Regnul Plantae

Radu-Andrei Brădățeanu Colegiul Național “Sfântul Sava”

Clasa a IX-a D An școlar 2019-2020
Ce sunt plantele?
Regnul Plantae (numit și regnul vegetal) cuprinde organismele eucariote,
pluricelulare fotosintetizante (fotoautotrofe), adaptate primar la viața terestră. Sunt
cunoscute peste 320.000 specii de plante pe Glob, unele din ele trăind chiar și în
mediul acvatic. Plantele se recunosc după mai multe caracteristici prezentate mai jos:
 Celulele lor prezintă o structură rigidă în jurul membranei, numită perete celular.
De asemenea, acestea prezintă și vacuole mari
 Principala modalitate de nutriție este fotosinteza (procesul prin care se convertește
energia luminoasă în energie chimică ce poate fi eliberată mai târziu pentru a
alimenta activitățile organismelor)
 Sunt imobile; își trăiesc viața ancorate de un substrat, cu ajutorul unor structuri
precum rădăcinile
 Reproducerea poate fi sexuată sau asexuată
 Au un mod de viață sedentar; mișcarea lor se realizaeza prin creștere
 Celula vegetală conține un pigment responsabil pentru culoarea verde spcecifică
deosebit de important, clorofilă, conținut în cloroplaste

Celule vegetale

3/6/23 2
Clasificarea plantelor
 De-a lungul istoriei au existat mai multe sisteme de clasificare a plantelor elaborate de către biologi. În trecut,
toate organismele ce sunt numite acum procariote, fungi sau protiste au fost incluse în regnul vegetal. Concepția
acceptată de către cei mai mulți oameni de știință se bazează pe diferențierea țesuturilor conducătoare și a
organelor vegetative. Se deosebesc plante vasculare și plante avasculare, fiecare dintre cele două tipuri fiind
împărțit în mai multe filumuri.

Mușchii, plante avasculare Coniferele, plante vasculare

3/6/23 3
Clasificarea plantelor

Plante avasculare Plante vasculare

Chlorophyta Rhodophyta Pteridophyta Spermatophyta

Phaeophyta Bryophyta Gymnospermatophyta

Angiospermatophyta

3/6/23 4
Plante avasculare
Plantele avasculare sunt lipsite de vase conducătoare. Conțin algele pluricelulare,
organisme acvatice fotoautotrofe. Algele pluricelulare se împart în patru grupe (verzi,
roșii, brune, aurii) iar corpul lor poartă numele de tal. Se deosebesc următoarele
filumuri:

 Chlorophyta, cuprinde algele verzi: peste 7000 de specii dintre care aproximativ
2500 dispărute. Majoritatea speciilor din aceasta încrengătură trăiesc în zone de
apă dulce. Tipul de tal diferă de la caz la caz (pluricellular filamentos
ramificat/neramificat, colonial etc). Algele verzi conțin două tipuri de clorofilă
(numite clorofilă a, respectiv clorofilă b) și își depozitează mâncarea sub forma de
amidon (substanță de rezervă). Peretele celular este celulozic. Descoperirile recente
(februarie 2020) arata că primele specii din acest filum ar fi apărut în urmă cu mai
bine de un miliard de ani în urmă (Proterocladus antiquus, Liaoning, China).
Cladophora

3/6/23 5
Plante avasculare
 Rhodophyta, cuprinde algele roșii (7000 de specii). Se întâlnesc mai ales în mările calde și sunt printre algele
eucariote care au apărut primele. 5% dintre algele roșii se găsesc în zone de apă dulce. Culoarea specifică este
dată de pigmenții carotenoizi (ficoeritrina și ficocianina) care maschează efectul clorofilei.

Chondrus crispus Gracilaria

3/6/23 6
Plante avasculare
 Phaeophyta, cuprinde algele brune marine (1500-2000 de specii). Au o importanță mare în reglarea nivelului de
dioxid de carbon din atmosferă și reprezintă de asemenea sursa de hrană și adăpost pentru animalele marine.
În Insulele Bermude trăiește specia de alge brune numite Sargassum, de unde vine și denumirea Mării
Sargaselor, la est de insulele Bahamas. Pot fi utilizate și de oameni în alimentație.

