PROIECT

PLANTE!

A elaborat:Rotaru Diamanta
A verificat:Dudca Ina
 CUPRINS

1.Structura plantei

2.Transportul substantelor nutritive prin corpul plantei

3.Diversitatea plantelor în natura

4.Adaptarile plantei

5.Plantele în viata omului

 STRUCTURA PLANTEI
•Părțilecomponente ale unei plante se numesc organe.Acestea
sunt :rădacina ,tulpina,frunza și floarea;din floare se formează fructul și sămânța .
•Rădăcina este partea care fixează planta în pământ absoarbe apa cu sărurile minerale
(substanțe necesare plantelor ,care se găsesc în sol).
•Tulpina are rolul de a susține frunzele ,florile și fructele.Prin tulpină circulă apa cu
sărurile minerale (absorbite de rădăcină)spre frunză.Tot prin tulpină circula
substanțele hrănitoare dinspre frunze spre celante părți ale plantei.
•Frunza transformă apa cu sărurile minerale în substanțe hrănitoare,ajută planta sa
transpire,adica sa elimine apa care nu îi este necesară;prin frunze ,planta respiră.
•Florile
au rolul de înmulțirea plantelor.Din floare iau naștere fructele.Ele au
forme,culori și mărimi variate.
•Fructul ia naștere din flori,are diferite forme ,culori și mărimi.Ele pot fi cărnoase sau
uscate
•.Sămânța se află în interiorul fructelor, ea încolțeste și dă naștere unor plante
noi,dacă este semănată de oameni sau ajunge pe pământ purtată de vânt sau de
insecte, ea pentru a încolți are nevoie de apă ,aer și temperatura potrivită.
 T R A N S P O RT U L
S U B S TA N Ț E L O R N U T R I T I V E
PRIN CORPUL PLANTE
•Ca orice organism viu,plantele,pentru a exista,au nevoie de substanțe
nutritive și energie.
•Astfel,ele folosesc ca hrană:substanțe organice(glucide),săruri minerale
și apă.Substanțele organice sunt obținute din substanțe mai simple-apă și
dioxid de carbon.Planta absoarbe din sol și sărurile minerale,iar din aer
captează dioxidul de carbon .Apa și sărurile minerale (1) sunt absorbite
prin rădăcinicu ajutorul unor perișori subțiri și numeroși ,numiți perișori
absorbanți(2). Aceştia pornesc de la vârful rădăcinilor, pătrund printre
particulele de sol, de unde absorb apa şi sărurile minerale. Absorbţia
decurge rapid, deoarece suprafaţa totală de absorbţie a perişorilor
absorbanţi este enormă, iar pereţii lor sunt subţiri şi nu împiedică
pătrunderea în interior a apei şi a sărurilor minerale dizolvate în ea.
Nimerind în plantă, apa şi sărurile minerale, prin rădăcini ( 3 ) şi tulpină
( 4 ), se ridică în sus ajungând la frunze ( 5 ). Dioxidul de carbon este
preluat din aer ( 6 ). Acesta pătrunde în frunze prin mici orificii, numite
stomate. Frunzele, ca şi celelalte organe ale plantei, constau din celule.
Acestea sunt prevăzute cu numeroase cloroplaste ce conţin clorofilă – un
pigment verde ce conferă plantelor culoarea verde şi are proprietatea de
a absorbi energia solară. Energia solară absorbită de clorofilă este
utilizată pentru a transforma dioxidul de carbon şi apa în substanţe
organice. Acest proces este numit fotosinteză..
 Procesul de fotosinteză

Energia solară absorbită de clorofilă este utilizată pentru a transforma dioxidul de carbon şi apa în substanţe organice.
Acest proces este numit fotosinteză. Substanţele organice nu sunt preluate din mediu (aer sau sol), ci se formează în
frunzele plantelor din substanţele neorganice (apă şi dioxid de carbon în procesul de fotosinteză). În urma fotosintezei, pe
lângă substanţele organice se mai formează un produs foarte important – oxigenul. Eliminat din frunzele plantelor, el trece
în aer ( 7 ). Oxigenul eliberat în atmosferă serveşte respiraţiei animalelor şi omului. În cantităţi mai mici el este utilizat şi
de către plante.Schema procesului de fotosinteză:

