Sunteți pe pagina 1din 4

MINISTERUL DE INVATAMINT AL REPUBLICII MOLDOVA

UNIVERSITATEA TENICA A MOLDOVEI


FACULTATEA URBANISM SI ARITECTURA

REFETAT
LA DISCIPLINA: ISTORIA URBANISMULUI
TEMA: RENASTEREA. CARACTERISTICA GENERALA IN EUROPA
RENASTERII PE TERITORIUL ACTUALEI ITALII (pe exemplul oraselor Roma,
Florenta, Venetia).

CHISINAU 2016
Renasterea

Planificarea urbana. Idea unei conceptii intelectuale referitoare la totalitatea spatiului urban,
elaborate in Renastere prin intermediul proiectelor referitoare la orasul ideal, nu ramine decit sa fie
aplicata in realitate.
Totusi, in practica, folosirea planificarii urbane se limiteaza, in sec. XVI-lea, la crearea de orase noi
de dimensiuni relative reduse. De-abia in sec. XVIII-lea acest system va fi pus in slujba unei
remodelari a oraselor existente.
Traseul urban. In Evul Mediu, regularitatea nu era decit rezultatul unei metode, ea devine in
Renastere una dintre conditiile frumusetii orasului. Incepind cu sec. al XV-lea, se afirma gustul
pentru figurile geometrice savante, pentru frumoasele epure complexe ale poligoanelor regulate,
aceastea din urma devenind, ele insele, obiect al satisfactiei estetice.
In lipsa posibilitatilor de a realiza aceste orase ideale, practica urban ava retine totusi citeva
principii: traseul rectiliniu al strazilor, cautarea unei axe permitind simetria in compozitia urbana,
convergenta strazilor catre un edificiu sau o piata, crearea unei legaturi organice intre diversele parti
ale orasului.
Perspectiva monumentala. Ea se realizeaza recurgindu-se la un monument plasat in capatul unui
strazi, utilizat ca punct final si punct de sprijin al privirii. Este ceea ce Bardet numeste ,,domnia
monumentului tinta,,

Exista deja o relatie intre aceste doua elemente: strada dreapta si edificiul terminal. Acesta din urma
va putea si o poarta, precum Poarta Pia a lui Michelangelo la Roma, o biserica sau un element mai
simplu, cum sunt obeliscurile pe care Fontana le plaseaza la capetele unor strazi lungi, care leaga
intre ele bazilicile romane.
Noua conceptie a pietei. Accesul in piata medieval se face in general prin colturi, in prelungirea
laturilor; centrul pietei nu putea fi perceput din strazile ce conduceau spre aceasta. Din contra,
idealul Renasterii va consta in posibilitatea de a vedea, de pe orice din strazile care ajung in piata,
monumental care ocupa centrul acesteia. Aceasta ezigenta este perfect indeplinita prin sistemul
pietei circulare din care pleaca strazi radiale; ea se adapteaza totodata pietei patrate, cu conditia ca
patrunderea strazilor in piata sa se faca prin mijlocul laturilor acesteia, pe liniile mediane. Citeodata
sunt prevazute, in colturi, strazi trasate pe liniile bisectoarelor.
Rolul fatadei. O data cu palatal Renasterii italiene apare fatada monumentala clasica, strapunsa de
ferestre, interdependente unele fata de altele si urmind toate un acelasi ritm.
Arhitectura cu program. Se numeste program modelul arhitectral obligatoriu care trebuie sa fie
respectat de catre toate conditiile unei strazi, ale unei piete, chiar ale intregului oras.
Principalele realizari urbanistice
Creatia urbana. Aceasta este mai putin active decit in Evul Mediu, actiunile de defrisare a solului
European putind si socotit ca incheiate. Un oarecare numar de orase sunt totusi fondate in sec. al
XVI-lea, din ratiuni militare, economice sau religioase.
Trebuie notat ca majoritatea acestor realizari ramin foarte indepartate de proiectele oraselor ideale.
Foarte adesea se face apel la formula medieval a traseelor rectangulare si a tramei stradale in table
de sah.

