Universitatea de Stat din Tiraspoli.

Facultatea Geografie,. sp.Geografie și Biologie

Catedra Biologie vegetala.

REFERAT
la, sistematica plantelor
Tema: ’’ Algele verzi ’’
(Chlorophyta).

A efctuat: Studentul Gr. 202

Braniștov Vadim.
A verificat: Doctor confirențiar universital,
ChiriacEugenia.

Chisinau 2014.
1
 Cuprins
1. Introducere, Caracteristica generală a clasei…………….3.
2. Particularită țile structural……………….………………………3.
3. Clasificarea , Reprezentanți principali…………………..….4.
4. Ră spîndirea…………………………………………………………….9.
5. Importanta……………………………………………………………..9.
6. Concluzia………………………………………………………………10.
7. Biblografia………………………………………………………….....11.

2
 Caracteristica generala a clasei.
Clasificarea sistematică : Regn Plantae .Încrengă tura Chlorophyta .Ordinul
Chlamydomonadales. Specia Chlamydomonas. Ordinul Volvocales. Specia Volvox.
Clasa Ulothricophyceae. Ordinul Ulvales. Specia Ulva. Clasa Siphonophyceae.
Ordinul Siphonocladales. Specia Cladophora. Clasa Conjugatophyceae. Ordinul
Zygnematales. Specia Spyrogira.

Algele verzi reprezintă cea mai mare grupă de alge, care prezintă  clorofila drept
pigment fotosintetizator principal. Ele reprezintă un grup parafiletic, cuprinzâ nd
peste 9000 specii. Dimensiunile algelor verzi variază de la câ țiva microni la peste
1 metru. De la algele Streptophyta au evoluat plantele moderne.

Toate algele verzi prezintă caracteristici comune:

 pigmenți fotosintetizatori similari plantelor: clorofilă  a și b, pigmenți

xantofili și carotenici;
 pigmenții clorofilieni prezintă membrană dublă ;
 perete celular alcă tuit din 2 membrane: una din celuloză  și cealaltă
din pectină , glicozidă , xilan etc;
 reproducere predominant sexuală ;
 reproducere asexuată prin zoospori;
 nutrienții sunt depozitați sub formă de amidon în plastidă  și în stromă ;
 diversitatea mediilor în care pot fi întâ lnite.

Algele sunt capabile de a realiza procesul de fotosinteză  cu ajutorul

pigmentului care este frecvent clorofila sau ficocianina. Astfel din apă , să ruri
minerale, CO2 folosind ca sursă de energie lumina solară și în prezența pigmentului
verde clorofilă , sintetizează substanțe organice.

Particularitatile structural.
Majoritatea algelor sunt organisme acvatice, dar se întîlnesc și pe uscat: pe sol și
pietre, pe copaci etc. Corpul algelor (talul) poate fi unicelular, colonial sau
pluricelular. Celula algelor este protejată de un perete din celuloză și pectină .
În citoplasmă  se află unul sau cîteva nuclee, mitocondrii, reticul endoplasmatic,
vacuole, dictiozomi, cloroplaste (cromatofori). Cromatoforii pot avea formă de
cupă , panglică , stea, spirală , numă rul oscilâ nd de la unul pâ nă la câ teva sute. Corpul
algelor pluricelulare nu este diferențiat în țesuturi și organe. În funcție de
dispoziția celulelor, el poate fi filamentos sau lamelar.
Algele constituie un subregn al regnului Plantae prezentîndu-se atâ t caorganisme
monocelulare isolate în colonii ,câ t şi ca organism epluricelulare,filamentoase.Sunt
3
considerate plante inferioare-talofite, deoarece corpul lor nu este diferenţiat în
ţesuturi şi organe. Sunt cei mai vechi reprezentanţiai lumii vegetale, care au apă rut
cu sute de milioane şi chiar miliarde de ani înurmă . Datorită condiţiilor de viaţă
constante din mediul acvatic,în care au apă rut şi au existat perioade geologice
îndelungate, ele s-au pă strat pâ nă în zilele noastre, suferind puţine schimbă ri
morfologice.
În urma procesului de evoluţie algele unicelulare au evoluat transformâ ndu-se
în alge pluricelulare, avâ nd structura mai complicată decâ t precedentele. Forma
generală a corpului algelor e foarte variată : ameboidală , cocoidală , filamentoasă ,
heterotrihală , lamelară , sifonală , în forme de tufe. Dimensiunil ecorpului variază şi
ele de la zeci de micrometri pînă la zeci de metri. Ca și plantele, algele sunt capabile
de a realiza procesul de fotosinteză cuajutorul pigmentului care este frecvent
clorofila sau ficocianina. Astfel din apă , să ruri minerale, CO2 , folosind ca sursă de
energie lumina solară și în prezența pigmentului verde clorofila, sintetizează
substanțe organice.

