie una eclectic. Spre exemplu opera lui John Nash acoper
att orientrile neoclasic (Regent Street, Londra) si neogotic (resedinta de var proprie), dar si
gustul pentru arhitecturile exotice materializate n Brighton Pavilion.

22

John Nash, Regent Street, Londra (stanga), ansamblu reali:at intre 1811 i 1830 i Brighton Pavilon (dreapta)
reali:at in stil ,gotic indian`
78
intre 1815-1823 pentru printul regent George, mai tar:iu regele George IJ.

n primul sIert al secolului, goticul a devenit din ce n ce mai mult stilul agreat de clasele de
mijloc ale societtii engleze. Prin lucrarea sa Encvclopedia of Cottage, Farm and Jilla
Architecture din 1833, John Claudius Loudon va populariza gustul arhitectilor Nash si Repton
pentru castele si parcuri, traducndu-l n termeni de case si grdini potrivite unui buget redus.
Succesul crtii l va determina s publice un Maga:in Arhitectural care a aprut ntre 1834-38.
Autorul nu se rezum doar la exemple care adaptau goticul modestelor resedinte ci si extinde
sursele si n neo-clasicismul perioadei. Scrierile lui Loudon au avut un impact important n
rspndirea stilului n Statele Unite.

Imagini extrase din Jonh Claudius Loudon, ,An Encvclopaedia of Cottage, Farm, and Jilla Architecture and
Furniture`, Londra, 1833

n cadrul programelor oIiciale, neogoticul si Iace aparitia n plin Iort pe un Iond ncrcat de
semniIicatii nationaliste. Incendiul din 1834 care a dus la distrugerea Parlamentului de la Londra,
l-a adus pe A.W.N. Pugin
79
n postura de co-autor al noului sediu (1836-68). Noua cldire a
marcat pe de o parte maturizarea neogoticului, pe de alt parte asocierea dintre acesta si un
prestigios program de arhitectur oIicial. Proiectul va pune n lumin conIlictul dintre
arhitectura neogotic vzut ca rezultat a unui stil de sine stttor si diletantismul creatiilor lui
Wyatt sustinut de Iinantele lui BeckIord, ambii criticati de ctre Pugin si pregtirea clasic a
arhitectului Charles Berry
80
, autorul planurilor noului palat. De la bun nceput stilul n care urma
s Iie construit parlamentul era subnteles, atta timp ct originea institutiei n sine era
medieval. Pe de alt parte incendiului i supravietuiser Westminster Hall si St. Stephens
Chapel, aceste dou ediIicii reprezentnd cheia noului complex. Din cele 97 de proiecte care

23
intraser n concursul lansat pentru noua constructie, cstigtor a iesit cel al lui Charles Berry
(1795-1860). Dup cum aminteam mai sus, avnd o solid pregtire clasic, Barry a controlat
ntr-un mod strlucit scara, proportiile si compozitia palatului parlamentului. Pentru a rupe
monotonia Iatadei principale, cea ndreptat spre Tamisa, acesta a introdus succesiunea de
turnuri, n timp pentru a rupe simetria ansamblului, a ncheiat ediIiciul cu dou ,pitoresti turnuri
masivul turn Victoria si turnul cu ceas Iormul care a accentuat periIeriile n detrimentul
zonei centrale gndit ntr-o manier clasicist. Tot ceea ce nu apare la exterior, dar asigur
scheletul cldirii Iundatiile, structura, instalatia de ventilare si cea de nclzire, osatura metalic
a turnurilor reprezint o victorie a tinerei tehnologii industriale, n timp ce aspectele decorative
au Iost opera lui Pugin, cel care a transIormat neogoticul.
81
Asadar este explicabil de ce Iiecare
dintre acesti doi arhitecti s-au simtit n egal msur autorii grandioasei constructii.

Charles Berrv i A. W. Pugin, Parlamentul londone: (1836-68)

n 1835 Pugin va Iace public aderarea sa la catolicism miscare considerat pguboas pentru
cariera oricui ntr-o Anglie protestant. Un an mai trziu el va publica la Iel de direct o lucrare cu
un titlu pretentios Contrasts. or, a parallel between the noble edifices of the fourteenth and
fifteenth centuries, and similar buildings of the present dav, showing the present decav of taste.
Contrastele ilustrate n aceast carte s-au constituit ntr-una dintre cele mai ptimase critici aduse
de secolul al XIX-lea Revolutiei Industriale. n aceeasi manier, n 1841 acesta va publica True
Principles of Pointed or Christian Architecture
82
, o ncercare strlucit de Iundamentare
arhitecturii gotice pe baza unor principii obiective. Fr s prescrie un set de proportii ideale, asa
cum apreau acestea n tratatele clasice, lucrarea lui Pugin sintetizeaz ideile care privesc Iorma
arhitectural ca indisolubil legat de propriettile Iizice ale materialelor idee sustinut de
conceptul de ,sinceritate a materialului.
Ideile lui Pugin s-au rspndit rapid pn n Statele Unite, unde la New York a Iost construit
Trinity Church pe baza modelului bisericii ideale propuse de acesta.
n cadrul programului religios, biserica anglican a acceptat devreme demersul construirii de
biserici n stil gotic. n bun msur acest Iapt s-a datorat nationalismului. Pe de alt parte,
curentul s-a ampliIicat puternic si sub inIluenta cresterii rapide a populatiei care a coincis si cu
avntul pe care l-a luat Revolutia Industrial
83
. n prima campanie au Iost construite 214 biserici,
marea majoritate inIluentate de stilul gotic (174). Cu toate acestea goticul, n ciuda popularittii
de care se bucura, a Iost tratat cu o mare doz de Irivolitate n multe dintre exemple. Totusi n
aceast perioad de nceput a secolului al XIX-lea tendinta spre un stil Iidel realizrilor
medievale, si renuntarea la un gotic de ipsos si hrtie (cazul lui Walpole spre exemplu), s-a Icut
simtit din ce n ce mai mult. n virtutea acestor idei, devine din ce n ce mai clar ideea c

24
arhitectura este o art etic si n consecint ar trebui s Iie preocupat de exprimarea
,adevrului. Un rol important n arhitectura religioas l-au jucat ideile lui Pugin cuprinse n
lucrarea amintit anterior True Principles of Pointed or Christian Architecture (1841).
Programul arhitecturii religioase a Iost puternic inIluentat de ideile eclesiologiste despre al crui
rol voi discuta n capitolul urmtor.
Concluzionnd, n anii 40 ai secolului al XIX-lea Anglia ajunsese liderul incontestabil al
arhitecturii neogotice, contribuind decisiv la conturarea doctrinei acestuia. n paralel stilul
ncepuse s se dezvolte spectaculos n Franta, indiIerent n Iata acestuia pn n acest moment.

