Pedologie

Lista cu subiecte de examen

1. Compoziia aerului din sol
Compozitia aerului din sol se modifica mai mult decat aerul din atmosfera in care se
inregistreaza numai fructuatii ale presiunii vaporilor de apa. Ponderea de O2 si CO2
difera de la un tip de sol la altul iar in cadrul aceluiasi tip de sol se modifica o data cu
adancimea. Continutul de materie organica din sol si acticitatea biologica determina
modificarea compozitiei solului.
Continul CO2 din sol este influentat atat de continutul de materie organica cat si de
natura resturilor organice.
2. Coninutul de aer din sol
Continutul de aer din sol scade odata cu cresterea gradului de tasare sau odata cu
cresterea valorilor porozitatii totale . Continutul de aer variaza intre 40-45 in soluri
afanate si uscate si intre 20-25 in soluri afanate si umede.!n solurile tasate continutul de
aer scade cu 10 pana la 20. "a aceeasi valoare a gradului de tasare # continutul de aer
scade pe masura cresterii continutului de apa din sol.
$. %erul captiv# aerul liber &i aerul adsorbit din sol.
%erul captiv este prezent in porii izolati# neocupati de catre apa si prin urmare nu
participa la procesele de sc'imb si nici nu circula prin sol.
%erul liber este prezent in porii capilari si necapilari# neocupati de catre apa.
%erul adsorbit este constituit de gazele adsorbite la suprafata bazei solide a solului.
4. (egimul aerului din sol
(egimul aerului din sol este definit de dinamica temporala a continutului si compozitia
acestuia. (egimul de aer poate fi apreciat in functie de variatia continutului de aer in
decursul anului si in functie de variatia compozitiei aerului in decursul unei anumite
perioade de timp.
(egimul poate fi deficitat# e)cesiv sau ec'ilibrat. Cel ec'ilibrat se intalneste la solurile cu
structura nedegradata# grauntoasa cu te)tura mi*locie# nediferentiata pe profil# soluri in
care valorile porozitatii inactive# porozitatii utile si porozitatii drenante sunt oprime.
(egimul de aer deficitat de intalneste la soluri afectate temporar sau permanent de e)ces
de umiditate. (egimul de aer e)cesiv se intalneste la soluri cu te)tura grosiera.
5. +eterminarea te)turii solului
+eterminarea continutului procentual al fractiunilor granulometrice de argila# praf si nisip
se face in laborator prin analiza granulometrica care cuprinde 2 etape,
1. -ratarea probelor de sol in vederea indepartarii substantei care favorizeaza formarea
agregatelor structurale.
2. .epararea fractiunilor granulometrice cu dimensiunea mai mare de 0.5mm se separa
prin cernere iar cele cu diametru mai mic de 0.05mm se separa prin diferite variante ale
metodei sedimentare.
.olurile cu te)tura nisipoasa sunt foarte aspre# nu sunt plastice si nu se modeleaza.
.olurile cu te)tura lutonisipoasa sunt aspre slab plastice# formeaza sfere si suluri care se
rup usor# continutul de argila este intre 12-20. .olurile cu te)tura lutoasa au plasticitate
moderata# formeaza sfere si suluri care crapa usor cand sunt rulate in *urul degetelor.
.olurile cu te)tura argiloasa sunt foarte plastice se modeleaza usor# formeaza sfere#
suluri# inele si panglici lucioase.
/. 0ariaia te)turii pe profilul solului
-e)tura orizonturilor pedogenetice este determinata de compozitia granulometrica initiala
a materialului parental din care sa format solul si de caracteristicile procesului de
solidificare. -e)tura solului este uniforma in toate orizonturile pedogenetice ale
profilurilor de sol formate pe materiale parentale uniforme din punct de vedere te)tural si
in absenta proceselor de argilizare si de migrare a particulelor pe profil.
Prezenta stratificatiei micsoreaza circulatia descendenta si ascendenta a apei# mareste
capacitatea de retinere a apei si determina o aeratie deficitara mai alea in zonele aflate in
apropierea limitelor intre 2 straturi cu te)tura diferita.
