Sunteți pe pagina 1din 9

PROIECT

I. PARTEA INTRODUCTIVA

DE

LECTIE

NUME, PRENUME: Macovei Ioana-Roxana, grupa 2, an 2, Biologie DATA: 20.11.2008 SCOALA: Scoala Generala Nr.88 CLASA: clasa a VIII-a DISCIPLINA: Ecologie DURATA DE DESFASURARE A LECTIEI: 45 minute SCOPUL LECTIEI: Elevii sa cunoasca caracteristicile de biotop si biocenoza a celor 2 zone ale unui rau, zona superioara si zona inferioara si ale fluviului Dunarea OBIECTIVE OPERATIONALE: Elevii vor fi capabili: O1: Sa identifice cele 2 zone ecologice ale raurilor din tara noastra si caracteristicile lor pe baza cunostintelor predate; O2: Sa enumere cel putin 3 caracteristici ale biotopului si cel putin cate 2 specii de plante, animale nevertebrate, animale vertebrate din zona superioara pe baza informatiilor din manual; O3: Sa enumere cel putin 5 caracteristici ale biotopului si cel putin cate 2 specii de plante, animale nevertebrate, animale vertebrate din zona inferioara pe baza informatiilor din manual; O4: Sa caracterizeze biotopul si biocenoza fluviului Dunarea pe baza informatiilor predate TIPUL SI VARIANTA DE LECTIE: de asimilare de noi cunostinte si formare de noi deprinderi. RESURSE PROCEDURALE ( METODE DE INVATAMANT): observare independenta, invatare prin descoperire, explicatia, conversatia, demonstratia. RESURSE MATERIALE ( MIJLOACE DE INVATARE): planse, poze pe calculator BIBLIOGRAFIA: Botnariuc Nicolae, Vadineanu Angheluta Ecologie, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti ANTICIPAREA DIFICULTATILOR:

II.

DESFASURAREA LECTIEI
ETAPA LECTIEI 1. MOMENT ORGANIZATORIC 2. REACTUALIZAREA CUNOSTINTELOR ACTIVITATEA PROFESORULUI ACTIVITATEA ELEVULUI EVALUARE

OBIECTIVE OPERATIONALE

Profesorul se prezinta. Intreaba daca sunt absenti. Profesorul cere elevilor sa-si Elevii raspund: reaminteasca : - Pesterile sunt ecosisteme - Ce sunt pesterile? naturale subterane - Pesterile s-au format prin - Cum au aparut pesterile? dizolvarea rocilor calcaroase de catre apele de infiltratie - Care sunt caracteristicile carbogazoase. biotopului? Temperatura, - Temperatura este aproape umiditatea, lumina, ventilatia... constanta, 10C; umiditate foarte ridicata; lumina nu - In ceea ce priveste patrunde decat la intrarea componentele biocenozei, ce in pestera; ventilatia este puteti spune despre plante? slaba - Plantele lipsesc complet; la intrare, unde patrunde lumina se pot vedea pe - Dar despre animale? peretii umezi alge unicelulare; bacterii si ciuperci se dezvolta in - Ce adaptari prezinta ele? locurile unde apa de infiltratie aduce materie organica - Ce specii de mamifere intalnim - Specii de nevertebrate in pesteri? care se hranesc si se - Cum se numeste stiinta care se reproduc numai in ocupa cu studiul pesterilor? conditiile acestui biotop - Cine este parintele acestei organisme troglobionte stiinte? - Pigmentati slaba a corpului, alungirea apedicelor corpului, regresul ochilor - Liliacul, ursul 3 Biospeologia

Se realizeaza evaluare orala prin intrebari referitoare la cunostinte anterior dobandite.