3.3.3. Germania
3.3.3.1.Na(ionalismul
n jurul anului 1800 caracteristicile de baz ale neogoticului matur erau pe deplin conturate n
Anglia. Pe de alt parte se ntelesese deja rolul jucat de structur n cazul goticului si importanta
acesteia n raport cu ornamentatia. Cu toate acestea, chiar dac a jucat rolul de lider al curentului
neogotic, pe planul teoriilor estetice, Anglia a Iost nlocuit de Germania.
Germania, rmas n urm Iat de Angia si Franta n ceea ce priveste industrializarea, rural din
punct de vedere al peisajului si Ieudal n structura social si politic, se apropia mult de traditia
medieval. Cu toate acestea curentul ,revival a ptruns n Germania ca import al modei engleze.
O alt inIluent englez a Iost gustul pentru ruine care s-a rspndit pe Iondul adoptrii modei
amenajrii peisajului n manier britanic. Cererea a Iost att de mare nct curnd a Iost lansat
o publicatie periodic pe aceast tem
84
.
ncercrile de copiere a modelelor englezesti au culminat cu decisiva meditatie a lui Goethe
privind catedrala din Strasbourg, intitulat Jon deutescher Baukunst (1772). Departe de a avea
preocupri de anticar sau intentia de a desciIra din punct de vedere stilistic catedrala din
Strasbourg, Goethe a Iost Iascinat de complexitatea greu de nteles a acesteia. Eseul lui Goethe a
introdus notiunea de gotic ca o expresie a energiei spirituale inconstiente. Goethe va concluziona
cu incendiara aIirmatie conIorm creia goticul este rezultatul geniului inventiv german, motiv
pentru care acesta ar trebui denumit ,arhitectur german

.
85
Eseul lui Goethe va da nastere unui
curent patriotic. n acest sens un puternic impact l-au avut desenul lui Friedrich Gilly care va
prezenta la Berlin n 1795 catedrala de la Marienburg, marea Iortreat a cavalerilor teutoni,
vzut ca un simbol al misiunii sIinte a Germaniei de civilizarea a Europei. Dup Revolutia
Francez si invazia lui Napoleon, aceast nuant sugerat de alegerea lui Gilly a Iost accentuat.
Tonul nationalist a Iost dat de Prusia a crei capital Berlin se aIlase sub ocupatia lui Napoleon
ntre 1806-1808. Sub inIluenta nationalist va Ii reIormat ntreg sistemul de nvtmnt de
specialitate. Paralele care Iuseser Icute ntre cultura Greciei antice si istoria german au condus
la Iocalizarea programului de nvtmnt pe greac, latin, german si stiinte exacte, n
deIavoarea religiei. Regele prusac Friedrich Wilhelm (1795-1861) pasionat patron al arhitecturii
pe parcursul ntregii sale cariere a avut ambitia crerii unui stil national simbol al unei
Germanii unite prin Iuziunea dintre stilul arhitecturii grecesti antice, a goticului si a
elementelor arhitecturii teutonilor.
Teoriile au Iost decantate n scrierile lui Friedrich Schlegel, primul german care va Iace diIerenta
dintre romanic si gotic, cel care, urmnd doctrina romantic a analizat acest stil n paralel cu
complexitatea ordonat a naturii
86
. De asemenea el a Iost cel care a stabilit legtura puternic
dintre latura Iizic a goticului si semniIicatia sa spiritual, argumentnd caracterul crestin al
acestuia. El a Iost cel care a ndeprtat nonsensurile romantice care Iuseser relationate cu
goticul cum era acela al originii vegetale (analogie probabil cu arta clasic). Rationamentul lui
Schlegel s-a ndreptat spre stilul care l-a precedat romanicul, care nu datora nimic modelului
vegetal.
Ocupatia napoleonian dintre 1808-13 a produs o accentuare a sentimentului patriotic reIlectat si
n operele de arhitectur. Karl Friedrich Schinkel (1781-1841) pregtit n traditia clasic de ctre

25
David si Friedrich Gilly va imagina o multime de proiecte gotice: o catedral pentru Berlin, un
mausoleu pentru regina Louise a Prusiei, etc. Mare parte dintre proiectele sale au rmas ns doar
pe hrtie.
Odat cu nIrngerea lui Napoleon n 1814, nationalismul gotic a atins apogeul. O serie ntreag
de monumente clasice au Iost propuse spre a Ii construite, ns acestea au Iost categorisite ca
Iiind improprii din punct de vedere simbolic. Din punctul de vedere al istoricului si criticului
german Joseph von Grres, Germania avea nevoie de monumente originale, izvorte dintr-o
conceptie nationalist prin urmare gotice.
87
Unul dintre monumentele sugerate de acesta era
catedrala din Kln, nceput n 1248. Gndit ca cel mai mare monument gotic european,
constructia acesteia a Iost oprit n 1560, dup Iinalizarea corului. n scrierile lui Grres, aceasta
apare ca imaginea ,imperiului care urmeaz s Iie construit, ca simbol al unei Germanii care
urmeaz s Iie deIinitivat. Demersul su va prinde contur odat cu prezentarea portoIoliului de
desene al lui Sulpiz Boisseree care propunea variante de Iinalizare ale catedralei.

