Suport didactic la biologie

Clasa IX-a
Plantele
Nivele de organizare structurală la plante

Respirația la plante

Fotosinteza

Excreția la plante

Circulația la plante

Boinceanu Galina
 Tema 1
Nivele de organizare structurală la plante
Plantele sunt organisme pluricelulare, fotoautotrofe, adaptate la viața terestră fără însușirea de a
se deplasa în spațiu.

Unitatea structural – funcțional a plantelor reprezintă celula vegetală, acoperită cu perete celular
celulozic. Organitele specifice din citoplasmă sunt vacuole cu suc celular și plastidele. Substanța
nutritivă de rezervă a celulei vegetale este amidonul. Celulele plantelor sunt diverse în
dependență de formă, dimensiuni și funcție. Totalitatea celulelor vegetale din componența
organismului alcătuiesc nivelul celular al plantelor.

Celule vegetale asemănătoare după structură și funcție se asociază în țesuturi vegetale.

Totalitatea țesuturilor vegetale alcătuiesc nivelul tisular al plantelor. După gradul de diferențiere
se disting țesuturi formative (meristematice) și țesuturi definitive.

Tabelul 1

Tipuri de țesuturi formative Funcție

Meristeme apicale
Meristeme internodale
Meristeme laterale (cambiu)
Asigură creșterea plantelor în înălțime și grosime. Celule
meristemelor se diferențiază, transformându-se în celule ale altor
țesuturi. Participă la regenerarea țesuturilor lezate. Datorită
țesuturilor meristematice plantele cresc și formează organe în
decursul vieții întregi.

Tabelul 2

Tipuri de țesuturi definitive Funcție

Țesturi protectoare
Țesut fundamental asimilator
Țesut fundamental de
depozitare
Țesuturi conducătore
Țesuturi mecanice
Protecție (de obicei sunt localizate la exteriorul organelor plantei)
Realizează procesul de fotosinteză
Depozitează substanțele nutritive de rezervă ( amidon, lipide,
proteine)
Conduc lichidele nutritive prin corpul plantelor: apa și sărurile
minerale (seva brută) și lichidul nutritiv format în urma
fotosintezei (seva elaborată)
Asigură susținere, prevenind frângerea organelor plantei. Unele
tipuri de țesut mecanic sunt alcătuite din celule moarte.

Diferite tipuri de țesuturi vegetale se asociază , formând organele vegetative (rădăcina, tulpina,
frunza) și organele generative ( floarea, sămânța, fructul) ale plantelor, semnificând nivelul de
organ la plantele cu flori.

2
 Organele vegetative ale plantelor cu flori

Organele vegetative îndeplinesc funcții vitale, care întrețin viața plantelor, de exemplu:
respirația, transpirația, fotosinteza, absorbția apei și substanțelor minerale, circulația lichidelor
prin corp. Aceste funcții se realizează datorită particularităților de structură la nivel tisular a
organelor vegetative. Pentru a studia tipuri de celule și țesuturi la plante, savanții au cercetat la
microscop secțiuni fine în plan longitudinal și transversal a organelor plantei.

Structura microscopică a rădăcinii.

Fig. 1 Zonele rădăcinii vizualizate la microscop
Rădăcinile principală și laterale au structură în plan longitudinal.
microscopică asemănătoare.

Zonele rădăcinii. În lungime rădăcina se poate

împărți în 4 zone ce au structură și funcții diferite.
Zona de diviziune (2) constă din celulele mici ale
țesutului meristematic care se divid continuu. Zona
de diviziune este protejată de scufie, pentru a nu fi
vătămată de particulele solului. Datorită diviziunii
celulelor, acestea se înmulțesc, determinând creșterea
rădăcinii la nivelul zonei de creștere (3). La nivelul
zonei perișorilor absorbanți (4) se realizează funcția
de absorbție a apei și sărurilor minerale . Perișori 1.Scufia; 2. Zona de diviziune; 3. Zona de
absorbanți (6) sunt celule epidermice modificate creștere; 4. Zona perișorilor absorbanți; 5.
(alungite), cu pereți foarte subțiri, care cresc Zona de conducere; 6. Perișori absorbanți.
suprafața de absorbție a rădăcinii. Zona de conducere (5) realizează funcția de conducere a
apei și sărurilor minerale (seva brută) spre tulpină și frunze și a lichidului nutritiv (seva
elaborată) spre rădăcină datorită prezenței
țesutului conducător (xilem și floem)
Fig. 2 A. Secțiune longitudinală a rădăcinii; B. Secțiune
Astfel rădăcina este protejată de epidermă transversală microscopică a rădăcinii.
(1) și scoarță (3) . Unele celule ale
epidermei se modifică, formând perișorii
absorbanți (2) cu rol în absorbția apei și
sărurilor minerale, care prin xilem (5) vor
fi conduse spre tulpină. Substanțele
nutritive din seva elaborată vor fi conduse
spre rădăcină prin floem (4)

