ALIMENTAȚIA COPILULUI

SĂNĂTOS ȘI BOLNAV

STAGIU

Dr.RT
 ALIMENTAŢIA SUGARULUI - ALIMENTAŢIA
NATURALǍ
DEF: Alimentaţia copilului din primele 6 luni de viaţă exclusiv cu lapte uman
Fără utilizarea tetinei sau suzetei (rol negativ al acesteia din urmă pentru alimentaţia la sân)
Secreţia laptelui uman cuprinde trei stadii:
• colostrul:în primele 5 zile după naştere;este un lichid galben opac, cu pH alcalin favorabil
activităţii enzimelor laptelui, mai bogat în proteine şi imunoglobuline (Ig) decât laptele uman
matur
• laptele de tranziţie:între ziua a 6-a şi a 10-a postpartum; diminuarea proteinelor, sărurilor
minerale şi pH-lui şi creşterea nivelului lipidelor şi al lactozei. Are un conţinut mai mare în
fosfor şi majoritatea vitaminelor din grupul B cresc progresiv.
• laptele matur:este un lapte de tip albuminos în comparaţie cu laptele de vacă (l. v.) care este
bogat în cazeină, motiv pentru care laptele uman este mult mai uşor de digerat.

Dr.RT
 ALIMENTAŢIA SUGARULUI - ALIMENTAŢIA
AVANTAJELE ALIMENTAŢIEI NATURALE
NATURALǍ
1. Avantaje pentru copil:
- creştere şi dezvoltare fizică optimă
- legătură afectivă cu mama,
- morbiditate mai redusă.
2. Avantajele pentru mamă:
- afectiv (psiho-emoţional) – contactul fizic nemijlocit („skin to skin”) dintre mamă şi copil diminuă riscul de abuz,
neglijare, sau maltratare a copilului, ca şi riscul stărilor depresive postpartum;
- efect contraceptiv ridicat în primele 6 luni;
- reducerea riscului de apariţie a cancerului de sân şi a celui de ovar;
- incidenţă mai redusă a osteoporozei;
- risc mai redus de mastită.
3. Avantajele pentru familie:
- dezvoltarea armonioasă a sugarului reprezintă un liant afectiv pentru familie;
- avantaje economice;
- adresabilitate redusă la medic prin diminuarea morbidităţii;
- confort crescut (nu necesită procurare, pregătire, sterilizare).
Dr.RT
 ALIMENTAŢIA SUGARULUI - ALIMENTAŢIA
NATURALǍ
FACTORI CARE INFLUENŢEAZĂ SECREŢIA LACTATĂ
-vârsta – secreţie lactată mai abundentă la femeile tinere;
-paritatea – întârziere în instalarea secreţiei lactate la primipare;
-felul naşterii – intervenţiile la naştere (cezariene, forceps, perineorafii) reprezintă factori inhibitori ai
secreţiei lactate;
-reducerea stress-ului, alimentaţia echilibrată, repaosul, efortul fizic gradat contribuie la menţinerea
unei secreţii lactate satisfăcătoare.

Dr.RT
 ALIMENTAŢIA SUGARULUI - ALIMENTAŢIA
NATURALǍ
RAŢIILE ŞI TEHNICA ALIMENTAŢIEI NATURALE
• pregătire prealabilă încă din perioada sarcinii
• Se va consilia gravida în ceea ce priveşte importanţa alăptării atât pentru ea cât şi pentru copil
• În ultimul trimestru de sarcină se recomandă masarea zilnică a sânilor, timp de câteva minute,
folosind alcool glicerinat, lanolină neparfumată sau unguente cu vitamina A, D, E
• În maternitate este important ca mama să fie ajutată să deprindă tehnica corectă pentru
administrarea alimentaţiei naturale
• Se recomandă iniţierea alimentaţiei naturale cât mai repede posibil (în primele 6 ore după naştere
sau chiar imediat – în funcţie de cum a decurs naşterea), apoi nou-născutul va fi alimentat la
cerere (va primi minim 7-8 prânzuri/zi).

Dr.RT
 ALIMENTAŢIA SUGARULUI - ALIMENTAŢIA
NATURALǍ
RAŢIILE ŞI TEHNICA ALIMENTAŢIEI NATURALE
• suptul va fi precedat de spălarea mâinilor şi a sânilor cu apă şi săpun.
• sânii vor fi uscaţi prin tamponare uşoară, iar la nivelul mameloanelor se va aplica o cremă emolientă specială (hipoalergenică,
inodoră, fără coloranţi sau alte substanţe care ar putea dăuna copilului) pentru a preveni apariţia ragadelor (fisurilor) mamelonare
• se recomandă schimbarea scutecului copilului, inainte de masa pentru a evita apariţia vărsăturilor prin manevrarea postprandială.
• mama va adopta o poziţie confortabilă, în şezut sau culcată
• copilului va fi aşezat cu capul sprijinit pe plica cotului, cu spatele pe antebraţul mamei şi şezutul susţinut cu palma acesteia
• se atinge uşor gura copilului cu mamelonul, pentru a declanşa reflexul de supt şi pentru a determina întoarcerea capului copilului şi
deschiderea gurii
• mama va urmări ca sânul să nu obstrueze nasul copilului, ţinându-l cu mâna liberă, cu policele deasupra şi degetele dedesubtul
mamelonului
• va încerca să ţină treaz un nou născut somnolent prin aplicarea unor stimuli uşori la nivelul obrajilor, bărbiei, picioarelor sau
braţelor
• copilul este lăsat să sugă la un sân până când se detaşează spontan sau adoarme, ceea ce echivalează cu atingerea senzaţiei de
saţietate
• se recomandă golirea completă a câte unui sân la fiecare masa pentru a stimula menţinerea secreţiei lactate
• durata unei mese va creşte progresiv, de la 5-10 minute, în primele 3-5 zile, la 15-20 minute câtre sfârşitul primei luni de viaţă
• după fiecare masa copilul trebuie ţinut câteva minute în poziţie verticală, cu capul sprijinit pe umărul mamei, şi masat uşor pe spate
pentru a elimina aerul înghiţit în timpul suptului (eructaţia).

Dr.RT
 ALIMENTAŢIA SUGARULUI - ALIMENTAŢIA
NATURALǍ
Cantitatea minimă de l. u. necesară în primele luni de viaţă:

• Luna I – 7 mese x 80-90 ml lapte uman;

• Luna II – 7 mese x 90-100 ml lapte uman;
• Luna III – 6 mese x 130-140 ml lapte uman;
• Luna IV – 6 mese x 140-150 ml lapte uman;
• Luna V - 6 mese x 150-160 ml lapte uman;
• Luna VI – 6 mese x 150-160 ml lapte uman.

Raţiile administrate trebuie să asigure creşterea regulată pondero-staturală a copiilor.

Proba suptului este indicată numai atunci când copilul nu creşte în greutate
corespunzător vârstei sale.
Dr.RT
 ALIMENTAŢIA SUGARULUI - ALIMENTAŢIA
NATURALǍ
Durata alimentaţiei la sân

• O. M. S. /UNICEF recomandă continuarea alimentaţiei la sân timp de 2 ani sau

chiar peste 2 ani.

• De la vârsta de 6 luni se recomandă diversificarea alimentaţiei prin introducerea

de alimente semisolide, adecvate vârstei, administrate cu linguriţa.

