CREȘTEREA ȘI DEZVOLTATREA

CRESTEREA SI DEZVOLTAREA
Elementul esential ce deosebeste
copilul de adult este procesul de crestere
si dezvoltare.
Copilul nu este un adult in miniatura.
Spre deosebire de adult,copilul
reprezinta un grup biologic complex si in
rapida transformare: nn, sugar, prescolar,
scolar, puber, adolescent.Fiecare etapa
prezinta particularitati morfo-functionale,
imunologice, patologice.
 La sfarsitul adolescentei cresterea
este incheiata. Individul este
considerat adult.
Studuil cresterii si dezvoltarii se
numeste auxologie.
Starea de deplina sanatate a
copilului rezulta din suma: organism
sanatos + minte cercetatoare +
personalitate stabila.
 CRESTEREA cunoaste 3 sigmoide
(accelerari de ritm):
 intrauterin
 postnatal, astfel: - la inceput, o scurta
perioada de crestere si dezvoltare
accelerata;
-urmeaza un ritm mai
lent dar continuu,
 o faza finala de accelerare- la pubertate.
urmeaza apoi o incetinire progresiva pana
la oprirea cresterii.
 La fel,fiecare organ si sistem isi urmeaza
propria rata a cresterii. Exista 4 tipuri de
crestere a organelor si sistemelor.
 Cele care urmeaza tipul cresterii staturale:
muschi,cord,ficat,rinichi.
 Creierul are propria curba de crestere si
dezvoltare: creste rapid in primii 2 ani de viata
cand atinge aproape dimensiunile adulte, NU
insa si maturitatea.
 Tesutul limfatic- atinge apogeul in perioada
prepubertara, scade apoi progresiv.
 Aparatul reproducator –atinge apogeul
cresterii la debutul pubertatii.
 LEGILE CRESTERII:
1. LEGEA ALTERNANTEI:
segmentele corpului nu cresc toate
in acelasi timp, ci alternativ (mem-
brele superioare nu cresc in acelasi
timp cu cele inferioare).
2. LEGEA PROPORTIILOR: pentru
fiecare perioada a copilariei exista
un anumit ritm de crestere (mai
accelerata la 0-3 ani, mai lenta
intre 5-7 ani).
3. LEGEA ANTAGONISMULUI
MORFOLOGIC SI PONDERAL: in
perioada de crestere acumulativa,
diferentierea celulara este redusa
si, la fel, si invers.
4. LEGEA CRESTERII INEGALE:
fiecare segment al corpului are
propriul sau ritm de crestere.
FACTORII CARE INFLUENTEAZA
CRESTEREA SI DEZVOLTAREA
FACTORI GENETICI:
Fiecare din cele 100.000 de gene
(mostenite de la cei 2 parinti) influen-teaza
o anumita parte a embrionului si fatului. Nu
toate genele sunt active de la nastere.
Patologia acestor gene determina o serie
de afectiuni: aneu-ploidii,deletii,
translocatii, inversiuni.
 Ereditatea conditioneaza partial
talia definitiva si dimensiunile
copiilor la diferite varste, ca si
ritmul menstruatiei si momentul
instalarii ei.
Copii cu talie mare provin din
parinti care au si ei talie mare.
Factorii genetici au rol in deter-
minarea inteligentei.
 FACTORII DE MEDIU:
 PRENATAL: pot modifica planul genetic
al viitorului organism. Ei actioneaza din
momentul fertilizarii:
1. NUTRITIA: - deficite vitaminice
- carente alimentare
Influenteaza negativ cresterea si dezvol-
tarea.
2. FACTORII MECANICI: anom. de
implantare,oligohidramnios,bride amnio-
tice.
3. FACTORI CHIMICI: alcool, nicotina,
citostatice,antitiroidiene.
4. FACTORI ENDOCRINI: DZ matern,
sdr. adrenigenital.
5. FACTORI ACTINICI: raze X, radium.
6. FACTORI INFECTIOSI: lues conge-
nital,toxoplasmoza(in primele 3 luni).
7. FACTORI IMUNOLOGICI: incompa-
tibilitate de grup sangvin si Rh.