!n functie de marimea indicelui de diferentiere te)turala solurile pot fi ,
nediferentiate te)tural cand valoarea e mai mica de 1#2
slab diferentiat te)ural 1#$- 1#5
moderat diferentiat te)tural 1#/-2
puternic diferentiat te)tural 2#1-2#5
foarte puternic diferentiat mai mare de 2#/.
1. 0olumul edafic util
+in volumul total al solului numai pamantul fin este util pt retinerea apei# a elementelor
nutritive # patrunderii si dezvoltarii sistemului radicular al plantelor. 0olumul de material
fin ce se gaseste in sol pana la adancimea rocii dure sau pana la o adancime
conventionala de 100cm se numeste volum edafic.
.olurile la care volumul edafic util este mai mare de 15 nu creeaza probleme pentru
cresterea si dezvoltarea plantelor. 0olumul edafic util necesar pentru o dezvoltare
normala a plantelor depinde de specia de plante cultivate iar la pom si vita de vie de
portofoliu folosit.
2. +ensitatea solului
+ensitatea solului se defineste prin masa unitatii de volum a partii solide a solului.
0aloarea densitatii solului depinde de alcatuirea partii solide a solului# compozitia
c'imica a componentelor si de structura cristalina a mineralelor.+ensitatea
constituientilor minerali in mod frecvent este cuprins intre 2#5-2#2g3cm$.0aloarea
densitatii este influentata de continutul de materie organica din sol.
4. +ensitatea aparent5 a solului
+ensitatea aparenta este data de raportul dintre masa solului uscat si volumul total al
solului.0aloarea densitatii aparente se calculeaza raportand masa solului uscat in etuva
timp de 2 ore la 105grade# la volumul cilindrului.Cunoasterea densitatii aparente prezinta
importanta pentru caracterizarea starii de afanare a solului pentru calculul porozitatii
totale# porozitatii de aeratie# porozitatii inactive pt calculul rezervei de apa din sol#
precum si calcularea rezervei de 'umus si rezevre nutritive din sol.%precierea gradului de
tasare a solului dupa valorile densitatii aparente se face diferentiat in functie de
compozitia granulometrica a solului.
10. Porozitatea solului. Categoriile de porozitate din sol
Porozitatea solului e)prima proportia porilor din sol ocupati de apa si aer.0olumul total al
porilor ca un continut mare de argila gonflabila variaza in functie de continutul de apa si
sol.!n alcatuirea porozitatii solului participa $ categorii porozitatea inactiva# porozitatea
utila si porozitatea de aeratie.
Porozitatea inactiva este contituita din pori mai mici decat 2 microni in care este retinuta
apa inaccesibila plantelor. P!6CO ) +%
Porozitatea utila este constituita din pori cu diametrul de 2-10 7$08 microni.
P967CC :CO8 ) +%
Porozitatea de aeratie este constituita din pori cu diametrul mai mare de 10 sau $0
microni. P%67C- : CC8 ) +%.
CO6coeficient de ofilire
CC6coeficient de camp
C-6capacitate totala de retinere a apei
+%6densitate aparenta.
11. Propriet5ile apei
12. Coninutul de ap5 din sol
1$. Coeficientul de 'igroscopicitate
14. Coeficientul de ofilire
15. Capacitatea de camp
1/. Capacitatea solurilor contractile de a reine ap5
11. .uciunea solului
.olul uscat este acel sol ce are un continut de apa sub valoarea coeficientului de
ofilire.Continutul de apa la solul umed este cuprins intre coef. de ofilire si capacitatea de
camp..olul saturat cu apa este acel sol care prezinta apa libera.(ezulta ca rezerva
momentana de apa din sol influenteaza cresterea si dezvoltarea plantelor dar si forta de
retinere a apei este un factor care limiteaza cantitatea de apa accesibila plantelor.
"a acelasi continut de apa# ca si a altor soluri cu te)tura mai grosiera# solul argilos poate
sa limiteze si c'iar sa impiedice cresterea si dezvoltarea plantelor."a valori egale ale
continutului de apa# forta de retinere a apei este mai mare la soluri cu te)tura fina# de cat
la cele cu te)tura mi*locie sau grosiera.