• Înţărcarea se va face individualizat, ţinându-se seama de mai mulţi factori:

starea de sănătate a copilului, sezonul (clasic se evită înţărcarea în anotimpul
călduros).

Dr.RT
 ALIMENTAŢIA SUGARULUI - ALIMENTAŢIA
NATURALǍ
Suplimentări necesare în alimentaţia naturală
La copil:
-vitamina D (profilaxia rahitismului)
- preparate de fier pe cale orală (profilaxia anemiei)
La mamă:
-aport caloric suplimentar de 300-500 kcal/zi pe durata lactaţiei
-alimentaţia va fi bogată în produse lactate (pentru un aport crescut de calciu), carne, ficat, ou
(pentru aportul de fier), peşte (pentru aportul de acizi graşi), fructe şi legume proaspete (pentru
aportul de vitamine şi minerale).
-se recomandă o hidratare corespunzătoare: apă, ceaiuri, sucuri naturale de fructe (proaspăt
preparate în casă), lapte.
- Nu se va consuma bere pentru stimularea lactaţiei, chiar dacă este fără alcool. Se recomandă
consumul a 2 – 3 litri lichide /zi.
-suplimentarea dietei cu vitamina B12 la mamele vegetariene.
Mama va evita: băuturile carbogazoase, alimentele bogate în celuloză (fasole boabe, mazăre,
varză, conopidă), medicamentele (doar la recomandarea medicului), condimentele şi alimentele
alergizante (cacao, ciocolată, alune, căpşune, mezeluri, conserve),alimentele puternic
mirositoare (ceapă, usturoi)- pot modifica gustul laptelui. Se exclude alcoolul, tutunul, drogurile,
cafeaua şi băuturile care conţin cafeină.
Dr.RT
 ALIMENTAŢIA SUGARULUI - ALIMENTAŢIA
NATURALǍ
OBSTACOLE ÎN ALIMENTAŢIA NATURALĂ:
Din partea copilului:
-malformaţii ale cavităţii bucale (buza de iepure, gura de lup, retrognatismul);
-infecţii (rinite, otite, pneumopatii);
-boli neurologice (hemoragii meningocerebrale, meningite, encefalite);
-prematuritate;
-boala hemolitică a nou-născutului;
-ictere;
-vărsături.

Din partea mamei:

-furia laptelui;
-hipogalactia temporară a primiparelor;
-mameloane ombilicate;
-ragade şi fisuri mamelonare;
-limfangite, mastite;

Dr.RT
 ALIMENTAŢIA SUGARULUI - ALIMENTAŢIA
NATURALǍ
Contraindicaţii permanente:

Cauze materne:
-maladii viscerale evolutive grave: tuberculoză, hepatită, SIDA, malarie, septicemii,
neoplazii/tratament cu citostatice, insuficienţă cardiacă, insuficienţă renală;
-boli neuropshice: tulburări psihice grave/psihoza de lactaţie, scleroza în plăci,
epilepsie/tratament cu anticonvulsivante;
-alte situaţii/boli - nutriţie-metabolism, endocrine, diabet zaharat, o nouă sarcină cu vârsta
gestaţională de peste 20 săptamâni.

Cauze legate de copil – sunt rare, unele chiar excepţionale:

-galactozemie congenitală;
-intoleranţă ereditară/primară la lactoză;
-fenilcetonurie.

Dr.RT
 ALIMENTAŢIA SUGARULUI - ALIMENTAŢIA
ARTIFICIALĂ

Def:Alimentaţia sugarului în primele 6 luni de viaţă cu un alt tip de lapte decât cel uman.

• este o alternativă la alimentaţia naturală şi se recomandă în cazurile de contraindicaţii absolute

legate de mamă sau de nou-născut, sau în cazul mamelor cu agalactie.

Preparatele utilizate:
- formule de lapte pentru sugari
- lapte praf convenţional
- lapte de vacă – nu este recomandat în alimentaţia sugarului decât în cazuri excepţionale
- laptele altor specii (mai rar).

Dr.RT
 ALIMENTAŢIA SUGARULUI - ALIMENTAŢIA ARTIFICIALĂ
De reţinut!
Laptele de vacă nu este recomandat în alimentaţia sugarului deoarece compoziţia acestuia este
inadecvată :
• proteinele, în cantitate crescută, solicită funcţia renală şi pot avea efect alergizant (β
lactoglobulina → alergia la proteinele laptelui de vacă – APLV);
• glucidele, reprezentate exclusiv de lactoză (oligozaharidele lipsesc), determină o mielinizare
mai lentă a SNC şi favorizează apariţia constipaţiei;
• cantitatea mai scăzută de glucide impune zahararea laptelui de vacă şi a laptelui praf
convenţional;
• lipidele sunt saturate, deficitare în acizi graşi esenţiali;
• sărurile minerale, în cantitate de 4 ori mai mare, determină creşterea nevoilor lichidiene;
• are efect rahitigen prin absorbţia deficitară a calciului;
• favorizează apariţia anemiei carenţiale prin conţinutul scăzut în fier şi absorbţia deficitară a
acestuia.

Dr.RT
 ALIMENTAŢIA SUGARULUI - ALIMENTAŢIA ARTIFICIALĂ
Formulele de lapte se clasifică după grupa de vârstă la care se recomandă sau în funcţie de compoziţie.
Clasificarea formulelor în funcţie de vârstă:
• formule pentru copii cu greutate mică la naştere - LWBF (low birth weight formula);
• formule pentru sugari (0 - 6/12 luni) – IF (infant formula);
• formule de continuare (6 – 12/36 luni) – FOF (follow-on formula);
• lapte de creştere (peste 10/12 luni) – GUM (growing-up milk);
• formule speciale, pentru sugari cu anumite nevoi fiziologice şi/sau metabolice – FSMP (formulae for
special medical purpose).
Clasificarea formulelor în funcţie de compoziţie:
• cu proteine din lapte de vacă
• cu proteine din zer
• cu proteine din soia
• cu aminoacizi ca unică sursă de proteine (formule elementale)
• cu agenţi de îngroşare (formule antiregurgitaţii – AR)
• Delactozate
Oricare va fi formula de lapte utilizată, aceasta trebuie întotdeauna aleasă de medicul pediatru în
funcţie de vârsta, greutatea şi eventualele afecţiuni asociate ale sugarului.
Formulele de lapte se prepară instant, înainte de fiecare masă, prin dizolvarea pulberii în apă fiartă şi
răcită (1 măsură rasă la fiecare 30 ml apă).
În alimentaţia artificială, compoziţia invariabilă a formulelor permite stabilirea unui orar pentru
administrarea alimentaţiei, cu un interval între mese de 3 – 4 ore, necesar digerării mesei precedente.
Dr.RT
 ALIMENTAŢIA SUGARULUI - ALIMENTAŢIA ARTIFICIALĂ
RAŢIA ALIMENTARĂ

Cantitatea totală de lapte pentru 24 de ore se va administra în mese corespunzătoare vârstei

copilului:
- 7 mese în prima lună de viaţă,
- 6 mese în luna a IIa şi a IIIa de viaţă,
- 5 mese în luna a IVa de viaţă.

