Sunteți pe pagina 1din 6

Analiza unui spa iu urban: Piazza Campidoglio, Roma

Note pe marginea analizei unui spatiu urban - forma si expresia elementelor definitorii PIATA CAPITOLIULUI, Roma 1. Scurta evolutie istoric -in Roma Imperiala centrul vietii publice era Forumul, iar centrul vietii religioase si politice Capitoliul, una din cele 7 coline ale orasului, vechea Acropola; -amplasamentul este consemnat ca avand valoare istorica si memoriala inca din Antichitatea romana, odata cu existenta Tabulariumului si a Forului roman din vecinatate, zona considerata ca fiind centrul politic al Romei; -este si inima civica a Romei, unde era tabularium-ul (locul unde se tineau tablitele legii, unde se tineau judecatile, unde erau executati tradatorii aruncati de pe stanca orientata spre Forul roman); -in perioada medievala existau pe acest sit: Palatul Senatorilor, resedinta senatorilor orasului, construit n 1384 din ordinul Papei Bonifacio al IX-lea pe locul vechiului Tabularium antic si Palatul Conservatorilor, resedinta cpitanilor politiei papale; o alta constructie medievala este cea a bisericii Santa Maria in Aracoeli; -papalitatea considera ca trebuie sa reabiliteze acest spatiu important pentru Roma: acest lucru se intampla in mai multe etape -in 1537, perioada in care puterea papala era la apogeu, Papa Paul al III-lea initiaza un proiect de refacere si sistematizare a pietei, odata cu amplasarea statuii Impratului Marc Aureliu n Piata Capitoliului, statuie ce se afla initial n Piazza del Laterano; intentia a fost de a se revitaliza vechiul centru civic al Romei, in care sediul puterii papale avea sa se suprapuna vechiului centru religios si politic, reprezentat prin Forul roman; -Palatul Senatorilor sufera mai multe prefaceri. Michelangelo moare inainte sa isi vada proiectul terminat. Ultima refacere a fatadei fiind ntre 1593-1598 de Giaccomo della Porta; turnul refcut ntre 1578-1583 de Martino Longhi, nerespectnd proiectul lui Michelangelo; se amplaseaza si statuile Nilului si Tibrului din fata scarii monumentale; Palatul Conservatorilor - 1595 - Giacomo della Porta adaug n axul de simetrie al fatadei un balcon; -se transfera elemente apartinnd vechiului ansamblu roman al statuilor Fratilor Dioscuri - Castor si Polux, ce apartineau termelor lui Constantin; -dupa unificarea Italiei (1870) si apoi in perioada fascista se demoleaza mult in zona Pietei Venetia pentru a face loc unui monument si pietei si strazilor importante, piata devenind astfel un important nod rutier; -monumentul cunoscut sub numele de Vittoriano (1885 e 1911), dedicat regelui Vittorio Emmanuele II, vine asumat ca un nou simbol comemorativ al noii capitale (h 81m), Foro della nuova Italia unita, si deci trebuie sa fie plasat in cel mai important loc al orasului: colina Capitolina. Este demolat tot cartierul istoric format la bazele colinei. Monumentul trebuie sa fie in ax cu Via del Corso pentru a accentua monumentalitatea simbolica a noii republici; -dupa 20 de ani, in perioada fascista, sunt demolate toate constructiile de pe versantii colinei pt a izola Campidoglio si a deschide alte strazi. 2. Relatia cu orasul -proiectul a fost o constrngere la vechiul amplasament, M. completeaza a treia latura a trapezului si realizeaza pe a patra latura deschiderea pietii, o prelungire a spatiului n afara lui: este o ruptura totala fata de spatiul urban medieval si renascentist; data fiind cota de amplasare, este o scena urbana, balcon urban, cu valoare de belvedere; -inchiderea pe latura libera se face prin balustrada si statui: orasul este perceput ca printr-o serie de ferestre, ca de la balcon; perspectiva catre oras este controlata; -din 1348 exista rampa abrupta care urca spre biserica Santa Maria d'Aracoeli; prin noua rampa, piata Capitoliului devine un spatiu urban separat si este delimitata zona sacra de cea profana prin cele doua rampe de acces diferite (fizic si simbolic) -in 1576, dupa moartea lui M., se organizeaza un concurs pentru proiectarea acestei rampe, castigat de Giacomo della Porta: traseul noii scari este usor oblic fata de axul de simetrie al pietei pentru a permite legatura vizuala a pietei Capitoliului cu extremitatea strazii Aracoeli, adica piata Gesu' si biserica Gesu'; -M. a conceput scara inconjurata de spatii verzi, accentuandu-i-se astfel caracterul monumental; -rampa monumentala nu se leaga de nici o artera importanta; este ignorata linia de forta baroca care leaga Piazza del Popolo de colina Capitoliului (subliniata ulterior prin Vittoriano); -Cordonata debuseaza intre statuile simetrice ale Dioscurilor intr-un soclu urban demn de palatele care il incoroneaza;

