MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

Proiect

Tema:„Plantele”

Efectuat: Dencovici Rahela

Profesor: Herghelegiu Maia

Iarba, copacii, arbuștii, florile reprezintă vegetația din jurul nostru, iar de ea
depinde în mare parte viața noastră pe Pământ.
 Datorită plantelor, respirăm aer curat. Pădurile verzi sunt considerate plămânii
planetei. Plantele curăță aerul de fum, dioxidul de carbon, și elimină în schimb oxig
en, atât de necesar tuturor organismelor vii.
Sunt incontestabile beneficiile pe care le oferă plantele oamenilor. Multe fruct
e ți rădăcini sunt utilizate în alimentație, din unele fibre vegetale se confecționează
haine, din lemn-hârtie, iar multe plante sunt medicinale,
Diversitatea plantelor în natură e uimitoare. Sequoia crește până la 150 de met
ri înălțime, iar unele specii de mesteacăn pitic nu depășesc dimensiunile unui creion,
există cactuși cu ace ascuțite și alte plante fără frunze. Sunt și plante carnivore, ce s
e alimentează cu insecte, dar și plante parazite, care trăiesc și se hrănesc pe seama a
ltor specii!
Un detaliu important este că plantele înfloresc și sunt foarte frumoase. Datorit
ă lor, planeta noastră e minunată!

Tipuri de plante:
 Pante perene sunt plantele care trăiesc mai mult de doi ani, au un ciclu de v
iață mai lung de douăzeci de ani, cresc și înfloresc primăvara, mor în anotimp
ul rece (toamna-iarna) și revin la viață în primăvara următoare. Plante perene
sunt pomii fructiferi, palmierii sau chiar și ghioceii sau trandafirii.

 Plante anuale sunt plante ce au ciclul de viață de un an. Viața lor începe pri
măvara, atunci când germinează sămânța și se termină în același an, toamna sa
u iarna. Multe din aceste plante produc flori frumoase și colorate, pentru a atra
ge atenția insectelor și pentru a fi polenizate. Exemple de plante anuale sunt fl
oarea-soarelui, petunia, fasolea, grâul.

 Plante bienale reprezintă acele plante a căror ciclu de viață durează doi ani.
În primul an, acestea dezvoltă rădăcinile, tulpina și frunzele, iar pe timpul iern
ii se opresc. În anul următor acestea produc semințe și mor. Aceste plante au n
evoie de frigul din timpul iernii pentru a le fi stimulată înflorirea și implicit pr
oducerea de semințe. Exemple de plante bienale pot fi: pătrunjelul, morcovul,
țelina, lavanda etc.

Curiozități despre plante:

 Porumbul este o plantă unică. Din grăunțele lui se face pop-corn, se adaugă în
salate, se mănâncă fiert sau conservat. Din porumb măcinat se obține făina, di
n care se prepară mămăliga și alte bucate. În vremuri mai vechi, din făina de p
orumb se cocea pâine și turte.
 Stejarul poate trăi până la 1500 de ani.
 În natură există în jur de 40 de mii de specii de alge. Rolul lor principal este d
e îmbogăți apa cu oxigen . Se consideră că algele sunt cel mai bun filtru acvati
c.
 Cel mai înalt sequioia Hyperion. Are peste 115 metri înălțime și creste în Calif
ornia. Diametrul arborelui are aproape 5 metri și ocupă spațiul de 502 metri pă
trați. Vârsta estimată e de circa 800 de ani.
 Palmierul-evantai întâlnit în Spania și Franța poate rezista la geruri de –12 C.
 Coroana copacului Bengali acoperă o suprafață de 14000 de metri pătrați.
 Pentru a estima vârsta unui copac este nevoie doar de a număra inelele din tru
nchiul său.
 Trandafirul Lady Banks este cel mai mare din lume. Un arbust din această spe
cie sădit în Tombstone (SUA) încă din anul 1885 bate recordul în dimensiuni.
Coroana lui are diametrul de 3,7 metri și se întinde pe un spațiu egal cu un ter
en de fotbal, iar Primăvara face peste 200 de flori.
 Din soia se produce bomboane, lapte, ulei, sos, și intră în compoziția carburan
ților, e materie primă pentru plastic, materiale izolante și de protecție anti ince
ndiară.
 Cea mai înaltă floare este considerată Amorphophallus titanum, ea poate creșt
e până la 2,5 metri înălțime.
 Cel mai dulce fruct din lume este Curmala.

Cele mai neobișnuite plante:

 Victoria amazonică este un nufăr gigantic, care po
ate ține la suprafața apei greutatea unui adult până la 80 k
g. Frunzele lui ajung până la 2 metri diametru.

Colobanthus quitensis ( pe
rla de Antarctica) este o plantă ca
re creste și înflorește în Antarcti da.