Îmbunătăţirea compoziţiei formulelor de lapte reprezintă un progres important în alimentaţia

artificială a sugarului, dar pentru pentru reducerea riscului de apariţie a infecţiilor se impun câteva
reguli stricte:
-prepararea proaspătă, la fiecare masă;
-aruncarea oricărui rest de lapte rămas;
-igienă riguroasă;
-în spitale vor fi alcătuite ghiduri pentru prepararea şi manipularea laptelui, care vor fi strict
respectate.

Dr.RT
 ALIMENTAŢIA SUGARULUI - ALIMENTAŢIA ARTIFICIALĂ
TEHNICA ALIMENTAŢIEI ARTIFICIALE
• Alimentaţia artificială se administrează cu biberonul şi tetina, cu linguriţa sau căniţa sterilizate
prin fierbere.
• Biberoanele sunt de diferite forme sau mărimi, din plastic (fără bisfenol A → BPA – free) sau din
sticlă. Ele se spală şi se sterilizează prin fierbere la fiecare masă.
• Copilul va fi luat în braţe de către persoana care îl hrăneşte (este contraindicată alimentarea
copilului în decubitus dorsal) şi nu va fi forţat să termine laptele din biberon, mai ales dacă
adoarme.
• Prânzul durează 10-15 minute după care copilul va fi ţinut în poziţie verticală pentru a se
produce eructaţia.
Recomandări:
• sugarul alimentat artificial în primele 6 luni nu are nevoie de apă cu condiţia ca laptele să fie
corect preparat şi să nu se folosească concentraţii mai mari decît cele recomandate de
producător;
• la fel ca şi în cazul sugarilor alimentaţi natural este necesară asigurarea unui confort termic cu
evitarea supraîncălzirii. Dacă temperatura ambientală este prea ridicată pentru o hidratare
corespunzătoare se pot administra în cantităţi mici apă, la intervale regulate (ex: câte 1-2
linguriţe la 15-30 minute).

Dr.RT
 ALIMENTAŢIA SUGARULUI - ALIMENTAŢIA MIXTĂ
DEF:Alimentaţia mixtă este alimentaţia sugarului din primele patru luni de viaţă cu lapte uman şi
cu un alt fel de lapte.

Indicaţiile alimentaţiei mixte:

-hipogalactia mamei (verificată prin proba suptului pe 24 ore)
-lipsa mamei de la unele supturi (reluarea activităţii profesionale).

TEHNICA ALIMENTAŢIEI MIXTE:

Metoda complementară (mame cu hipogalactie):

-la fiecare masă copilul va primi mai întâi lapte uman (de la ambii sâni) şi apoi, în completare, un
preparat de lapte
Metoda alternativă (mame care lipsesc o perioadă a zilei de acasă)
-copilul va primi pmese complete cu lapte uman şi mese complete cu un preparat de lapte.

Se recomandă administrarea preparatului de lapte cu căniţa sau cu linguriţa, deoarece

administrarea acestuia cu biberonul va determina sugarul să renunţe la alimentaţia la sân

Dr.RT
 ALIMENTAŢIA SUGARULUI - ALIMENTAŢIA DIVERSIFICATĂ
DEF: alimentaţia copilului după vârsta de 6 luni cu alte alimente pe lângă lapte.
Principiile diversificării alimentaţiei:
• introducerea unui aliment nou se va face numai când sugarul este sănătos;
• alegerea primului aliment de diversificare se individualizează în funcţie de particularităţile de
dezvoltare ale sugarului. La cei cu o dezvoltare ponderală corespunzătoare se începe cu
piureul de fructe sau legume. La sugarii cu deficit ponderal, aceste alimente se vor îmbogăţi
mai repede cu proteine;
• valoarea calorică a alimentului nou introdus (prânzului) trebuie să fie mai mare decât a celui
care este scos din alimentaţie;
• introducerea alimentului nou se va face progresiv – câte 20-30g/zi la o masă de lapte,
reducând cu aceeaşi cantitate laptele, până la înlocuirea completă a prânzului de lapte cu noul
aliment;
• administrarea alimentelor nou introduse se va face cu linguriţa;
• se recomandă introducerea unui singur aliment nou pe săptămână – la aceeaşi masă se pot
combina mai multe alimente dar numai după ce s-a testat toleranţa fiecăruia în parte;
• la apariţia unor tulburări digestive (vărsături şi/sau diaree) se întrerupe diversificarea şi se reia
după cîteva zile de la normalizarea tranzitului intestinal;

Dr.RT
 ALIMENTAŢIA SUGARULUI - ALIMENTAŢIA DIVERSIFICATĂ
Principiile diversificării alimentaţiei:
• nu se va forţa copilul să consume întreaga raţie oferită (risc de anorexie, de „opoziţie”);
• sugarii alimentaţi artificial în primele 6 luni de viaţă vor prim o formulă de continuare;
• se vor evita mesele rare şi abundente care cresc sinteza lipidelor din glucide (hiperlipogeneză
adaptativă), cresc depunerea de lipide, măresc biosinteza colesterolului şi trigliceridelor,
determină hipertrofie gastrică, măresc suprafaţa de absorbţie intestinală şi determină modificări
enzimatice hepatice;
• se vor introduce iniţial cereale fără gluten (orez, porumb, tapioca), iar după vârsta de 7 luni
cele cu gluten;
• numărul de mese administrate pe zi în alimentaţia diversificată se va stabili în funcţie de
vârstă, senzaţia de foame-saţietate şi greutatea copilului;
• hidratarea între mese se face cu lichide neîndulcite (ceai, apă fiartă şi răcită);
• trebuie încurajată încă de la vârsta de 7-8 luni autoalimentarea;
• alimentele noi vor fi pasate până la apariţia primilor dinţi, apoi zdrobite;
• alimentele trebuie să fie proaspăt preparate şi nu trebuie păstrate de la o zi la alta;
• cel mai bun criteriu al succesului alimentaţiei diversificate la sugar este urmărirea curbelor de
creştere şi dezvoltare şi încadrarea lor în parametrii normali.

Dr.RT
ALIMENTAŢIA SUGARULUI - ALIMENTAŢIA DIVERSIFICATĂ

Dr.RT
ALIMENTAŢIA SUGARULUI - ALIMENTAŢIA DIVERSIFICATĂ

Exemplu de schema alimentara - sugar 8 luni

• 2 x 250 ml formula/lapte mama
• 1 x 30 g branza vaci + 220 g piure fructe (mar/banana)
• 1 x 30 g carne pui mixata + 220 g piure legume
• 1 x 250 g fainos in lapte

Dr.RT
 ALIMENTAŢIA COPILULUI 1-3 ANI
• Necesar de lichide: 100 ml/kg/zi.
• Necesar de:
• Proteine – 2, 5-3g/kg/zi;
• Lipide – 4-5g/kg/zi;
• Glucide – 10-12g/kg/zi.
• Necesarul caloric: 80-100 kcal/kg/zi.
• Se recomandă formulele de continuare junior (~ 500 ml/zi).

Dr.RT
 ALIMENTAŢIA COPILULUI 1-3 ANI
• Copilul va primi 3 mese principale şi două gustări:
• Cantităţile vor fi adaptate la nevoile copilului, vor fi prezentate apetisant şi atractiv;
• Copilul nu va fi forţat să mănânce mult la o masă;
• Sunt de preferat mesele mici şi dese (la 3-4 ore) a căror durată să nu fie mai mare de 30 minute;
• În stabilirea orelor meselor se va ţine cont de orele de odihnă şi de programul de activităţi zilnice
ale copilului;
• În orarul meselor este indicat să nu fie administrate seara mese târzii;
• Se recomandă ca masa de seară (cina) să fie mai uşoară, faţă de celelalte două mese principale de
peste zi.

