Sunteți pe pagina 1din 11

Plantele carnivore

1

Studente: Lazar Ioana si Ghiula Melania
AN I Biologie

Cele mai multe plante carnivore mananca insecte. Unele plante carnivore prind si consuma broaste
si alte mamifere mici.
Lumea plantelor carnivore este una fascinanta. Si este cu adevarat o lume, pentru ca exista cateva
sute de specii de plante carnivore pe pamant. Pot fi gasite si in climate calde si in cele reci.
2
Plantele carnivore cresc in zone cu sol sarac in substante nutritive. Datorita acestor soluri sarace,
natura le-a adaptat cu abilitatea de a captura (cu precadere insecte pentru a suplimenta lipsa de
substante nutritive din sol. Desi gradinarii si proprietarii de casa sunt atrasi de aceste plante datorita
caracteristicilor sale de a prinde insecte, atractive pot fi si frunzisul si florile lor.!le pot fi crescute in
afara sau in interior. Sunt foarte populare ca si plante de casa.
Caracteristicile plantelor carnivore

"ratie proprietatii lor de a digera prada animala in completarea functiei clorofiliene, plantele carnivore
colonizeaza medii foarte sarace in elemente nutritive# mlastini si turbe acide, soluri nisipoase lesioase si c$iar pe
crengile copacilor, in cazul lui %epent$es.
&ceste plante fac parte din lumea vegetala deoarece au nevoie de lumina pentru a face fotosinteza, dar ele sunt
calificate ca si 'carnivore' deoarece atrag, captureaza si digera prada.
3
!le sunt dotate cu capcane compuse, in general, din frunze modificate.
!xista o mare diversitate de capcane#
- firisoare lipicioase in cazul Drosera si Drosop$(llum
- frunze ca niste falci la Dioneae
- frunze tobogan
- urne cilindrice
Capcanele plantelor carnivore emit mirosuri sau au culori vii cu care atrag insectele. ) data prada capturata,
digestia este asigurata fie prin enzime, fie prin bacterii.
Metode de prindere a hranei de catre plantele carnivore
Ulciorul capcana- Cele mai comune dintre acestea sunt 'plantele ulcior'. %ectarul dinauntrul si de langa ulcior
atrage insectele. !le intra si cad in interior.
Capcana de otel- *nsecta intra in capcana si declanseaza inc$iderea capcanei. Cea mai cunscuta planta din
aceasta categorie este +enus - capcana de muste.
4
Capcana cu absorbtie- Capcana arata ca un bulb sau un ou, numita vezica. +ezica are o gaura cu o usita-
capcana. *nauntrul vezicii exista un aspirator. *nsecta este absorbita in vezica.
'Hartia pentru muste'- ,irele de par lipicioase de pe frunze prind insectele. Plantele sunt fie active fie pasive.
,runzele pasive nu se misca. Cele active se ruleaza cand prind insecte.
Oala homarului- firele de par de pe oala permit miscarea intr-un singur sens, tot mai adanc in capcana.
specii
1.Dionaea
Dionaea mai este cunoscuta si sub numele de Venus Flytrap. Este o planta carnivora care isi prinde si isi
digera prada, in general insecte. Structura capcanelor este formata din portiunea finala a frunzelor. Planta
poate avea patru pana la sapte frunze care iau nastere din tulpina subterana care este defapt un rizom.
Fiecare frunza poate ajunge la o lungime maxima de trei pana la sapte centimetri, in functie de perioada
anului frunzele mai lungi apar in general dupa inflorire. Plantele care aparent au mult mai multe frunze,
sunt in general colonii care au aparut prin diviziunea rozetelor subterane.
5

2.Drosera
!cest grup de plante ar putea foarte bine sa fie numit si "artia de prins muste. Frunzele lor sunt
acoperite cu tentacule ce se termina in glande sferice ce sunt acoperite intr#o mingiuta de mucilagiu.
Stralucirea acestuia in lumina soarelui sugereaza numele comun, sunde$, roua soarelui. %nsectele sunt
prinse cand ajung pe frunze si devin prinse de mucilagiul lipicios. %n timp ce insectele incearca sa se
elibereze, ating si alte tentacule ne mai putandu#se elibera.
Exista mai multe feluri de tentacule pe frunzele plantelor. &nele dintre cele mai intalnite feluri pot, cand
sunt stimulate, sa se miste si sa prinda si mai bine prada. 'iscarea tentaculelor poate fi pornita si de
stimulare mecanica si de stimulare c"imica. 'iscarea este evidenta in aproximativ jumatate de ora de la
stimulare. !numite tentacule ale unor specii ale genului nu se pot misca deloc.
6
3.Nepenthes
!ceasta specie este, fara indoiala, cea mai glorioasa si mai spectaculoasa dintre plantele carnivore.
!ceastea sunt plantele care corespund viziunii stereotipice a ceea ce plantele carnivore sunt. 'ulte vin din
junglele pline de ceata din !sia de sud#est, formand vite ce se catara pe copaci, iar capcanele lor arata intr#
adevar a capcane.
Datorita provenientei multe din subspecii sunt recomandate doar crescatorilor cu spatiu in sera, dar
exista si specii, care sunt usor de crescut si fara sera, de crescatori neexperimentati.
(epent"es sunt plante ce se raspandesc ca vita de vie, cu frunze lungi, in forma de spada si oarecum
neremarcabile. )a varful fiecarei frunze se afla cate un carcel care o ajuta adesea sa se catere pe vegetatia
inconjuratoare.
7
Inmultirea plantelor carnivore
*ele mai multe soiuri se inmultesc prin tuberculi, radacini tuberoase sau rizomi. Se inmultesc si prin
seminte.
Roua cerului, o specie autohton+
8
,n -om.nia exist+ plante carnivore, cea mai cunoscut+ dintre ele fiind roua cerului /Drosera
rotundifolia0. *u un apetit deosebit de dezvoltat, cam 12 de insecte pe an, roua cerului poate fi u3or
recunoscut+ dup+ frunze, ce au pe suprafa4a lor numero3i peri glandulari. !ce3tia secret+ substan4e
lipicioase, ce se adun+ sub form+ de pic+turi str+lucitoare de rou+.
5 insect+ ce se a3az+ pe o frunz+ a acestei plante se lipe3te de sucul perilor. ,n 6ncercarea de a se elibera,
g.za face mi3c+ri "aotice, prin care se lipe3te 3i mai mult de ace3ti peri 3i7 se sufoc+. Dup+ ce este dizolvat+
de enzime, tot ce mai r+m.ne din insect+ este un sc"elet c"itinos.
Cat la suta din teritoriul Romaniei ocupa plantele carnivore
Exemple8
9
10
(r. (umele plantei Procent
9 Dionaea /Venus Flytrap0 92:
; Drosera rotundifolia <2:
= (epent"es 1:
> Sarracenia alata ;:
1 Sarracenia flava 9.1:
11