Karl Friedrich Schinkel, Studiu pentru mormantul reginei Louise a Prusiei (1810, acuarela)

Ideile lui Grres nu Iceau altceva dect s ameninte proaspt conIirmata legitimitate a
dinastiilor aristocratice ale principalelor state germane. Acestea si-au ndreptat atentia spre
semniIicatiile modelelor arhitecturale grecesti, vzute ca simboluri al oraselor state antice.
Urmrind tendinta, ideile lui Schinkel si-au schimbat traiectoria, reorientndu-se spre clasicism.
AstIel revenirile sale la stilul gotic si vor pierde aspiratia spre inIinit, controlate Iiind de
rationalismul cuminte al clasicismului. n ciuda opozitiei politicului Theodor Blau, un Iervent
adept al goticului, va urma ideile lui Grres, sustinnd c goticul ,este creatia liber a popoarelor
republicane, acelea care nu Iuseser supuse de autoritatea roman. Acesta va construi n 1845 la
Hamburg Patriotische Gesellschaft, sediu al unei societti cooperatiste cu Iunctiuni culturale si
sociale. Cldirea va inIluenta arhitectura momentului prin stilul pe care l va promova, denumit
Rundbogenstil, sau ,stilul arcului rotund un amestec de elemente romanice si bizantine
constituite pe un Iondul doctrinei gotice. Acesta a constituit pentru o perioad, o alternativ a
goticului att de strns legat de catolicism., alternativ agreat att de mediile progresiste ct si
de cele protestante.

26

Friedrich Schinkel - Friedrichs-Werdersche Kirche, Berlin, 1831

n ciuda opozitiei oIiciale, tendinta spre unitate german a rmas valabil si s-a ampliIicat din ce
n ce mai mult, mai ales n rndurile generatiei tinere de studenti care au dat culoare politic
reprezentrilor medievale. Acestia au continuat s se nscrie n curentul romantic, citind literatura
genului, organizndu-se n Irtii similare breslelor medievale, etc. n acest directie s-au nscris
si tinerii arhitecti ai generatiei ca Friedrich von Grtner
88
sau Heinrich Hbsch
89
. Una dintre
motivatiile acestei atitudini poate s Ii Iost si dorinta de desprindere de sub autoritatea clasicist
a colegilor lor mai n vrst.
Dat Iiind Iaptul c acestia au Iost anii n care germanii se ndreptau spre uniIicare, stilul
arhitectural promovat va cpta semniIicatie politic. Goticul Icea trimitere la epoca n care
germanii triser cea mai nalt libertate politic evul mediu cnd orasele Ligii Hanseatice se
autoguvernau si o viguroas dezvoltare cultural luase avnt n orasele caracterizate de
activitatea breslelor. Cu toate c pentru un timp Rundbogenstil-ul gsise adepti, semniIicatia
goticului si va pstra vigoarea.

Santierul catedralei din Kln, care s-a desIsurat ntre 1840 si 1880 a dominat evolutia
neogoticului german, imprimndu-i o linie conservatoare, diIerit de exemplul englez. Kln a
constituit un exemplu preluat pe scar larg att n Germania, ct si n Imperiul Austro-Ungar.
Un caz ediIicator este cel al catedralei St.Vitus din Praga al crui santier a Iost redeschid n 1861
dup ce Iusese abandonat la sIrsitul evului mediu. La baza acestuia a stat incipientul
nationalism ceh, unul dintre numeroasele exemple de acest gen care au nIlorit n instabilul
imperiu Austro-Ungar. Proiectul ncredintat lui Joseph Kranner (1801-71) a urmat linia deschis
de Reichensperger conservativ acolo unde existau dovezi istorice certe si prudent n cazul
speculatiilor. IndiIerent de aceast atitudine, Iinalizarea unei constructii gotice s-a dovedit o
provocare artistic veritabil, mai mult dect un simplu act de copiere si asamblare a unor
modele istorice.
Exemple de acest gen au Iost numeroase n ntreaga Europ occidental: Iatada Domului din
Milano (1806-13), urmat de Santa Croce din Florenta (1857-63), precum si Iatadele de la Santa
Maria del Fiore (1867-87) si cea a catedralei din Napoli (1877-1905).
Toate aceste exemple, precum si altele Iac parte din actiunile de restaurare a monumentelor
nationale, actiuni care iau nastere pe Iondul unui nationalism renscut. Aceste gesturi de
Iinalizare a unor opere de arhitectur reprezentative devin un instrument utilizat constient de
ctre politica statului. Un caz care are multe puncte comune cu ceea ce se ntmpla n Europa
momentului este si cel al Principatelor Romne extra-carpatice. Gheorghe Bibescu domnitor al

27
Trii Romnesti (1842-48), spre exemplu, inIluentat de ceea ce se ntmpla n occident, acolo
unde si Icuse studiile, avanseaz problema ,restaurrii n rapoartele sale de activitate ctre
Obsteasca Adunare
90
. El va Ii primul care pune problema implicrii unor arhitecti care s Iie
capabili din punct de vedere tehnic s se implice n activitatea de restaurare a monumentelor
istorice reprezentative. Acestea erau constituite n majoritate din exemple ale arhitecturii
religioase biserici de mir sau ansambluri monastice.
Ceea ce este ns surprinztor este Iaptul c n statele n care catolicismul a Iost majoritar,
neogoticul sau neoromanicul nu au Iost urmrite cu consecventa unei miscri organizate. Acolo
unde existau Irmitri sociale, minoritti religioase si implicit tensiuni, acesta a servit ca
instrument pentru un plus de ncredere.

3.3.3.2. Neo-romanicul
Limitele ntre care evolueaz stilul sunt cu aproximatie 1820 si sIrsitul secolului al XIX-lea.
Legturile stilului n Europa sunt Ioarte puternice cu Rundbogenstil-ul aprut n Germania si de
asemenea cu neo-bizantinul. De altIel aceste trei orientri se ntreptrund ntr-o sum ntreag de
exemple. n Anglia neo-romanicul are o serie ntreag de inIluente provenite din stilul normand
si varianta sa ,revival.