Dr.RT
 ALIMENTAŢIA COPILULUI 1-3 ANI
• Meniul va cuprinde 5 mese inegale ca valoare calorică (mic dejun – 20-25% din necesarul caloric al întregii zile,
prânzul - 30%, masa de seară 20-25%, cele 2 gustări fiecare 10-15%) care trebuie să includă toate cele 5 grupe de
alimente:
• grupa I: lactate – pentru proteine, calciu, fosfor, grăsimi (untul, smântâna);
• grupa II: carne, peşte, organe, ouă – furnizează proteine de calitate fiind şi o sursă de fier cu o biodisponibilitate
net superioară fierului conţinut în vegetale;
• grupa III: grăsimi de origine animală (carne, peşte, unt, etc) şi vegetală (ulei de măsline / floarea soarelui)
necesare pentru aportul de acizi graşi;
• grupa IV: cereale (grâu, secară, porumb, orz, ovăz) pentru aportul de glucide la care se adaugă vitaminele,
proteinele şi procentul crescut de fibre alimentare.
• grupa V: fructele (100-150 g/zi şi legumele (200-300 g/zi) crude sau preparate termic pentru aportul de vitamine,
minerale şi fibre alimentare; dacă legumele sunt greu acceptate în dietă se va încerca administrarea lor sub formă
de supe creme, piureuri, rulade, budinci, etc.

Dr.RT
 ALIMENTAŢIA COPILULUI 1-3 ANI
• Masa de dimineaţă:
-lapte uman sau lapte praf junior sau 250 ml lapte cu cereale integrale;+ 1 felie pâine cu unt, gem sau miere de
salcâm, brânză telemea desărată, urdă.
• Masa de prânz:
-felul I – 150 ml supă cremă de legume / ciorbă de zarzavat;
-felul II - peşte alb slab (păstrav/şalău) / 40 - 60 g ficat /carne tocată de pui, găină, curcan, vită sub formă de
perişoare, pârjoale cu sos de roşii sau smântână, sarmale în foi de viţă, ruladă de carne, cu garnitură de legume
(soteuri de morcov, conopidă, spanac, piure de cartofi).
-felul III – câteva bucăţi dintr-un fruct/ compot/ limonadă/deserturi lactate/ prăjitură de casă (plăcintă cu
mere/pandişpan /cozonac de casă). Prăjiturile se vor prepara strict în casă, nu vor conţine creme nefierte sau
adaosuri de edulcoranţi artificiali. Ideal este să se recurgă la alimente în stare proaspătă (fructe, cereale, miere) pentru
a se asigura “dulcele” zilnic şi a se evita excesul de făinoase şi dulciuri concentrate din prăjituri.
La sfârşitul mesei se va oferi 100-150 ml apă plată
Masa de seară:
-felul I - budincă / salate de legume, omletă, papanaşi, mămăligă cu brânză de vacă şi smântână, clătite cu brânză şi
smântână, budincă de făinoase, pilaf dietetic de orez cu legume, sufleuri de legume, cartof copt la cuptor cu unt;
-felul II - 250 ml lapte/ iaurt
• Cele două gustări – de la ora 10 şi 17 vor fi alcătuite în general din fructe / iaurt natural (100-150g) cu fructe,
cereale / salate de fructe / compoturi de casă. Dr.RT
 ALIMENTAŢIA COPILULUI 1-3 ANI
• Alimentele interzise:

-alimente care pot provoca aspiraţie: alune, fructe cu sâmburi, seminţe, floricele de porumb, cartofi prăjiţi,
ţelină crudă, peşte cu oase, bomboane, guma de mestecat;
-dulciuri: zahăr, prăjituri cu cremă, cereale cu zahăr, băuturi răcoritoare cu arome artificiale de fructe;
-alimente greu de digerat: cârnaţi, carnea de oaie, vânat sau conservată, mâncăruri prăjite/grase, murătur
/condimente în exces;
-aditivi alimentari, îndulcitori, produse modificate genetic;
- alimente care pot provoca / declanşa alergii: fructe de mare, alune de pădure, nuci, arahide;
-produse congelate, decongelate şi apoi recongelate, produse fără termen de garanţie trecute pe ambalaj
produse fără aviz sanitar, produse de provenienţă necunoscută sau incertă, produse de la vânzători
ambulanţi fără documente de avizare, din târguri, pieţe, etc;
-alcoolul, cafeaua, ceai negru, cola.

Dr.RT
 ALIMENTAŢIA COPILULUI 1-3 ANI
Exemplu schema alimentară – copil 2 ani
Mic dejun:
• Ou fiert + 1 felie paine integrală
• 250 ml lapte
Gustare 1:
• 1 banana
Prânz:
• ± Ciorba de legume
• Carne pui + piure cartofi + 2-3 felii rosie
Gustare 2:
• Iaurt natural + 2-3 biscuiti simpli
Cina:
• Mămăligă cu brânză de vaci și smântână
• 250 ml lapte (la culcare)

Dr.RT
 ALIMENTAŢIA PREȘCOLARULUI 3-6 ANI
Exemplu schema alimentară – copil 5 ani
Mic dejun:
• 250 ml lapte/ceai + 5% zahar
• Branza + omletă+ ardei gras + 1-2 felii paine
Gustare 1:
• Strudel cu mere
Prânz:
• Supa de pasăre + morcovi /păstârnac fiert +fidea
• Sote de mazăre+ chiftele+ 1 felie de pâine
• Apă plata
• Piersică
Gustare 2:
• Iaurt natural + 2-3 biscuiti simpli
Cina:
• Piept de pui la gratar+ legume sotate
• Apă plată Dr.RT
 ALIMENTAŢIA ȘCOLARULUI 6-12 ANI
Exemplu schema alimentară – copil 10 ani
Mic dejun:
• 2 felii paine + unt + ou fiert+ cascaval + ardei gras
• 250 ml lapte + cacao + 5 % zahar
Gustare 1:
• Iaurt natural + corn proaspat
Prânz:
• Ciorba carne+ legume
• Pulpe pui la gratar + pilaf orez + salata rosii/castraveti ± paine
• Felie tartă fructe
• Apa plata
Gustare 2:
• Salata fructe
Cina:
• Macaroane cu branza si smantana la cuptor
• 250 ml lapte
Dr.RT
 ALIMENTAŢIA ADOLESCENTULUI
Exemplu schema alimentară – adolescent
Mic dejun:
1 ou fiert/ 2 felii paine + unt + gem
Gustare 1:
• Placinta cu branza + Suc natural proaspat
Prânz:
• Supa + fidea
• Ceafa porc la gratar + cartofi natur + salata varza
• Inghetata
• Apa plata
Gustare 2:
• Salata fructe
Cina:
• Mamaliguta + branza+ smantana (fete)
• Mancare de fasole verde + pulpa dezosată la gratar (baieti)
• Apa plata
Dr.RT
 DIETA ÎN AFECŢIUNI RENALE
Scopul terapiei nutriţionale în boala renalǎ la copil este reprezentat de:
• Menţinerea aportului optim de macro- şi micronutrienţi;
• Optimizarea creşterii şi dezvoltǎrii;
• Prevenirea dezechilibrelor metabolice şi a bolii renale osoase;
• Reducerea riscului de morbiditate şi mortalitate în perioada de adult.
Recomandǎrile dietetice vor fi individualizate în funcţie de:
-vârstǎ şi sex;
-diagnostic;
-filtrarea glomerularǎ renalǎ (FGR);
-parametrii creşterii;
-statusul proteic şi energetic;
-diurezǎ.