Substanțele organice (glucidele/zaharurile) din frunze sunt dizolvate în apă, formând un lichid nutritiv, care este distribuit ( 8 )
către toate celulele. Glucidele conţin multă energie, care este utilizată pentru creşterea şi dezvoltarea plantei. Ele sunt consumate
de plante treptat, pe măsura necesităţii. O parte din zaharuri, neconsumată, este depozitată în organe speciale: de exemplu, în
fructe ( 9 ) sau în tuberculi ( 10 ), care se dezvoltă în sol.
 •Rolul plantelor atât în natură, cât și în viața umană și în
activitatea economică este greu de supraestimat. Datorită
procesului de fotosinteză care are loc în frunzele verzi ale
plantelor cu participarea luminii solare, se generează
oxigen, care este vital pentru toți locuitorii suprafeței
pământului. Plantele sunt cea mai bogată sursă de vitamine
DIVERSITATEA și minerale, un element indispensabil al lanțurilor trofice
alimentare, producător de diverse substanțe organice din
PLANTELOR natură din materii prime anorganice. Dacă nu ar exista
plante în natură, atunci nu ar exista nici animale, nici omul
ÎN NATURĂ însuși, iar planeta în sine ar părea ca un deșert fără viață,
nici nu ar avea sol și nicio diversitate de peisaj creat tocmai
de grupurile de plante. O persoană ar trebui să aprecieze și
să înțeleagă rolul plantelor în viața sa, pentru că fără ele pur
și simplu nu ar exista, plantând și îngrijind micile încolțiri
ale vieții verzi, devenim mai curați și mai amabili, ne
alăturăm misterelor naturii și universului.
 Diversitatea plantelor în natură
Acționeză ca
îngrășământ
Produc O2 natural

Plantele-plamânii Terrei Fixează pământul

Reprezintă o
hrană
excelentă

Vindică bolile în
Purifică aerul situații care
medicamentele n-au
fost în stare de nimic
 CARTEA ROȘIE A
REPUBLICII MOLDOVA
•Cartea Roșie a Republicii Moldova cuprinde specii de organisme pe cale de
dispariție. Prima a fost publicată în 1978 și cuprindea 26 de specii de plante și
29 de specii de animale periclitate și critic periclitate. În ediția a doua a „Cărții
Roșii a Republicii Moldova” din 2001 au fost incluse 126 de specii de plante și
ciuperci, 116 specii de animale pe cale de dispariție:
•Plante:
• 100 specii de angiosperme
• 100 specie de gimnosperme,
• 100 specii de pteridofite,
• 100 specii de briofite,
•Ciuperci:
• 100 specii de lichenofite,
• 100 specii de micofite;
•Animale:
• 100 specii de mamifere,
• 100 specii de păsări,
• 100 specii de reptile,
• 100 specie de amfibieni,
• 100 specii de pești,
• 100 specie de ciclostomate,
• 100 specii de insecte,
• 100 specie de crustacee,
• 100 specii de moluște.
 HRIB PUCIOS
•Boletus aereus  este o specie de ciuperci comestibile.Pălăria: are un diametru
între 5 și 20 (25) cm, este foarte compactă, amenajată central peste picior, inițial
semisferică, apoi boltită și la bătrânețe întinsă, deseori cu marginea răsfrântă
parțial în sus. Cuticula este fin pâslită (la exemplare mature devenind din ce în ce
mai netedă) și niciodată unsuroasă, în tinerețe aproape neagră, arătând mai târziu
diverse tonuri de maro închis respectiv pete mari brune pe o bază ceva mai
deschisă.
•Tuburile și porii: are sporifere lungi și simple, aproape neaderente la picior,
albe, schimbând la bătrânețe culoarea câteodată spre gălbui. Porii fini, denși și
rotunjori la capătul tubulețelor sunt colorate ca ele. Sporii sunt fusiformi cu o
mărime de 12-16 x 4 -5 microni, pulberea lor fiind brun-măslinie.
•Piciorul: are o lungime de 7 până la 15 cm și o grosime de 4 până la 8 cm, este
foarte tare, plin, gros, bulbos și cilindric (la tinerețe îngroșat spre bază sau
aproape sferic și adeseori mai larg decât lung) fiind acoperit de o rețea fină.
Coloritul tinde de la albicios până maroniu deschis, grila fiind mereu mai închisă,
în tinerețe mai deschisă, la bătrânețe evident brun-roșiatică.
•Carnea: este foarte tare și compactă, devenind de abia la vârstă mai moale,
nefiind colorată sub pălărie. Ea își menține culoarea ei albă până la sfârșit,
miroase ușor de ciuperci și place la gust.
•Caracteristicimicroscopice: Sporii sunt fusiformi cu o mărime de 12-16 x 4-5
microni, pulberea lor fiind brun-măslinie.[4][5]
•Reacții chimice: Buretele se decolorează cu Hidroxid de potasiu ușor maroniu.[6]
 CARPINITA
•Carpinita (Carpinus orientalis)
•Arbust indigen ce rar depăşeşte 5 m,
asemănător cu carpenul dar de
dimensiuni mult mai mici.
•Cărpiniţa are un areal submediteranean,
mai sudic decât al carpenului, din Italia,
Peninsula Balcanică şi până în Asia Mică
şi Caucaz.
•La noi apare spontan la câmpie şi coline
în staţiuni calde şi relativ uscate din zona
forestieră sau silvostepă. Apare frecvent
în Dobrogea, sudul Banatului, vestul
Olteniei, dealurile Buzăului, Câmpia
Munteniei, silvostepa sudică a Moldovei;
apare la Roşcani-Iaşi în silvostepa
nordică a Moldovei, aceasta constituind
limita nordică a arealului de la noi.
 NEMTISOR
FISURAT

