Sunteți pe pagina 1din 4

Plante si animale pe cale de disparitie din Romania

Europa ii recunoaste Romaniei atuul biodiversitatii: aici traiesc jumatate din


salbaticiunile vechiului continent. Suprafata Carpatilor din Romania constituie
habitatul a 35% dintre lupii europeni, 50% dintre ursi si 30% dintre risi. e putem
chiar mindri cu aspretele, o specie de peste care datea!a de acum 30 de milioane de
ani si care e de ne"asit in vreo alta tara din lume. #auna Romaniei cuprinde $% de
specii amenintate: &5 de mamifere, &3 de pasari, doua de reptile, &0 de pesti si %%
de nevertebrate. 'etinem, deci, $% de specii amenintate in diverse stadii, de la
critic la moderat. 'e la sturioni sau foca sihastru la lin( si testoase, la racul
european ori vipera de stepa. E(ista si proiecte de repopulare, ca acela, de succes,
prin care a fost resuscitata capra nea"ra sau marmota.
)n &*35 se infiintea!a +arcul ational Rete!at, urmat de alte re!ervatii
naturale: +adurea ,etea, #inetele Clujului, Codrul Secular Slatioara. )n &*$5, in
Romania e(istau &30 de re!ervatii, intinse pe o suprafata de -5.000 de hectare. )n
pre!ent, in Romania sint &3. de re!ervatii naturale si monumente ale naturii cu o
suprafata de &30.000 de hectare.
/ulte dintre speciile prioritare sint pe cale de disparitie. 0n e(emplu ar fi
foca sihastru, cu burta alba sau calu"ar, al carei habitat se afla pe coasta bul"ara si
romana a /arii e"re. Specia a fost aproape eradicata de catre pescari, deoarece se
credea ca le distru"e plasele. 1ctualmente, estimarile spun ca nu e(ista mai mult de
.00 de e(emplare. Si perpetuarea unor efective de pesti este periclitata. 0n efect
nefast asupra lor a avut constructia barajelor si lacurilor de acumulare pe o parte
din riurile interne, de pilda sistemul hidroener"etic de la +ortile de #ier ) si )).
1cestea din urma nu sint dotate cu trecatori pentru specii mi"ratoare precum
sturionii, lucru care impiedica reproducerea naturala in !ona Ca!anelor, spatiu
predilect al imperecherii. )n aceste conditii, afectate pina in pra"ul e(tinctiei sint
populatiile de pastru"a, morun, ce"a si nisetru.
/onumente ale naturii sunt declarate specii de animale sau plante care se
afla in pericol de disparitie 2capra nea"ra, ursul, rasul, floarea de colt, san"ele
voinicului etc. sau arbori de varste considerabile3.
0n alt e(emplu este 1ntilopa sai"a 4 dupa anii 5$0, specialistii au mai
semnalat citeva e(emplare i!olate in /oldova si in 'elta 'unarii. 1cum ele traiesc
in ,unca +rutului din judetul 6otosani intr4o mica re!ervatie naturala.
)n Romania, numarul risilor se estimea!a la %.000 de e(emplare, Carpatii
fiind !ona cea mai dens populata de aceasta specie 2si de ursi, si de lupi3 din
Europa. Risii sint insa "reu de numarat prin metode traditionale, pentru ca sint
activi noaptea tir!iu si dimineata devreme, atunci cind ei se pot orienta vi!ual, iar
noi, nu.
'intre cele aproape &50 de specii periclitate pe plan european care cuibaresc
in Romania, opt sint amenintate cu disparitia: pelicanul comun si cel cret, rata
rosie, acvila tipatoare mare, acvila de cimp, vinturelul mic, cristeiul de cimp si
dropia7, afirma 'an /unteanu, presedintele Societatii 8rnitolo"ice Romane.