anul II / LA2 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. mihaela CRITICOS

Analiza unui spa iu urban: Piazza Campidoglio, Roma


3. Forma si compozitie [organizarea spatiului, relatiile dintre obiecte si relatiile dintre spatiu si obiecte: subordonare, dominanta, coordonare, contrast, accente, etc] organizarea generala a spatiului -se introduce o axa majora de simetrie foarte puternica care leaga piata de restul orasului; axa e sustinuta de dispozitia spatiala echilibrata a volumelor, de plasarea accentelor in ax si de rampa de acces; este o linie de forta, un act de vointa ordonator si organizator; -sectiunea longitudinala prin ax pune in evidenta faptul ca complexul intoarce spatele trecutului (vechiul For roman) si se deschide spre orasul nou, in Evul Mediu accesul facandu-se dinspre Forul roman; M. profita pentru a transforma complet sistemul de relatii al pietei cu orasul; aceasta reorientare da seama de constientizarea policentrismului urbei si de importanta unui astfel de spatiu urban ca centru de greutate in cadrul orasului; relegarea de oras se face printr-o rampa monumentala pe care M. a numit-o CORDONATA; se introduce o miscare dirijata prin rampa monumentala -asadar, deschidere spre exterior (oras si biserica Gesu'); -exista un crescendo al compozitiei, o perceptie ascendenta continua care incepe cu rampa monumentala, continua cu treptele de la piedestalul P.S. si apoi cu alte doua scari simetrice la stanga si la dreapta P.S., perpendiculare pe axul palatului si care duc la capatul bisericii Santa Maria d'Aracoeli, iar cealalta la Monte Caprino: ambele au o perspectiva terminala cu un portic proiectat de Vignola; -efect arhitectural de ansamblu; este vorba de o piata mica si de cladiri cu gabarite mici (dominanta are 27 m); astfel, se pastreaza caracterul intim si scara umana; este vorba de o scenografie spatial : spatiul pietei este introvertit, e ca o sala; -elipsa este o forma dinamica, la care se adauga si o convexitate usoara in sectiune: in loc sa adune spatiul spre centru, il disperseaza spre periferie, nu aduna cum fac de obicei pietele Renasterii; -compenetrare de forme eliptice si rectangulare care din centru incep sa se dilate pre extremitati si genereaza un profil spatial complex; ovalul / trapezul: forme dinamice imperfecte, obiecte concentrice cu mai multe axe simetrice echivalente ce emit apriori o iradiere spatial egal pe toate directiile (specific baroce); -modul de compunere a spatiului anunta manierismul; in Renastere -conceptia unui cosmos unitar, subordonat unei vointe unice; manierismul descopera contradictii si cosmosul apare plin de probleme, opozitii, contrastant; omul divin al Renasterii se transforma in omul-problematic; -specific lui M. este conceptul de non-finit: o viziune arhitectonica in progres, o etapizare; -comparatie cu Piazza din Pienza (arh. Bernardo Rosellinni) aici se face ordine in trei dimensiuni, insa la Campidoglio solutia este plina de tensiuni care practic disperseaza unitatea formei, din cauza contrastului elipsei cu geometria liniara a constructiilor ansamblului. relatiile dintre obiecte: -P.S. reprezinta planul de capat, P.C. si M.C. sunt planurile laterale, iar pavimentul, cu denivelarile lui, este planul de baza; -fiecare element al compozitiei se raporteaza la celalalt; -ierarhie: -formala, functionala, simbolica -P.S. este dominanta prin: -plasarea in axul de simetrie - capat de perspectiva -volum, inaltime -existenta unui accent vertical in ax: campanilul si a unuia orizontal: scara dubla monumentala -semnificatia functionala si simbolica -nu numai ca este mai inalt, insa totul concureaza pentru a accentua aceasta impresie de inaltare (efectul tectonic, pavilioanele laterale, scara si fantana sunt marci de onoare care sunt refuzate celorlalte palate) -P.C. si M.C. sunt subordonate P.S. si coordonate intre ele -statuia ecvestra marcheaza centrul anul II / LA2 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. mihaela CRITICOS