Capela Palatin din Palermo (stanga) utili:at ca model pentru Allerheiligen-Hofkirche arh. Leo von Klen:e
(dreapta) (182637, distrus in 1944 i reconstruit in 1986)

Un caz aparte este cel al evolutiei stilului n Statele Unite ale Americii. n cutarea unor noi
modele medievale, capabile s conduc la eIectele romantice si pitoresti dorite, dar lipsite de
orice trimitere la catolicism, romanicul a oIerit alternativa dorit. Avantajele s-au dovedit a Ii
multiple pe de o parte Icea trimitere la stilul german al ,arcului n plin cintru, pe de alt parte
reprezenta o trimitere la arhitectura de nceput a crestinismului, diIerentiind-o radical de
,coruptul ev mediu trziu. Eclesiologistii nu au apreciat nici n America, nici n Europa
rspndirea romanicului atta timp ct acesta era asociat cu perioadele greu ncercate ale evului
mediu.
Din punctul de vedere al teoriilor care priveau ,adevrata arhitectur, respectiv cea gotic,
romanicul a Iost respins. Franta ns, care s-a racordat cu ntrziere la miscarea revival
european, a dat nastere unor remarcabile opere neo-romanice miznd pe una dintre
caracteristicile de baz ale modelului medieval regionalismul, opus internationalismului gotic.
Aici, ca si n Statele Unite, romanicul va deveni o alternativ. Urmrirea dezvoltrii acestor
tendinte va Ii ilustrat de analiza Rundbogenstil-ului german.


28
3.3.4. Fran(a
Franta a rmas o lung perioad de timp indiIerent la avntul pe care l luase neogoticul n
Anglia si Germania. Avnd un sistem politic si cultural centralizat si dominat de curtea regal,
aceasta a rmas cantonat n traditia clasic subordonat academismului, de unde si ostilitatea
Iat de inIluentele medievale. Goticul a Iost tolerat n maniera lui Wren, recurgndu-se la acesta
ori de cte ori intra n discutie restaurarea sau extinderea unei constructii din aceast perioad.
Cu toate acestea realizrile, si mai putin Iormele gotice n sine, nu au ncetat s Iie admirate de
ctre teoreticieni si arhitecti. n anii 30 ai secolului al XIX-lea actiunile culturale care aveau ca
subiect evul mediu gotic au nceput s se nmulteasc si s se Iac auzite. Tot acum se vor Iace
simtite primele proteste care aveau ca scop salvarea monumentelor medievale. AstIel Comisia
Monumentelor Istorice (1837) va lua primele msuri de protectie a monumentelor istorice, n
special a catedralelor aIectate de Revolutia Francez.
Abia n 1844 Didron va nIiinta Annales archeologiques, extinznd astIel aria preocuprilor si
asupra artei si arhitecturii medievale, incluznd aici si neogoticul. Tot acesta va Ii cel care va
stabili relatii cu reprezentanti ai miscrii din Germania si Anglia, implicndu-se astIel ntr-o
directie internationalist de dezvoltare a stilului.
Treptat catedrala va deveni centrul atentiei n cadrul miscrii de renastere a Iormelor si
simbolurilor medievale, spre deosebire de Anglia care si-a concentrat atentia asupra bisericilor
de parohie. Publicnd un model idealizat de catedral n primul numr din Annales
archeologiques, Didron va ilustra demersul ecesiologistilor, promovnd corectitudinea
arheologic. Acesta va sustine un grup de tineri arhitecti care ajunseser s cunoasc goticul
direct, prin msurtori si desene dup modele consacrate. Printre acestia s-a numrat si tnrul,
pe atunci Eugene-Emmanuel Viollet-le-Duc (1814-79), care a Icut parte din echipa care s-a
ocupat de restaurarea catedralei Ntre Dame din Paris. Dat Iiind Iaptul c acesti arhitecti erau
autodidacti si au lucrat mai mult pentru biseric dect pentru comenzile statului, au Iost numiti
arhitecti diocezani.
91
Chiar dac s-au ocupat de att de detestata arhitectur medieval, unii
dintre acesti arhitecti, cum au Iost Lassus si Abadie
92
, au avut la baz o pregtire clasicist al
crei rationalism al structurilor si stereotomiei a compensat lipsa de originalitate a maniIestrilor
neogotice Iranceze.

3.3.5. Peisajul arhitectural n occidentul european la mijlocul secolului al XIX-lea.
n perioada anilor `40, tentatia crerii unor arhitecturi gotice identice cu aceea pe care istoria o
punea la dispozitie, a devenit irezistibil, lucru care nu a nsemnat ntotdeauna mpiedicarea
dezvoltrii unor imagini inedite si originale. Atta timp ct constructia modern avea aceeasi
Iunctiune ca si modelul medieval dup care Iusese construit, motivatia era suIicient de solid.
Totusi epoca n care aceste ,copii sunt realizate punea o serie de probleme de natur tehnic,
crora arhitectii trebuiau s le rspund (ventilatie, circulatie, nclzire, rezistenta n caz de
incendiu, etc). De asemenea, o alt problem cu care mijlocul secolului al XIX-lea se va
conIrunta, va Ii adaptarea unei imagini a trecutului n contextul peisajului industrial.
Desi se ntelesese Iaptul c goticul a Iost rezultatul unui ndelungat proces de evolutie, preluarea
Iidel a modelelor medievale nu s-a lovit de piedici. Insistenta miscrii eclesiologice n ceea ce
priveste acuratetea respectrii paradigmei gotice a ajuns n punctul n care arhitectii au realizat
Iaptul c aceste demersuri nu conduc dect spre stagnare. Acesta a Iost argumentul pentru care
miscarea eclesiologic a Iost etichetat ca avnd o misiune mai degrab restauratoare dect
revolutionar. nc din 1836 Pugin scria c arta si arhitectura sunt intim legate de viata societtii.
Copierea Iormelor acestora, chiar si a celor mai valoroase, Icnd abstractie de cei crora le sunt
adresate, nu are nici un eIect.
93
La mijlocul secolului al XIX-lea ideea evolutiei neogoticului
dincolo de limitele impuse de modelul istoric, apare din ce n ce mai des n discutie
94
. De altIel
spre 1849 va Ii deIinitiv revizuit atitudinea Iat de copismul arheologic. La evolutia stilistic a
contribuit ntr-o mare msur si progresul tehnologic Iavorizat de revolutia industrial. La