Reprezentanti principali.
Ei conţin o gamă foarte variată de pigmenţi care le confer diferite culori: verde,
galbenă , brună , roşie etc., de unde şi provine denumirea diferitor încrengă turi: alge
verzi, alge galbene, alge aurii, alge roşii, alge brune.

Algele verzi filamentoase

Descriere: Sunt alge verzi care formeaza gramezi de fire lungi de culoare
verde deschis ramificate, au o textura aspra si uneori nisipoasa, se mai
numesc si Spirogyra datorita faptului ca, privite la microscop, se poate
observa cum cloroplastele sunt asezate sub forma de spirala.

Cauzele aparitiei: Din toate algele acestea apar in conditiile cele mai

asemanatoare cu ale plantelor. Aparitia lor, de obicei, indica conditii foarte
bune in acvariu. Din fericire aceste alge sunt mai putin daunatoare plantelor
decat celelalte alge. Totusi plantele cu frunzele fine pot fi sufocate de
dezvoltarea lor masiva. Totodata dau un aspect urat acvariului.
4
Combaterea: Folosirea substantelor chimice impotriva acestor tip de alge
este critica si pentru plante. Se pot indeparta manual pana cand se stopeaza
dezvoltarea lor. Se pot folosi cu succes mancatorii de alge care mananca alga
tanara si nu o lasa sa se inmulteasca. Oprirea instalatiei de CO2 si iluminatului
din acvariu timp de trei zile poate oferi o solutie impotriva acestor alge. O
reducere a dozelor de fertilizanti la 1/4 sau 1/8 din cea recomandata de
producator ofera rezultate bune.

Algele verzi unicelulare

Descriere: Apa devine incetosata de culoare verde. In unele cazuri mai grave

apa devine vascoasa si urat mirosatoare. Sunt alge verzi, microscopice care
formeaza colonii si se inmultesc rapid.

Cauzele aparitiei: De obicei cauza aparitiei acestor alge unicelulare este

nivelul ridicat al amoniacului din apa, datorat in mare parte supraalimentarii
pestilor. Se mai introduc odata cu hrana vie achizitionata din balti, de
exemplu  Daphnia.

Combaterea: Schimbari masive si repetate de apa. Stingerea iluminatului din

acvariu timp de trei zile, in acest timp se acopera acvariul cu un material care
nu permite patrunderea luminii de la alte surse. Sunt foarte sensibile la
radiatia ultravioleta, de aceea se poate folosi sterilizator UV care va curata
acvariul de alga foarte eficient si numai dupa o zi de functionare. O alta solutie
este folosirea unor ramuri de salcie recent taiate. Ramurile trebuie sa fie de
grosime cuprinsa intre 0,5 – 1cm. Plasarea lor trebuie sa fie verticala sa atinga
substratul si celalalt capat sa iasa cativa centimetri din apa. Dupa cateva zile
apa se va limpezi treptat. In momentul in care apa este limpede ramurile pot fi
indepartate.

Alge verzi cu aspect de puncte

5
Descriere: O alga mica care formeaza puncte verzi de maxim 3 mm in special
pe geamul acvariului dar si pe frunzele mari a plantelor cu crestere lenta.

Cauzele aparitiei: Una din cauzele aparitiei acestei alge este nivelul scazut al
fosfatilor (PO4). Un iluminat puternic in acvariu poate cauza aparitia acestor
alge. Nu sunt periculoase, dar sunt inestetice si reticente la tratamente.

Combaterea: Sunt alge foarte rezistente la tratamentele chimice.

Indepartarea lor este recomdat sa se faca manual cu ajutorul unei lame de ras
sau cu ustensile din magazinele de specialitate, create special pentru astfel de
alge. Un supliment cu CO2 poate fi o solutie impotriva acestor alge.