3
Structura microscopică a tulpinii

Urmărind figura 3, observăm că tulpina este Fig. 3 Secțiune transversală microscopică a

alcătuită dintr-un ansamblu de țesuturi . tulpinii la plante lemnoase.
Aceste țesuturi în dependența de structura
celulelor din care sunt alcătuite, realizează
anumite funcții. De exemplu epiderma (1),
suberul (2) și scoarța (4) îndeplinesc funcția
de protecție. La suprafața tulpinii plantelor
lemnoase din spațiile intercelulare ale
suberului se formează lenticele (3). Acestea
având rol în schimbul de gaze respiratorii în
procesul de respirație.Floemul (5) reprezintă
un țesut conducător alcătuit din vase
liberiene (7) prin care circulă seva elaborată
și fibre mecanice (6) cu rol de susținere.
Xilemul (9) este alcătuit din vase lemnoase
(10) prin care circulă seva brută și din fibre
mecanice (lemnoase) cu rol de susținere.
Măduva (11) este constituită din țesut de
depozitare.

Structura microscopică a frunzei

Fig. 5 Structura microscopică a frunzei (secțiune
Limbul frunzei este alcătuit din transversală)
epidermă, mezofil și nervuri. Astfel
dacă se va privi la microscop o
secțiune transversală a frunzei se pot
observa epiderma superioară (1) și
epiderma inferioară (2). Printre celulele
epidermei, mai ales pe cea inferioară se
observă stomatele (3). Stomatele sunt
formațiuni epidermice, care asigură
schimbul de gaze dintre frunză și
mediul extern. Această funcție este
asigurată datorită particularităților
structurale ale stomatelor (fig.6).
Astfel o stomată este alcătuită din două
celule stomatice (1) reniforme, un
orificiu, numit ostiolă (2) și camera
substomatică (3) . Celulele stomatice au proprietatea să-și modifice forma, determinând
închiderea și deschiderea ostiolei în anumite condiții.

4
Între epiderma superioară și epiderma
Fig. 6. Structura stomatelor
inferioară este localizat mezofilul (5), alcătuit
din țesut asimilator, constituit din celule
clorofiliene.

La nivelul acestor celule se realizează

procesul de fotosinteză (sinteza substanțelor
organice nutritive din substanțe anorganice, în
prezența luminii). Mezofilul frunzei este
străbătut de nervuri, care sunt alcătuite din vasele conducătoare ale xilemului (6), vase
conducătoare ale floemului (7) și țesut mecanic (8) cu rol în susținerea limbului frunzei.

EXERSEAZĂ !

1. Completează schema cu noțiunile potrivite.

Celule vegetale ? ? Organism integru

2. Alcătuiește triade conform ordinii organ vegetal – țesut vegetal – funcție, utilizând următorii
termeni: scoarță, rădăcină, meristem, tulpină, floem, conduce seva brută, epidermă, țesut
mecanic, fotosinteză, xilem, frunză, protecție, conduce seva elaborată, țesut asimilator,
creștere, țesut mecanic. Unul și acelaș termen se poate utiliza de mai multe ori.
Exemplu: Tulpina - scoarță – protecție.

3. Analizează figura 2 și figura 3 . Identifică tipuri de țesuturi protectoare și țesuturi

conducătoare în structura rădăcinii și tulpinii.

CERCETEAZĂ !

Examinarea preparatului microscopic a epidermei la frunza de mușcată sau tradscanție.