Evolutia oraselor existente

Roma. La inceputul sec. XV-lea, aceasta asezare nu mai are nici macar aparenta unui oras. Cea mai
mare parte a populatiei de 30.000 de locuitori este concentrate aproape de Tibru, pe amplasarea
Cimpului lui Marte. Restul orasului antic, mai ales zona colinelor, s-a intors la viata rurala.
Papii Renasterii si-au propus sa faca sin Roma un oras demn de rolul sau de capital spiritual a
Europei. Ei au inceput prin a-si construe uneltele necesare realizarii unei politici urbane. Incepind
cu 1452, papalitatea isi rezerva nominalizarea ofiterilor insarcinati cu reteaua stradala, care pina
atunci depindeau de puterea municipal. In parallel, papii elaboreaza o importanta legislatie de
urbanism, care se bazeaza in mod special pe afirmarea dreptlui de expropriere in scimbul unei
despagubiri cirecte si convenabilem, pe recuperarea de la proprietarii riverani a ceniturilor
suplimentare pe care le realizeaza ca urmare a faptului ca beneficiaza de lucrarile publice, pe
obligarea proprietarilor unui teren sau a unei constructii in stare proasta sa vinda oricui ar dori sa
realizeze pe acel loc un edificiu frumos.
Dar, pentru a reda viata unei Rome care pluteste in vesmintul plrea larg al incintei lui Aurelian,
trebuie sa fie adusa apa pe colinele spre care s-a ocupat mai intii Nicolae al V-lea la mijlocul sec.
XV-lea si, cu precadere, Sixtus al V-lea la sfirsitul sec. XVI-lea si Paul al V-lea inceputul secolului
urmator.
Papalitatea isi indreapta eforturile asupra strazilor. In orasul veci se incepe largirea si rectificarea
vechilor drumuri pentru a le transforma in mari strazi drepte, precum Via Giulia. Se traseaza, mai
ales sub Sixtus al V-lea, o retea de strazi largi si rectilinii care traverseaza zonele inca rurale ale
incintei, acolo unde apa va permite crearea sub conducerea lui Fontana, au ca functiune esentiala
refacerea legaturilor dintre principalele sanctuare romane. Practicile religioase ale Contrareformei
impugn intr-adevar pelerinilor veritabile circuite in Roma; Sfintul Filippo Neri predica viziunea
intr-o singura zi a sapte bazilici majore. Marile biserici ale orasului, gratie traseului lui Sixtus al Vlea, isi trimit una alteia credinciosii; biserica trebuie sa fie vazuta de foarte departe, linia dreapta
care duce la sanctuar scurteaza lungul drum al pelerinului.
Celelalte orase ale Italiei
Principalele realizari de urbanism sunt legate de crearea unor piete concepute ca vaste curti ale unor
palate, cu arcade la parter. In lipsa unei arhitecturi unitare, ca la Vigevano, se cauta sa se obtina
macar impresia de unitate pe care o ofera Pizza Santissima Anunziata la Florenta. In plus, se
inceteaza decorarea deoarece pietelor cu elemente arhitecturale: coloana, obelisk, fintina, statuie.
Printer pietele cele mai remarcabile, vom adauga celor deja citate Piazza della Signoroa din
Florenta, cea a Domnului din Pienza, Piazza San Marco si Piazzetta din Venetia.
In Italia Renasterii, strazile sunt rareori bogate de o arhitectura cu program. In tablourile sale,
Francesco di Giorgio nu picteaza niciodata doua care asemanatoare. Si, la inceputul sec. XVI-lea
Bramante, insarcinat de catre Iulian al II-lea sa creeze prima strada dreapta a Romei, Via Giulia, nu
incearca deloc sa-I confere o unitate arhitecturala. Cu toate acestea, la Florenta strada Uffizi este
bogata de constructii cu decoratie uniforma, ridicate de Vasari pentru a adaposti serviciile
administrative ale familiei edici.
In unele orase se realizeaza extensii notabile, precum la Ferrara si mai ales la Napoli, unde
viceregele sppaniol Pedro de Toledo pune pnct sa se traseze in vestul orasului o mare strada
rectilinie, avind mai mult de 2km lungime. In legatura cu aceasta artera, actuala Via Roma, el
creeaza un nou cartier cu plan in table de sah. Operatiunea corespunde in special unei preocupari
pentru aparate si pentru mentinerea ordinii, viceregele impunind soldatilor spanioli ogligatia de a
locui in noul cartier, in asa fel incit in caz de alerta acestia sa se poata aduna pe strada principala.
Dar aceasta este marginita de palate si magazine si devine, inainte de toate, un loc moda, o
veritabila promenade.

ORAUL N RENATERE
Putem vorbi despre oraul modern nc din secolele XV-XVI cnd afirmarea burgheziei, nflorirea
comerului, a produciei de mrfuri, acumulrile de capita creaz condipile dezvoltrii oraelor.
Oraele Renaterii s-au dezvoltat preponderent pe nucleele medievale, dar preocuprile pentru o
nou calitate a vieii urbane au determinat remodelarea vechilor centre prin: lrgirea strzilor,
construirea de noi piee, preocuparea aparte pentru compoziia volumetric i arhitectural, prin
rezolvarea echiprilor tehnico-edilitare.
Aceste premise au stimulat o nou orientare tiinific, filosofic, estetic: curentul numit
Renatere, care va avea o puternic nrurire asupra artelor. Este zdruncinat autoritatea dogmelor
religioase care furnizau explicaii eronate asupra realitii: oamenii Renaterii vor s cunoasc viaa,
sunt adepii progresului tehnic care are la baz dezvoltarea tiinelor. Din dogmatic, aservit
religiei, tiina devine inductiv, pornind de la fapte i experiene concrete. tiinele pozitive, bazate
pe matematic, progreseaz rapid; noile descoperiri geografice lrgesc orizonturile, ofer noi
perspective stimulnd progresul societii sub toate aspectele ei. Piaa mondial n Evul Mediu i
mut polul de interes din Mediterana controlat de turci - n Atlantic.
Progresele tehnice, totalitatea cuceririlor tiinei i tehnicii, marile descoperiri geografice ale
timpului i pun amprenta asupra operelor maetrilor Renaterii Numeroi artiti au fost ei nii
oameni de tiin, savani renumii, literai, filosofi i tehnicieni. Cunosctori ai artei antice greceti
i romane (prin aprofundare; rezultatelor cercetrilor arheologice i cunoaterea documentelor
antice), ei au creat o art nou. Muli arhiteci, pictori i sculptori au fost cunoscui sub numek lor
mic: Raffael (Sanzio). Michelangelo (Buonarotti), Leonardo (Da Vinci), Tizian (Vecellio).
Printele Renaterii este considerat arhitectul Brunelleschi. cel care a conceput cupola n opt ape a
bisericii Santa Maria del Fiore (Domul din Florena), primu monument renascentist.