29
Expozitia universal din 1851 (desIsurat n impuntorul si revolutionarul Crystal Palace)
Londra va ilustra pe deplin postura sa de mare metropol a epocii. Cu toate acestea o realizare de
nivelul Crystal Palace va Ii puternic criticat de multi teoreticieni ai epocii. Printre acestia se va
numra si John Ruskin
95
(1819-1900), principal urmas al lui Pugin n teoria neogoticului. Critic,
nu arhitect, ideile au avut o inIluent strict polemic.

4. CONCLUZII

n urma analizei expuse mai sus rezult Iaptul c deja n anii `30 ai secolului al XIX-lea
cunoasterea antichittii clasice grecesti si a evului mediu ncepea s-si consolideze bazele
stiintiIice. Pe de alt parte, gndirea arhitectural ajunsese n punctul n care utilizarea acestor
surse iesise din sIera aleatoriului, pentru ca spre mijlocul deceniului al patrulea al aceluiasi secol
s se poat vorbi de cristalizarea unor maniere stilistice proprii pentru Iiecare spatiu cultural n
parte. Anglia, Germania si Franta si conturaser Iiecare propriul ,revival clasic si medieval.
ntre acestea ns au continuat s existe schimburi de inIluente si de idei, nu doar la scar mare,
ci si la nivel individual. Din acest spatiu ideile romantice s-au rspndit treptat n ntreag
Europ.
n consecint teza avansat de Pevsner, conIorm creia romantismul se ntinde pn n anii `30 ai
secolului al XIX-lea si gseste pe deplin justiIicarea. Odat depsit acest deceniu de creatie,
istorismul si mai apoi eclectismul sunt cele care vor da tonul gustului arhitectural.
n domeniul preocuprilor pentru recuperarea si protejarea valorilor trecutului, dac evalum
asocierea monumentelor istorice cu valori culturale sau de utilizare, vom vedea c aceste directii
aveau o pondere apropiat. Arhitectura religioas este n aceast perioad conservat n egal
msur pentru c are o valoare cultural mare (considerat n primul rnd din punct de vedere al
semniIicatiilor memoriale si istorice si abia apoi din punct de vedere artistic), dar si pentru c are
o valoare de utilizare deosebit. De aici si ntrebrile care apar cu privire la ct si cum se poate
interveni. DiIeritele comunitti religioase au nteles de-a lungul istoriei s modiIice aceste
ediIicii n Iunctie de nevoile proprii. Tendinta, dup cum am vzut, se va pstra si la nceputul
secolului al XIX-lea, ns actiunile coordonate care ncep s apar, precum si cadrul juridic si
institutional vor da nastere unor probleme cheie.
Gndirea n materie de conservare a monumentelor istorice din prima jumtate a secolului al
XIX-lea occidental, a trasat unele dintre directiile principale de evolutie a practicilor, a pus
bazele doctrinei moderne, Iormulnd principii si ntrebri care si pstreaz nc valabilitatea si a
creat institutii si proIesionisti crora li se datoreaz salvarea multor valori culturale. Dup cum
vom vedea pe parcursul capitolelor urmtoare, cei care se vor ocupa de monumentele istorice
romnesti n aceast perioad, desi Iuseser pregtiti n occident, odat ajunsi n principate au
Iost pusi n Iata unei problematici complexe si a unui context general lipsit de orice Iel de traditie
solid n acest domeniu. Practic acestia s-au gsit pe un teren virgin pe care din pcate nu au
reusit (poate nici nu s-au priceput sau nu au dorit) s-l ordoneze.


30

BIBLIOGRAFIE SELECTIVA

CLARK, Kenneth, Revolta romantic, Ed. Meridiane, Ed. Meridiane 1981.
CLARK, Kenneth, The Gothic Revival, John Murray Ed., London, 1995.
COLLINS, Peter, Changing Ideals in Modern Architecture. 1750-1950, McGill-Queens
University Press, Kingston and Montreal 1973.
FOLKIERSKI, Wladislaw, Intre clasicism i romantism, Ed. Meridiane, Bucuresti 1988.
HITCHCOCK, Henry-Russell, Architecture. Nineteenth and Twentieth Centuries, Pelican Hist. A.,
Harmondsworth, 1977.
HONOUR, Hugh, Romantismul, Ed. Meridiane, Bucuresti 1983.
KRUFT, Hano-Walter, A Historv of Architectural Theorv. From Jitruvius to the present,
Princeton Architectural Press, New York, 1994.
LEWIS, Michael J., Gothic Revival, Thames and Hudson, London 2002.
MRGINEANU-CRSTOIU, Monica, Romantismul in arhitectur, Ed. Meridiane, Bucuresti 1990.
PEVSNER, Nikolaus, An Outline of European Architecture, Penguin Books, 1966.
SUMMERSON, John, The Architecture of the Eighteenth Centurv, Thames and Hudson, London
1996.
VAUGHAN, William, Romanticism and art, Thames & Hudson, London 1994.
WATKIN, David, A Historv of Western Architecture, Laurence King, 2000.
*** In what stvle should we build? The german debate on architectural stvle. The Getty Center
Ior the History oI Art and the Humanities, 1992.
*** Arhitectura ca art, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1987.