3.ANUNTAREA OBIECTIVELOR 4. PREZENTAREA NOILOR CUNOSTINTE

O1

Profesorul anunta elevii ca tema noii lectii este Ecosistemul unei ape curgatoare si noteaza pe tabla titlul lectiei. Profesorul explica elevilor: Ecosistemele acvatice se clasifica in ecosisteme de ape curgatoare ( parauri, rauri, fluvii) si ecosisteme de ape statatoare( lacuri, balti, mari etc.) tara noastra are o bogata retea de ape curgatoare, printre care si un important fluviu Dunarea. Curentul si viteza unei ape curgatoare sunt elementele pricipale care determina fizionomia acestui ecosistem si componenta biocenozei. Azi vom invata ecosistemele de ape curgatoare si vom incepe cu ecosistemul de rau. Profesorul scrie pe tabla si le cere elevilor sa noteze si ei in caiete.: Ecosistemul de rau Profesorul ii intreaba: Dupa pozitia geografica, ce fel de rauri avem? Profesorul explica elevilor: Cele mai multe rauri sunt insotite de brauri de padure, cu specii caracteristice zonei prin care curg. Din amonte spre campie se intalnesc conifere, fag, stejar in amesctec cu ulmi si mesteceni, salcii si arini, care se ancoreaza bine in solurile umede si moi. Din punct de vedere ecologic, 4

- Emil Racovita Elevii sunt atenti la profesor si isi noteaza in caiete titlul lectiei. Elevii sunt atenti la explicatiile profesorului .

Elevii isi noteaza in caiete explicatiile profesorului. Elevii raspund: De munte, colinare si de ses

Elevii isi noteaza in caiete ce scrie pe tabla.

O1+O2

cursul unui rau se imparte in zone longitudinale, fiecare avand o specie caracteristica de peste. Apele curgatoare din tara noastra apartin uneia dintre cele doua zone: zona superioara sau zona pastravului sau zona pastravului ( zona de munte si colinara); zona inferioara sau zona crapului ( zona de ses). Profesorul imparte tabla in doua, noteaza titlurile celor doua coloane si le cere elevilor sa noteze si ei in caiete : Zona superioara = pastravului. Zona inferioara = crapului. Profesorul noteaza sub fiecare titlu biotop Profesorul continua sa explice: Caracteristicile biotopului: substrat din bolovani si pietris ( la raurile colinare apare si nisip); viteza mare de curgere a apei ( 5-6 m/s la raurile de munte si mai redusa la cele colinare); apa limpede, bogata in oxigen, cu temperatura relativ scazuta; frecvent cascade; nu se depune material organic din cauza curentului puternic al apei. Profesorul noteaza pe tabla: biotop: substrat: bolovani + pietris; viteza mare de curgere: 5-6 m/s la rauri de munte; apa limpede; bogata in O2 ; t scazuta; nu se depune material organic Profesorul continua cu explicatia: Componente ale 5

Elevii sunt atenti la profesor si isi noteaza in caiet ce scrie pe tabla.

Elevii sunt atenti la profesor si isi noteaza in caiet ce scrie pe tabla.

O1+O3

O4

biocenozei. Plante: alge verzi si muschi de apa bine fixati pe pietre. Animale nevertebrate: melci, viermi, insecte tricoptere, crustacee bine fixate de substrat. Animale vertebrate: pesti ( zglavocul la malul apei, grindelul pe sub pietre, pastravul, lostrita, biosteanul in masa apei); pe unii pesti stau prinsi cu ajutorul unor ventuze chiscarii vertebrate inferioare; dintre amfibieni frecvent apar broasca verde, tritonul, iar dintre pasari se pot intalni mierla si codobatura. In raurile colinare, pestii caracteristici sunt mreana, molanul, bibanul. Profesorul noteaza pe tabla si le cere elevilor sa noteze si ei in caiete : Biocenoza: plante: alge verzi + muschi de apa; nevertevrate: melci, viermi, crustacee, insecte tricoptere bine fixate de substrat; vertebrate: pesti ( zglavocul, grindelul, pastravul, lostrita, boisteanul), chiscar, amfibieni ( broasca verde, tritonul), pasari ( mierla, codobatura); rauri colinare: mreana, molanul, bibanul. Profesorul explica: Zona inferioara. Caracteristici ale biotopului. Substrat format din nisip si mal; albie larga; viteza apei mica, iar debitul mare; apa tulbure; cantitate redusa de oxigen in apa; temperatura apei ridicata vara si scazuta iarna ( pana la inghetarea apei); depozite de material 6

Elevii sunt atenti la explicatiile profesorului si isi noteaza in caiet ce scrie pe tabla.