9nitatile de masura ale suctiunii solului sunt, atmosfera# bari# milibari# megapascal# cm
coloana de apa.
12. Circulaia apei ;n natur5
%pa circula in mod continuu dinspre lacuri# rauri# fluvii mari si de pe uscat spre
atmosfera prin procesul de evaporere ce are loc in prezenta energiei solare si revine sub
forma de precipitatii in sol# cursuri si rezervoare naturale de apa.Calitatea totala de apa ce
se evapora anual in atmosfera este de circa $20.000 <m$# 24 provine din mari si oceane
si 1/ de pe suprafata uscatului.%pa este principalul factor in procesul de formare a
solului.%pa care strabate solul determina indepartarea unor compusi solubili# translocarea
sarurulor usor moderat si greu solubili# si a mineralelor argiloase precum si acidifierea
solului in urma indepartarii elementelor bazice.
.tagnarea temporara a apei in sol determina segregare de o)izi de fier si mangan si
favorizeaza acumularea de materie organica.%scensiunea capilara a apei determina
imbogatirea in saruri a orizonturilor umezite..curgerea apei la suprafata solului are ca
efect indepartarea prin eroziunea solului # micsorarea grosimii solului in zonele mai inalte
ale reliefului si ingrosarea solului in zonele mai groase.
14. (egimul 'idric &i factorii care influeneaz5
(egimul de apa al solului este constituit din ansamblul proceselor de alimentare#
circulatie retinere si consum al apei pe o anumita perioada de timp.(egimul de apa este
influentat de volumul aprovizionarii cu apa 7cantitatea de precipitatii# normele de udare#
inundatiile# scurgerile de apa la suprafata solului# condensarea vaporilor de apa8.
!nsusirile 'idrologice ale solului,
capacitatea de retinere a apei
conductivivate 'idraulica
conditiile de pierdere a apei
-oate formele constitutive si determinante ale regimului de apa sunt influentate de
vegetatie# roca de solificare# clima# apa freatica si activitate antropica8.
Clima influenteaza regimul 'idric al solului prin precipitatii# temperatura#
circulatia maselor de aer8.
(elieful terenului. =ormele de relief reprezinta prin versante sau versanti# platouri
vai depresiuni determina regimul 'idric in teritoriu.
%pa freatica constituie o sursa suplimentara de alimentare cu apa a solului.>
0egetatia influenteaza regimul 'idric# prin consumul de apa in timpul vegetatiei si
prin micsorarea pierderilor de apa prin evaporarea.
.olul influenteaza regimul 'idric prin permeabilitate# capacitate de retinere si
cedare a apei.
%ctivitatile antropice influenteaza regimul 'idric al solului prin defrisarea
padurilor# e)ecutarea lucrarilor de imbunatatiri funciare# irigatii# urbanizare.
20. (egimurile 'idrice nepercolativ &i periodic percolativ
1. (egimul 'idric nepercolativ este caracteristic zonelor aride in care valorile
precipitatiilor sunt egale cu cele ale evatranspiratiei.!ndicile de areditate
are valori mai mici de 2/.%cumularea carbonatilor alcalino-pamantosi la
adancimi la care se infiltreaza apa provenita din precipitatii..ub
adancimea de 1-1#5m se gaseste stratul de sol cu un continul de apa
aproape constant si apropiat de valoarea coeficientului de ofilire
2. (egimul 'idric periodic percorlativ se constata in anii ploiosi si in zone
semiumede.0alorile indicelui de ariditate sunt cuprinse intre 2/-$5.?ste
caracteristic cernoziomurilor cambice si arpice.%paritia caracterului
percolativ sau nepercolativ se produce cu o oarecare intarziere fata de
momentul de trecere de la anii secetosi la cei ploiosi# solul e)ercitand un
efect de tamponare.