Se desprinde cu atenție o porțiune de epidermă de pe suprafața inferioară a frunzei de
tradescanție (mușcată). Pe lama de sticlă se aplică epiderma într-o picătură de apă cu fața
exterioară orientată în sus. Preparatul se acoperă cu o lamelă. Studiază microperatul la
microscop și analizează-l conform algoritmului:

În caz dacă lipsește microscopul, accesați linck-ul : https://www.youtube.com/shorts/XrJ1YXoj-

dA?feature=share sau QR codul

5
a) Găsește și observă forma și culoarea celulelor;
b) Identifică și descrie starea stomatelor la moment (închise / deschise).
c) Reprezintă printr-un desen micropreparatul privit la microscop.
Alcătuiește legenda desenului.
d) Formulează concluzii cu privire la dependența funcției epidermei de particularitățile de
structură.

6
Tema 2
Respirația la plante
Pentru creștere și dezvoltare, organismele vii au nevoie de energie, care este obținută în urma
procesului de respirație. La plante, respirația se realizează la nivelul rădăcinii prin perișorii
absorbanți ( fig. 1, tema 1), la nivelul tulpinii prin lenticele și la nivelul frunzei, prin stomate
(fig. 6, tema 1). Însă mai intens procesele de respirație au loc la nivelul frunzelor.

Etapele respirației:

• Schimbul de gaze respiratorii (oxigen și dioxid de carbon)

• Etapa celulară (Respirația celulară)

Schimbul de gaze respiratorii se realizează la nivelul stomatelor frunzelor.Astfel prin

ostiolul stomatei pătrunde aerul bogat în oxigen și este eliminat dioxidul de carbon.
Activitatea stomatelor este influiențată de următorii factori:
- Intensitatea luminii. În cazul intensității joase a luminii (întuneric), stomatele sunt închise.
Astfel noaptea plantele utilizează oxigenul acumulat în spațiile intercelulare în urma
fotosintezei.
- Aprovizionarea cu apă. La o aprovizionare bună cu apă, stomatele frunzelor se deschid
datorită fenomenului de turgescență celulară.
- Cantitatea de dioxid de carbon în aer. Creșterea cantității de dioxid de carbon din aer (în
jur de 5%) determină închiderea stomatelor.
Uneori stomatele nu se închid total, favorizând schimbul de gaze și în condiții nefavorabile

Respirația celulară la plante este aerobă și se manifestă prin descompunerea substanțelor

organice nutritive (în special glucoza) în prezența oxigenului până la dioxid de carbon și apă
cu eliberare de energie depozitată în 38 molecule macroergice de ATP (adenozintrifosfat).
Respirația celulară se realizează la nivel de citoplasmă și mitocondii. Acest proces se mai
numește și oxidare biologică. Argumentează.

Ecuația sumară a respirației celulare:

C6H12O6 (glucoză) + 6O2 = 6CO2 + 6H2O + 38 ATP (molecule macroergice)

Astfel respirația reprezintă un proces de producere a energiei în urma descompunerii

substanțelor organice în prezența oxigenului.

7
 Factorii care influiențează intensitatea respirației

Factorii interni

Vârsta plantei Celulele unui țesut tânăr respiră mai intens decât celulele unui țesut mai bătrân.

Cantitatea de substanțe organice Frunzele predispuse la o sinteză mai intensă a substanțelor

organice (intensitate mare a fotosintezei), necesită mai mult oxigen. Deci și intensitatea
respirației crește.

Conținutul de apă în celule Intensitatea respirației va crește odată cu creșterea conținutului

apei în celule până la un nivel optim. Substanțele care se vor descompune în timpul respirației se
vor oxida, doar dacă vor fi dizolvate în apă.

Starea de repaus a plantei sau organelor Intensitatea respirației va încetini la nivelul

organelor plantelor perene ierboase și lemnoase ( muguri, tuberculi, bulbi, semințe, spori etc) pe
timp de iarnă, când temperatura mediului este scăzută.

Factorii externi

Factorii mecanici În cazul rănirii organelor plantei, rspirația se intensifică temporar. Deoarece
în locul rănirii (lezării) este un acces mai mare la oxigen. În rezultat respirația se intensifică, se
eliberează mai multă energie și la nivelul lezării se ridică temperatura. Acest fenomen explică
ridicarea temperaturii sub iarba care a fost tăiată în timpul cositului.