•Nemtisor fisurat (Delphinium fissum

Waldst. et Kit.)
•Exista circa 150 de specii de nemtisori -
Delphinium care se diferentiaza dupa
inaltimea tufelor si lungimea
inflorescentelor, culoare si forma florii.
Planta, de o eleganta aparte, este foarte
apreciata pentru forile multicolore si
tulpinile inalte si gratioase, ce dau
verticalitate gradinii. Soiurile pitice pot fi
cultivate in ghivece si jardiniere, ca
plante de interior .Planta are tulpina de
pana la 2 m, groasa si fistuloasa, glabra
sau putin paroasa, cu frunze divizate in
segmente liniare.
•Florile sunt dispuse in forma de spic si
au diferite culori – rosii, roz, mov,
albastre, albe. Exista chiar si varietati cu
flori duble sau bicolore.
 LALEAU
PESTRITA
•Laleau Pestrita (Fritillarea Meleagris)
•Face parte din familia Liliaceae , grupul
Fritillaria alaturi de alte cateva sute de
feluri de lalele cu care este inrudita mai
mult sau mai putin .Planta perena de 15 –
20 cm inaltime, Laleaua Pestrita creste si
se inmulteste prin bulbi carnosi formati
de fiecare generatie. Are nevoie de locuri
necirculate cu multa apa pentru a creste
in liniste.(Fritillarea Meleagris)
•Face parte din familia Liliaceae , grupul
Fritillaria alaturi de alte cateva sute de
feluri de lalele cu care este inrudita mai
mult sau mai putin .Planta perena de 15 –
20 cm inaltime, Laleaua Pestrita creste si
se inmulteste prin bulbi carnosi formati
de fiecare generatie. Are nevoie de locuri
necirculate cu multa apa pentru a creste
in liniste.
 •Plantelepopulează toate mediile de viață indiferent de caracteristicile acestora. Ele
reacționează la schimbările de mediu pentru a fi capabile să-și desfășoare ciclul de
viață.Mediile de viață ale plantelor sunt:
•1.Terestru

•2.Acvatic

•3.Subacvatic

•4.Aerian

•Factorii mediului de viață(sol, lumină, apă, temperatură)

