O retea trofica din padure

O retea trofica din padure

In nodurile retelei trofice prezentate se gasesc urmatoarele animale: veverita,
jderul, mierla, soarecele de padure, porcul mistret si pasari rapitoare.Daca
analizam doua exemple de animale cu regimuri variate de hrana, vom intelege de
ce intr-o padure de foioase acestea nu vor fi niciodata lipsite de hrana .Porcul
mistret ,animal omnivore, poate fi active intr-un lant la nivelul consumatorilor
primari(consuma ghinda si radacini), iar in alt lant la nivelul consumatorilor
secundari(consuma soareci).Jderul ataca pasari , soareci si veverite.El poate
consuma si fructe de padure. Impins de foame, consuma si cadavre.In raport cu
hrana sa, jderul poate fi active in mai multe lanturi trofice.
Alt exemplu ar fi omida paroasa a stejarului care se hraneste cu frunze de
stejar.In lipsa acestora, se poate hrani si cu frunzele altor arbori,arbusti si plante
ierboase.Intr-o padure de foioase , aceasta omida va gasi intotdeauna hrana.Nu
acelassi lucru se intampla cu omida stejarului (larva unui fluture foarte raspandit in
padurile de foioase),care are un regim de hrana foarte strict – numai muguri si
frunze de stejar.Cand aceste omizi se inmultesc foarte mult, ajung sa desfrunzeasca
suprafete intinse din padurile de stejar dupa care , nemaiavand hrana,
mor.Distrugerea in masa a hranei si disparitia omizilor determina dereglari in
randul altor specii de vietuitoare pentru care omida reprezinta hrana.
Prin aceste multiple relatii trofice, echilibrul unei paduri de foioase in regim
natural este stabilit, distrugerea lui are loc cand se taie insasi padurea. De aceea,
orice interventie a omului in natura trebuie bine chibzuita, iar consecintele trebuie
calculate.
Rolul animalelor cu regim variat de hrana
Vulpea nu este un animal strict carnivore.Ea consuma si hrana vegetala,dar in
cantitate mai mica. In functie de hrana disponibila ,vulpea se adapteaza atat prin
schimbarea regimului de hrana de-a lungul anotimpurilor cat si in cursul aceluiasi
anotimp.Vulpea poate fi considerata:consumator primar,cand se hraneste cu
fructe,consumator secundar,cand se hraneste cu iepuri,soareci, consumator tertiar
,cand se hraneste cu pasari insectivore.
Merla si sturzul, desi consuma aceeasi hrana, nu au regimuri de hrana perfect
identice: mierla este cu precadere vegetariana, ir sturzul cu precadere carnivor.
Cand hrana lor preferata se imputineaza, ele trec la hranirea cu o specie abundenta,
care in mod obisnuit reprezinta o hrana secundara, timp in care specia consumata
preponderent se reface numeric.
Ca urmare a lipsei de hrana pe tomp de iarna, unele animale migreaza, altele

referat.clopotel.ro
isi fac provizii,iar altele intra in stare de amortire sau de hibernare.
Cu cat o specie va avea un regim mai variat de hrana, cu atat va avea un rol
mai important in mentinerea echilibrului ecologic.Ea va tine sub control atat
speciile cu care se hraneste cat si speciile pentru care reprezinta hrana si, in general,
toate resursele mediului.
1 Intr-o padure de foioase se stabilesc cele mai complexe legaturi trofice
datorita numarului mare de specii cu regimuri variate de hrana.

Autor: PIRVULESCU CONSTANTIN CLAUDIU

referat.clopotel.ro