0nele specii ca picioron"ul, califarul rosu si cel alb, stircul lopatar, au fost
declarate monumente ale naturii. 8 alta specie primejduita in 'elta este pelicanul,
a carui perioada de incubatie este perturbata adesea de ambarcatiunile cu turisti
care doresc sa ii admire cit mai indeaproape !borul.
)n 'elta 'unarii e(ista specii 9nalt pretuite, aflate pe cale de disparitie, ca
imphaea alba si uphar luteum, specii rare ca rata sulitar 21nas acuta3, rata pitica
21nas crecca3, rata lopatar 21nas clupata3, rata cu ochiul alb 21:thia niroca3.
Specia ti"anusul 2+le"adis falcinellus3 inclusa 9n componenta pasarilor sfinte
e"iptene, ocup;nd cuiburile noastre din stuharie, a atins un numar stabilit de noi de
peste 500 e(emplare.
u tot atat de spectaculoase precum crocodilii, dar mai vechi decit acestia,
broastele testoase se stin" intr4o criminala neba"are in seama. 1u traversat sute de
milioane de ani in armurile lor ciudate si incomode ca sa dispara tocmai in !ilele
noastre, sub ochii nostri. ,a Centrul de Crestere in Captivitate a <estoasei lui
=ermann 2CCC<=3 din comuna Eselnita4/ehedinti, se da o batalie disperata,
contra cronometru, pentru salvarea testoaselor. Cladirea si aparatele sofisticate,
cum se vad in documentarele de la 1nimal +lanet, au costat sute de mii de euro.
'oar o particica din cele 300 de milioane de euro alocati de 0E pentru ocrotirea
speciilor pe cale de disparitie de pe continent.
+arcul atural +ortile de #ier a fost infiintat, prin le"e, in %003 si are citeva
caracteristici unice: este cel mai mare parc natural din Romania 2peste &&5.000 de
hectare3> are o diversitate "eolo"ica deosebita, e un adevarat mu!eu de "eolo"ie in
aer liber> intilnim acolo peste ..000 de specii de plante si peste 5.%00 de specii
faunistice, multe dintre ele protejate la nivel mondial.
?udetul 6rasov, prin varietatea reliefului sau, este considerat un spatiu cu un
foarte important caracter turistic. 1cest relief variat repre!inta arealul in care
traiesc numeroase specii de plante 2multe endemice sau foarte rare3 si de animale.
+entru o mai buna protectie si conservare a speciilor de plante rare s4a luat deci!ia
infiintari re!ervatiilor naturale si a parcurilor nationale. 1cestea, precum si
monumentele naturii se doresc a fi un element de ocrotire durabila a acestor specii,
care constituie un important punct de artactie in turismul brasovean. 1stfel, judetul
6rasov, se poate mandri, din punct de vedere floristic, cu nu mai putin de &.
obiective floristice ocrotite. )n continuare sunt pre!entate aceste ba!e de ocrotire si
plantele protejate in fiecare din ele:
Piatra Craiului
Este parc natural cu statut provi!oriu 2statut obtinut si cu concursul Clubului pentru
+rotectia aturii si <urism din 6rasov3, avand ca specii rare si, astfel, ocrotite:
"arofita +ietrii Craiului 2'ianthus calli!onus3, specie endemica, unicat mondial,
crucea voinicului 2=epatica transsilvanica3, macul "alben 2+apaver p:renaicum3,
floarea de colt 2,eontopodium alpinum3, san"ele voinicului 2i"ritella rubra, .
ni"ra3, tulichina mica 2'aphne eneorum3, ciubotica cucului 2+rimula intricata3,
1sperula capitata, Campanula carpatica, Senecio carpaticus, =eracleum palmatum.
8bservatie: +iatra Craiului adaposteste circa .0% din totalul speciilor endemice
din Romania.
Muntii Bucegi
Cuprind obiective floristice si faunistice repre!entate in abruptul 6ucsoiului, @alea
/alaiesti si @alea Aaura.