8. ALTI FACTORI: variatii regionale si
sezoniere, rangul nasterii, rasa.
 POSTNATAL: sunt, in parte, aceeasi
care actioneaza si intrauterin:
1. FACTORII RASIALI SI ECOLOGICI:
Sezonul influenteaza cresterea si
dezvoltarea:- primavara-crestere
staturala
- toamna-crestere
ponderala.
2. NUTRITIA: subnutritia cronica are
cele mai nocive consecinte.
3. FACTORII SOCIO-ECONOMICI,
CULTURALI,POLITICI: actioneaza
prin nutritie, igiena, asistenta medica-
la, conditii de locuit, educatie.
4. EXERCITIUL FIZIC: rol favorabil
asupra cresterii si dezvoltarii prin
tonifierea musculaturii, intarirea
articulatiilor, ameliorarea oxigenarii,
facilitarea termogenezei.
5. FACTORII HORMONALI:
-h. somatotrop STH- act. anabolizanta
-h. tiroidieni- intervin in osteogeneza;
-glucocorticoizii - au act. Inhibitorie
asupra cresterii;
-insulina - h. anabolizant;
-glucagonul - h. catabolizant;
-parathormon- intervine in mineraliza-
rea sheletului;
-h. sexuali – au act. anabolizanta.
 EVALUAREA CRESTERII SI
DEZVOLTARII
Se face prin compararea parametrilor
fizici ai copilului cu cei ai altor copii
sanatosi de aceeasi varsta, sex si din
aceeasi zona geografica. Masuratorile au
stabilit curbe dinamice derivate matematic
si numite “percentile” sau “deviatii
standard”. Curbele au aspect gaussian
(“de clopot”). Media va grupa cel mai mare
numar de copii, iar extremele reprezinta
limitele normalului.
 Cele mai folosite modalitati de
evaluare a cresterii si dezvoltarii sunt:
maturitatea scheletica si dentara,
talia,greutatea,perimetrul cefalic,
starea de nutritie,fontanelele.
VARSTA OSOASA: este cel mai fidel
indicator al cresterii. Evaluarea ei
foloseste radiografii ale mainii: se
determina nr. si dimensiunile centrilor
epifizari la varste cronologice date.
Important! Osificarea boltii craniene!
La nastere raman neosificate
fontanelele:
FA (fontanela mare):
- intre osul frontal si oasele parietale
- prezenta la toti nn.
- la nastere- dimensiuni: 3x4 cm.
- in cond.normale se inchide pana la
varsta de 18 luni.
- forma de romb.
 FP (fontanela mica):
-intre oasele parietale si occipital
- prezenta la nastere la 1/3 din nn.
- forma triunghiulara
- dimensiuni: 7/8 mm.
- se inchide inaintea varstei de 4 luni.
 DENTITIA: Calcificarea dentitiei primare
incepe din a 7-a luna de sarcina. Primii
dinti erup, de regula, la 6-8 luni de viata
(incisivii mediani inferiori).
Apoi - in medie, cate un dinte/luna(cei
mandibulari ii preced pe cei maxilari).
La 1 an – cca. 8 dinti.
La 12-18 luni – apare primul premolar
La 18-24 luni - caninii.
La 2ani si 6 luni-3 ani:- al 2-lea premolar;
se completeaza cei 20 dinti ai dentitiei
primare ( “de lapte”).
 DENTITIA DEFINITIVA: incepe cu
molarul “de 6 ani’, fundatie a intregii
dentitii. Cel de-al 2-lea molar apare la
aprox.12 ani. Intre aceste 2 etape se
schimba progresiv dintii “de lapte”. Molarul
al 3-lea (“de minte”) apare dupa
pubertate, la orice varsta, uneori
niciodata.
ERUPTIA DENTARA – este fenomen
normal.Este precedata de hipersalivatie,
prurit local,indispozitie.
Rar - eruptii dificile, cu agitatie, inapeten-
ta, ascensiuni febrile, scaune diareice.
 LUNGIMEA: se masoara cu pediometrul
pana la 6-8 luni, apoi in pozitie verticala.