Analiza unui spa iu urban: Piazza Campidoglio, Roma


relatiile dintre spatiu si obiecte: -fatadele cladirilor servesc pentru a defini piata (in acest sens e completat al treilea palat M.C.); configuratia in forma de U a planurilor verticale defineste un camp in spatiu care are un focus interior (statuia), precum si o orientare exterioara: volumul spatiului delimitat se orienteaza automat spre latura lipsa; - este generata o continuitate spatiala si vizuala cu orasul; -introducerea unor deschideri in colturile configuratiei creeaza zone de interes secundare si campul devine multidirectional si dinamic in natura; -articulatii intre planul de baza si obiectele arhitecturale: 1. portic: acces direct 2. soclu, scara: acces indirect; -porticele apartin atat cladirilor, cat si pietei, sunt o articulatie; -in planul de baza este delimitata elipsa ce e manipulata formal pentru a sublinia un spatiu de onoare semnificativ in mijlocul caruia se afla statuia prin: -inaltare, bombare -delimitare perimetrala prin scari -desen si textura; -elipsa e un element autonom care delimiteaza spatiul si accentueaza valoarea spatiului general definit de cele 3 cladiri; 4. Morfologia obiectelor de arhitectur obiecte: Palatul Senatorilor: -exista o linie ferma de delimitare intre soclu si piano nobile, generandu-se doua registre orizontale foarte puternice -orizontalitatea e accentuata si de cornisa -axialitate -ideea de fundal pentru statuie -pilastrii corintici ritmeaza fatada si reazem pe un soclu amplu cu cele dou rampe ale scrii -ordinul colosal e pus pe soclu, accentueaza monumentalitatea; Scara monumentala: -scara monumentala devine un simbol de miscare, un element arhitectural autonom, capabil sa imprime spatiului pluridirectionalitate; -scara P.S. devine, pe fundalul compact al P.S., simbolul miscarii, o forma arhitecturala autonoma capabila sa reverbereze in mediu pluridirectionari virtuale (Giedion); Palatul Conservatorilor si Muzeul Capitolin: -coordonare, ax secundar de simetrie, miscare transversala -ordinul colosal -porticul: delimiteaza o zona distincta atat in plan, cat si in fatada (un ecran "semitransparent") -integrare intre arhitectura, sculptura si modelarea terenului - apare un portic la parter si de aceea palatele par mai accesibile, mai domestice - P.C. si M.C. prezinta pilastri = coloane aplatizate, integrate in fatada; -este prima statuie plasata izolat intr-un spatiu urban, de obicei statuile fiind subordonate cladirilor (aici e invers); anul II / LA2 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. mihaela CRITICOS