Concentrația de dioxid de carbon în exces din jurul organelor, inhibă respirația

Concentrația de oxigen Intensitatea respirației va scădea brusc în cazul când concentrația de

oxigen din jurul organelor va fi în jur de 5%. La creșterea concentrației oxigenului atmosferic de
peste 21% respirația plantelor se va intensifica. În situția în care concentrația de oxigen va
crește peste 50% , acesta devine toxic pentru celulele plantelor.

Substanțele minerale din sol în valori optime stimulează respirația la plante.

8
Temperatura S-a constatat că de obicei la plante respirația începe de la 0oC și crește direct
proporțional cu temperatura pînă la 30 – 35oC, ca mai apoi să scadă din cauza distrugerii
celulelor. Cu toate acestea temperatura minimă și maximă la care respirația se oprește variază
foarte mult, în funcție de specificul adaptărilor plantelor la condițiile în care se dezvoltă. De
exemplu la mugurii și frunzele aciculare ale coniferelor respirația încetează la -21oC, - 25oC
(valori negative ale temperaturii).

Lumina inluiențează intensitatea respirației indirect, prin faptul că contribuie la deschiderea

stomatelor, la ridicarea temperaturii și la creșterea intensității fotosintezei. Astfel la o iluminare
optimă a plantei, intensitatea respirației va crește sau va scădea ?

Expuneți părerea cu privire la importanța cunoașterii factorilor care influiențează procesul de

respirație la plante.

Exersează !

1. Completează careul.
1. Structuri ale frunzei prin care se realizează
schimbul de gaze.
2. Organite celulare, care pentru a funcționa
necesită oxigen.
3. Proces de descompunere a substanțelor
organice în prezența oxigenului.
4. Grup de plante cu capacitate de a respira și la
valori negative ale temperaturii.
5. Organ vegetal cu rol principal în respirație.
6. Gaz care asigură respirația aerobă.
7. Produsul final al procesului de respirație
celulară.

9
2. Citește textul și analizează imaginea. Realizează sarcinile propuse.

În condițiile în care stomatele sunt deschise,

oxigenul din aer nimerește în spațiile
intercelulare ale frunzei. Prin difuzie,
oxigenul traversează membrana celulară .
Nimerind în celulă, la nivel de mitocondii,
oxigenul participă la descopunerea
substanțelor organice (cel mai eficient
substrat energetiс fiind glucoza). Astfel în
rezultatul oxidării glucozei se formează
dioxid de carbon, apă și se eliberează energie,
care se depozitează în 38 molecule de ATP.

a) Intitulează textul. Desenează imaginea în caiet și indică pe desen procesul de difuzie.

b) Utilizează surse alternative, pentru a defini termenul - difuzie.
c) Care este imp
d) ortanța oxigenului în celulă?
e) Oxigenul din aer va intra în frunză prin stomate. Enumeră doi factori care vor determina
deschiderea stomatelor.
f) În urma procesului de respirație se formează gazul dioxid de carbon, care va fi eliminat din
frunze prin ___________________ .

3. Argumentează afirmația: Afânarea solului este una dintre cele mai importante activități
agricole necesară pentru creșterea și dezvoltarea plantelor de cultură.

4. Cunoștințele despre respirația plantelor prezintă interes pentru păstrarea produselor

agricole fără pierderi sau cu pierderi nesemnificative. Dintre condițiile propuse,
identifică doar pe cele care vor permite menținerea calității pe timp de iarnă a tuberculilor de
cartofi, rădăcinilor de morcov și bulbilor de ceapă.
Temperaturi : ridicate / scăzute ; Umiditate: ridicată / redusă;
Conținut de oxigen: redus / ridicat; Intensitatea luminii: joasă / ridicată.
Conținut de dioxid de carbon: redus / ridicat;

10
Tema 3
Fotosinteza
Fotosinteza este procesul prin care unele organisme vii sintetizează substanțe organice
nutritive din dioxid de carbon și apă în prezența luminii absorbite de clorofilă. În urma
procesului de fotosinteză, energia luminoasă este
depozitată sub formă de energie chimică în
substanțele organice sintetizate. Organismele care
au însușirea de a fotosintetiza se numesc
fotoautotrofe. Din organismele fotoautotrofe fac
parte: plantele, algele și unele bacterii. La plante
procesul de fotosinteză se desfășoară în frunze
dar și în tulpinile verzi ale plantelor ierboase la
nivel de celule în cloroplaste. Cloroplastele
conțin pigmentul verde clorofila, capabil să
absoarbă lumina.