Dr.RT
 DIETA ÎN AFECŢIUNI RENALE
• Principiile tratamentului dietetic în insuficienţa renalǎ cronicǎ (IRC) la copil:
-aport caloric suficient sub formǎ de glucide şi lipide (maxim 40% din raţia caloricǎ);
-aport proteic suficient, dar cu restricţii proteice la valori ale FGR sub 20 ml/min/1, 73
m2 şi ale ureei peste 1, 5 g‰;
-aport de aminoacizi care sǎ asigure creşterea ponderalǎ’
-aport de apǎ şi electroliţi corespunzǎtor pierderilor renale şi extrarenale;
-aport normal de vitamine şi oligoelemente esenţiale.

Dr.RT
 DIETA ÎN AFECŢIUNI RENALE
Aportul caloric
• Este esenţial pentru menţinerea unei bune stǎri de nutriţie şi a creşterii. Necesarul
caloric variazǎ cu vârsta (40-120 kcal/kg/zi) şi se realizeazǎ prin aport de
hidrocarbonate (glucozǎ, pâine, paste fǎinoase cu conţinut proteic redus, miere de
albine, zahǎr) şi lipide (unt, ulei).

Aportul proteic
• Comparativ cu adultul regimul proteic este mai puţin restrictiv:
-dacǎ FGR este peste 20 ml/ min/1, 73 m2 şi ureea sub 1, 5 g‰: 1-2 g proteine/kg/zi;
-dacǎ FGR este sub 20 ml/ min/1, 73 m2: aport proteic în funcţie de severitatea
afectǎrii funcţiei glomerulare, cu menţiunea cǎ minimum 70% din proteine trebuie sǎ
fie de origine animalǎ, bogate în aminoacizi esenţiali

Dr.RT
DIETA ÎN AFECŢIUNI RENALE

Dr.RT
 DIETA ÎN AFECŢIUNI RENALE
• Aportul de lipide şi glucide este normal
• Aportul de apǎ
-Dacǎ pacientul nu prezintǎ oligurie, aportul de apǎ este liber;
-Dacǎ FGR este sub 10 ml/ min/1, 73 m2, se recomandǎ restricţie de lichide: 300-400 ml/m2 + diureza zilei precedente;
-Se recomandǎ ca aportul sǎ fie administrat în porţii mici (50-200 ml).
• Aportul de sare
-Aportul recomandat de sare este:
-în absenţa edemelor, edemului cerebral, hipertensiunii arteriale, nu sunt indicate restricţii (1-2 mEq/kg/zi);
-în caz de edeme, oligurie şi hipertensiune arterialǎ, se recomandǎ restricţie de sare (0, 5 mEq/kg/zi).
În stadiul de uremie terminalǎ se recomandǎ:
-0, 5 g/kg/zi proteine provenite din alimente care aduc exclusiv aminoacizi esenţiali;
-raţie caloricǎ suficientǎ asiguratǎ din lipide şi glucide;
-aport vitaminic suficient.

Dr.RT
DIETA ÎN AFECŢIUNI RENALE

Dr.RT
 DIETA ÎN AFECŢIUNI RENALE

Principiile tratamentului dietetic în sindromul nefrotic la copil:

-În faza oliguricǎ: dietǎ hiposodatǎ;
-Dupǎ reluarea diurezei: nu este necesarǎ menţinerea acestei diete stricte, ci se va recomanda o
dietǎ moderat sodatǎ (1-2 g/zi);
-Nu este necesarǎ restricţia de lichide şi nici excluderea alimentelor bogate în potasiu (fructe şi
legume proaspete);
-Aport proteic crescut: 2-3 g/kg/zi, atât proteine de origine animalǎ, cât şi vegetalǎ;
-Aport de hidrocarbonate crescut: 4-8 g/kg/zi;
-Aport moderat de lipide, restricţie în special a lipidelor animale, bogate în colesterol şi trigliceride.

Dr.RT
 DIETA ÎN AFECŢIUNI RENALE

Principiile tratamentului dietetic în glomerulonefritele acute post-infecţioase la copil:

▪în faza acutǎ:
-calorii: minimum 800 kcal/m2, asigurate din lipide şi glucide;
-restricţie proteicǎ;
-restricţie absolutǎ de sodiu;
-aport de apǎ = 300-500 ml/m2/zi + diureza zilei precedente;
-îndepǎrtarea alimentelor bogate în potasiu.
▪dupǎ restabilirea funcţiei renale şi reluarea diurezei:
-îmbogǎţire teptatǎ a dietei cu proteine cu valoare înaltǎ (iniţial de naturǎ vegetalǎ, apoi animalǎ);
-în acelaşi timp se reintroduc alimentele care conţin potasiu şi sare;

Dr.RT
Dr.RT
 DIETA ÎN AFECŢIUNI HEPATICE

• În boala hepatică cronică, recomandările nutriţionale depind de prezenţa sau absenţa

colestazei.
• În prezenţa sindromului de colestază se recomandă vitamine liposolubile şi trigliceride cu
lanţ mediu (MCT) pentru optimizarea creşterii.
• Etiologia malnutriţiei la copiii cu boală hepatică cronică este multifactorială: scăderea
aportului (anorexie), malabsorbţia lipidelor şi vitaminelor liposolubile, malabsorbţie
intestinală cu atrofie vilozitară (ciroza şi hipertensiune portală).

Dr.RT
 DIETA ÎN AFECŢIUNI HEPATICE-HEPATITA CRONICĂ
• În hepatita cronică se va asigura un regim complet, normocaloric, bogat în proteine şi care, în acelaşi timp, trebuie
să stimuleze apetitul. Mesele vor conţine toate principiile nutritive şi fibre (fructe, legume) şi se vor administra la
intervale regulate (4-5 ore).
• Aportul caloric va fi de: 100 calorii/kg/zi la copiii cu vârsta cuprinsă între 1 şi 10 ani și 50 calorii/kg/zi la copiii cu
vârsta peste 10 ani.
• Dacă pacientul prezintă malnutriţie de diverse grade, aportul caloric se va colera cu deficitul ponderal.
• Aportul de lichide: fără restricţii (excepţie: edemele, ascita).
• Aportul de proteine: 3, 5 g/kg/zi la copilul mic și 1,5 g/kg/zi la şcolar
• Se recomandă proteine cu valoare biologică mare în primul rând de origine animală care să permită regenerarea
ţesutului hepatic şi să menţină o stare de nutriţie optimă.
• Aportul de glucide: 8-10g/kg/zi în special sub formă de carbohidraţi din pâine albă, macaroane, aluat, griş, orez,
dulciuri, legume, fructe, zarzavaturi sau din miere, gem, dulceaţă în funcţie de toleranţa la glucide.
• Aportul de lipide: 2-3g/kg/zi. Din cauza riscului de steatoză hepatică lipidele nu vor depăşi 20-25% din raţia
calorică. Se preferă lipidele vegetale bogate în acizi graşi polinesaturaţi (uleiul de măsline, porumb, floarea
soarelui), untul, frişca se pot consuma doar ocazional. Nu se recomandă alimentele preparate prin prăjire.
• Aportul de vitamine din legume verzi, zarzavat, fructe, carne (complexul vitaminic B, vitamina C), grăsimi (vitamina
A, D, E, K), ficat (vitamina B12).
• Aportul de sare: 4-6 gr/zi sare de bucătărie (restricţie: corticoterapia) Dr.RT
 DIETA ÎN AFECŢIUNI HEPATICE-HEPATITA CRONICĂ
Alimente permise:
• carnea de vită sau de pasăre slabă, fiartă sau la grătar
• peşte fiert sau la grătar
• lapte, iaurt, brânză de vaci, caş sau telemea desărată
• 1-2 ouă pe săptămână, fierte sau în preparate dietetice
• supă-cremă de legume
• pîine albă sau intermediară, mămăligă
• legume (dovlegei, roşii, spanac, morcovi, cartofi) fierte, piure, salate sau sufleuri
• fructe în funcţie de toleranţă
• făinoase cu lapte, biscuiţi
• ceai de plante, suc de fructe, compot
• condimente: mărar, pătrunjel, leuştean, cimbru