Acest arbore se numește K

igelia și este renumit deoarece fructele sale au aspect
de cârnați. Ating lungimea de 60 cm și sunt folosite de
băștinași în tratarea mușcăturii de șarpe.

Această plantă se numește Goveniya dulce, crește în I n

dia, China, Japonia, Crimeea, Coreea și Azerbaidjan. Iar fru c
tele lui sunt asemănate cu bomboanele, însă nu sunt comesti b
ile, în schimb codițele sunt dulci și pot fi mâncate, adăugate î
n ceaiuri sau în prăjituri.

Arborele de lapte crește în America Latină. Sub scoarța

sa se secretă un suc lăptos, care, timp de o oră se poate aduna p
ână la un litru.

Acesta este fructul cu degete și

este fructul cu cel mai neobișnuit as pect. El amintește de
mâna unui om sau de o caracatiță, și n u se consumă în stare
proaspătă.

Tipuri de plante de la epoca dinozaurului până în prezent:

Trei caracteristici definitorii îi ajută pe oamenii de știință să facă distincția
între plante și animale. Acestea includ:
Plantele au clorofilă. Clorofila este un pigment verde esențial pentru fotosinteză.
De obicei, rezidă în celulele individuale ale plantei pentru a se asigura că planta
poate trăi și procesa eficient.
Plantele rămân într-un singur loc în cea mai mare parte. Din cauza sistemelor
lor radiculare, plantele nu se pot deplasa dintr-un loc în altul, spre deosebire de
multe animale.
Plantele au pereții celulari formați din celuloză. Acest material face plantele
robuste, ajutând planta să-și mențină forma.
După despărțirea lor de Regatul Animal, Regatul Plantelor se ramifică și mai
mult. Conține două grupe primare: plante fără semințe și plante care se reproduc
folosind semințe. Plantele fără semințe sunt numite în general criptogame, în timp
ce plantele purtătoare de semințe sunt numite fanerogame.
Pentru a fi clar, acestea nu mai sunt recunoscute oficial ca grupuri precise din
punct de vedere științific. Au făcut-o când Carl Linnaeus a început sistemul de
clasificare. Cu toate acestea, acum ele servesc ca un bun punct de bază de la care să
înțelegem regnul vegetal.
Vom începe cu criptogame și le vom descompune și mai mult în familii
distincte cu exemple specifice de specii mai târziu în articol.
Criptogamele, sau Cryptogamae, sunt plante fără semințe sau flori.
Deși din punct de vedere tehnic se află în Regatul Plantae, ele sunt adesea numite
„organisme asemănătoare plantelor” în loc de plante adevărate. La începutul
sistemului de clasificare, plantele erau definite în primul rând prin faptul că se
reproduc folosind flori și semințe.

Numele „cryptogamae” provine din două cuvinte grecești. Primul este

kryptos, care înseamnă „ascuns”. Al doilea este gameein, care înseamnă „a se
căsători”. Expresia se referă la sistemele de reproducere ascunse ale plantelor. În
cadrul Cryptogamae, speciile care aparțin sub umbrela Regatului Plantelor includ:
* Talofite (alge)
* Briofite (mușchi)
* Pteridophyta (ferigi)
Ciupercile sunt, de asemenea, sub umbrela criptogamelor, dar acestea nu
aparțin regnului vegetal.
Următorul grup de plante este Phanerogams. Acestea sunt împărțite în două
subcategorii majore, inclusiv gimnosperme și angiosperme. Toate aceste plante au
semințe. Cu toate acestea, modul în care planta produce și acoperă sămânța
determină diferența dintre cele două grupuri.
Gimnospermele, de exemplu, provin din grecescul care înseamnă „sămânță
goală”. Semințele nu sunt închise cu nimic, spre deosebire de plantele cu flori
precum angiospermele. Gimnospermele includ plante precum coniferele, care au
structuri purtătoare de semințe, cum ar fi conurile.
Un fapt interesant pentru tine înainte de a trece mai departe: 65% dintre speciile
de gimnosperme sunt dioice. Asta înseamnă că au plante masculine și feminine
distincte. Dacă vrei semințe fertilizate, va însemna că trebuie să plantezi două, câte
una de fiecare tip.
Angiospermele sunt celălalt grup primar. Ele alcătuiesc multe dintre tipurile de
plante la care ne gândim când discutăm despre Regatul Plantae.
Angiospermele sunt în mod clasic plante producătoare de semințe. Ele produc
flori care au părți masculine și feminine. Uneori speciile sunt dioice, dar de multe
ori o floare va conține atât părțile masculine, cât și cele feminine.