Algele verzi cu aspect de pensula

Descriere: Sunt alge verzi din genul Pitophora. Se prind de frunze intr-un

punct, din care cresc fire slab ramificate, de un verde deschis, cu o lungime
cuprinsa intre 2-3cm.

Cauzele aparitiei: De obicei se gasesc pe pietrele, lemnele folosite ca decor in

acvarii, dar se gasesc si pe plantele cu frunze mari. Lumina puternica, dioxidul
de carbon si apa bogata in nutrienti amplifica dezvoltarea algei.

6
Combaterea: Afecteaza acvariile doar in invazii masive, pestii consumatori de
alge o mananca cu mare placere. Se poate indeparta si manual, se rupe relativ
destul de usor de pe substrat. Produsele chimice impotriva algelor
filamentoase o distrug cu succes.

Algele verzi cu aspect de vata

Descriere: Se mai numesc si Rhizoclonium si apar pe substrat sub forma de

alge subtiri, de consistenta vatei, verzi, fara fixare.

Cauzele aparitiei: Apar de obicei in acvariile neintretinute, unde nivelul

substantelor nutritive este foarte scazut. Pot fi, de asemenea, introduse in
acvariu, fiind aduse cu plantele noi.

Combaterea: Prin schimbari saptamanale in proportie de 20% a apei din

acvariu putem evita aparitia acestor tipuri de alge. Alte metode pot fi
strangerea manuala sau sifonarea regulata. Crevetii Amano sunt amatori ai
acestei alge. Exista preparate chimice in comert, de exemplu Algacid, care pot
fi eficiente in combaterea lor.

Algele verzi cu aspect de blana

7
Descriere: Se mai numesc si Oedogonium, sunt dese, cu fire subtiri,
neramificate de un verde deschis, care dau un aspect paros si pufos plantei.

Cauzele aparitiei: Alga prefera plantele cu crestere rapida. Invazia masiva

poate duce la pierderea frunzelor afectate. Apa incarcata cu substante
organice, cu nitrati este favorabila dezvoltarii acestei alge. Invazia este
deosebit de rapida, plantele fiind rapid afectate.

Combaterea: Un supliment cu CO2 poate ajuta la combaterea acestui tip de

alga. Indepartarea frunzelor afectate poate stopa invazia algelor. Formele
scurte si tinere sunt mancate bine de pestii mancatori de alge (SAE) si de
melci, pe cand formele mai lungi si imbatranite sunt ignorate. Cu ajutorul
substantelor chimice din comert se poate invinge aceasta alga.

Algele verzi cu aspect de praf

Descriere: Se formeaza pe peretii acvariului si dau un aspect de sticla

murdara. Daca nu se intervine, aceasta poate acoperi sticla atat de mult incat
nu se mai poate vedea in acvariu. Aceasta alga nu afecteaza plantele, dar strica
foarte mult aspectul, lasand impresia unui acvariu neingrijit.

Cauzele aparitiei: Alga apare in acvariile noi si este un semn de concentratii

de nutrienti si CO2 scazute. Apare si in cazul acvariilor in care nu se schimba
apa saptamanal pentru reglarea surplusului de nitrati. Apa invechita poate
influenta dezvoltarea acestor alge.

Combaterea: Se poate indeparta manual, foarte usor, cu ajutorul unui

razuitor magnetic creat special pentru curatarea acestor alge de pe sticla
acvariului.

8
 Raspindirea sau inmultirea.
Pentru alge sunt caracteristice toate tipurile de înmulţire: vegetativă , asexuată şi
sexuată . Înmulţirea vegetativă are loc prin diviziunea celulelor (la formele
unicelulare), prinfragmentarea talului ( la formele pluricelulare), înmulţirea
asexuată are loc prin intermediul celulelor haploide sau diploide care se formează
în rezultatul mitozei şi se numesc spori. Dacă au flageli , se numesc zoospore, dacă
flagelii lipsesc atunci se numesc aplanospori. Sporii germinează , formâ nd indivizi
identici cu cel matern. Înmulţirea sexuată are loc cu ajutorul celulelor sexuale-
gameţi masculini şi feminini, care pot fi diferiţi după formă şi dimensiuni, şi
procesele sexuale senumesc izogamie, heterogamie şi ogamie. După contopirea
gameţilor seformează zigotul, din care germinează indivizii noi. Mediul de viaţă al
algelor este cel acvatic: bazinele cu apă dulce (bă ltoace ,canale), apele mă rilor şi
oceanelor. Unele plutesc liber în apă , altele se fixează desubstrat. Un numă r mai
mic de specii de alge sunt ră spâ ndite pe sol, pe pietre.