Dr.RT
 DIETA ÎN AFECŢIUNI HEPATICE-HEPATITA CRONICĂ
Alimente contraindicate:
• carnea de oaie, gâscă, raţă, viscere, peşte gras, conserve, mezeluri, afumături, condimente, brânzeturi
fermentate (caşcaval, swaitzer), sărate, maioneză, varză, fasole, pâinea neagră, pâinea prea
proaspătă, făinoasele rafinate, fructele bogate în celuloză dură, crude, duciuri preparate cu multă
grăsime sau ou, ciocolată, cacao, băuturile alcoolicede orice fel, condimentele iuţi, iritante (boia de
ardei, ceapă, ardei iute, piper, muştar, hrean, usturoi).
Se vor evita mesele încărcate, servite seara, înainte de culcare sau la ore neregulate, precum şi
consumul de lichide în timpul mesei, care îngreunează digestia prin diluarea sucurilor digestive.

Repausul fizic este important, dar nu trebuie impuse limitări nejustificate.

Repausul fizic şi psihic este obligatoriu în toate formele active (sau în perioada de activitate a bolii pe
toată durata ei, în prezenţa sindromului de citoliză şi a modificărilor importante a testelor inflamatorii).

Dr.RT
DIETA ÎN AFECŢIUNI HEPATICE-HEPATITA CRONICĂ

Exemplu de meniu în hepatita cronică:

Ora 7 – orez cu lapte
Ora 10 – chifle umplute cu brânză de vaci şi mărar
Ora 13
– supă cremă de dovlecei cu pâine
-sufleu de carne de vită cu sote de conopidă şi pâine
-măr
Ora 17 – iaurt
Ora 20 – mamaligă cu brânză de vaci
-cornuleţe cu gem.

Dr.RT
 DIETA ÎN AFECŢIUNI HEPATICE-CIROZA HEPATICĂ
• Include repausul şi dieta, adaptate statusului nutriţional şi etiologiei. Deficitul vitaminic şi în
unele oligoelemente determină apariţia complicaţiilor malnutriţiei.
• Necesităţile nutriţionale sunt mari în special pentru proteine, dar sunt recomandate numai 3
g/kg/zi datorită riscurilor de declanşare a encefalopatiei hepatice de către regimul
hiperproteic.
• Necesarul caloric are perceptele recuperării din orice malnutriţie (180-200 cal/kg/zi), dar,
datorită anorexiei rebele, sunt necesare administrări de excepţie prin alimentaţie enterală
sau parenterală. Se preferă formule elementale (Portagen), polimeri de glucoză (15 g/kg/zi),
lipide (trigliceride cu lanţ mediu).
• Administrarea vitaminelor liposolubile este esenţială.
• Nutriţia va fi adaptată colestazei, encefalopatiei, ascitei.
• Regimul desodat şi restricţia de lichide sunt esenţiale în toate situaţiile.

Dr.RT
 DIETA ÎN ALERGIA LA PROTEINELE LAPTELUI DE VACǍ
• Principiul dietei de excludere în APLV

-înlăturarea absolută şi prelungită a proteinelor laptelui de vacă, uneori extinsă la excluderea

tuturor proteinelor bovine, când sensibilizarea se întinde la serumalbumine şi gamaglobuline
bovine, ca şi la proteinele din soia (alergie încrucişată).

-suprimarea oricărui lapte şi oricăror brânzeturi bovine, a cărnii, precum şi a oricărui aliment ce
conţine lapte (făinuri lactate, piure, sosuri, pâine, biscuiţi cu lapte, patiserii cu lapte, ciocolată
cu lapte, unt) şi înlocuirea laptelui de vacă cu preparate hipoalergenice extensiv hidrolizate.

Dr.RT
 DIETA ÎN ALERGIA LA PROTEINELE LAPTELUI DE VACǍ
• Sugari cu alergie alimentară confirmată – excluderea completă a laptelui

- Sugari alimentaţi exclusiv la sân cu alergie alimentară – se menţine alimentaţia naturală, iar
pentru mamă se instituie dietă de excludere a laptelui de vacă din alimentaţie. În caz de
eşec, copilul va primi formulă hipoalergenică extensiv hidrolizată sau, în caz de persistenţă,
formule pe bază de aminoacizi.
- Sugari alimentaţi artificial cu alergie la proteina laptelui de vacă – vor primi formule
hipoalergenice, extensiv hidrolizate sau în caz de persistenţă – formulă pe bază de
aminoacizi. Simptomele se ameliorează în 2-4 săptămâni, dar formula se continuă până la 1
sau chiar 2 ani.
- Sugarii cu alergie alimentară şi enteropatie cu malabsorbţie – vor primi formulă
hipoalergenică extensiv hidrolizată sau formulă pe bază de aminoacizi.
• Copii mai mari – dietă de excludere, dietă oligoantigenică sau dietă elementală.
• De menţionat că sensibilitatea nu persistă toată viaţa, iar bolnavul va putea fi supus la o
nouă probă de încărcare după un interval variabil.
Dr.RT
Dr.RT
 DIETA ÎN ALERGIA LA PROTEINELE LAPTELUI DE VACǍ
• Regimul fără proteine din laptele de vacă se administrează câteva luni, de regulă până după
vârsta de 1 an.
• Se consideră că este necesară o perioadă de 12-18 luni de la diagnosticul alergiei la
proteinele din laptele de vacă pentru a se obţine vindecarea pe cale naturală.
• Reintroducerea se realizează întotdeauna în mediu spitalicesc, sub supraveghere medicală
şi numai la un copil cu stare generală şi nutritională bună.
• Se foloseşte cel mai des reintroducerea rapid-progresivă pe parcursul a 24-72de ore