Sargassum Undaria pinnatifida, folosită

în bucătăria japoneză
3/6/23 7
Plante avasculare
 Bryophyta, cuprinde peste 25.000 de specii (în general mușchi) ce provin din
primele plante adaptate la mediul terestru. Trăiesc pe uscat, dar au nevoie de apa
pentru reproducere. Cresc în locuri umbroase și umede, formând "covoare" pe
suprafețe ca stâncile sau copacii. De aceea se spune că mușchii ajută la orientare:
pot indica nordul în emisfera nordica și sudul în emisfera sudică. Nu prezinta flori;
sunt plante inferioare. Joacă un rol esențial în formarea turbei: cărbune inferior.
Talul este compus de regula din celule cu un singur cloroplast. Corpul briofitelor
este diferențiat în rizoizi, tulpine și frunze mici. Substanțele minerale necesare sunt
extrase pe baza capilarității, țesutul conducător propriu-zis fiind absent.
 În funcție de numărul de cromozomi dintr-o celulă, briofitele alternează între două
stări: haploidă/gametofit (se produc gameți) și diploidă/sporofit (se produc spori). Bryum capillare

3/6/23 8
Plante avasculare
 Briofitele se împart în trei clase: Hepaticatae (au simetrie bilaterală, rizoizii pot fi unicelulari sau
pluricelulari), Anthocerotatae (prezintă o coloană de țesut în formă de filament la capătul căreia se află
sporii) și Bryatae (cuprinde mușchii propriu-ziși). Mai jos se află câte o specie din fiecare clasă, alături de
imaginea reprezentativă:

Marchantia polymorpha Phaeoceros laevis Sphagnum flexuosum

3/6/23 9
Plante vasculare
Plantele vasculare sunt plante superioare, caracterizate prin diferențierea țesuturilor
conducătoare și a organelor vegetative. Se remarcă prezența a două tipuri de țesuturi
conducătoare: vase liberiene/floem (se conduce hrana produsă în frunze, la tulpină,
rădăcină și organele reproducătoare) și vase lemnoase/xilem (se transportă apa și
sărurile minerale absorbite de rădăcină către restul organelor). Plantele vasculare se
mai numesc și traheofite sau cormofite (corpul lor numindu-se corm). Se deosebesc
două filumuri:
 Pteridophyta: cuprinde ferigile, primele plante vasculare apărute pe Pământ. Se
întâlnesc în mediul terestru (pădurile tropicale) și, mai rar, în cel acvatic (Salvinia
natans). Nu produc nici flori, nici semințe; se spune că mijloacele lor de
reproducere sunt "ascunse". Cormul este format din rădăcini adventive, tulpini de
tip rizom subteran și frunze mari numite fronde. La unele specii nu se diferențiază
rădăcina și frunzele. Reproducerea esre asexuată (prin spori, în sporangi) și
Lycopodiella inundata
sexuată (prin gameți). Cele două etape sunt independente. Au avut un rol
important în formarea cărbunilor superiori (antracit, huilă) în perioada
Carboniferului. Sunt folosite pe post de plante decorative și în trecut aveau
aplicabilitate în medicină: combaterea viermilor intestinali, oprirea hemoragiilor.