Lungimea - la nastere: 50 cm.(47-55cm)
apoi adauga – 4 cm. in prima luna
- cate 3 cm. in lunile II-III.
- 2 cm. in luna a IV-a.
- apoi 1 cm./luna, a.i. la 1 an
copilul masoara 70-75cm.
In al 2-lea an- creste cca.12 cm( 1cm/luna)
Talia adulta va fi reprezentata de 2xlung.de
la 2 ani.
 Formule pt. estimarea lungimii la
diferite varste:
Form. Geldrich ( pt. copii peste 2 ani):
L= 80+5XV(varsta in ani).
Cresterea staturala scade rapid in
intensitate dupa varsta de 13 ani la
fete si 15 ani la baieti si inceteaza la
17-19 la fete, iar la baieti poate
continua f. lent, chiar dupa 20 de ani.
Capul reprezinta ¼ din lung. Nn,1/3
la copil de 2 ani,1/8 la copil de 8 ani.
 GREUTATEA: - reflecta cresterea tuturor
dimensiunilor;
- este un indicator valoros
al cresterii.
GN-2,5-3,5 kg.
Scaderea fiziologica in greutate dupa
nastere – 5-10% din GN.
Cresterea in greutate: - -- -
750 g./luna in primele 4 luni
- 500 g./luna in urmatoarele 4 luni
- 250 g./ luna in ultimele 4 luni din 1-ul an.
 LUNGIMEA: se masoara cu pediometrul
pana la 6-8 luni, apoi in pozitie verticala.
Lungimea - la nastere: 50 cm.(47-55cm)
apoi adauga – 4 cm. in prima luna
- cate 3 cm. in lunile II-III.
- 2 cm. in luna a IV-a.
- apoi 1 cm./luna, a.i. la 1 an
copilul masoara 70-75cm.
In al 2-lea an- creste cca.12 cm( 1cm/luna)
Talia adulta va fi reprezentata de 2xlung.de
la 2 ani.
 Formule pt. estimarea lungimii la
diferite varste:
Form. Geldrich ( pt. copii peste 2 ani):
L= 80+5XV(varsta in ani).
Cresterea staturala scade rapid in
intensitate dupa varsta de 13 ani la
fete si 15 ani la baieti si inceteaza la
17-19 la fete, iar la baieti poate
continua f. lent, chiar dupa 20 de ani.
Capul reprezinta ¼ din lung. Nn,1/3
la copil de 2 ani,1/8 la copil de 8 ani.
 GREUTATEA: - reflecta cresterea tuturor
dimensiunilor;
- este un indicator valoros
al cresterii.
GN-2,5-3,5 kg.
Scaderea fiziologica in greutate dupa
nastere – 5-10% din GN.
Cresterea in greutate: - -- -
750 g./luna in primele 4 luni
- 500 g./luna in urmatoarele 4 luni
- 250 g./ luna in ultimele 4 luni din 1-ul an.
 In al 2-lea an – spor mediu lunar de
200-250 g.
Dupa varsta de 2 ani, sporul
ponderal este de aprox. 2-2,5kg/an.
Debutul exploziei cresterii ponderale
pubertare coincide cu cel al cresterii
in lungime.
Formule de evaluare a cresterii in
greutate: form. Herman( pt. copilul
peste 1 an): G=9+2XV (varsta in ani).
 Perimetrul cranian(PC) reflecta, in
primii 2-3 ani, cresterea encefalului.
PC la nastere = 34-37 cm
Se adauga 10-12 cm in primul an, si
10 cm in urmatorii 17 ani.
Perimetrul toracic(PT)
- este cu 1-4 cm. mai mic decat PC la
nastere.( 31-34 cm.)
- egaleaza PC la 1 an(47 cm.)
- apoi creste mai rapid decat PC.
 Perimetrul abdominal(PA)
- 38 cm la nastere
- 44 cm la 1 an
- 46 cm la 2 ani.
Suprafata corporala(SC)- este importanta pt.
posologia medicamentelor.