Elevii sunt atenti la explicatiile profesorului si isi noteaza in caiet ce scrie pe tabla.

Elevii sunt atenti la explicatiile profesorului si isi noteaza in caiet ce scrie pe tabla.

organic pe fundul apei. Profesorul noteaza pe tabla si le cere elevilor sa noteze si ei in caiete : biotop : nisip + mal; viteza mica, debit mare; apa tulbure; cantitate redusa de O2 ; t ridicata vara, scazuta iarna; depozite de material organic pe fundul apei Profesorul explica: Componente de biocenoza. Plante: in masa apei, algele verzi microscopice formeaza fitoplanctonul. Plantele superioare sunt: linita, iarba broastei etc. Animale nevertebrate: animale microscopice din masa apei formeaza zooplanctonul ( protozoare , viermi, crustacee); in mal sunt viermi, scoic, melci, larve de insecte. Animale vertebrate: pesti ( caracteristici sunt crapul, stiuca, cleanul) broaste, serpi, precum si numeroase pasari ( care de obicei cuibaresc in luncile raurile) Profesorul noteaza pe tabla si le cere elevilor sa noteze si ei in caiete : Biocenoza: - plante: fitoplancton ( alge microscopice), lintita, iarba broastei; nevertebrate: zooplancton( protozoare, viermi, crustacee microscopice), viermi, scoici, melci, larve de insecte; vertebrate: pesti ( crapul, stiuca, cleanul), broaste, serpi, pasari . Profesorul continua cu explicatia: Acum vom trece la ecosistemul fluviului Dunarea si noteza pe tabla: 7

Elevii sunt atenti la explicatiile profesorului si isi noteaza in caiet ce scrie pe tabla.

Elevii sunt atenti la explicatiile profesorului si isi noteaza in caiet ce scrie pe tabla.

Ecosistemul Fluviului Dunarea. Profesorul explica: Caracteristici ale biotopului: albia propriu-zisa bine consolidata; adancimea medie de 10 m; apa foarte tulbure; pe fundul apei este mult nisip si mai ales mal; oscilatii ale nivelului apei in functie de cantitatea de precipitatii Profesorul noteaza pe tabla si le cere elevilor sa noteze si ei in caiete : biotop: albia propriu- zisa bine consolidata; adancime medie: 10m; apa foarte tulbure; pe fundul apei apei mult nisip, mal; oscilatii ale nivelului apei in functie de cantitatea de precipitatii Profesorul explica: Componente de biocenoza. Plante: fitoplacton bogat. Animale nevertebrate: zooplancton dezvoltat, melci, scoic, raci etc. Animale vertebrate: pesti ( crap, lin, platica, rosioara, biban, somn, stiuca, scrumbie de Dunare, cega), serpi de apa, pasari ( soimul dunarean). Din Marea Neagra patrund pentru reproducere: morunul, pastruga, nisetrul. Profesorul noteaza pe tabla si le cere elevilor sa noteze si ei in caiete : Biocenoza: plante: fitoplancton bogat; nevertebrate: zooplancton dezvoltat; melci, scoici, raci; vertebrate: pesti ( crap, lin, platica, rosioara, biban, somn, stiuca, 8

scrumbie de Dunare, cega) serpi de apa, pasari ( soimul dunarean); patrund din Marea Neagra: morunul, pastruga, nisetrul

5. FIXAREA