Specii ocrotite: 'aphne bla"a:ana 2iedera alba3, 1n"elica archan"elica 2an"elica3,
,eontopodium alpinum 2floarea de colt3, i"ritella rubra 2san"ele voinicului3,
'r:as octopetala 2ar"intica3, Sali( herbacea, Sali( reticulata 2salcii pitice3, +apaver
p:erenacium 2macul "alben3, 6otr:chium lunaria 2iarba dra"ostei3, Silene acaulis
2iarba rosioara3. Ca arbusti se intalnesc +inus montana 2jnepenii3, ?uniperus nana
2ienuparul3, Rohodendron Botsch:i 2smardarul, bujorul de munte3.
Tigaile din Ciucas
Re!ervatie ce adaposteste, ca specii de prima importanta in ocrotire:
,eontopodium alpinum 2floarea de colt3, Rohodendron Botsch:i 2smardarul,
bujorul de munte3, i"ritella rubra 2san"ele voinicului3.
Tampa
Este o re!ervatie comple(a, avand ca specii rare: #ritallaria /ontana 2bibilica3,
C:pripedium calceolus 2papucul doamnei3, )ris caespitose 2stanjenelul3,
'racocephalum austriacum 2mataciunea3, Rosa spinossisima 2macesul pitic3,
Spirea crenata 2cununita de calcar3, +edicularis campestris.
Stejarisul Mare (Coltii Corbului Mari)
'raba ha:naldi 2flaman!ica3.
Stejarisul Mic (Coltii Corbului Mici)
Stipa pulcherrima 2colilia3, +oa badensis 2firuta de piatra3, 6iscutella laevi"ata
2ochelarita3.
Dealul Cetatii (Lempes) si Dealul Sanpetrului
+ulsatilla montana 2deditelul3, 1donis vernalis 2ruscuta de primavara3, iris
hun"arica, )ris caespitosa 2stanjenei3, 1m:"dalus nana 2mi"dal pitic3, Cerasus
fruticosa 2visinel3.
Mlastina eutrofa de la Harman
1rmeria alpina 2jimla3, +edicularis sceptrum carolinum 2daria3, +rimula farinosa
2ochii broastei3, 'rosera an"lica 2roua cerului C planta carnivora3.
Padurea si mlastinile de la Prejmer
#ritillaria melea"ris 2laleaua pestrita3, Ribes ni"rum 2coaca! ne"ru3, <rollius
eoropaeus 2bulbucii de munte3, Campanula latifolia 2clopotei3, )ris sibirica
2stanjenelul siberian3, Senecio daria 2cruciulita3, 1rmeria alpina 2jimla3.
Mlastina de la Stupini
+rimula farinosa 2ochii broastei3, Sa(ifra"a mutata.
Poiana de narcise de la Dumbrava adului
arcissus stellaris 2narcisa3, <rollius europaeus 2bulbucii de munte3, )ris sibirica
2stanjenelul siberian3.
Padurea Bogatii (re!ervatia stiintifica)
=epatica transsilvanica 2crucea voinicului3.
Mlastina eutrofa de la Dumbravita Barsei
Redicularis sceptrum carolinum 2daria3, /en:anthes trifoliata 2trifoistea3, <rollius
europaeus 2bulbucii de munte3.
8r"ani!atiilor nationale de profil le revine rolul, determinant, de a aduce la
cunostinta opiniei publice situatia de fapt a acestor specii, de a intreprinde masuri
ce au rolul de a face populatia sa constienti!e!e importanta protejarii si perpetuarii
acestor vietati si plante nepretuite, a caror disparitie ar insemna o imensa pierdere,
de nerecuperat vreodata. 'easemenea, aceste or"ani!atii trebuie sa ia orice masura
permisa de le"e in scopul salvarii acestor specii, aflate in pra" de disparitie, pentru
ca pre!enta lor sa ne incante ochiul si sufletul, la fel ca pana acum.