Alte date somato(antropo)metrice:
- plica cutanata
- circumferinta gambei si ma bratului
- grosimea tricepsului brahial
- diam. pelvin.
- diam. biacromial.
 PUBERTATEA: - este perioada
dezvoltarii caracterelor sexuale
secundare si a maturizarii biologice a
organelor sexuale. Sfarsitul ei
marcheaza debutul in adolescenta
(aici cresterea in lungime inceteaza).
- incepe la 11 la fete si la 12-13 ani la
baieti.
- debutul e influentat de factori
genetici( modelul parintilor), de fact.
climatici( latitudine), de nutritie.
 Debutul pubertatii este marcat de aparitia
menarhei la fete si a pilozitatii pubiene la
baieti.
Apoi apar succesiv:
- la fete: se dezvolta sanii, pilozitatea
pubiana, apoi axilara,apar menstrele,se
modifica morfologic coapsele si trunchiul.
- la baieti: se dezvolta pilozitatea pubiana,
axilara, faciala; se dezvolta testicolele; se
pigmenteaza scrotul, se schimba vocea,
se dezvolta musculatura.
 Fenomenele complexe neuro-endocrine
din timpul pubertatii sunt determinate de
axul hipotalamo-hipofizo-gonadal care va
determina acea “sexualizare psihica”,
proces care va determina intregul
comportament sexual al individului.
Cresterea si dezvoltarea in adolescen-
ta: implica o serie de modificari fizice,
sexuale, la care se adauga adaptari
cogni-tive,emotionale, socioculturale.
(cresterea treptata a independentei,noi
motivatii si comportamente, apar simtul
datoriei si al responsabilitatii).
 DEZVOLTAREA
PSIHOMOTORIE
Cuprinde: comportamentul motor+
comportamentul cog nitiv+ comporta-mentul
verbal+comportamentul social-afectiv.
PRINCIPALELE ACHIZITII LA SUGAR:
 la 1 luna: usoara hipertonie a muschilor
flexori; reflexul de apucare prezent;
reactioneaza global la stimuli; urmareste cu
privirea jucaria in miscare.
 La 2 luni: reactioneaza la sunete;
zambeste persoanelor familiare;
gangureste; urmareste cu privirea.
 La 3 luni: isi tine capul ridicat; isi
recunoaste mama;se joaca cu mîinile;
emite sunete voioase.
 La 4 luni: sade sprijinit perioade
scurte;intoarce capul spre persoana
care vorbeste; rade in hohote daca e
stimulat.
 La 5 luni: deosebeste persoanele
straine de cele cunoscute.
 La 6 luni: se intoarce de pe spate pe
abdomen; trece jucaria dintr-o mana
in alta; sta mult timp in sezut usor
sprijinit.
 La 7 luni: sta in sezut nesprijinit; se
uita dupa jucaria care i-a scapat;
emite silabe sporadice; cauta
contactul familial.
 La 8 luni: isi recunoaste numele;
exprima bucurie; plange cand e
certat.
 La 9 luni: sustinut de axile face
miscari de mers; se ridica singur in
picioare; apuca obiectele cu 2 degete.
 La 10 luni: umbla in 4 labe; intelege
interdictia.
 La 11 luni: merge tinandu-se de
mobila;intelege ordine simple(per. co-
municarii preverbale);primul cuvant.
 La 12 luni: merge tinut de o mana; arata
parti de corp;are vocabularul format din 2
cuvinte cu sens.
DUPA VARSTA DE 1 AN:
 La 15 luni: merge bine; se asaza si se
ridica singur de pe podea;are vocabular
activ format din 4-6 cuv.; solicita atentia.
 La 18 luni: incepe sa alerge; urca si
coboara trepte sustinut; aduce, la cerere,
un obiect familiar; spune 8-10 cuvinte;
cere olita la timp.
 La 21 luni: merge inapoi; form. propo-
zitii din 2 cuvinte.
 La 24 luni: urca si coboara singur
scari; propozitii din 2-3 cuv.; executa
treburi casnice mici.
 La 27 luni: pune intrebari; stie si-si
pronunta prenumele; isi vorbeste
singur cand se joaca.
