Ţesutul

Ţesutul este o grupare de celule cu aceeaşi formă, structură şi

îndeplinesc aceeaşi funcţie.

Ţesuturi vegetale
Ţesuturile vegetale intră în alcătuirea organelor plantelor, fiind specifice unui
anumit tip de organ sau comune tuturor tipurilor de organe.

Tipuri de ţesuturi vegetale

Ţesuturi de apărare (epiderma)
Ţesuturile de apărare (protecţie) acoperă şi protejează organele plantei
împotriva dăunătorilor sau factorilor externi.
În aceste ţesuturi celulele sunt aşezate de obicei pe un singur rând.
Epiderma este un ţesut de protecţie. Ea poate fi acoperită cu un strat
de ceară.

Ţesuturi conducătoare
Ţesuturile conducătoare au rolul de a conduce substanţele în corpul plantei
(seva brută, seva elaborată).
Sunt formate din celule alungite numite vase conducătoare (lemnoase şi
liberiene).
Vasele lemnoase conduc seva brută (apă şi săruri minerale) şi au forma
unor tuburi lungi fără
pereţi despărţitori.
Vasele liberiene
conduc seva
elaborată (substanţe
organice) şi sunt
constituite din celule
lungi cu pereţii
despărţitori perforaţi
ca un ciur.
 Ţesuturi clorofiliene
Tesuturile clorofiliene (asimilatoare) sunt ţesuturi fundamentale bogate în
clorofilă, formate din celule ce conţin numeroase cloroplaste care îndeplinesc
funcţia de fotosinteză.
Aceste ţesuturi se găsesc în toate organele plantelor expuse la lumină.

Ţesuturi de susţinere
Ţesuturile de susţinere sunt formate din celule cu pereţii îngroşaţi ce
conferă rezistenţă şi elasticitate plantei. Acestea au rolul unui adevărat
schelet.

Ţesuturi de depozitare
Ţesuturile de depozitare sunt ţesuturi fundamentale formate din celule cu
vacuole mari în care se acumulează substanţe de rezervă.

Ţesuturi secretoare
Ţesuturile secretoare elaborează diferite substanţe (esenţe, răşini) care
sunt eliminate prin pori, canale sau buzunare secretoare.
Substanţele secretate în frunze, flori, seminţe sau tulpină pot fi: uleiuri frumos
mirositoare (trandafir, mentă, levănţică), răşini (brad, pin), lapte (păpădie,
laptele cucului, arborele de cauciuc), arome, taninuri.