Analiza unui spa iu urban: Piazza Campidoglio, Roma


Cordonata: -element linear -exprima miscarea prin spatiu, directioneaza -este legatura fizica si vizuala intre piata si oras -are o panta lina, ceea ce implica o percepere ritmata a pietei; Statuia lui Marc Aureliu: -marcheaza, fixeaza piata -reprezinta centrul acestui camp, este punctul lui focal, il domina si ordoneaza si organizeaza elementele din jurul lui; este insasi ratiunea de a fi a pietei -articuleaza spatiul si defineste zone egale ca importanta intre ea si fatadele cladirilor -este plasata pe un piedestal eliptic care ii accentueaza importanta; de asemenea compozitia desenului pardoselii converge spre ea si ancoreaza statuia de cadrul arhitectural - pentru a pastra caracterul intim al pietei si scara ei umana, M. nu inalta foarte tare piedestalul statuii, asa cum se intampla cu celelalte statui in Renastere, ci numai cu 2 m; aceasta dimensiune este dictata si de distanta de 15 m intre finalul rampei si statuie -este prima statuie plasata izolat intr-un spatiu urban, de obicei statuile fiind subordonate cladirilor (aici e invers); relatiile dintre obiecte: -ritmul vibrant creeat de porticele laterale directioneaza spre punctul de interes/dominanta (P.S.) -din punct de vedere tectonic, fatadei P.S. i se imprima un efect ascensional (soclu masiv, raport plin-gol, pozitionare :este bine asezat pe pamant si se inalta spre cer), pe cand fatadele palatelor laterale par ca se scufunda (etajul plin apasa asupra registrului porticului); mijloace de expresie - exista o armonie data de repetitia anumitor motive arhitecturale: - folosirea ordinului corintic colosal fara caneluri la toate cele trei cladiri da unitate si coerenta ansamblului; de asemenea sculpturalitate si profunzime fatadelor -un ritm de amortizare dat de frontoanele alternante triunghiulare si curbilinii -cornis monumental ce sustine aticul -un acoperis plat cu balustrade garnisite cu statui; -piata e conceputa sculptural, plastic -detaliile sunt marcate de umbre puternice -ideea noua (baroca) de a folosi coloane si pilastri la scari variabile pe aceeasi fatada; M. lucreaza deliberat cu contrast de scara, de plin-gol; 5. Morfologia spa iului i efecte rezultate. Semnifica ii [semnificatiile primare obtinute prin perceptia imaginii arhitecturale: facilitatea perceptiei, efectul antiprospectic, importanta unei ordini prioritare de perceptie, unitatea ansamblului] -traseul drept, linear este un element organizator; -ordinea prioritara de perceptie: -frontala pt P.S. -oblica pt. P.C. si M.C.;

anul II / LA2 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. mihaela CRITICOS