Dr.RT
DIETA ÎN ALERGIA LA PROTEINELE LAPTELUI DE VACǍ

Dr.RT
 DIETA ÎN BOALA CELIACǍ
• Excluderea tuturor alimentelor care conţin gluten din alimentaţie pe întreg parcursul vieţii.
• Obligatorie este excluderea din alimentaţie a grâului, orzului, secarei, iar în ceea ce priveşte ovăzul
există încă discuţii în ceea ce priveşte toxicitatea acestuia.
• Pacienţii diagnosticaţi cu criză celiacă necesită spitalizare obligatorie cu reechilibrare hidro-electrolitică
şi acido-bazică (vezi tratamentul sindromului de deshidratare acută), cu corectarea hipocalcemiei,
hipomagnezemiei, hipokaliemiei. Hipoproteinemia cu hipoalbuminemie necesită administrarea de
albumină. Nutriţia parenterală totală se utilizează în caz de malnutriţie şi diaree severă. După un
interval de 1-3 zile de reechilibrare hidro-electrolitică şi nutriţie parenterală se reia treptat alimentaţia
orală.
• La pacienţii cu intoleranţă tranzitorie la dizaharide se vor exclude din alimentaţie dizaharidele (lactoza,
zaharoza) timp de 3-6 săptămâni. În caz de malabsorbţie lipidică importantă se vor exclude şi grăsimile
cu lanţ lung.
• Ulterior se vor trata anemia, rahitismul, se vor administra vitamine liposolubile (A, D, E, K). Din cauza
anorexiei (aport scazut), a malabsorbţiei şi a malnutritiei (toleranţă digestivă scăzută) nu este posibilă
administrarea de la început a unui regim alimentar bogat în principii nutritive şi calorii.

Dr.RT
Dr.RT
Dr.RT
 DIETA ÎN INTOLERANŢA LA DIZAHARIDE
• Intoleranţa la lactoză este o tulburare în digestia lactozei ca urmare a deficienţei de lactază, urmată de
malabsorbţie.
• Intoleranţa congenitală la lactoză este extrem de rară, în timp ce intoleranţa secundară la lactoză apare
după o afecţiune care produce leziuni morfologice ale mucoasei intestinale (gastroenterite acute virale sau
bacteriene, sindroame de malabsorbţie, parazitoze intestinale, enterita indusă de medicamente sau post-
iradiere).
• Tratamentul intoleranţei congenitale la lactoză durează toată viaţa şi constă în administrarea formulelor fără
lactoză (Nan fără lactoză, Milupa HN25- lactoză 0, 1%, Novalac AD, Aptamil lactose free) sau parţial
delactozate(Humana HN).
• Suprimarea lactozei din alimentaţie conduce la oprirea rapidă a diareei, iar înlocuirea laptelui printr-o formulă
artificială de lapte fără lactoză permite reluarea creşterii ponderale.
• Ulterior, cantităţi mici de lactoză sunt tolerate în timp. O alternativă dietetică ar putea fi produsele de lapte de
soia care nu conţin deloc lactoză.
• Tratamentul dietetic la copiii cu intoleranţă secundară la lactoză depinde de etiologie. La copiii cu
gastroeneterite severe şi prelungite formulele de lapte fără lactoză se administrează timp de câteva
săptămâni. În cazul intoleranţei secundare la lactoză după boli cronice formulele fără lactoză se
administrează până la tratarea leziunii subiacente.
Dr.RT
 DIETA ÎN GALACTOZEMIE
• Galactozemia congenitală este o afecţiune datorată deficitului enzimatic de galactozo-1-fosfat –
uridil-transferază.
• Principalele surse de galactozǎ sunt:

-Fructele şi legumele care conţin galactozǎ sub formǎ de arabino-galactani, galactan, galactinol,
galactolipide, rafinozǎ, ramnogalacturonan (roşiile, varza, bananele, merele, pepenele, papaya
conţin peste 10 mg galactozǎ / 100 g aliment proaspǎt).
-Cereale care conţin galactozǎ ca şi component al peretelui celular, dar şi hemicelulozǎ, galatolipide,
monogalactozil, digalactozil.
-Organe (creier, rinichi, ficat, splinǎ): conţin galactozil-cerebrozide, galactozil-sulfatide, gangliozide,
lactozil sulfatide, lactozil ceramide.
-Lapte şi produse lactate: laptele uman conţine 33, 5 g galactozǎ/l, laptele de vacǎ 26 g galactozǎ/l.

• Baza tratamentului este reprezentată de excluderea galactozei din alimentaţie.

Dr.RT
 DIETA ÎN GALACTOZEMIE
• Dintre preparatele de lapte sunt recomandate cele care nu conţin lactoză sau conţin o cantitate mică de
lactoză (pregestimil, nan delactozat, humana HN, novalac AD, milupa HN25).
• Vor fi excluse laptele uman, laptele de vacă şi derivatele sale (brânzeturi, smântână, frişcă, unt)
• Ca alternativǎ se pot folosi formule pe bazǎ de soia care conţin un complex de carbohidraţi (rafinozǎ +
stahiozǎ) care conţine aproximativ 14 mg galactozǎ/l, dar care nu este digerat.
• Ca suplimente dietetice trebuie folosite suplimente care nu conţin lapte, cu un raport adecvat galactozǎ /
lactozǎ.
• Alimentele permise sunt: ou, peşte, carne, fructe, legume, orez, zahăr, miere. Unii bolnavi necesitǎ restricţia
unor vegetale (fasole, mazǎre, spanac) în perioada de sugar şi în mica copilǎrie datoritǎ prezenţei
galactozidelor şi nucleoproteinelor care sunt potenţiale surse de galactozǎ.
• Restricţia aportului de galactozǎ la gravidǎ nu amelioreazǎ evoluţia sugarului cu galactozemie.
• Vor fi excluse şi medicamentele care care conţin lactoză ca excipient. Se impune citirea etichetelor alimentelor
şi medicamentelor.
• Regimul de excludere va fi menţinut toată viaţa. Niveluri acceptabile ale galactozei sunt atinse dupǎ 2-3 luni de
la începerea tratamentului, uneori dupǎ un an.
• Se vor administra calciu, suplimente cu vitamine şi minerale.
Dr.RT
 DIETA ÎN OBEZITATE
• Protocolul terapeutic cuprinde:
-tratamentul dietetic;
-programul de activitate fizică;
-terapia comportamentală;
-tratamentul medicamentos;
-tratamentul chirurgical;
-tratamentul complicaţiilor;
-educaţia nutriţională a familiei.

Dr.RT
 DIETA ÎN OBEZITATE
• Tratamentul dietetic este mijlocul terapeutic de bază.
• Regimul de slăbire în perioada de creştere şi dezvoltare trebuie să asigure anumite valori
minime ale aportului caloric şi proteic al dietei:
-110 calorii/kgc/zi la sugarul sub 6 luni şi 90 calorii/kgc/zi la sugarul între 6-12 luni;
-60 calorii/kgc/zi din greutatea ideală pentruă la copilul preşcolar şi şcolar sub 12 ani;
-850 calorii /zi la adolescent în perioada de ăbire şi 1000 calorii/zi după perioada iniţială de
minimum o lună.
• Raţia caloricǎ trebuie sǎ fie suficientǎ pentru a produce o negativare a medie a balanţei
energetice. La cei mai mulţi copii obezi se obţin rezultate favorabile prin scăderea aportului
caloric anterior cu 30% sau cu 300-400 kcal/zi faţǎ de necesarul zilnic recomandat.
• Conţinutul dietei în principii nutritive: 20% proteine, 40% glucide, 40% lipide.

