Exemplu :

Se considera o selectie de volum n=100 realizat pentru cercetarea unei variabile teoretice X care
masoara numarul de utilaje ce se defecteaza intr-o zi ce cuprinde mai multe utilaje .
Se stie ca

X P ()

f ( x , )=e

x
, >0, x=0,1,2, x N
x!

Din urma selectiei s-au obtinut urmatoarele date de selectie structurate intr-un tabel :
xi

ni

50

20

20

10

a) Sa se determine numarul mediu de utilaje care se defecteaza intr-o zi in sectia de

productie.
b) Sa se specifice complet repartitia variabilei teoretice X .
a)
0 50+1 20+2 20+3 10+ 4 0+5 0
X =
100
20+ 40+30
X =
100
90
X =
100
X =0.009

2
b) X P () M (X ) = , D ( X )=

n=100

m=M ( X ) X = = X
D 2 ( X )= D2 ( X ) X =0.9 D2 ( X ) 0.9
2
D ( X ) 0.9

D ( X )=
=
=0.009
n
100
2

D2( X )= 0.009
Folosind relatia ( 1 ) , rezulta ca =0.9 0.009

0.9 f ( x , 0.9 )=e0.9

0.9 x
, x N
x!

Avand repartitia exacta a variabilei teoretice, se pot rezolva probleme legate de variabila
teoretica, ca de exemplu :
P ( X=1 )=f ( 1; 0.9 )=e0.9

0.91
1!

P ( X <3 )=P ( X =0 P=1 P=2 )

P ( X=0 )+ P ( X =1 ) + P ( X=2 )

e0.9

0.90 0.9 0.91 0.9 0.92

+e
+e
0!
1!
2!

Estimarea punctuala a parametrilor reali se poate face cu metoda verosimilitatii maxime sau cu
metoda momentelor.