Procesul de fotosinteză poate fi reprezentat prin următoarea reacție sumară.

Glucoza rezultată din procesul de fotosinteză este folosită în diverse reacții metabolice,
transformîndu-se în: polizaharide , monomeri ai proteinelor (aminoacizi) și monomeri ai
lipidelor (acizi grași și glicerol). Substanțele organice rezultate din procesul de fotosinteză în
stare dizolvată formează lichidul nutritiv numit seva elaborată, care este distribuită de catre
vasele conducătoare ( floem) spre celulele plantelor. Aceste substanțe, planta le utilizează pentru
necesitățile proprii, iar o parte din ele se depozitează la nivel de semințe, fructe, rizomi, bulbi,
tuberculi, rădăcini ca substanțe de rezervă. În urma procesului de fotosinteză se formează și
oxigen, care este eliberat în aer prin stomatele frunzelor (în cazul plantelor). Acesta este utilizat
în procesele de respirație și procesele de ardere.

Foosinteza este un proces, care decurge cu consum de energie, depozitată în moleculele

macroergice de ATP, formate în urma procesului de respirație.

Importanța fotosintezei în natură: Substanțele organice obținute în urma fotosintezei constituie

sursa de materie și energie pentru toate organismele heterotrofe. Oxigenul eliberat de

11
organismele autotrofe este utilizat la respirația organismelor aerobe ( organisme care utilizează
oxigen în scopul obținerii energiei).

Factorii interni și externi care influiențează intensitatea fotosintezei:

Factorii externi

Lumina este sursa de energie pentru realizarea procesului de fotosinteză. Astfel intensitatea
fotosintezei crește o dată cu creșterea intensității luminii pânâ la o valoare de 50 000 lucși. După
valoarea de 100 000 lucși intensitatea fotosintezei scade, deoarece se distrug cloroplastele.
Plantele sciofite (iubitoare de umbră), la nivel de celule au mai multe cloroplaste cu mai multă
clorofilă.

Temperatura. Creșterea temperaturii de la 0oC până la 30oC determină creșterea intensității

fotosintezei. Peste 35oC intensitatea fotosintezei scade, fiind afectată structura cloroplastelor.
Coniferele fotosintetizează și la valori puțin negative ale temperaturii.

Umiditatea. Insuficiența de apă cauzează scăderea intensității fotosintezei, deoarece stomatele

sunt închise și împiedică pătrunderea dioxidului de carbon. Hidratarea optimă pentru realizarea
fotosintezei este de 70 – 80% din capacitatea de a reține apa.

Concentrația dioxidului de carbon de peste 0.03% determină creșterea intensității fotosintezei.

Peste valoarea de 5% dioxidul de carbon devine toxic și fotosinteza se oprește. Valoarea minimă
la care poate avea loc fotosinteza, dar cu intensitate mică, este de 0,01%.

Compoziția chimică a solului (fertilitatea solului) Pentru a se sintetiza produșii finali ai

fotosintezei (substanțe organice: glucide, proteine, lipide, vitamine) sunt necesari ioni ai sărurilor
minerale: NO3-, PO43-, Na+, K+, Mg2+, Ca2+, Zn2+, etc.

Substanțele poluante ( ozonul, funingine, etc) blochează procesul de fotosinteză. Unele plante
(Aloe Vera, Sansevieria, Mărul Doamnei, etc) cultivate în medii poluante au dezvoltat
mecanisme de detoxifiere și purificare a aerului. Acestea pot absorbi substanțe nocive din aer,
transformându-le în substanțe utile.

12
 Exersează !

1. Analizează imaginile și răspunde la

următoarele întrebări.
a) Ce legătură există între culoarea frunzelor
și cantitatea de clorofilă pe care o conțin?
b) În care anotimp fotosinteza va fi mai
intensă? Argumentează.