Din florile unei plante provine fructul ei. Spre deosebire de gimnosperme, semințele
lor nu sunt goale. În schimb, sunt protejate de fructul plantei, oricât de mic ar fi.
Acum aveți o idee despre clasificările generale ale regnului vegetal. Să cercetăm și
mai departe diviziunile și speciile înrudite.
1.1 Thallophyta

Talofitele sunt împărțite și mai m

ult în trei grupuri primare, din care
rezultă speciile. Interesant este că
ceea ce deosebește plantele este cu
loarea lor. Culoarea are un efect n
otabil asupra modului în care func
ționează plantele.

Ca întotdeauna, etimologia greacă a cuvântului ne ajută să aflăm mai multe

despre distincția lui. În acest caz, talul înseamnă „un corp fără rădăcină, frunze sau
tulpini”. Phyton înseamnă „plantă”. Dacă te-ai uitat vreodată îndeaproape la o
bucată de alge, vei vedea că acest lucru este adevărat. Nu are aproape nicio parte pe
care o au de obicei plantele. Sunt unele dintre cele mai primitive exemple de plante.
Deși ați putea crede că asta ar însemna că nu sunt plante, totuși au celuloză pe
pereții lor. Majoritatea algelor sunt acvatice, dar pot crește și în relații simbiotice cu
animale și alte plante. În total, există aproximativ 30.000 de specii de alge. Vom
vorbi doar despre câteva.

1.1.1 Chlorophyceae (alge verzi)

Chlorophyceae sunt nu
mite alge verzi datorită culo
rii lor verzi de iarbă cauzată
de clorofilele pigmentate A
și B. Au pereți celulari rigizi,
cu un strat interior de celul
1.1.2 Phaeophyceae (alge brune)
Aceste alge sunt numite în mod
obișnuit alge brune. În cea mai
mare parte, sunt alge marine
care vin în nuanțe de maro,
verde măsliniu și galben.
Culorile sunt cauzate de
clorofila A și C, precum și de
xantofile și carotenoide.
Aceste tipuri de alge pot avea fire foarte ramificate, filamentoase, cum ar fi în caz
ul speciilor de alge. Unele dintre ele pot ajunge chiar și la lungimi de 100 m.
1.1.3 Rhodophyceae (alge roșii)
Rhodophyceae sunt numite în mod
obișnuit alge roșii. Ele își capătă
culoarea roșu strălucitor datorită
pigmentului roșu din r-ficoeritrina,
clorofila A și D din corpurile lor
celulare. Majoritatea algelor roșii sunt
multicelulare și au tipuri de corp
complexe.
  Algele roșii se găsesc în concentrații mai mari în regiunile lumii cu apă mai ca
ldă. De obicei, se reproduc prin fragmentare. Exemple de specii din
1.2 Bryophyta
Briofitele sunt considerate specia de tip
mușchi din lumea plantelor. Se reproduc
folosind spori în loc de florile și semințele
pe care le folosesc angiospermele. Puteți
găsi adesea briofite în medii umede,
deoarece nu au o mare capacitate de
stocare.
Există trei tipuri principale de plante terestre nevasculare. Acestea includ toți
mușchii, hepatice și hornworts. Nevasculare înseamnă că nu au țesut vascular sau
xilem și floem folosite pentru a muta apa în sus și în jos pe plantă.
1.2.1 Hepatica
Hepatica este cea mai mică
dintre plantele Bryophyta. Ele se
caracterizează prin frunzele
nediferențiate care le căptușesc
tulpinile aplatizate. Printre
hepatice se numără rizoizii
unicelulari împreună cu corpurile
multicelulare.
 Hepatica poate fi separată cel mai ușor de oricare dintre celelalte specii de bri

ofite. Acestea conțin corpuri uleioase legate de membrană în celulele lor.

Există mai mult de 9.000 de specii de hepatică. Acestea sunt răspândite în
întreaga lume. Ele se numără, de asemenea, printre speciile de plante dioice, având
plante masculine și feminine separate, care cresc aproape una de cealaltă.

1.2.2 Mușchi
Mușchii sunt adesea cele mai
recunoscute dintre plantele briofite. Se
 Mușchii pot absorbi o cantitate substanțială de apă. Această capacitate i-a
făcut extrem de utili în trecut. Au fost folosiți pentru a împacheta izolația și pentru a
ajuta la absorbția apei. O varietate de mușchi este, de asemenea, folosită în solul
pentru ghivece ca sursă de turbă pentru a ajuta la echilibrarea retenției de apă.
1.2.3 Hornworts

Hornworts își iau numele de la

sporofitele lor caracteristice
asemănătoare cornului care se
dezvoltă din planta cu corp plat în
mod tipic. Hornworts au o formă
gametofitică ce vine în principal în
nuanțe luminoase și întunecate de
verde de pădure.
Hornworts sunt plante fără flori și producătoare de spori. Când încep să se
apropie de reproducere, ei produc turle asemănătoare cu ace sau corn care ies din
el.