Analiza unui spa iu urban: Piazza Campidoglio, Roma


-prin conformatia spatiala este un spatiu antiprospectic, perspectiva orienteaza spre panorama; -perceptia spatiului este ritmica datorita pantei; unghiul este deformat si P.S. pare mai aproape decat este in realitate, iar pe masura ce urcam se departeaza; perceptia se realizeaza pe diagonala, iar distanta sporeste greutatea vizuala a obiectelor; -domina pluridirectionalitatea; exista o divergenta de parcursuri declansata in locul unde axa longitudinala se intersecteaza cu statuia lui Marc Aureliu si apoi cu fundalul fragmentat al P.S.; impartirea in doua a scarii si masivelor laterale forteaza traseul sa coteasca, dezvaluind directii inedite pentru a exploda in final in cele doua articulatii ale trapezului dizlocat; cele doua pasaje din capat (articulatii) nu permit o perceptie omogena, dezechilibrand vizual ansamblul; apare efectul de surpriza valorificat mult in baroc; -posibilitatea de a alege implica ambivalenta anticlasica: se intra in piata si palate axial, dar obstacolele determina schimbari de parcurs; -prin convexitatea curburii, centrul se misca o data cu pozitia privitorului; -efectul dinamic pe orizontala dat de arcele porticelor din P.C. si M.C. imprima o directie transversala care orienteaza perpendicular si incetineste miscarea paralela cu fatadele; -miscari multiple: rotatie, dilatatie, verticala; -spatiu expansiv / contractiv: se dilat si se contract n acelasi timp, are un efect pulsatoriu -> disolutia, dizolvarea spatiului; -miscare centripeta si centrifuga: ambiguitate spatiala, bulversare, contradictii, tensiune spatiala, imprevizibil; -elipsa bombata pare a se propaga din insasi inima pamantului, lucru semnalat si de statuie, avertizand, ironic, ca orice lucru e intr-o stare de echilibru aparenta; razele desenate in paviment cu travertin de culoare deschisa o ancoreaza de edificii; -suprafata trapezoidala, delimitata la margine de gradene si curbata spre centru de convexitatea crescanda din jurul statuii incepe sa se miste, rupandu-se in zona aceluiasi soclu si constrangand la o abordare transversala care "aluneca" de la "centrul imposibil"; -calota ovoida impregneaza tot ambientul, depaseste orice masura, iradiind prin planuri oblice spre mai multe directii; stelajul pavimentului imprim o miscare centrifug n contrast cu statica fatadelor; in paviment este inscrisa parca o revolta impotriva ortogonalitatii si echilibrului- contrast; -spatiul este plin de vitalitate printr-o deosebita cantitate de propulsii cinetice ale caror traiectorii, captate si relansate pe diagonala se revarsa prin cele 5 accese diferentiate, anuland intentia axiala si centripeta; -loc de confruntare bivalenta: acest spatiu dilatat spre colturi distruge orice reziduu clasic si substituie univocitatea cu disociatia, frontalitatea cu profunzimea si asemanarea cu diversitatea; -spatiul, initial constrans, aproape strangulat de "menghina" edificiilor, se elibereaza in valtoarea antiperspectiva, lovindu-se de laturi, amplificandu-se spre extremitati, fortand, in contractii si expansiuni, limitele trapezului care cedeaza; -M. experimenteaza capacitatea spatiului de a se infiltra prin peretii edificiilor ca forta expansiva capabila sa transforme forma maselor construite si viceversa; arhitectura apare ca pretext pentru a contura golul, spatiul, neconstruitul; porticele se retrag spre a adaposti fluentele cavitatii, se modeleaza spre a aspira parcursurile, directionandu-le in functie de tangente, in timp ce la etajele superioare ancadramentele ferestrelor ies in afara exact contrar efectului de la parter (aspiratie-expiratie); in acest fel porticele apar crescute organic in piata si chiar si staticul fundal al P.S. va intra in criza in contrast cu tensiunea indusa de cele doua rampe ale scarii monumentale; -fatadele nu mai sunt o simpla delimitare a spatiului, ci niste organisme plastice pe care spatiul le traverseaza si modeleaza; -fatadele P.C. si M.C. par extinse si fac parte atat din cladire, cat si din piata (Ackerman); ancadramentele ferestrelor par a se desprinde de planul peretelui, presand asupra spatiului si accentuand profunzimea (Argan); -ordinul colosal este combinat cu coloane mai mici, structurandu-se o trama exploziva care penetreaza interiorul si infiltreaza trapezul cu linii de forta in cautarea dialogului si fuzionarii cu nonconstruitul; -spatiul interior si exterior se intrepatrund; elipsa simbolizeaza fortele centrifuge, dar asupra edificiilor actioneaza forte centripete; rezulta un conflict de forte; -Tafuri: Contractiile perspective, simbolica complexa si structura tensionata a Campidoglio-ului sunt un omagiu patetic catre o ordine civila ineficace, au ratiuni polemice -volumele palatelor par sa contureze spatiul ca o sala semideschisa (Bonelli); nu se respecta praxisul epocii si se genereaza goluri profunde pe diagonala ce nu mai fusesera vazute in arhitectura (Giedion) -M. risca in mod constant tradarea ideii sale originare, incredintand altor arhitecti traducerea sa; este vorba de o poetica a hazardului, de viziuni arhitecturale in progress sau de o teribila suprapunere de motive externe? -compozitia de oval inclus in trapez =o surprinzatoare interpenetrare de forme eliptice si rectangulare care izvorasc din soclul statuii si se dilateaza pana ocupa tot spatiul in trei dimensiuni (De Angelis) anul II / LA2 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM prof. mihaela CRITICOS

Analiza unui spa iu urban: Piazza Campidoglio, Roma


posibile semnificatii culturale: -importanta spatiului in evolutia sa urbana -unicitatea spatiului prin evidentierea marcii de autor: -spatiul central exprim o nou manifestare a Romei ca "caput mundi" al civilizatiei, paradigm a spatiului circular; -motivul ovalului - reprezentarea curburii globului (caput mundi), simbol cosmic, ideea de "cosmocrator" centrul lumii si al civilizatiei; Bibliografie: Bruno Zevi: Venti Spazi Aperti Rudolf Arnheim: Dynamics of Architectural Form Edmund Bacon: Design of City Christian Norberg-Schulz: Intentions in Architecture Sir John Summerson: The Classical Language of Architecture Francis Ching: Architecture: Form, Space & Order Manfredo Tafuri: Architecture et humanism de la Renaissance aux reformes Legenda: M. = Michelangelo P.S. = Palatul Senatorilor P.C. = Palatul Conservatorilor M.C. = Muzeul Capitolin

anul II / LA2 / catedra de istoria & teoria arhitecturii / facultatea de arhitectura / UAUIM

prof. mihaela CRITICOS

S-ar putea să vă placă și