2. Completează tabelul în caiet, comparând procesele de fotosinteză și respirație

după următoarele criterii.
Respirația Criterii Fotosinteza
Prezența luminii
Substanțe organice
Oxigenul
Energia
Organitele celulare responsabile de proces
Organismele implicate în proces
Importanța

3. Analizează imaginea conform următorului algoritm.

1. Indică cifra și denumirea organului care realizează procesul

de fotosinteză.

2. Enumeră substanțele inițiale implicate în procesul de

fotosinteză. Și descrie modul lor de a ajunge în frunză.

3. Indică cifra și denumirea organului cu rol în absorbția apei și

sărurilor minerale.

4. Îndică cifra și denumirea organului în care se formează seva

elaborată (apă + substanțe organice nutritive)

5. Cum se numește gazul eliminat în rezultatul procesului de

fotosinteză?

6. Completează spațiile libere: În imagine cu litera A este notat

circulația sevei __________ , iar cu litera B este notată
circulația sevei _________________ .

7. Identifică varianta corectă din cele propuse: Seva elaborată

13
prin plantă circulă: a) ascendent; b) descendent; c) spre toate organele plantei.

8. Indică cifra și denumirea organului cu rol de depozitare a substanțelor organice nutritive

(amidonul).

9. Amidonul – substanță organică nutritivă s-a sintetizat în frunză, în urma procesului de

fotosinteză. Explică cum a ajuns amidonul să se depoziteze la nivel tulpină subterană (tuberculi)
a plantei de catof.

14
Tema 4
Excreția la plante
Excreția reprezintă totalitatea proceselor care contribuie la eliminarea surplusului de apă și
substanțelor nefolositoare din organism.

La plante procesele care asigură eliminarea surplusului de apă din organism sunt gutația și
transpirația, realizate la nivelul frunzelor (80 % – 90 %).

Rădăcinile plantelor absorb apa din sol, care va fi transportată

prin vasele conducătoare ale xilemului spre frunze. Din celulele
frunzelor (1), vaporii de apă (datorită procesului de osmoză)
nimeresc în spațiile intercelulare (2) ca mai apoi să fie eliminați
prin stomate (3) în mediul extern prin procesul numit
transpirație.

Transpirația reprezintă procesul de eliminare a apei sub

formă de vapori la nivelul stomatelor.

Factorii interni, care influiențează transpirația la plante:

Suprafața frunzelor și densitatea stomatelor. Frunzele cu limb mai mare au o transpirație mai
intensă, având și un număr mai mare de stomate.
Particularități specifice de structură a frunzelor.
La plantele xerofite suculente (cactușii și plantele de aloe) cuticula ceroasă care acoperă frunzele
și tulpina determină reducerea intensității transpirației.
La plantele higrofite (nufărul alb, săgeata apei) transpirația este favorizată de poziția stomatelor
în epiderma superioară, de cuticula subțire a frunzei și de suprafața mare a frunzei.

Factorii externi care influiențează transpirația la plante:

Temperatura ridicată a aerului, umiditatea crescută a solului, lumina puternică, vântul puternic
determină creșterea intensității transpirației.

Rolul transpirației
1. Stimulează mecanismul pasiv de absorbție a apei prin rădăcină, asigură eficient circulația
sevei brute ascendant prin tulpină.
2. Elimină excesul de apă, care ar avea efect negativ asupra respirației, pentru că ocupă spațiile
cu aer.
3. Evită supraîncălzirea plantei.
4. Transpirația reprezintă un fenomen implicat în circuitul apei din natură.

15
Gutația reprezintă eliminarea apei plantelor la suprafața frunzelor, sub formă de picături.
Termenul provine din limba latină, gutta însemnând „picătură”.
Se datorează dezechilibrului apărut între absorbția intensă a apei
prin rădăcini și intensitatea scăzută a transpirației, apa fiind
împinsă cu o forță hidrostatică mai mare prin vasele lemnoase
(xilem) și eliminată la exterior prin structuri anatomice specializate,
numite hidatode. Fenomenul este frecvent dimineața, în lunile de
primăvară și vară, când după o zi foarte călduroasă urmează o
noapte rece. În aceste condiții, absorbția apei de către rădăcină este
intensificată de temperatura ridicată a solului, iar transpirația
scăzută se datorează umidității atmosferice ridicate și închiderii stomatelor determinate de
temperatura scăzută a aerului. Все