21. (egimurile 'idrice e)udativ# freatic mobil &i freatic stagnant
1. (egimul 'idric e)udativ este specific zonelor de stepa si silvostepa si se
caracterizeaza prin cantitati de apa pierdute prin evapotranspiratie mai mari decat
cantitatea de precipitatii.%cest tip de regim este specific soluriloe gleizate#
alcalizate formate in climate mai aride si cu apa freatica la mica
adancime.(egimul 'idric e)odativ este de 2 feluri, e)odativ intern cand este
umezita numai a doua *umatate a profilului de sol# si e)odativ e)tern care este
caracteristic solurilor cu apa freatica situata la mica adancime.
2. (egimul 'idric freatic mobil este specific solurilor de lunca si presiune unde apa
freatica circula lateral.
$. (egimul 'idric freatic stagnant este specific solurilor formate in climate umede .
%pa freatica a*unge pana la suprafata si determina gleizarea si inmlastinirea
solurilor .
22. .tructura solului. -ipuri morfologice de structur5
Particulele care compun partea solida a solului se gasesc de obicei grupate in agregate
7 fragmente de diferite forme si marimi8 astfel proprietatea solului de a avea masa sa
alcatuita din agregate # poarta denumirea de structura# prin urmare in timp ce te)tura este
definita prin marimea si proportia particulelor care intra in alcatuirea solului.
.tructura solului face referire la dispunerea acestora in agregate structurale.
Principalele tipuri de structura ,
%gregatele structurale care se gasesc in diferite soluri si orizonturi nu sunt la fel
deosebindu-se in principal dupa forma distingandu-se astfel mai multe tipuri de structura,
1. .tructura grauntoasa : agregate sferice putin poroase nu prezinta fete de alipire
intre ele.
2. .tructura glomerulara : asemanatore cu structura grauntoasa agregatele fiind
poroase.
$. .tructura poliedrica angulara.
4. .tructura poliedrica subangulara.
5. .tructura prismatica.
/. .tructura columnara.
1. .tructura lamelara.
2$. =ormarea structurii solului
.tructurarea are loc pe parcursul procesului de formare si evolutia solului# privind cu
atentie un agregat structural se poate observa ca este constituit din particule
elementare7 nisip si praf 8.
Particulele elementare sunt de dimensiuni mai reduse atunci cand se gasesc in stare de
dispersie si patrund intre particulele mai grosiere prin cuagulare trec in stare de gel
determinand formarea de agregate structurale.
O structurare buna a solurilor in orizonturile superioare are loc in prezenta 'umusului dar
si a argilei.
.tructurarea solului este influientata si de fenomenul de ing'et si dezg'et .
24. +egradarea &i refacerea structurii solului
.tructura grauntoasa glomerulara a solului supusa in timpul degresari. Cauzele pot fi de
natura mecanica# fizico-c'imica si biologica. Pe cale mecanica structura poate fi, datorita
animalelor# a utila*elor# a pasunatului nerational.
25. Culoarea solului. %precierea culorii solului
Culoarea solului este determinata de compozitia acestuia# compozitia solului prezinta
diferita culori pe care le imprima si solurile respectiv in masura mai mica sau mai
mare.@umusul imprima solului culori inc'ise brun-negru# solurile usor solubile culori
desc'ise. Pentru evitarea subientivismului este utilizat sistemul Aazel care stabileste
intreaga gama de culori posibile in functie de $ vari abile numite nuanta val si croma.
2/. Beoformaiile din sol
Beoformatiile pt acumulari ai separatii de diferite substante aparute in cursul procesului
de solidificare determina eluverea# reduce actiunea plantelor si animalelor.Beoformatiuni
de saruri usor solubile sunt caracteristice solurilor salinizate in diferite
grade.Beoformatiile de saruri rezultate din acumularea o)izilor reprez prin acumulari si
separatii de o)izi de fier si magneziu respectiv bobovine.Beoformatiile biogene sunt
rezultate ca urmare a actiunii organismelor si microorganismelor sunt prezente in nr
mare.
