Mrgina Paul

Anobium pertinax (Cariul lemnului de rasinoase)

Gandacul de 4,5-5 mm, cafeniu inchis sau negricios. Corpul cilindric chitinizat, acoperit
cu peri subtiri cenusii. Larva de 5 mm albicioasa incovoiata, cu trei perechi de picioare distinct.
Corpul este acoperit cu peri subtiri. Deobicei ierneaza ca larva. Ataca lemnul in depozite sau in
constructii. Primavara femela depune izolat in crapaturi 6-8 oua.
Larvele sapa galerii in lemn pe care le astupa cu rumegus indesat. Inainte de impupare
larva sapa galerii in apropierea suprafetei lemnului unde face un leagan de impupare, 10/3mm,
captusit cu rumegus si aschii. Gandacii ies prin roaderea unui orificiu de zbor de 3 mm diametru.
Dusmanii naturali: Demopharus robustus, Hemiteles bicolorinus, Spathius exarator. Insecta ataca
lemnul de rasinoase, de preferinta molidul, pinul. Lemnul de constructive poate fi atacat in
interior fara sa se observe la exterior. Ca masura preventiva, nu trebuie sa se foloseasca in
constructii decat lemn complet uscat si pe cat posibil acesta sa fie impregnate cu substante
chimice.

Hylotrupes bajulus (Croitorul lemnului de rasinoase)

Gandacul este lung de 20 mm lungime, de culoare bruna negricioasa. Ataca lemnul uscat,
si chiar cel aflat in constructii, mai ales grinzi. Galeriile larvare sunt intortocheate. Dintre
dusmanii naturali se enumera: Doryctes leucogaster, Rhoptrocentrus sp si insect pradatoare din
Coleoptere, Cleridae. Mai frecvent sant infestate materialele necojite, asa ca una din masurile
preventive este cojirea materialelor si apoi in cazul constructiilor, impregnarea acestora cu
substante chimice.

Blastophagus piniperda (Gandacul mare de scoarta al pinului)

Adultul are 3,5-4,8 mm este negru, cu elitrele fin punctuate longitudinal brun inchise,
picioarele fin punctuate longitudinal brun inchise, picioarele si antenele galben-roscate. Scutul
anterior ingustat, elitrele cu dungi longitudinal fin punctuate.
Larvele sunt alb-galbui, incovoiate si cu capul cafeiu.
Dezvoltarea insectei: Primavara dup ace se produce zborul, femela sapa o singura galerie
mama de 4-23 cm lungime si 3-4 mm latime orientate longitudinal pe arbore. Sunt depuse 60160 oua, neregulat repartizate. Larvele eclozate fac galerii perpedinculare pe galleria mama,
lungi si sinuoase. In luna iunie sau iulie larvele se impupeaza la capatul galeriilor larvare.
Acestea fac atac de regenerare. Zboara in coronamentul arborilor si patrund in lujerii tineri din
anul in curs sau anul trecut facand galerii in lungul lor. Lujerii cad iar gandacii zboara din nou in
coronament. Ciclul de dezvoltare poate fi de 55 zile in zona calduroasa pana la 130 de zile in
regiune de munte. Un gandac poate trai 2-3 ani. Dusmani naturali: Calyptus articornis,
Habrobacon instabilis, Hemiteles aestivalis, Roptrocerus xylophagorum.
Atacurile cauzate: insect este specifica pinilor, dar a fost semnalata sip e brad si larice.
Ataca exemplarele debilitate fiind daunator secundar, insa prin atacurile produse de adulti in
lujeri devine daunator primar. Un gandac poate distruge 6-7 lujeri. Coronamentul arborilor are o
forma caracteristica, lujerul pare a fi tuns.

Blastophagus minor (Gandacul mic de scoarta al pinului)

Gandacul este de 3,5-4 mm. Elitrele sunt cafenii roscate cu antenele si picioarele roscate.
Scutul este mai lung decat lat. Dupa zbor femelele fac galerii-mama orizontale in forma de
acolada, imprimate evident in lemn. Dezvoltarea insectei este la fel cu a lui Blastophagus
piniperda. Insecta ataca pinii si mai putin alte rasinoase. Sunt preferate exemplarele cu un anumit
dezechilibru fiziologic.

