Reptile

Soprala de Smalard
Reptilele sunt o clas de vertebrate ovipare, poichiloterme, cu corpul
acoperit de o piele groas, solzoas, fr picioare sau cu picioare scurte,
dispuse lateral, i cu inima tricameral. Doar cteva duc un mod de via
acvatic sau semiacvatic. Exista 8240 de specii de reptile, care traiesc pe
aproape fiecare continent al lumii, exceptand Antarctica, unde este
prea frig.
o Iguana
Caractere generale:
* sunt mai bine adaptate la viaa terestr dect amfibienii.
* au piele solzoas sau acoperit cu plci osoase dublate de plci
cornoase.
* sunt animale trtoare.
* respiraia este pulmonar.
* nmulirea se face prin ou care se clocesc singure la soare; fecundaia
este intern.
* temperatura corpului este variabil dup temperatura mediului
nconurtor !poichilotermie"
* Dragonii de momodor
Morofologie externa
Corpul reptilelor poate fi alungit (oprl, arpe, crocodil) sau
rotund (broasc estoas). Pielea lor solzoas micoreaz evaporarea
apei din corp i le d posibilitatea s triasc n zone aride. c!ii sunt
destul de dezvoltai. "i au un cristalin foarte elastic, ce le permite s vad
la distane mari.
!orfologie intern"
Sc#elet
Coloana vertebral are #$ vertebre (oprla) sau mai multe. Cutia
cranian este unit cu prima vertebr. %in aceast cauz mobilitatea
capului este mare.&a erpi, coastele nu sunt unite ntre ele prin intermediul
sternului, putnd s ng!it !rana mai bine.
Musculatura
'eptilele au o musculatur dezvoltat, n special a membrelor.
Sistemul digestiv
(istemul digestiv este mprit n mai multe pri) cavitate bucal, faringe,
esofag, stomac, intestin subire, intestin gros. Cavitatea bucal este bine
delimitat. *andibula se articuleaz de craniu prin intermediul osului ptrat.
+cest mod de articulare permite desc!iderea e,trem de larg a cavitii
bucale. (pre deosebire de peti i amfibieni, dinii prezint o relativ
specializare. -ntestinul gros se desc!ide n cloac.
Sistemul respirator
'eptilele sunt primele vertebrate, a cror respiraie este e,clusiv
pulmonar. Plmnii sunt alungii.-nspirarea se face datorit lucrului
muc!ilor intercostali.",pirarea se face pasiv.&a aproape toate reptilele,
inima este tricameral, numai la crocodili este din . camere.
Sistemul circulator
-nima prezint / camere) dou atrii i un ventricul. (ngele arterial este
separat de cel venos mai bine dect la amfibieni datorit unui nceput de
perete despritor n ventricul i amplasrii principalelor vase arteriale.
(ngele realizeaz dou circuite) mare i mic.
Sistemul nervos
(istemul nervos este mai dezvoltat ca la amfibieni i peti.Cerebelul, ce
cotroleaz ec!ilibrul, este foarte dezvoltat."misferele cerebrale sunt mari i
au scoar cerebral. "ste sistem nervos centralizat
Mediul de trai
'eptilele triesc pe aproape toate continentele (n afar de +ntarctica).
*area ma0oritate a reptilelor triesc n rile cu clim foarte cald , fiind
ma0oritatea nocturne.1n zonele acestea pot fi ntlnite unele specii de
oprle i erpi diurne. -arna ele !ibeneaza, din cauza micorrii
temperaturii e,terne i interne.
Reproducerea
1nmulirea se face prin ou depuse de femel n locuri nsorite. "le sunt
clocite cu a0utorul cldurii solare. %ezvoltarea embrionului se face fr
metamorfoza.
'eptilelor li se atribuie adesea etic!eta de animale agresive, periculoase,
reci, care iti fac sangele 2sa ing!ete3. *ai 0os vom vedea ca de fapt sunt
animale e,trem de captivante, care merita mai multa intelegere din partea
noastra.
* Cameleon
$ Ele traiesc pe pamant de aproximati% 200 de milioane de ani, cu mult
inaintea omului.
$ &ermenul de 'animale cu sange rece( nu e tocmai ade%arat. )eptilele
sunt poi*iloterme, ceea ce inseamna ca isi reglea+a temperatura
corpului din surse externe. ,rganismul lor nu are posi-ilitatea sa$si
controle+e temperatura interna asa cum fac mamiferele.
$ Sunt cele mai longe%i%e animale de pe pamant : specii de testoase
cum ar fi Alda-ra, pot trai mai mult de ./0 de ani. Aligatorii pot depasii
00 de ani, iar pitonii reticulati 40 de ani.
$ Clasa reptilelor inglo-ea+a 4 mari grupuri: crocodilii, testoasele,
tuatara, serpii si soparlele 1apartinand aceluiasi ordin2.
$ Dintre cele peste 3000 de specii de serpi, doar /00 sunt %eninosi.