21. Coloizii solului
Coloizii solului formeaza, comple)ul coloidal# comple)ul adsorptiv# comple)ul organo
mineral# si comple)ul argilo 'umic.Coloizii solului pot fi grupati in $ categorii ,coloizi
minerali# coloizi organici si coloizi organominerali.
Coloizii solului au sarcina electrica pozitiva sau negativa cu capacitate mare de adsorbtie
a apei#a cationilor si au capacitate mare de gonflare si contractie
22. %lc5tuirea unei micele coloidale
.unt particule despersate ale sistemului coloidal in solutia solului sau solutia
intermicelara.O micela coloidala este alcatuita dintr-un nucleu incon*urat de mai multe
straturi de ioni.Bucleul poate fi alcatuit dintr-o macromolecula# dintr-un agregat de
molecule sau dintr-un fragment al retelei cristaline.
Bucleul prezinta o suprafata activa in care se manifesta diferite forte de atractie cum sunt
forte de cristalinizare.
Bucleul impreuna cu stratul determinat de potential formeaza granula colidala.
24. Aicela coloidal5 de argil5
Bucleu este format dintr-un fragment al retelei cristaline a mineralunul argilor.%nsamblul
sarcinilor electrice ale meneralelor argiloase este alcatuit din 2 grupe de
sarcini,permanenta si variabila7 dependenta de P'8..arcina permanenta este constituita
din sarcini negative ale unor ioni aflati in straturile tetraiedice ionii care au valenta
inferioara ionilor care au fost inlocuiti.
$0. Aicela coloidal5 de 'umus
%u dimensiuni mici de 20-100milimicroni.%re forma sferica# nucleul este reprezentat de
o macromolecula de acid fumic..tratu< de ion determinat de potential este constituit din
ioni negativi rezultati in urma disocierii gruparilor carbo)ilice si 'idro)il'umice..tratul
ionilor comple)atori este constrituit din cationi bazici sc'imbabili Ca# Ag#C. Coloizii de
acizi 'umici poseda atat sarcini electrice negative# provenite in urma gruparilor caro)ile
cat si sarcini pozitive rezultate in urma gruparilor aminice.
$1.Aicela coloidal5 de 'idro)id de aluminiu
Bucleul acestei micele este alc din mai multe molecule de 'idro)id de aluminiu.?ste
amfotera si disociaza in mod diferit in functie de P' ul solutiei solului.
$2. Aicela coloidal5 de 'idro)id de fier
Bucleul acestei micele este constituit din mai multe molecule de 'idro)id de fier.?ste
amfotera si se comporta in mod diferit in mediul acid si in mediul bazei.Punctul
izoelectric al micelei coloidal de 'idro)id de fier util la un p@ intre /-1.
$$. Capacitatea de sc'imb cationic
?ste data de continutul de cationi pe care o poate adsorbi sau ceda un sol la un p' 1 sau
2#$ in functie de medota folosita la determinare..e e)prima in miliec'ivalenti la 100g sol
uscat la aer cationii sc'imbabili sunt reprezentati de ionii cu sarcina electrica pozitiva
fiind reprezentati de ionii cu sarcina electrica pozitiva.
Procesul de sc'imb catinic este un proces de adsorbtie si de retinere fotoc'imica si de
desfasoara dupa anumite legi.=orta de retinere a cationilor este cu atat mai mare cu atat
mai mare cu cat gradul de 'idratare a particulelor solului este mai redus.
$4. .uma cationilor bazici sc'imbabili
.uma cationilor bazici sc'imbabili este data de continutul de cationi sc'imbabili ai
elementelor alcaline reprezentata de sodiu si potasiu# elemente pamantoase reprez de
calciu si magneziu.%moniu retinut in forme sc'imbabile de catre comple)ul coloidal
adsorbtiv sau argilo-'umic se e)prima in miliec'ivalenti 3100g sol.
Cationii de B#C#Ca# Ag si amoniu se numesc cationi bazici intru-cat 'idro)izii acestora
inprima silutiilor o reactie alcalina.