 La 30 luni: prinde si arunca mingea;
cunoaste sensul pluralului.
 La 36 luni: foloseste alternativ picioa-
rele la urcat; pedaleaza; pune
intrebari; se apropie de alti copii.
 La 4 ani: numara corect 4-5 obiecte;
executa miscari cu dificultate crescan-
da(sarit, catarat); se adapteaza la
programul zilnic fixat de adulti.
 catre 6 ani: functiile motorii sunt sta-
panite fara dificultate; apare gandirea
logica.
 In per.scolara: odata cu detasarea de familie
copilul incepe sa-si petreaca mai mult timp in
afara acesteia, la scoala sau la joaca; apar
situatii conflictuale intre parinti si copii.
 La pubertate si adolescenta: insidios, apar
modificari comportamentale, ce vor defini
comportamentul tanarului; efect.actiuni
independente, creste spiritul de initiativa, se
dezvolta capacitatea de sinteza si
abstractizare;apare interesul pt.sexul opus
Este per. de efort educational maxim, cu
imprimarea unei discipline in munca si gandire.
 NUTRITIE SI ALIMENTATIE
PEDIATRICA
NUTRITIA = totalitatea proceselor
fizico-chimice de asimilare si dez-
asimilare a alimentelor in orgs.
prin care se asigura nevoile de
crestere si dezvoltare corespunza-
toare varstei, o activitate fizica si
intelectuala adecvata, promovand
o buna stare de sanatate.
 NECESITATILE ENERGETICE
(CALORICE):
Valoarea energetica a alimente-
lor se exprima in kilojouli(kj) sau
kilocalorii(kcal).
O kilocal.reprez.cant de caldura
necesara pt.a creste temp. unui
litru de apa de la 14,5°C la 15,5°C
1 kcal = 4,184 kj.
 Surse de energie principale pt.
orgs. sunt: glucidele si lipidele.
1g.proteine furniz. aprox. 4 kcal.
1g.lipide furniz. aprox. 9 kcal.
1g.glucide furniz. aprox. 4 kcal.
Necesitatile energetice la copil
treb. sa acopere cheltuielile zilnice
necesare pt.: metab. de intretinere+pt.
proc. de termoreglare+pt. activitatile
fizice +pt.nevoile de crestere.
 METAB. DE INTRETINERE= METAB.
BAZAL+ NEVOI DE FUNCTIONARE

NECESITATI ENERGETICE GLOBALE

- nn. - 80 kcal/kg/zi
- 1-3 luni - 120 kcal/kg/zi
- 3-6 luni – 110 kcal/kg/zi
- 6-12 luni – 100 kcal/kg/zi
- copil mic – 90 kcal/kg/zi
- prescolar – 80 kcal/kg/zi
- scolar – 50-60 kcal/kg/zi
APORTUL ENERGETIC GLOBAL:
- 1-3 ani – 1300 kcal/zi
- 4-6 ani – 1700 kcal/zi
- 7-9 ani – 2200 kcal/zi
- 10-12 ani – baieti 2700 kcal/zi
- fete 2300 kcal/zi
- 13-15 ani - baieti 3100 kcal/zi
- fete 2600 kcal/zi
- 16-19 ani – baieti 3600 kcal/zi
- fete 2800 kcal/zi.
 Accelerarea cresterii in per. prepu-
bertara necesita un aport caloric supli-
mentar.
La un aport caloric de 40 kcal/kg/zi
cresterea ponderala se opreste.
Ratia alim. hipercalorica la sugar det.
stimularea sistemului enzimatic al lipido-
genezei, ceea ce va duce la hipertrofia si
hiperplazia celulelor adipoase in perioada
de sugar. Aceasta va determina obezitate
precoce, cu prognostic nefavorabil.
 Ratia alim. hipocalorica va
deprima sistemul nervos simpatic,
copilul va economisi energia pt.
nevoile de intretinere si termoge-
neza. Aceasta va fi urmata de
diminuarea pana la oprire a
cresterii ponderale si staturale cu
aparitia malnutritiei.