•-acționează simultan asupra plantelor. De exemplu, dacă solul este fertil, dar este secetă,
lipsa apei și căldura excesivă influenteză negativ creșterea și dezvoltarea plantelor.
•-De asemenea, multe plante pot să trăiască și să se înmulțească, în același mediu de viață,
ADĂPTĂRILE în mod diferit. Unele plante se adaptează factorilor de mediu pentru a supraviețui.
Adaptarea

PLANTEI •-este însușirea organismelor vii de a suferi schimbări în alcătuirea internă și în activitatea
organelor, care sa le permită ca, în anumite condiții de mediu, să treacă prin toate etapele
ciclului de viață.
•-plantele care cresc printre arbori au frunzele dispuse spre vârf sau se cațără pe
trunchiurile copacilor pentru a a ajunge la lumină
•-dacă umiditatea este scăzută, plantele își înfig rădăcinile la adâncime mare, unde
pământul este umed.
•-în zonele de deșert, cactușii își fac rezerve de apă în tulpinile groase, iar frunzele lor,
transformate în țepi, nu permit pierderea apei prin transpirație.
•- în zonele montane, la înălțimi mari, pe pajiști, vegetația este alcătuită din arbuști, tufișuri
și plante din ce în ce mai mici, pentru a rezista la temperaturile scăzute și la forța vântului.
 •Plantele au o importanţă deosebită în viaţa oamenilor deoarece ele
asigură aportul de vitamine şi substanţe nutritive de care aceştia au
nevoie, iar prin procesul de fotosinteză îşi îndeplinesc rolul de plămân
verde al planetei. Plantele ne oferă vitamine, grăsimi, micro şi
macroelemente, ceară, amidon, proteine, celuloză etc. Plantele au fost şi
sunt folosite în diverse domenii: medicină (coada şoricelului, mentă,
rozmarin, usturoi, anghinare, rostopasca etc.), alimentaţie (legume,
fructe, cereale, plante furajere), în industria chimică, cosmetică,
PLANTELE ÎN farmaceutică etc. În industria alimentară, unele plante medicinale şi
aromatice sunt folosite pentru colorarea, aromatizarea şi obţinerea unor
VIAȚA gusturi plăcute la alimente. În calitate de parteneri al habitatului nostru,
plantele mai posedă pe lângă valenţele lor de ordin biologic şi pe cele
OMULUI de ordin estetic, întrucât înfrumuseţează nu numai mediul de locuit, ci
însuşi modul de convieţuire, respectiv de exprimare. Plantele sunt
entităţi vegetale fascinante, au un miros atrăgător, încântă ochiul,
armonizează gustul şi aduc satisfacţii de ordin estetic. Oamenii sunt mai
fericiţi atunci când trăiesc înconjuraţi de natură şi verdeaţă, iar florile au
devenit martorii cei mai fideli a celor mai importante evenimente din
viaţa lor.
 GHICIORI DESPRE PLANTE
Ce e verde şi nu Care floare Primăvara îi aprinde
•Banutei galbeni,de aur mişcă, Are gheare Lumânările splendide
•Parca sunt dintr-un tezaur. Dar dac-o atingi te Şi parfumul cel mai Toamna fructele îi coace
•Asa este papadia pişcă? tare? În ţepoase carapace.
(urzica) (trandafirul) (castanul)
•Ce-a impodobit campia.

•Soarele cald ii zambeste

Ce copac stufos şi-nalt Nu-i topor, ci este Sus pe coama munţilor,
•Cu cu drag,o incalzeste. Înfloreşte-n luna mai floare Munţilor, cărunţilor,
•I-a dat din a lui culoare Şi dă floare pentru Şi are parfumul tare. Stă voinicul cel ţepos
•Galbena,stralucitoare. ceai? (toporaşul) Veşnic verde şi frumos.
Cine este, l-aţi aflat? (bradul)
•Haideti cu toti sa pornim
(teiul)
•Coronite sa-mpletim.
Ce cade-n apă Cine-i gros Ce trăieşte după moarte
•Pentru draga primavara
Şi nu face stropi? Şi scorţos Şi-altul vrea ca s-o tot
•Ce ni le-a adus in tara. Şi aruncă ceşti pe jos?
(frunza) poarte?
(stejarul) (floarea)