$5. %ciditatea solului
%ciditatea de sc'imb sau efectiva se evidentiaza prin tratarea solului cu solutia unor
soluri neutre cum sunt clorura de potasiu# sodiu in urma acestui tratament in solutie trec
atat ionii de 'idrogen cat si ionii de aluminiu.
%ciditatea 'idrolitica comp a aciditatii de sc'imb totale si se evidentiaza in urma
desfacerii in ape a acetatului de sodiu sau potasiu.
$/. Dradul de saturaie ;n cationi bazici sc'imbabili
Dradul de saturatie cu cationii bazici sc'imbabili e)prima continutul relativ de cationi
sc'imbabili ai elementelor alcaline si alcalino-pamantos raportate si la capacitate de
sc'imb cationic .0alorile gradului de saturatie in cationii bazici sc'imbabili sunt folosite
pt definire si diagnosticarea orizonturilor pedogenetice unor unitati ta)onomice de sol de
rang superior si inferior si la definirea proprietatilor eutrice si districe.
$1. Preluvosoluri
.unt soluri fara orizont eluvial evidentiat morfologic fiind constituit dintr-un orizont %#
Et# C# gradul de saturatie in cationii bazici sc'imbabili este mai mare de 5$ ocupa cca
5 din suprafata totala a (omaniei.
Preluvosolurile sau format pe un relief colinar reprezentat de podisuri cu versanti# terase#
altitudinea reliefului este cuprinsa intre 200 si 200m altitudine.
Aaterialul parental provine din leosuri# depozite leosoide# gresii#unele roci magmatice
metamorfice.Clima se caracterizeaza prin temperaturi mediii anuale 1-10grade C.
Precipitatiile medii anuale 500-1000mm.0alorile evapotransppiratiei potentiale intre /00-
1$0mm.0egetatia caracteristica este reprezentata de paduri de ste*ar si fag.
$2. "uvosoluri
"uvosolurile constituite dintr-un orizont % 7de acumulare a materiei organica
'umificata8."uvosolurile ocupa o suprafata de cca 11#2 din suprafata totala a (omaniei
se intalnesc in zona dealurilor si a podisurilor dar pe forme de relief plane sau
depresionale.
Procesele de formare sau solidificare.Climatul este umed si mai racoros# regimul 'idric
percolativ determina manifestarea proceselor de eluviere# acest proces are loc in urma
indepartarii CaCO in urma alterarii si acidifierii solului.
$4. ?utricambosoluri
?utricambosolurile sunt constituite dintr-un orizont %ocric# un orizont Eecambic si un
orizont C sau (. Orizonturile de acumulare a materiei organice umificate si orizontul
Eecambic prezinta proprietati eutrice# valoarea gradului de saturatie in cationi bazici
sc'imbabili fiind mai mare de 5$ iar continutul de aluminiu sc'imbabil este mai mic de
2 miliec'ivalenti la suta de grame.Clima se caracterizeaza prin precipitatii de /00-200mm
anual temperatura de /-2grade C# valorile evapotranspiratiei e)ponentiale sunt mai mici
de 500mm# regimul 'idric fiind percolativ.Aaterialul parental este bogat in elemente
bazice si provine din roci magmatice# metamorfice si sedimentare.?utricambosolurile sau
format sub influenta vegetatiei padurilor de foioase si mai rar sub influenta padurilor de
fag si conifere.
?utricambosolurile se formeaza printr-o alterare moderata a partii minerale si prin
acumularea 'umusului de tip mull forestier.
40. +istricambosoluri
+istricambosolurile se definesc printr-un orizont %ocric sau un orizont Eecambic si
orizont (. Orizonturile %ocric si Eecambic prezinta proportii districe# valoarea gradului
de saturatie in cationi bazici sc'imbabili 7 Ag# Ca# C8 mai mare de 2 miliec'ivalenti la
suta g sol.
+istricambosolurile ocupa o suprafata de circa 2#4 mil. 'a# reprez 10 din suprafata
(omaniei# sau $4 din suprafata totala a regiunilor de munte .Clima se caracterizeaza
prin temp de 4-/ grade C# precipitatiile intre 200-1200mm
+istricambosolurile se formeaza pe materialele parentale rezultate in urma dezagregarii
rocilor acide cu un continut mare de dio)id de siliciu# cum sunt, granite# granotiorite#
gnaise# gresii silicioase# cuartite.0egetatia forestiera este reprezentata de paduri de fag sau
amestec de fag-molid.