ARTICOLE
BLLING, Claudia, Hbsch, (Gottlieb) Heinrich (Christian), Grove Art Dictionary, OxIord
University Press 2005.
KRONBLICHER-SKACHA, Susanne, Friedrich von Grtner, Grove Art Dictionary, OxIord
University Press 2005.
LEWIS, Michael J., Rundbogenstil. Round arch stvle, Grove Art Dictionary, OxIord University
Press 2005.

1
Hugh Honour, Romantismul, pag.7.
2
F. Schlegel este si primul care va da o deIinitie poeziei romantice (1798) ,poezie progresist universal, n
William Vaughan, Romanticism and art, pag.9.
3
n 1814 Madame de Stael scria: familiari:ati publicul britanic cu obiceiul de a distinge productiile antichittii cu
apelativul clasic, i cele ale timpurilor moderne cu acela de romantic.
4
Monica Mrgineanu-Crstoiu, Romantismul in arhitectur, Ed. Meridiane, pag.33.
5
Nikolaus Pevsner, An Outline of European Architecture, pag.350.
6
Ibidem.
7
Goethe ntr-o scrisoare adresat lui Eckermann, citat de Monica Mrgineanu-Crstoiu, Romantismul in arhitectur,
Ed. Meridiane, nota 2, pag.222.
8
Monica Mrgineanu-Crstoiu, op.cit., Ed. Meridiane, pag.7.
9
Panayotis Tournikiotis, Historiographv of modern architecture, pag. 118. Dup cum se va vedea n comentarea pe
larg a arhitecturii din aceast perioad, de cele mai multe ori teoreticienii si practicienii momentului au ncercat s se
desprind de cliseele si normele trecutului, condamnnd copismul, ncercnd Iiecare s inventeze sau s reinventeze
un nou stil adecvat momentului, pentru ca pn n Iinal viziunile si realizrile s contrazic demersurile ideatice.
10
Monica Mrgineanu-Crstoiu, op.cit, pag.32.
11
Eugenio dÒrs ncadreaz romantismul ntre cele douzeci si dou de specii ale barocului, denumindu-l barochus-
romanticus.
12
13
John Jacobus citat de Monica Mrgineanu-Crstoiu, op.cit, nota 6, pag. 222.

31

14
Un exemplu n acest sens ar Ii operele arhitectului german Friedrich Gilly, n a crui oper este istoricii au avut
greutti n a interpreta limbajul clasic asamblat ntr-o compozitie a crui atosIer se nscrie n tendintele tipic
romantice.
15
Nikolaus Pevsner, op.cit., pag.350.
16
Peter Collins, op.cit., pag.22.
17
Nikolaus Pevsner, op.cit., pag.351. Autorul consider c scrierile lui Vanbrugh reprezint unul dintre
Iundamentele ,revival-ismului englez din secolul al XIX-lea.
18
19
Idem, pag.29. ,S ne scuturm odat de aceast sclavie, iar dac egiptenii i etrucii vdesc in monumentele lor
frumusete, gratie, elegant, atunci s ne folosim de bogtiile lor, dar nu copiindu-i servil, cci aceasta ar duce
arhitectura i artele nobile la un simplu mecanism (...). Nu, un artist care vrea s-i fureasc un renume i s
tre:easc stima nu trebuie s se multumeasc a fi un copist fidel al anticilor, ci, studiind operele acestora, el trebuie
s vdeasc un geniu inventator, cu alte cuvinte creator, i adunand cu intelepciune laolalt pe grec, pe etrusc i pe
egiptean trebuie s deschid calea de:voltrii unor noi ornamente i a unor noi modalitti` (G.BB.Piranesi,
Ragionamento apologetico in difesa dell'architetturaEgi:ia e Toscana).
20
Ute Frevert, Artistul, n Omul secolului al XIX-lea, pag. 257.
21
22
Monica Mrgineanu-Crstoiu, op.cit, pag.18 si nota 25, pag.224.
23
Acestia nu sunt singurii teoreticieni deschiztori de drumuri. Spre exemplu, predecesorul lor, Robert Morris,
atasat grupului neopalladienilor lui Burlington va Ii cel care n teoriile sale va sustine c arhitectura este menit s
impresioneze spiritul si nu ochiul. Un alt predecesor al lui Laugier a Iost Irancezul Germain BoIIrand, care si va
publica lucrarea Livre d'architecture n 1745 va introduce n aprecierea operei de arhitectur caliIicative ca
naturalul i caracteristicului.
24
Marc Antoine Laugier va publicalucrrile sale Essai sur l'architecture la Paris n 1753 si Observations sur
l'architecture la Haga si Paris n 1765.
25
Peter Collins, op.cit., pag.29-30.
26
Idem., pag.39.
27
Neoclasicismul nu s-a maniIestat consecvent si a Iost n bun msur consecinta recentelor descoperiri
arheologice ale civilizatiei Greciei antice, ale crei elemente si proportii nu au corespuns ntru totul descrierilor si
regulilor vitruviene. La Iel ca si clasicisti acesti s-au mpiedicat de propriile canoane care i-au mpiedicat uneori s
accepte mai mult dect ceea ce era deja acceptat. AstIel reprezentantii neoclasicismului, mult prea siguri de
imaginea pe care si-o Icuser despre antichitatea clasic greac au reIuzat s accepte policromia templelor,
cantonndu-se n ceea ce a Iost numit ,clasicism alb. (vezi Monica Mrgineanu-Crstoiu, op.cit, pag.38 si nota 69,
pag.229).
28
La mijlocul secolului al XVIII-lea termenii ,Chinez si ,Gotic erau echivalenti atta timp ct ambii desemnau
directii de expresie sinonime cu strinul, cu bizarul. Ambele erau asimilate stilului ornamental denumit la momentul
respectiv n mod ironic Baroc.
29
Frere Attiret, ale crui scrisori din China Iuseser publicate pentru prima dat n 1749 si traduse n englez n
1761. Idei din scrierile sale au Iost promovate de arhitectul britanic Horace Walpole. Peter Collins, op.cit., pag.34.
30
,Dac judeci arhitectur gotic n baza regulilor grecesti, nu gsesti altceva dect deIormare, dar ct o analizezi
prin ea nssi rezultatul este cu totul diIerit. (Bishop Hurd, Idea of Universal Poetrv, publicat n 1765 citat de
Peter Collins, op.cit., pag.37).
31
Reprezentativitatea din punctul de vedere al epocilor istorice, s-a msurat n resursele materiale si intelectuale pe
care programul de arhitectur le-a necesitat. AstIel pentru antichitatea veche spre exemplu reprezentativ ar Ii
programul Iunerar, n timp ce pentru antichitatea clasic greac este templul. Evul mediu din punctul de vedere al
arhitecturii este reprezentat de programul religios, Iie c este vorba despre catedralele urbane, Iie de bisericile
parohiale. Renasterea aduce la rndul ei o schimbare major, odat cu laicizarea culturii. AstIel, atentia se mut din
zona programului religios, n cea a programului rezidential, urban n prima Iaz si mai apoi suburban.
32
Lui Horace Walpole i revine meritul de a Ii stabilit ca stil pentru resedintele de tar goticul. El va transIorma si
goticiza resedinta existent de la Strawberry Hill n 1750. Unii istorici de arhitectur nu au ezitat ns s o considere
ca Iiind mai degrab o Iantezie rococo, o derivatie a ideilor promovate de acesta.
33
Nikolaus Pevsner, op.cit., pag.353. Numele cel mai important al peisagismului mijlocului de secol al XVIII-lea a
Iost Lancelot Brown (Capability Brown 1715-83). Lui i apartin ntinsele peluze, grupurile risipite de copaci si
lacurile sinuoase care au revolutionat arta grdinilor din ntreaga Europ si America.
34
Utilizarea termenului ,stil n artele vizuale si are debutul n lucrarea lui Wincklemann Geschichte der Kunst des
Alterhums (1764) n care termenul era aplicat vechii arte a grecilor. Wincklemann Icnd o paralel ntre arta
acestora si cea a renasterii, a deschis practic drumul unor analize similare, bazate pe ideea de stil. CI. Grove Art
Online, OxIord University Press, 2004.
35
Jukka, Jokilehto, A Historv of Arhitectural Conservation, pag.101.