Ips typographus (Gandacul mare de scoarta al molidului)

Adultul are corpul de forma cilindrica, de culoare brun-negricioasa, cu peri galbui. Lungimea
gandacului este de 4,3- 5,5, iar latimea 2 mm.
Elitrele sunt lucitoare si adancite la capat. Tessitura elitrelor aere un luciu mat( parand fi
acoperita cu o pelicula fina de sapun).
Larva este apoda, are corpul curbat, de culoare alba, acoperit cu peri fini si rari. Capul este
chitinizat, castaniu-galbui sau castaniu deschis.
Pupa este scurta si groasa de culoare alba. Se observa antenele, picioarele si aripile viitorului
gandac.

Dezolvarea insectei. Zborul Ips-silor este in functie de conditiile climatice, de expozitia

terenului si altitudinea puncctului respective. De obicei aceasta se produce cand temperature
aerului ajunge la 20 grede Celsius. Masculul face orificii de intrare oblic indeosebi sub solzii si
crapaturile cojii.Dupa ce patrunde in coafa aceasta sapa in decurs de 2-4 zile in parenchim.
Camera nuptial este lunga de 8-10 mm, este vizibila pe partea interioara a cojii.
Dusmanii naturai. Dintre dusmanii naturali fac parte unele pasari, insect parasite si pradatoare
precum si unele ciuperic parasite.

Ips amitinus ( Gandacul de scoarta al molidului)

Este asemanator cu Ips typographus . Are corpul cilindric lund de 4-4,5 mm cu latimea sub 2
mm. vazut din profil, partea dorsal a toracelui este rotunjita. Suprafata tesiturii elitreor este
lucitoare.
Dezvoltarea insectei. Zborul si dezvoltarea insectei sunt asemanatoare ca la Ips typographus.
In camera nuptiala intra 3-4 femele care, dupa imperechere , sapa fiecare catre o galerie mama de
60mm cu o latime de 2 mm.

Ips sexdentatus (Boern)

Gandacul este de 7mm. Dupa zborul de primavara, masculul face la baza orificiu de intrare si
apoi camera nuptiala, in care intra 2-5 femele. Din sistemul de atac deobicei trei female se
indreapta spre varf si doua spre baza.
Sunt depuse 30-60 oua. Galeriile larvare sunt in general scurte.

Ips acuminatus (Gandacul mic de scoarta al varfului de pin)

Gandacul este mic de 2,7 mm, galben poros, cu tesitura elitrelor oblica. Zborull coincide cu al
celorlalti Ipsi. Este o specie poligama. Masculii zboara primii si sapa camera nuptial unde sunt
fecundate 2-10 femele, care rod un sistem de de galerii de forma stelata.
Sunt atacate specii de pin, uneori fiind intalnit si pe molid, larice, brad. Sunt infestate
exemplarele debilitate.

Plagionotus arcuatus Croitorul viespe

Biologie si ecologie. Prezinta o generatie pe an si ierneaza ca larva in lemnul atacat. In
mai-iunie apar adultii, vizibili pe trunchiurile arborilor, unde se deplaseza destul de rapid sau sar.
Femelele depun oua in crapaturile scoartei tulpinilor arborilor . Galeriile larvare sunt lungi( 12m), larvele produc la inceput galerii de 20- 30 cm, intre scoarta si lemn, apoi patrund in lemnul
propriu-zis pana la 5-7 cm, unde se impupeaza intr-un cuib, sub forma de carlig. Orificiul de
iesire a adultului este oval.

Saperda carcharias- Croitorul mare al plopului

Daununatorul ataca salciile si plopii, prefer arboretele tinere si cele de varsta mijlocie.
Descriere. Adultul are lungimea corpului de 24-30 mm, latimea de 6-8 mm, de culoare
neagra, iar corpul este acoperit cu perisori desi de culoare cenusie-cafenie. Elitrele au puncete
dese si lucitoare si sunt prevazute cu peri desi de culoare cenusie-galbuie. Antenele sunt lungi,
aproape cat corpul. Oul este de forma oval-alungita, cu lungimea de 4-5 mm di diametrul de 2-3

mm la de punere de culoare alb-galbuie, dar apoi devine brun ruginie. Larva este apoda si
eucefala, de culoare alba-galbuie, pe corp prezinta perisori mici si rari, la maturitata atinge 30-40
mm. Pupa este de culoare alba- galbuie la inceput, apoi pe masura ce se dezvolta caracterele
adultului se brunifica si in final ajunge sa fie neagra.
Biologie. O generatie dureaza doi ani. Zborul are loc vara. Femelele depun ouale in
partea bazala a tulpinii, in crapaturile scoartei sau in niste orificii roase de catre femela in
ritidom.. Larvele rod intai concentrate intre scoarta si lemn, apoi in lemn galerii longitudinale de
pana la 25 cm. Arborii atacati reactioneaza prin umflarea partii bazale si prin orificiile ce
comunica cu exteriorul este eliminate rumegusul.