$ In Australia situatia este total opusa, numarul serpilor %eninosi il
depaseste pe cel al serpilor ne%eninosi.
$ Sute de mii de oameni sunt muscati de catre serpi in fiecare an, din
fericire un procent mic isi pierd %iata 1aproximati% ./0 de deces4 an2.
$ este o specie rara de reptile, regasita doar in noua 5eelanda. Desi
asemanatoare cu o soparla, tuatara are o conformatie anatomica unica
a oc#ilor si maxilarelor, ce o diferentia+a de alta reptile. De asemenea
poate trai si la temperaturi de su- 4 grade Celsius, o raritate in clasa
reptilelor.
$ Creierul reptilelor repre+inta doar .6 din masa corporala.
* Corcodilul de 7il
$ !axilarele sunt astfel conformate incat nu pot mesteca #rana.
)eptilele sunt ne%oite sa isi ing#ita prada intreaga.
$ 8a ma9oritatea reptilelor inima este formata din 3 incaperi.
Crocodilienii sunt singurii care poseda 4 camere cardiace.
$ 7u au glande sudoripare.
$ Soparla -asilisc s$a nascut cu o a-ilitate unica: poate pasi pe apa
fara sa se scufunde. Aceasta se datorea+a %ite+ei mari cu care
a-ordea+a suprafata apei.
$ &estoasele exista pe pamant inca dinaintea aparitiei dino+aurilor.
$ )eptilele, asemenea pasarilor, isi pot controla %oluntar musc#ii
pupilei. Ele isi dilata sau contracta pupila cand doresc, nu doar ca
raspuns la gradientul de lumina.
$ Daca un gec*o este atacat, el %a incerca sa distraga atentia
pradatorului agitandu$si coada. Cand pradatorul se arunca asupra
co+ii, aceasta se desprinde de corp si continua sa miste. Soparla
scapa cu %iata, iar in scurt timp ii %a creste o alta coada.
$ Cel mai lung sarpe din lume, inregistrat oficial, a fost un un piton
reticulat ce depasea cu putin .0 metri.
$ Cea mai mica soparla din lume este o specie rara de gec*o, originara
din Insulele :irgine, care masoara su- 2 cm.
* Soparla ;e*o
$ Serpii si soparlele isi scot lim-a afara pentru a capta particulele de
miros. Ei nu isi folosesc narile in acest scop, asa cum facem noi.
$ <recum ii spune si numele, 'sarpele african mancator de oua(, adora
sa consume ouale altor specii. El ing#ite ouale intregi, pe care le
sparge ulterior cu a9utorul unui 'dinte ascutit(, deri%at inspre interior
din coloana %erte-rala. Continutul oului este mancat, iar coa9a este
regurgitata atent 'impaturita(.
$ Dragonii de momodor, o specie %eninoasa de soparla, de
dimensiuni mari, sunt singurele reptile care au fost %a+ute 9ucandu$se
intre ele.
$ =nele reptile au capacitatea sa isi sc#im-e culoare in cate%a clipe
pentru a se camufla mai -ine in mediul incon9urator 1cameleonii2.
$ Soparla texana cu corn poate tasni sange din oc#i. Este o
modalitatea deose-ita de aparare. >etul poate fi aruncat pana la 3
metri.
$ ;ec*o sunt singurele soparle care au %oce si emit sunete specifice.
$ 8im-a unor specii de soparle 1cameleoni2 este de doua ori lungimea
corpului.
$ In sc#im- crocodilii nu pot scoate lim-a afara din gura.
$ Serpii pot ing#iti pra+i care sunt de 3 ori diametrul lor corporal.
$ Serpii nu au urec#i.
$ In functie de marimea ultimei mese, anaconda poate trai cate%a luni
fara sa manance.
$ Serpii au capacitatea sa isi disloce maxilarele pentru a ing#iti mai
usor prada.
$ !a9oritatea reptilelor depun oua. Exista insa si specii care nasc pui
%ii 1-oa constrictor este una dintre ele2. Co-ra africana este singura
care construieste un cui- in care %a depune ulterior ouale.
$ <uii proaspat iesiti din oua sunt independenti din prima clipa si apti
sa lupte pentru supra%ietuire.
* ?roasca testoasa
$ Co-ra africana este cel mai mare sarpe %eninos. <oate atinge
lungimi de peste @ metri.
$ :aranul de omodor este cea mai mare dintre soparle.
$ Crocodilul de 7il poate atinge %ite+e de peste 4/ *m4#.
$ Cameleonii isi pot misca oc#ii in directii diferite in acelasi timp.
* &uatara
$ Daca pitonul este cel mai lung sarpe din lume, anaconda este cel mai
masi%. Este unul din serpii care nasc pui %ii.
$ Serpii sunt foarte folositori in controlul populatiilor de ro+atoare de
pe un anumit teritoriu.
$ Soparlele se do%edesc si ele utile cand %ine %or-a de insecte. Sunt
mai eficiente decat orice insecticid.
* Soparla Dragon