Află mai Iată câteva motive pentru care nu este binevenită irigarea plantelor în
multe! timpul căldurilor intense:
1. Risc de evaporare rapidă a apei de la suprafața solului. În rezultat,
planta poate primi mai puțină apă decât este necesar.
2. Se produce «stresul hidric», în care plantele absorb apa mai rapid
decât o pot transpira sau utiliza. Aceasta poate duce la o presiune
crescută în celulele plantelor, cauzând daune.
3. În timpul căldurii intense, picăturile de apă rămase pe frunze pot
acționa ca o «lentilă de soare», concentrând razele solare și
provocând arsuri solare, afectând țesuturile plantei.

EXERSEAZĂ !

1. Identifică în care situații intensitatea transpirației este scăzută șau ridicată . Plasează cifrele
corespunzătoare.
Intensitate scăzută a transpirației 1. În timpul zilei;
_____________________________ 2. În timpul nopții;
3. Umiditate scăzută a solului;
Intensitate ridicată a transpirației 4. Umiditate sporită a solului;
______________________________ 5. Aer uscat;
6. Umiditate crescută a aerului;
7. Vînt puternic;
8. Număr mic de stomata;
9. Frunze aciculare;
10. Frunze mari.

16
2. Studiu de caz: Într-o sera, unde se cultivă legume, s-a defectat sistemul de irigare. Astfel nu
era posibilă asigurarea plantelor cu apă. Pentru lichidarea defecțiunii era nevoie de mai mult
timp. Proprietarul serei a redus pe această durată temperatura din seră. Argumentează
decizia luată.

3. Denumește plantele din imagine. Pentru care plante din imaginile de mai jos transpirația va fi
restricționată. Argumentează alegerea.

17
 Tema 5
Circulația la plante
Circulația este funcția de nutriție prin care se asigură transportul diferitor substanțe prin corpul
organismelor . La plante - se realizează prin apă, la animale - prin sînge.

Circulația la plante depinde de următoarele procese: fotosinteza, respirația, transpirația.

Circulația la plante include trei procese:

1. Absorbția apei și sărurilor minerale

2. Transportul sevei brute
3. Transportul sevei elaborate

Absorbția apei și sărurilor minerale se realizează prin rădăcină la nivelul zonei perișorilor
absorbanți . Dar poate fi absorbită și în cantități mici prin frunze ( apa din precipitații și rouă).

Absorbția apei - se face prin osmoză , în mod

pasiv ( fără consum de energie).

Osmoza este procesul de transport al apei

prin membrana celulară între două medii:
intracelular și extracelular conform
principiului diferenței de concentrație.

Absorbția sărurilor minerale - este

independentă de absorbția apei. Se bazeaza pe difuziune facilitată ( de la o concentrație mai mică a
sărurilor din sol la o concentrație mai mare a sărurilor din celulele rădăcinilor). Astfel absorbția
sărurilor se realizează activ, cu consum de energie.

Transportul sevei brute ( apei și sărurilor minerale ) se realizează prin vasele conducătoare ale
xilemului de la rădăcină spre frunze la nivel de țesut asimilator. La nivel de țesut asimilator se
realizează fotosinteza, proces prin care rezultă substanțele organice.

Transportul sevei elaborate. Substanțele organice (obținute prin fotosinteză) împreună cu apa
formează seva elaborată, care va fi transportată de la frunze în tot corpul plantei prin vasele
conducătoare ale floemului.

18
Vasele conducătoare ale xilemului se numesc vase lemnoase și sunt
alcătuite din celule moarte, care nu conțin citoplasmă. Pereții celulari sunt
îngroșați, iar din interior pereții despărțitori lipsesc, astfel viteza de
transport prin xilem va fi mai mare decât viteza de transport prin floem.

Vasele conducătoare ale floemului se numesc vase liberiene și sunt

alcătuite din celule vii cu pereții despărțitori perforați ( lame ciuruite)

Circulația lichidelor prin plante este influiențată de factori externi și

factori interni.