41. Castanoziomuri
.unt cunoscute si sub denumirea de soluri balane sau soluri brune de stepa uscata se
definesc printr-un orizont amolic# un orizont de tranzitie %C si un orizont C
carbonatocumulativ..unt soluri care se formeaza in temperaturi ridicate.?vapotranspiratia
mare deficit de umiditate.Ocupa o suprafata de 205mii 'a fiind raspandite in +obrogea pe
terenuri plane sau slab inclinate pana la altitudinea de 150m..-au format sub influenta
unui climat uscat semiarid cu precip anuale de 10#1 pana la 11#5grade C.
42. Cernoziomuri
.au pamanturi negre se definesc printr-un orizont amolic fara carbonat de calciu# un
orizont intermediar in partea superioara si un orizont de acumulare a carbonatului de
calciu prezent in primii 25m..-au format sub influenta vegetatiei de ierburi inalte pe
suprafete plane sau slab inclinate din campie dealuri si pamanturi *oase# sunt foarte bine
aprovizionate cu 'umus si elemente nutritive.
4$. Cernoziomuri cambice
44. =aeoziomuri
45. (endzina
4/. Dleiosol
Dleisolul este un sol freatic 'idromorf# definit prin prezenta la suprafata profilului a unui
orizont organic ne'idromorf de tip 0 si3sau a unui orizont de bioacumulare# care poate fi
de tip %m# %o sau %u# avand culori desc'ise# respectiv valori si crome mai mari de $#5 la
material in stare umeda si a unui orizont de gleizare de tip Dr# a carei limita superioara
este situata in primii 0-50cm a profilului. !n (omania# gleiosolul este raspandit pe forme
de relief *oase# cu drena* deficitar# reprezentate prin campii# lunci si terase inferioare
#insular in areale depresionare intramontane si premontane.
41. .tagnosol
.tagnosolul s-a format sub influenta e)cesului de umiditate pluviala# e)ces care se
manifesta inca din primii 50cm# datorita stagnarii apei de precipitatii# la nivelul unui
orizont impermeabil sau cu permeabilitate scazuta.?ste caracterizat prin prezenta pe
profil a unui orizont diagnostic# de tip F cu limita superioara pana la 50 cm si care este
grefat pe un orizont de tip %#E si3sau ?. %re te)tura argiloasa#luto-argiloasa si3sau lutoasa
si este reprezentat de luturi# argile fara CaCO$ si depozite loessoide.0egetatia naturala
sub care s-au format aceste soluri eset alc din specii lemnoase.
42. .olonceac
-ipul .olonceac se defineste prin prezenta unui orizont salic situat in primii 50cm ai
profilului de sol.?ste cunoscut in popor sub denumirea de c'elituri#saraturi cu cruta sau
saraturi albe.?ste reprezentat prin depozite salifere sau rezultate din dezagregarea rocilor
compacte salifere.0egetatia naturala caracteristica este reprezentata prin asociatii de
plante obligat 'alofile .Caracteristica principala in formarea solonceacului consta in
acumularea de saruri solubile.
44. .olone
?ste cunoscut si sub denumirea de sol alcalic#sol alcalin sau saratura neagra..olonetul se
defineste prin prezenta unui orizont mineral de asociere# de tip na# situat in primii 50cm
ai profilului. .oloneturile sunt raspandite pe forme de relief depresionare# acumulative# cu
drena* defectuos# din zona de lunca si din zonele colinare# pe suprafate slab drenate din
Campia -isei# Campia (omana# din luncile raurilor de Prut# Ea'lui# Gi*ia# Ailetin# Easeu
si ale afluentilor acestora. Aaterialul parental este constituit din depozite aluviale cu
diferite te)turi sau din marne salifere de varste geologice diferite.
50 !mportana cunoa&terii culorii solului