Importanţa algelor.
Circa 70% din biomasa mă rilor și oceanelor este alcă tuită din alge careformează
așa-numitul fitoplancton, acesta stâ nd la baza nutriției celorlalte organisme- raci,
moluște, pești, pă să ri și mamifere acvatice. In urma fotosintezei algele formează
cea mai mare parte a oxigenului din apă cu care respiră toate animalele acvatice.
Algele sunt folosite de om ca îngră șă minte organice, materie primă pentru
obținerea coloranților, a produselor alimentare ,cosmetice și farmaceutice.
Algele au fost şi sunt foarte mult folosite în alimentaţia zilnică a multor popoare,
mai ales în Orient, dar si de că tre unele populaţii nordice. Avâ nd un continut
proteic ridicat, se folosesc mai ales în scop alimentar, intrâ nd în compoziţia
supelor, salatelor si mâ ncă rurilor pe bază de orez. Bogă ţia lor în diverse elemente
le-a atras supranumele de "concentrate de apă demare" şi le conferă multiple
proprietă ţi, nu doar nutritive, tonice şi vitalizante, ci şicurative. Iata cateva dintre
aceste proprietati curative: stimulante, favorizeaza procesele metabolice şi
schimburile de substanţe in corp; tonifica şi stimuleaza acivitatea glandelor
endocrine (in special tiroida, hipofiza si pancreasul); regleaza metabolismul
proteinelor; efect reîntineritor, remineralizant, anticelulitic;anti reumatismale, anti
infecţioase, anti scrofuloase, anti guşa etc.

9
 Concluzie
La ce ne ajuta algile:
-Clorofila din componenta lor are un efect regenerant.
-Substantele antibiotice le confera proprietati bactericide si cicatrizante.
-Enzimele prezente in mod natural ajuta digestia. Spre exemplu, sucul organic de
kelp (Irlanda) ajuta la calmarea iritatiilor de la nivelul sistemului digestiv cum ar fi
balonarea si constiparea.
-Consumul algelor incurajeaza organismul sa elimine surplusul de grasime, fiind in
acelasi timp un energizant usor de asimilat.
-Eficiente in tratarea cazurilor de infectii cu diverse tipuri ale virusului hepatic,
virusul gripal A si virusul HIV.
-Combat imbatranirea celulara prin antioxidantii continuti
-Sunt un supliment de energiei si vitalitate
-Ele tonifica sistemul imunitar
-Folosite de catre medici din ce in ce mai mult in tratamentul administrat in cazul
bolilor maligne.
-Preventie a afectiunilor cardiovasculare, oculare si pulmonare.
-Fibrele continute de alge impiedica depunerea de grasimi pe peretii vaselor
sangvine reducand riscul de arteroscleroza si de infarct miocardic.
-Au proprietati tonifiante, remineralizante, normalizatoare ale circulatiei sanguine
-Stimuleaza metabolismul si accelereaza arderea grasimilor, ceea ce inseamna ca,
in loc sa pierzi masa musculara, pierzi din depozitele adipoase.
-Tonifica activitatea glandelor endocrine, in special a tiroidei, hipofizei si
pancreasului.
-Efectul lor energizant asupra ficatului faciliteaza eliminarea toxinelor scazand
astfel nivelul de stress al organismului, descurajand astfel formarea celulelor
maligne.
-Sunt inzestrate cu puteri antireumatismale, antigutoase, remineralizante;
-Furnizeaza un continut mare de fibre care accelereaza tranzitul intestinal, ajutand
la detoxifiere si inlaturarea constipatiei.
-Regleaza glicemia.

10
 Bibliografia
1. E.Pulbere, V.Grati, M. Rotaru”Botanică generală ”, editura
Lyceum,1992.
2. www.about.com.
3. www. art-zone.ro.
4. www.derm.qld.gov.au.
5. www.mbari.org.
6. www.ncbi.nlm.nih.gov.
7. www.saltaquarium.com.
8. acvaristica.urmatorulpas.com/tag/algele-verzi-unicelulare/
9. restaurantvegetarian.satya.ro/ce-sunt-algele/

11