Lucrează Citește textul și identifică factorii externi și interni care influiențează circulația
în lichidelor în corpul plantelor. Desenează în caiet un tabel din două coloane în care
perechi să notezi denumirea factorilor identificați.

Creșterea cantității de apă din sol (până la 70 – 80%) , crește absorbția pînă la un
anumit nivel, cînd rădăcina plantei nu mai poate respira, datorită lipsei
oxigenului.
Apa poate fi absorbită de către rădăcina plantelor de la 0oC până la 35oC. De
asemenea absorbția apei din sol de către rădăcină va depinde și de integritatea
structurală a perișorilor absorbanți. O aerație deficitară a solului limitează
absorbția apei, deoarece perișorii absorbanți nu se pot dezvolta în lipsa oxigenului,
mai ales în solurile bătătorite. Pentru majoritatea plantelor, rădăcina va absorbi
mai eficient apa și sărurile minerale, în caz dacă solul are compoziție chimică
neutră ( pH neutru) . Circulația lichidelor în corpul plantelor se va intensifica în
cazul când cantitatea de apă din frunze scade. De asemenea circulația lichidelor în
corpul plantelor tinere este mai intensă, deoarece în plantele tinere, procesele
precum transpirația și absorbția apei sunt adesea mai active.

Curiozități

• Durata de viață a perișorilor absorbanți este de 7 – 10 zile, iar rădăcinile

plantelor ierboase au mai mulți perișori absorbanți decât rădăcinile
plantelor lemnoase.
• Absorbția apei la plantele acvatice submerse se realizează pe toată
suprafața corpului, deoarece rădăcina este redusă sau poate lipsi.

19
 Exersează !

1. Analizează imaginea alăturată conform următorului algoritm.

a) Enumeră procesele indicate pe desen cu cifre.
b) Enumeră organele la nivelul cărora sunt realizate
procesele fiziologice enumerate.
c) Completează spațiile libere:

Vasele conducătoare notate cu litera A reprezintă

componente ale țesutului conducător _____________ .
Prin ele circulă seva __________ în direcție
________________, de la _____________ spre
__________________. Vasele conducătoare notate cu
litera B reprezintă componente ale țesutului conducător
_______________ , prin ele circulă seva
_____________ în direcție _________________ și
_____________________ de la _______________ spre
toate organele plantei.

d) În funcție de două criterii structurale , descrie comparativ xilemul cu floemul.

2. Scanează QR codul și identifică aspectele etapelor circulației la plante.

20
 Sursele imaginilor:

https://kovsharevaolga.ucoz.ru/foto/prezentacee/stebel.jpg

https://avatars.mds.yandex.net/i?id=923b2931350d31592c11f1dc02dfdcf779991434-8210620-
images-thumbs&n=13

https://ege-mobile.maximumtest.ru/v1/content/image/2fc39425-b2fc-4ae7-8fe3-90c471d9de44

https://ege-mobile.maximumtest.ru/v1/content/image/90fc7a63-9786-4007-88ea-12f2f19e6e9e

https://8b08ab88-ee1b-4b04-9ae9-321e0da71ae2.selcdn.net/0dfb6274-c5cb-4cde-bfe0-
fada24951853/%D1%81%D1%85%D0%B5%D0%BC%D0%B01w416.png

https://www.shutterstock.com/image-vector/xylem-phloem-vector-illustration-labeled-260nw-
1610703706.jpg

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/6/6d/Xylem_and_phloem_diagram.svg/800p
x-Xylem_and_phloem_diagram.svg.png

https://i2.wp.com/1.bp.blogspot.com/-
ZNsseuvuYd0/Uc3KWse0vLI/AAAAAAAAAjg/hvER5gM7qRM/s640/%D0%BA%D0%BE%D1%80%D0%B5%
D0%BD%D1%8C.jpg

https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/b/bd/Thylakoide.png

21
 Surse informaționale:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Guta%C8%9Bie

https://www.youtube.com/watch?v=O9IDaWW6v7Y&t=7s

https://www.youtube.com/watch?v=E9zFuciJuOc&t=7s

https://www.youtube.com/watch?v=nQYSmyYibjA&t=16s

https://www.youtube.com/watch?v=ExuTb-yo7nQ

22