Saperda populnea croitorul ramurilor de plop

Daunatorul ataca plopul tremurator, negru, alb si salciile.
Descriere. Adultul are lungimea corpului de 8-15 mm si latimea de 3-4 mm. corpul este
cilindric si de culoare neagra lucitoare cu perisori cenusii-galbui. Pe pronot sunt doua benzi
longitudinale, de culoare galbena. Pe elitre se gasesc 4-5 pete formate din perisori galbui.
Antenele sunt lungi, recurbate spre spate, care la mascul depasesc lungimea corpului. Oul este de
forma cilindro-conica, cu lungimea de 2.5-3 mm si diametrul de 0.5-1 mm. larva este apoda si
eucefala,d e culoare alba- galbuie. Lungimea corpului poate ajunce pana la 12-20 mm, iar
latimea la 1.5-2.5 mm. Pupa la inceput are culoare alba stralucitoare , iar inainte de aparitia
adultului devine neagra.

Biologie. Ogeneratie dureaza doi ani. Zborul are loc primavara cand adultii rod pentru
maturare frunzele si scoarta lujerilor tineri. Femelele depun ouale pe lujerii din anul precedent
intr-o incizie pana in cambiu pe care o delimiteaza printr-o roadere in forma de potcoava. Larva
ramana in primul an intre scoarta si lemn, iar in al doilea patrunde in axul lujerilor. Impuparea
are loc in primavara anului al treilea, insecta parasind gala printr-un orificiu rotund.

Tetropium castaneum- croitorul mic al scoartei de molid

Aceasta insecta ataca arborele de rasinoase (molid, brad, pin ,larice) si produce mari
paguba, doarece se instaleaza atat pe arbori care vegeteaza mai slab, cat si pe arbori sanatosi.
Descriere. Adultul are 10-16 mm lungime, forma alungita, turtit dorso-ventral, de culoare
cafenie-neagra, iar elitrele cafenii-roscate cu dungi longitudinale. Antenele sunt mai scurte decat
corpul. Picioarele sunt lungi, cu o nuanta galbui roscata. Larva este oligopoda , cu corpul de
culoare alba-galbuie, cu perisori mici si rari,iar peultimul segment abdominal, dorsal, prezinta
doua prelungiri scurte ca doi spini. Larva de ultima varsta ajunge pana la 15-25 mm lungime.
Pupa este de tip libera si are culoare alb galbuie.
Biologie. Insecta monovoltina cu zborul in iulie-august, in timpul zilei. Femelele depun
ouale sub solzii ritidomului. Larvele rod galerii intre scoarte si lemn si complet dezvoltate, intre
in lemn pentru impupare, intr-un leagan in forma de cuib de ciocanitoare. Adultul roade pentru
zbor un orificiu oval.

Monochamus sartor- Croitorul mare al lemnului de rasionoase

Daunatorul ataca de pregerinta molidul dar si pinul, uneori in asa grad incat lemnul nu
poate fi folosit decat de foc.
Descriere. Adultul are 26-32 mm, culoare neagra sau negru-brun cu luciu metalic. Corpul
este turtit dorso ventral. Antenele depasesc cu mult lungimea corpului. Pronotul este mai lat
decat lung, pe partile laterale are cate un dinte ascutit. Elitrele sunt des punctate si prezinta pete
mici formate din perisori de culoare galbuie. Larva , apoda si eucefala este alba-lucitoare si cu
smocuri de peri fini galbui pe laturile corpului. La completa dezvoltare larva atinge 36-42 mm
lungime.
Biologie. Insecta monovoltina cu zborul din mai pana in septembrie. Galeriile larvare
sunt la inceput sub scoarta apoi larvele patrund in lemn.