32

36
Michael J. Lewis, op.cit, pag.47.
37
Rickman a Iost primul arhitect care si-a ncadrat stilistic opera de arhitectur. Acesta a lucrat n maniera goticului
perpendicular, Iiind de la bun nceput constient de acest lucru.
38
Klner Domblatt, aprut n periodicul societtii care s-a ocupat de construirea domului.
39
William Vaughan, Romanticism and art, pag.36. ,demn de a Ii pictat.
40
41
42
Piranesi este posibil s Ii Iost inIluentat de pictura peisajului italian din secolul al XVII-lea n care, n cadrul
natural sunt reprezentate cldiri care toate Iac reIerire la antichitate, la gloria acesteia, prezent prin reconstructii de
temple, la decderea acesteia, prin reprezentarea ruinelor, la sau la viata italian de la tar ilustrat de constructii
care Iac trimitere la idealizatul trai pastoral.
43
Michael J. Lewis, op.cit., pag.16
44
Robert Morris, Lectures on Architecture, 1734-36, citat de Monica Mrgineanu-Crstoiu, op.cit, pag.22
45
Voltaire, Essav of Taste citat de Peter Collins n op.cit, pag.53
46
47
Samuel Huggins citat de Peter Collins n op.cit., pag.21 (trad. aut.)
48
49
Idem, op.cit., pag.25.
50
Ibidem.
51
Panayotis Tournikiotis, op.cit., pag. 118.
52
Idem, pag.73. Autorul dezvolt ideea explicnd importanta si impactul pe care aceste publicatii l-au avut asupra
opiniei publice pe de o parte si asupra arhitectilor si a creatiilor lor pe de alta.
53
54
Idem. pag.77.
55
Idem., pag.79.
56
Idem, pag. 81.
57
Idem, pag. 83.
58
E. M. Butler citat de Peter Collins, op.cit., pag.84, avanseaz ideea c germanii au mprtsit din totdeauna
pasiunea pentru abolut, Iiind astIel tentati spre cutarea inspiratiei artistice n metaIizic mai degrab dect n natur.
59
Peter Collins, op.cit., pag.85-87.
60
Pevsner consider perioada dintre 1820 si 1840 ca Iiind cea mai ilustrativ din punctul de vedere al arhitecturii
neogrecesti. (op.cit., pag. 379).
61
n 1835 arhitectii Friedrich von Grtner, mpreun cu Leo von Klenze l vor nsoti pe Iiul cel mic al regelui, Otto,
devenit rege al Greciei (1835-62) la Atena, pentru construirea resedintei regale, ocupat astzi de parlament. Din
echipa care a lucrat la Atena a Icut parte si arhitectul Johann Schlatter, cel care se va ocupa mai trziu de
restaurarea mnstirilor din Tara Romneasc.
62
Hano-Walter KruIt, , A Historv of Architectural Theorv. From Jitruvius to the present,pag. 298.
63
Idem,pag. 299.
64
Idem, pag. 304.
65
66
Ibidem.
67
68
Peter Collins, op.cit, pag.99.
69
Idem, pag. 98.
70
Michael J. Lewis, Gothic Revival, pag.13.
71
Nikolaus Pevsner, op.cit., pag.378. Autorul l ncadreaz pe Horace Walpole n prima generatie a romanticilor
caliIicnd opera sa de la Strawberry Hill ca Iiind reprezentativ pentru ,rococo-ul gotic
72
Michael J. Lewis, op.cit, pag.24-25.
73
Despre continuitatea goticului n special n Scotia vorbesc att M. Lewis ct si P. Collins sau Pevsner. Acesta din
urm aminteste Iaptul c goticul a rmas o surs perpetu de inspiratie mai ales n cazul operelor de arhitectur
provinciale.
74
75
Lucrarea lui Burke era intitulat Philosophical Enquirv into the Origin of Our Ideas of the Sublime and Beautiful,
vezi William Vaughan, Michael J. Lewis, op.cit, pag.32-36..
76
Edmund Burke citat de Michael J. Lewis, op.cit, pag.38.
77
Peter Collins, op.cit, pag.103.
78
Nikolaus Pevsner, op.cit., pag.378