3/6/23 10
Plante vasculare
 Spermatophytae: cuprinde plante vasculare ce produc semințe și sunt, de asemenea,
adaptate mediului terestru. Țesutul conducător are o structură complexă și este
prezent în toate organele plantei. Spre deosebire de mușchi, reproducerea sexuată
este independentă de prezența apei: gameții masculini nu înoată. Se împarte în
două subfilumuri caracterizate de un număr mare de specii:
 Gymnospermatophyta: cuprinde peste 1000 de specii extante. Se mai numesc și
rășinoase, întrucât prezinta glande ce produc rășina, o substanță organică vâscoasă
(glande rezinifere). Prezintă traheide în alcătuirea vaselor lemnoase. Florile sunt
unisexuate; iau forma unor conuri. Reproducerea este sexuată. Gimnospermele se
întâlnesc de obicei în zone mai reci de munte sau în pădurile de conifere - taiga. Au
rădăcină pivotantă, tulpina dreaptă și înaltă, frunze de forma unor ace, persistene
(excepție făcând zada). Lemnul lor reprezintă o resursă naturală importantă. Din
muguri se obțin siropuri utilizate în medicină mai mult sau mai puțin. Pădurile de
Larix decidua
conifere au rol și în producerea de oxigen.

3/6/23 11
Plante vasculare
 Subfilumul Gymnospermatophyta cuprinde cinci clase: Cycadatae, Ginkgoatae, Gnetatae, Pinatae, Taxaceae.

Abies alba Ginkgo Biloba Taxus baccata (tisa)

3/6/23 12
Plante vasculare
 Angiospermatophyta: cuprinde plante superioare cu flori și semințe închise în fruct. Este cel
mai divers subfilum; conține peste 300.000 de specii de plante. În mod normal, angiospermele
se dezvoltă în mediul terestru dar pot prezenta adaptări la mediul acvatic. Se întâlnesc peste
tot pe Pământ, mai puțin în zonele de climă extremă. Sunt predominant ierburi, arbuști sau
arbori. Vasele lemnoase sunt compuse din trahei eficiente în transportul sevei. Frunzele
prezintă stomate ce au rol în procesul de transpirație. Reproducerea este sexuată. Organele de
reproducere sunt floarea, fructul și sămânța. În aceeași floare se află atât microspori conținuți
de granulele de polen cât și macrospori, în sacul embrionar. Polenizarea poate fi realizată de
insecte sau de vânt, la plantele anemofile. Fecundația este dubla și independența de prezenta
apei: grăuntele de polen eliberează doi nuclei spermatici care vor fuziona cu cate doua
componente ale sacului embrionar. După fecundație ovulul se transformă în sămânță, care va
fi închisă în fructul format din ovar. Pentru a identifica mai ușor angiospermele se folosesc
formule florale. Datorită numărului mare de specii, angiospermele au importanțe diverse:
fabricarea țesăturilor sau a mobilei, alimentația, aplicațiile în medicină etc. Se disting două
Rosa rubiginosa
clase majore de angiosperme: Liliatae (monocotiledonate) și Magnoliatae (dicotiledonate).

3/6/23 13
Plante vasculare
 Plantele monocotiledonate sunt cele ale căror semințe conțin, după cum spune numele, un singur cotiledon
(frunză cu rezerve nutritive a embrionului plantelor cu semințe, care are rolul de a hrăni planta imediat după
încolțire). Cuprind peste 60.000 de specii.

Ophrys apifera Zea mays (porumb) Ananas comosus

3/6/23 14
Plante vasculare
 Plantele dicotiledonate sunt cele ale căror semințe conțin două cotiledoane. Cuprind peste 200.000 de specii.

Cucumis sativus Cercidiphyllum Alcea setosa

japonicum

3/6/23 15
Bibliografie și surse:
 Biologie: manual pentru clasa a IX-a: Elena Huțanu (Crocnan)
 https://www.toppr.com/guides/biology/biological-classification/kingdom-plantae/
 https://www.vedantu.com/biology/plant-kingdom-plantae
 https://www.scritub.com/biologie/botanica/Regnul-vegetal2231319128.php
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Regnul_Plantae
 https://en.wikipedia.org/wiki/Chlorophyta
 https://en.wikipedia.org/wiki/Moss
 https://ro.wikipedia.org/wiki/Cotiledon
 https://en.wikipedia.org/wiki/Flowering_plant
 https://en.wikipedia.org/wiki/Gymnosperm

3/6/23 16
 Vă mulțumesc!

3/6/23 17