Cerambyx cerdo croitorul stejarului

Daunatorul ataca mai toate speciile de stejar preferand tulpinile groase. De asemenea
ataca si fagul, ulmul, carpenul, teiul, nucul, etc.
Descriere. Croitorul mare al stejarului este un coleopter cu corpul de culoare neagr,
partea din fa a toracelui fiind lucioas cu zbrcituri discoidale. Sculptura aripilor (elitrelor) este
format din rugoziti puternice la baz i din ce n ce mai fine spre partea apical (vrf).
Pubescena (perii) elitrelor este fin i puin vizibil. Abdomenul este lucios, cu pubescena puin
deas. Lungimea corpului este 23-55 mm. Femela depune cte 2-3 ou n crpturile sau rnile
scoarei. Dup circa 14 zile apare larva, care iniial se hrnete cu scoar iar mai apoi ptrunde
n lemn.
Biologie. Perioada de dezvoltare (de la ou pn la adult) dureaz, de regul, trei ani, ns
uneori se poate prelungi pn la cinci ani. Ziua se ascund n coroanele arborilor sau n scorburi.
Este o specie care suport variaii foarte limitate ale temperaturii mediului i care se hrnnete cu
lemn, prefernd pdurile btrne de foioase. Adulii sunt activi n timpul nopii i pe nserat.
Zboar din luna mai pn n luna august. Dispariia n mas a indivizilor este cauzat de
exploatarea tuturor arborilor vrstnici din fgete, activitate antropic ce determin pe deoparte
eliminarea bazei trofice (hrana specific) pentru stadiul de adult i pe de alt parte distrugerea
habitatelor cu rol n camuflarea stadiilor de dezvoltare, fiind tiut faptul c acestea sunt uor de
identificat de ctre speciile rpitoare, mai ales psri.

Depistarea, prognoza si combaterea insectelor din familia Cerambycidae.

Depistarea se face dupa:
-observarea orificiilor de suprafata scoartei
-desprinderea scoartei,
-prezenta ciocanitorilor,
- rupturi de vant;
Masuri preventive:
-mentinerea unei consistente pline;
-extragerea exemplarelor rupte, deperisante.
Combaterea presupune:
-cojirea si prelucrarea rapida a arborilor doborati sau exploatati, inaintea zborului
-in cazul unor inmultiri in masa se poate face si o combatere chimica in timpul zborului
-la Tetropium si Monochamus se pot amplasa arbori cursa incepand cu sfarsitul lunii mai, care se
cojesc vara, inainte ca larvele sa patrunde in lemn pentru impupare.
Cossus cossus- sfredelitorul tulpinilor sau rachitarul
Se gsete n toate rile din Asia, Europa, Africa de Nord; la noi n ar - de la zona
stepei pn a fagului.

Daune: Sfredelitorul tulpinilor se dezvolt n tulpinile speciilor pomicole cu lemn moale,

crora, prin galeriile produse, le provoac uscarea.
Biologie: Are o generaie la 2 - 3 ani; fluturii apar la sfritul lunii iulie; ziua stau retrai
pe tulpini, ramuri groase i alte locuri adpostite, iar noaptea zboar; mperecherea are loc dup
cteva zile de la apariie, iar depunerea oulor dup cteva zile de la mperechere; oule sunt
depuse n crpturile scoarei n grupe de 15 - 50, ndeosebi la baza arborilor btrni. n condiii
favorabile o femel depune i 1500 ou; fiecare grup de ou e acoperit cu o substan
vscoas, care n prezena aerului se ntrete; dup 1 -2 sptmni apar larvele care rod n
scoar galerii comune, n care ierneaz; n primvara urmtoare, larvele sap galerii individuale,
dispuse longitudinal sau n adncime sub scoar, formnd din loc n loc orificii pentru
eliminarea rumeguului i a excrementelor rezultate prin hrnire; pn toamna, larvele ajung la
completa dezvoltare, iernnd a II a oar n galeriile individuale. n primvara anului III rod un
orificiu n scoar, apoi n interior i n apropierea lui i confecioneaz un cocon din rumegu de
lemn n care se transform n crisalid.
Stadiul de crisalid dureaz 3 - 6 sptmni, astfel c n iunie - iulie, apar fluturii.
Larvele sfredelitorului sunt prdate de ciocnitori, de Beauveria bassiana i virusuri
poliedrice.
Descriere: Adultul, cenuiu - albicios, cu aripile brun - cenuii, prezint dungi negre sau
brun - nchis, ondulate, dispuse transversal; deschiztura aripilor este de 65 - 100 mm; oul brun rocat, oval, are striuri longitudinale negre; de 1 - 2 mm. Omida este rocat sau galben - rocat,
cu capul negru i cu pete roii-nchis pe partea dorsal; lungimea corpului este de 80 - 100 mm;
crisalidele sunt brun - rocate de 60 - 70 mm lungime.
Combatere: msuri de igien cultural, curarea scoarei uscate, tierea ramurilor cu carii
i arderea lor, tratamente preventive - n perioada de zbor a adulilor - cu insecticide.

