Studiul originii animalelor domestice şi a formelor sălbatice permite stabilirea unor afinități

biologice între diferitele animale, de regulă rase ale aceleiași specii. Cele mai multe teorii susțin
că animalele domestice provin din diferite forme sălbatice, din care unele mai trăiesc şi astăzi,
unele au dispărut, iar altele sunt pe cale de dispariție.
Domesticirea este procesul de transformare a animalelor sălbatice în animale domestice
1)Captivitatea, respectiv privarea de libertate a unor animale sălbatice; este caracterizată prin
faptul că animalele sălbatice sunt menţinute închise, nu se reproduc şi, odată repuse în libertate,
îşi reiau viaţa sălbatică. E
tapa de îmblânzire sau perioada în care animalele sunt menţinute în jurul gospodăriei, putându-se
înmulți în anumite condiţii.
2)Prin îmblânzire, animalul sălbatic este deprins să trăiască în apropierea şi în slujba omului, să
execute unele comenzi, să primească hrană etc. Această etapă a domesticirii se realizează mult
mai ușor la animalele tinere decât la cele adulte.
3)Domesticirea propriu-zisă se consideră a fi realizată atunci când animalele trăiesc libere pe
lângă casa omului, se înmulţesc sub supravegherea lui şi dau anumite producţii sau aduc diferite
servicii, nemaiputându-şi relua viaţa sălbatică. Practic, domesticirea presupune transformarea
animalelor sălbatice în animale domestice, cu modificarea caracteristicilor lor biologice
corespunzător intereselor economice ale omului.
Modificări domestice
1)Mărimea şi volumul unor organe. Animalele sălbatice au, în general, volumul creierului mai
mare decât animalele domestice.
2) Formatul și conformația corporală.
Animalele sălbatice au, în general, un format corporal trapezoidal
. La animalele domestice, formatul corporal s-a modificat în raport cu tipul de producţie a
animalului. Astfel, la taurinele specializate pentru producţia de lapte, formatul corporal este
trapezoidal, cu baza mare orientată spre trenul posterior, la cele de carne trunchiul este
dreptunghiular, iar capul, gâtul şi membrele s-au redus în dimensiuni.
3)Talia şi masa corporală.
La unele specii de animale domestice, talia şi greutatea corporală prezintă o variabilitate mai
mare decât la formele sălbatice din care provin. Astfel, dacă la oi şi capre talia şi masa corporală
nu au suferit modificări esențiale după domesticire, la cai şi la câini sunt rase care depăşesc cu
mult formele sălbatice şi sunt rase care sunt sub limita formelor sălbatice din care provin.
4)Scheletul în general s-a redus, a devenit mai fin, coarnele și oasele feței s-au scurtat, gâtul şi
membrele au devenit mai scurte, iar greabănul a devenit mai mic.
5)Sistemul muscular a suferit modificări structurale importante în funcţie de specializarea
fiecărei rase. Astfel, la caii de tracţiune grea şi la rasele specializate pentru producţia de carne din
cadrul celorlalte specii, sistemul muscular este mult mai dezvoltat, comparativ cu formele
sălbatice originare.
Modificări fiziologice şi productive
1)Capacitatea de valorificare a hranei s-a ameliorat constant, ca urmare a schimbării regimului de
hrănire. Furajele puse la dispoziția animalelor domestice sunt variate şi consistente, aparatul
digestiv suferind modificări importante, care au condus la o utilizare mai eficientă a hranei.
2) Vârsta maturității sexuale şi somatice a animalelor domestice - practic, animalele domestice
ajung la maturitatea sexuală și somatică la vârste mai tinere – prezintă precocitate sexuală și
somatică, comparativ cu animalele sălbatice care sunt tardive
3) Funcția de reproducţie a suferit modificări importante la animalele domestice. De regulă, la
animalele sălbatice, puii se nasc primăvara, datorită sezonului propice creşterii şi producţiei mai
mari de lapte a mamelor. Cu mici excepții, la animalele domestice fătările se desfăşoară pe tot
parcursul anului.
4) Sistemul nervos, care asigură legătura dinte organism şi mediu, a cunoscut modificări
marcante, ca urmare a noilor condiţii de mediu asigurate de animalele în stare domesticită. După
domesticire, multe reflexe condiţionate s-au schimbat, unele s-au atenuat sau chiar au dispărut,
apărând altele noi. De exemplu, reflexul de apărare s-a diminuat mult la animalele domestice,
deoarece omul a preluat protecția lor asupra sa. Datorită acestui fapt, organele de simţ s-au
modificat, auzul, văzul, mirosul fiind mai reduse comparativ cu animalele sălbatice.
5)Temperamentul animalelor domestice poate fi liniștit sau chiar limfatic, pe când la animalele
sălbatice este mult mai vioi.