GIMNOSPERME

(Gymnospermae)

Gimnospermele sunt plante lemnoase ( arbori si arbusti ) cu

lemnul format predominant din traheide . Florile sunt unisexuate ,
iar samanta este neinchisa in fruct ( din gr. Gymnos = dezvelit,
descoperit si sperma = samanta ), Sunt plante cormofite( cu
organe diferentiate) , plante care nu fructifica deoarece
carpelele florilor nu se inchid pentru a forma ovarul .
 SISTEMATICA

Aceasta subincrengatura cuprinde trei clase ;

1. - clasa Gingkoatae (are un singur reprezentant - Ginko biloba)
2. - clasa Pinatae (cuprinde răşinoasele propriu-zise ),
3. - clasa Gentatae (cuprinde cele mai evoluate conifere, care fac trecerea
spre plantele angiospermae)
Singurul reprezentant al clasei Gentatae care trăieşte în România, este
cârcelul (Ephedra distachya).

Clasa Pinatae cuprinde 3 familii mai importante:

- familia Pinaceae,
- familia Taxaceae,
- familia Cupressaceae.
 Ginkgo biloba
Este o specie care creşte spontan în China. Ea se mai cultivă şi în alte ţări
atât pentru aspectul său ornamental cât şi în scop terapeutic. Arborii au
înălţimea de până la 30 de m, având coroana bogată. Sunt arbori dioici
adică pe un exemplar se găsesc doar flori masculine sau feminine, deci
arborii sunt fie masculini fie feminini. Frunzele sunt peţiolate, bilobate,
având o nervaţiune dihotomică (imparte lamina in doua ). Toamna
frunzele se îngălbenesc şi cad
 REPREZENTANTI :
fam. Pinaceae
 MOLIDUL(Picea abies) Este un arbore
cu tulpina dreapta ,cilindrica cu inaltimea
pana la 50 m. Ritidomul( stratul extern al
tulpinii ) este brun-roscat –cenusiu care
se exfoliaza in solzi subtiri de diferite
forme. Frunzele sunt dispuse spiralat de
jur imprejurul ramurilor. Are conurile
barbatasti orientate in sus fiind
amplasate pe ramurile tinere situate la
varf, fiecare con reprezentand o floare.
Ramurile de la baza poarta conurile
femeiesti, orientate in jos, fiecare con
reprezentand o grupare de flori, deci o
inflorescenta. Florile sunt deci conurile
care sunt unisexuat monoice .
 Bradul ( Abies alba )

 Are conurile barbatesti orientate

in jos in timp ce conurile
femeiesti sunt orientate in sus
 ( invers fata de molid ) iar
frunzele sunt dispuse intr-un
singur plan pe ramura , usor
crestate la varf mai aplatizate
decat cele de molid si cu doua
dungi de ceara de culoare alb-
albastruie partea inferioara.
 Pinul (Pinus sylvestris)

Are frunze aciculare , dar mai lungi 4-6

cm si prinse cate doua sau mai
multe la un loc, invelite la baza de o
teaca comuna membranoasa .
Trunchiul adesea nu este drept ca la
molid sau ca la brad.
 Zada sau Larice (Larix decidua)

Este singurul conifer din padurile

noastre de conifere caruia ii cad
toate frunzele toamna , ca la
orice alt copac Imaginea prezinta
zada in anotimpul de toamna . Il
recunoastem dupa conurile de
culoare rosiatica si coroana de
forma specifica .
 Tuia ( Thuja occidentalis) sau arborele vietii
fam. Cupressaceae

Este cea mai cunoscuta specie de

thuia de talie inalta 10 – 15 m cu
forma coroanei piramidala ,
conurile ovale alcatuite din cativa
solzisori alungiti. Este foarte
rezistent la temperaturile scazute
dar si la seceta. Este utilizat si ca
planta ornamentala in parcuri.
 Tisa ( Taxus baccata )
fam. Taxaceae

Este un conifer pe cale de disparitie

, usor de recunoscut dupa
excrescenta rosie si carnoasa din
jurul semintei este de talie mai
scunda (nu depaseste 15 m.)
Frunze aciculate avand lamina
ceva mai lata, de culoare verde
inchis pe partea superioara si
verde galbui la patea inferioara.
 Ienupar (Juniperus communis)
fam. Cupressaceae

Este un arbust inalt ( 1 – 6 m.)din

zona alpina , acolo unde padurile
de conifere se sfarsesc . Este
abundent ramificat la baza.Are
seminte aromate cunoscute ca
boabe de einibahar .Poate fi
recunoscut dupa excrescentele
sferice de culoare albastrui
brumate.
 Arborele mamaut (Sequoia giganteum )

fam. Cupressaceae

Este gigantul actual din lumea

plantelor din America de Nord
poate atinge inaltime de peste
130 m iar la baza o circumferinta
mai mare de 15 m.abia poate fi
cuprins de 15 de oameni cu
bratele intinse. Poate atinge
varsta de 3000 de ani.Se gasesc
in lizierele padurilor din Siera
Nevada, S.U.A.
 Carcelul
(Ephedra distachya).

În România apare în general în stepă şi silvostepă, în câteva staţiuni: Agigea,

Taşaul, Delta Dunării, Tanacu, Sârbi-Vaslui, Cheile Turzii, Suatu etc.
Este adaptat la un climat continental excesiv, suportă căldura şi seceta, fiins astfel
un element termofil, xerofit.
Creşte cu predilecţie pe substrate calcaroase, marne, nisipuri (dune maritime şi
continentale).
Frunzele sunt opuse, mici, 2 mm, scvamiforme, ca nişte teci concrescute la bază.
Florile sunt unisexuat dioice,( se gasesc pe indivizi diferiti ), galbene, iar seminţe
sunt parţial înconjurate de un aril roşiatic cărnos, deschis la vârf, de 6-7 mm, cu
două seminţe.