Zeuzera pyrina- sfredelitorul ramurilor

Rspndire: Sfredelitorul ramurilor este rspndit n Europa, Asia, America; la noi n ar
este rspndit din zona de cmpie pn la deal i zona submontan.
Daune: Sfredelitorul ramurilor atac peste 150 specii de arbori fructiferi i forestieri;
ramurile atacate se usuc, pomii se degarnisesc de ramuri i se usuc.
Biologie: Are o generaie la 1 - 2 ani; fluturii apar n iunie i zboar n lunile iunie i
iulie; mperecherea are loc imediat dup apariie, iar depunerea oulor este ndat dup
mperechere; o femel depune aprox. 1000 de ou, n grupe mari pe lstari, pe peiolul frunzelor
sau pe scoara ramurilor; incubaia dureaz 1 - 3 sptmni n funcie de temperatur; dup
eclozare, larvele i es un cuib din fire de mtase, din care ies dup 2 - 3 zile i se rspndesc
ctre vrful ramurilor, pe nervura principal, peioli sau muguri, n care sap galerii, unde se
hrnesc cu esuturi vii; ctre toamn, larvele i sap galerii mai mari, ctre baza ramurilor, se
izoleaz printr-un dop de rumegu, unde ierneaz; n primvar, larvele se dezvolt n aceleai
galerii lungi, de 30 - 40 cm, de regul n adncime; n primvar, dup 3 - 4 sptmni de
hrnire, se transform n crisalide, de regul n apropierea orificiului de ieire; stadiul de crisalid
dureaz 2 - 3 sptmni, dup care n iunie apar fluturii.
Descriere: Adultul este alb, cu aripile anterioare prevzute cu macule negre - albstrui deschis; toracele prezint pe partea dorsal pete negre - albstrui, dispuse pe dou rnduri

longitudinale; deschiztura aripilor este de 50 - 70 mm; oule sunt rocate, iar omizile glbui, cu
puncte negre i cu capul, plcile toracice i ultimele segmente abdominale, de asemenea negre.
Combatere: Cnd atacul este slab se recomand tierea i arderea ramurilor; n cazul unui
atac puternic, preventiv, n perioada ecloziunii larvelor, se fac tratamente cu insecticide.
Cele mai cunoscute insecte care ataca atat lemnul brut, cat si cel incorporate in constructii
sunt viermii de lemn si termite. Ei triesc i cresc pe suprafee din lemn, podele din lemn, tavane
i mobilier, dar, de asemenea, in obiecte bogate n celuloz, cum ar fi cutii de carton,
mbrcminte i cri. Cele mai frecvente semne de viermi de lemn sunt depresiuni de praf sau
rumegus creat pe suprafee de lemn.

Anobium punctatum
Aceasta este cea mai raspandita insecta xilofaga gasita in panourile de lemn vechi,
structura lemnoasa a bisericilor, dar si in muzee. Ataca lemnul de esenta tare sau moale,
vechimea acestuia fiind neimportanta.
Lungimea acestui tip de gandac este de 2,5-5mm si are culoare bruna. Larvele au o
lungime de 1-6mm.(bombate pe partea abdomenului). Semnele exerioare ale unui atac xilofag
sunt faina roasa de culoare deschisa si excremenele de forma boabelor de linte. Aaca in masa
lemnul de rasinoase si foioase prelucrat.

Timpul de generatie este intre 1 si 4 ani, fiind indeajuns pentru a distruge mult maerial
lemons. Orificiile de zbor sunt rotunde, cu diametrul de 1-2 mm, galeiile larvare au traseu
neregulat si sunt rotunde in sectiune.

Lyctus brunneus - gandacul bun de alburn

Lungimea acestui gandac este de 2-8 mm si are o culoare care variaza de la brun la negru;
Larvele au intre 1 si 6 mm, sunt bombate pe partea abdomenului si au o culoare mai deschisa.
Orificiile de zbor sunt rotunde, cu diametrul de 1 mm.
Ataca ( in masa) lemnul de foioase boga in amidon si albumina, pulverizand corpul
lemnului, dar fara sa afecteze stratul exterior. Faina roasa are culoare alba, avand aspecul pudrei
de talc.

Xestobium rufovillosum
Lungimea gandacului este de 3-8 mm, iar larvele au o lungime de 1-10 mm si este brun
cu pete galbene. Timpul de generatie a acestor gandafi este de 2-13 ani.
Ataca lemnul de foioase ( cu precadere stejarul), dar care a fost initial atacat de fungi.
Orificiile de zbor sunt rotunde avand diametrul intre 2 si 4 mm. galeriile larvare sunt rotunde in
sectiune si au in ansamblu un aspec buretos. Faina roasa este de culoare deschisa, este afanata si
se pot obseva excremente de forma lintelui.