33

79
Augustus Welby Northmore Pugin (1812-52), pregtit de tatl su, reIugiat din Franta revolutionar. Acesta
lucrase n atelierul lui John Nash. La vrsta de 12 ani Pugin si ajuta deja tatl la plansele care urmau s ilustreze
lucrarea acestuia Specimens of Gothic Architecture (1821-23).
80
Considerat ca Iiind principalul exponent al curentului neo-renascentist.
81
82
Idem, pag.86.
83
Peter Collins, op.cit, pag.106. n 1818 Parlamentul englez a alocat 1.000.000 de lire pentru construirea de biserici
n Londra si n alte prti ale Angliei. Acestea erau n principal destinate noii clase muncitoresti din suburbii.
Alegerea stilului gotic pentru aceste biserici este destul de ciudat desi perIect argumentat. Constructorii acestora
au realizat n scurt timp de la demararea programului c stilul gotic, pe lng Iaptul c rspundea n mare msur
cerintelor estetice speciIice momentului, erau mult mai ieItin de pus n oper dect cel clasic. Curnd aceast
constatare va atrage dup sine criticile aspre ale celor interesati de arheologie si care vor contesta valoarea acestor
noi constructii.
84
Periodicul lansat de Johann GottIried Grohmann n 1796 si denumit Ideenmaga:in fr Liebhaber von Grten,
englischen Anlagen, etc.
85
86
Friedrich Schlegel argumenteaz utilizarea goticului si prin raportarea acestuia la conditiile geo-Iizice speciIice
spatiului central si nord-european. Avnd o tent nationalist, discursul su Iace apel la argumente rationale privind
geneza si perpetuarea acestui stil n conditiile naturale date ale acestei zone din Europa. Vezi Peter Collins, op.cit,
pag.101.
87
88
Friedrich von Grtner (1792-1847), a studiat arhitectura la Mnchen sub ndrumarea lui Karl von Fischer. Va
petrece un timp la Karlsruhe unde Weinbrenner stabilise un important centru al arhitecturii neoclasice. Va studia
pentru doi ani la Paris, dup care va pleca ntr-un tur de studii n Italia de unde se va ntoarce la Mnchen n 1817. n
1822, dup o scurt sedere n Anglia, va ocupa postul de proIesor de arhitectur la Academia din Mnchen, rmas
liber n urma mortii proIesorului su Karl von Fischer. Odat cu ajungerea la tron a lui Ludwig I, va primi si primele
comenzi importante. n 1828 va Ii nsrcinat cu proiectarea bisericii St. Ludwig de pe Ludwigstrasse care reprezenta
centrul grandiosului proiect regal de a transIorma orasul ntr-unul proeminent din punct de vedere arhitectural si
cultural. n activitatea sa, acesta se va ocupa si de lucrri de restaurare ca de exemplu catedralele din Bamberg
(183543), si Regensburg (18369).
Dup cum aIirmam anterior, n 1835 Grtner, mpreun cu Klenze l vor nsoti pe Iiul cel mic al regelui, Otto,
devenit rege al Greciei (1835-62) la Atena, pentru construirea resedintei regale, ocupat astzi de parlament.
Dup Iinalizarea lucrrilor din Grecia, Grtner se va ntoarce n Bavaria, unde va Ii numit director al Academiei din
Mnchen (1841). InIluenta sa asupra tinerei generatii a Iost Ioarte puternic si mult mai nsemnat dect cea a lui
Klenze.
89
Gottlieb Heinrich Christian Hbsch (1795-1863), arhitect, istoric, teoretician si proIesor, a avut la baz studii de
IilozoIie si matematic la Universitatea din Heidelberg. Dup doar doi ani va ncepe studiile de arhitectur la
Karlsruhe. ntre 1817-20 a ntreprins o serie de excursii de studii n Italia, Grecia si Constantinopol. Va preda
arhitectura la FrankIurt, apoi va deveni arhitect al Curtii de la Karlsruhe, devenind apoi Ditector al constructiilor n
statul Baden. Va Ii de asemenea si seI al departamentului de arhitectur la Technische Hochschule in Karlsruhe.
90
Teodora Voinescu, Principii conductoare in restaurarea monumentelor artistice de la Bibescu i pan a:i, n
Analecta, II / 1944, pag. 140.
91
Michael J. Lewis, op.cit, pag.102. Ar Ii de remarcat diIerenta de semniIicatie a termenului ntre lucrarea lui Lewis
si cea a lui Jukka Jokilehto.
92
Ambii au lucrat n echip cu Viollet-le-Duc la restaurarea catedralei pariziene. Lassus a lucrat ncepnd din 1836
la restaurarea catedralei din Chartres. Acesta a Iost principalul model pentru creatiile sale viitoare. n aceeasi
manier, Abadie, care lucrase la restaurarea de la Saint-Front din Perigueux si Saint Pierre dAngoulme si-a ghidat
evolutia dup modelele studiate n amnunt.
93
94
George Edmond Street va tine o prelegere n 1852 al crei titlu a Iost The True Principles of Architecture and the
Possibilities of Developement. Acesta va deschide drumul evolutiei neogoticului spre varianta Goticului victorian
tar:iu.
95
Operele sale care au privit teoria de arhitectur au Iost The Seven Lamps of Architecture (1849) si The Stones oI
venice (1851-53). Prin acestea Ruskin a creat baza teoretic pentru dezvoltarea arhitecturii victoriene trzii.

Horia Moldovan - Romantismul

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Horia Moldovan - Romantismul

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ROMANTISMUL N ARHITECTURA EUROPEAN

ORIGINILE SI EVOLUTIA PN LA MIJLOCUL SECOLULUI AL XIX-LEA

S-ar putea să vă placă și