Dr.RT
 DIETA ÎN OBEZITATE
• Regimul alimentar trebuie sǎ fie echilibrat şi sǎ conţinǎ:
-hidrocarbonate complexe; vor fi eliminate bǎuturile îndulcite şi vor fi înlocuite cu apǎ, bǎuturi
noncalorice, lapte degresat.
-proteine de origine animală şi vegetală în raport 1:1. Din rata calorică admisă, 12-14% vor
reprezenta acizii graşi mononesaturaţi, 6-8% acizii graşi polinesaturaţi şi maximum 10% acizii
graşi saturaţi.
-aport redus de grǎsimi saturate şi folosirea de substituenţi lipidici tip olestra.
-fibre alimentare complexe naturale (legume, fructe, cereale, pâine integrală).
-minerale;
-sare în cantitate moderatǎ şi excluderea snacksurilor şi chipsurilor.

Dr.RT
 DIETA ÎN OBEZITATE
• Se recomandă 5-6 mese/zi, cu următoarea repartiţie a caloriilor:
-20% la micul dejun;
-30% la prânz;
-20% la cină;
-câte 15% la 2 gustări în varianta cu 5 mese/zi sau câte 10% la 3 gustări în varianta cu 6
mese/zi.
• Programul de slăbire este eficient dacă determină o scădere ponderală lentă şi progresivă.
• Dieta este adecvată în cazul inducerii unei scăderi ponderale de 0, 5-2 kg/săptămână.

Dr.RT
 DIETA ÎN OBEZITATE
•Exemplu regim dietetic 1200 calorii/zi:
-60 g proteine (P), 150 g glucide (G), 30-35 g lipide (L)
Repartiţia proteineleor, glucidelor şi lipidelor la mese:
• ora 7, 00
-12-15 g proteine
-32-35 g glucide
-6-9 g lipide
•ora 13, 00 -18-20 g proteine
-50-55 g glucide
-9-12 g lipide
•ora 19, 00
-idem ora 7, 00
•gustǎri (ora 10 şi 16)
-9-10 g proteine
-25 g glucide
-5 g lipide
Dr.RT
 DIETA ÎN OBEZITATE
•Exemplu regim dietetic 1200 calorii/zi:

Ora7, 00 -250 ml lapte vacǎ degresat (8g G, 8g P, 5g L)

-un ou (7g P, 5g L)
-2 felii pâine (50 g pâine = 25g G)
Ora 10, 00 -45 g şuncǎ slaba (7g P, 5g L)
-2 felii pâine (50 g pâine = 25 g G)
Ora 13, 00 -200 ml supǎ cu gǎluşte (6 g G)
-75 g carne de pui (17 g P, 12 g L)
-100 g cartofi fierţi (20 g G)
-1 felie pâine (25 g pâine = 12, 5 g G)
-1 mǎr (100 g =10 g G)
Ora 16, 00 -200 ml iaurt (8 g G, 6 g P, 4 g L)
-50 g pâine (25 g G)
Ora 19, 00 -75 g brânzǎ de vaci (14g P, 7g L, 3g G)
-200 g mǎmǎligǎ (30 g G)
Dr.RT
 DIETA ÎN OBEZITATE
•Regimul dietetic după ajungerea la greutatea corespunzătoare trebuie sǎ respecte unele principii care să nu
permită recâştigarea excesului ponderal:
-administrarea de proteine la fiecare din mesele principale şi nu sub minimul fiziologic, care să permită
creşterea normală;
-consumul de fructe şi legume cu conţinut redus de glucide în orice cantitate;
-consumul cu mare prudenţa a alimentelor concentrate caloric;
-între mese nu se vor consuma suplimente calorice;
-combaterea imediată a oricărei tendinţe de îngrăşare.
• La sugarul obez, scopul tratamentului nu este reducerea greutăţii, ci încetinirea ratei de creştere ponderală
în raport cu creşterea taliei.
Se recomandă o dietă normală ca aport caloric şi de principii nutritive pentru a satisface necesarul de creştere.
Se recomandǎ:
-reducerea laptelui (dacǎ depǎşeşte 900 ml/zi) şi înlocuirea lui prin lichide simple (apă, ceai neîndulcit);
-folosirea laptelui semiecremat la sugari de vârsta mai mare;
-folosirea alimentelor dietetice preparate în casă şi renunţarea la produsele comerciale dezechilibrate din punc
de vedere nutritiv (exces de glucide).

Dr.RT
 DIETA ÎN MALNUTRIŢIA PROTEIN-CALORICǍ

• Înaintea iniţierii schemei de recuperare a malnutriţiei copilului este obligatorie evaluarea

statusului nutriţional cu încadrarea corectă a aprecierea corectă a formei şi gradului malnutriţiei,
identificarea cauzelor malnutriţiei, evidenţierea carenţelor proteice, lipidice, glucidice, hidro-
electrolitice, minerale şi vitaminice, precum şi asocierea deficitelor imune şi infecţii
concomitente.
• Tratamentul igieno-dietetic în malnutriţie este complex, individualizat şi urmăreşte oprirea
scăderii în greutate prin creşterea aportului caloric şi corectarea deficitelor nutriţionale prin
suplimente de vitamine şi minerale.
• Pentru recuperarea malnutriţiei este necesară creşterea aportului caloric zilnic la 120-
150kcal/kg/zi calculat după formula:
• kcal/kg = (necesarul zilnic recomandat pentru vârstă X greutatea ideală)/greutatea actuală

Dr.RT
 DIETA ÎN MALNUTRIŢIA PROTEIN-CALORICǍ
• Recomandări nutriţionale în formele uşoare de MPC cu toleranţă digestivă păstrată.
Recuperarea malnutriţiei se realizează la domiciliu, fără internare în spital, prin creşterea raţiei
proteice cu 0, 5-1 g/kg/zi şi suplimentarea aportului caloric cu 20-30 kcal/kg/zi. Se identifică şi
corectează cauzele malnutriţiei: hipogalactia maternă, dietele hipocalorice datorate alimentaţiei
complementare sau artificiale incorecte, orarul necorespunzător al meselor, prelungirea
alimentaţiei naturale peste 6 luni. Durata de recuperare a MPC uşoare este de 1-2 săptămâni.
• Recomandări nutriţionale în MPC de gradul II şi III
-necesită spitalizare şi se realizează în trei etape:
-etapa iniţială care durează 7 zile şi în care se corectează dezechilibrele hidroelectrolitice şi acido-
bazice, se tratează infecţiile asociate,
-etapa de recuperare care cuprinde terapia dietetică şi corectarea sindromului carenţial
-convalescenţa cu restabilirea compoziţiei corporale şi consolidarea vindecării. Obiectivul
managementului nutriţional este reprezentat de reluarea creşterii după 2-3 săptămâni de la iniţierea
dietei şi recuperarea clinică în 6-8 săptămâni.
Dr.RT
 DIETA ÎN MALNUTRIŢIA PROTEIN-CALORICǍ
Criterii de urmărire
• Normalizarea aspectului scaunelor (sub 100-150 g/zi).
• Curba ponderală se reia lent după 2-3 săptămâni de la refacerea toleranţei digestive şi
atingerea valorii optime a raţiei calorice şi proteice (la începutul tratamentului este posibilă o
scădere a curbei ponderale – refacerea echilibrului hidroelectrolitic, după dispariţia
edemelor).
• Evitarea posturilor prelungite – risc de hipoglicemie.
• Redresare imunitară la 25-30 de zile de la iniţierea terapiei dietetice.
• Normalizare histochimică a mucoasei intestinale după 3-4 luni.

Dr.RT
Dr.RT