 NECESARUL DE APA:
Cantitatea de apa din orgs. este invers
proportionala cu varsta:
- la embrion apa reprez. 90% din
greutatea corporala
- la copil – 70-75%
- la adult – 60-65%.
Turnover-ul apei la sugar este mai rapid
decat la adult. Ca urmare, si necesarul de
apa/ unitate de greutate este mult mai
mare ca la adult( de cca. 3 ori mai mare).
 Nevoile de lichide depind de varsta si de
continutul caloric al alimentelor.
La sugar, consumul de lichide se
realizeaza prin:
- pierderi insensibile care se raporteaza
la suprafata corporala mare a sugarului;
- incapacitatea de concentrare a urinei
cu pierderi urinare care depasesc 40-50%
din vol. de lichide ingerat;
- temp. ambianta crescuta/fototerapie;
- cond. patologice( pierderi digestive,
lipsa de aport).
 ROLUL APEI IN ORGANISM:
 intra in compozitia celulelor si tesuturilor;
 reprez. mediul intern in care se desfasoa-ra
reactiile biologice;
 intervine in reactiile de cataliza, hidroliza,
tamponare;
 realizeaza solutii;
 reprez. calea de transport a numeroase
substante;
 intervine in termoreglare;
 face leg. intre mediul intern si cel inconju-rator.
 NECESARUL DE PROTEINE:
Sursa de proteine in primele luni
de viata este exclusiv lactata.

Alimentatia naturala ofera

sugarului un aport proteic ideal
d.p.d.v. cantitativ si calitativ.
Laptele de vaca are un aport
proteic crescut dar utilizare
 In alimentatia diversificata se
recom. ca 50% din prot. din alim.
sa fie de orig. animala( lapte,
carne,oua,branza,peste).
Nevoile de proteine:
 La sugarul alim. exclusiv la san(in
primele 6 luni) : 1,8-2,3 g/kg/zi.
 Sugar alim. artificial : 3-3,5 g/kg/zi.
 Peste 6 luni : 1,5-2 g/kg/zi.
 Rolul proteinelor in organism:
 constituenti ai tuturor celulelor;
 asigura reinnoirea tuturor celulelor si
tesuturilor;
 intra in compozitia hormonilor si enzi-
melor;
 asigura forta fizica si intelectuala;
 intra in compozitia anticorpilor, asigu-rand
apararea orgs. impotriva infectiilor;
 mentine pres. coloid-osmotica si echilbrul
acido-bazic;
 rol de transportor pt. unii ioni (Cu, Co,
Ca, Fe, I, Zn), sau al unor pigmenti
(bilirubina).
 pot deveni sursa energetica
(neeconomica insa).
Deficitul aportului proteic:
- incetinirea cresterii;
- scade sinteza de enz.,h.,Ig.
- apar edeme hipoproteice si
malnutritia proteica.
 Excesul de aport proteic:
- tulb. digestive( diaree de putrefactie);
- suprasolicitarea functiei renale(cata-
bolismul proteic crescut va det. form. de
uree in cantitate mare ce treb. eliminata
renal, solicitand ,astfel, rinichiul);
- amoniul rezulta din catabolismul proteic
si este neurotoxic in cant. mare; daca
amoniemia este crescuta timp indelungat
va determina un coeficient de inteligenta
scazut la acel copil;
- se formeaza celule mari care se vor
incarca, ulterior, cu grasimi.
 NECESARUL DE LIPIDE
Surse de lipide pt. orgs.: alim. de orig.
animala si vegetala.
Lipidele alimentare sunt reprezentate de
trigliceride, fosfolipide, colesterol, derivati
metabolizati ai grasimilor (AG saturati, AG
nesaturati, glicerol, corpi cetonici).
AG polinesaturati de tipul acid linoleic,
acid arahidonic sunt esentiali, adica nu
pot fi sintetizati de catre orgs., sursa lor
fiind exogena.
 Trigliceridele pot fi:
- cu lant scurt (au putere calorica
scazuta – 5,3 kcal/g)
- cu lant mediu (cu putere calorica
medie - 8,3 kcal/g)
- cu lant lung (cu putere cal. mare – 9
kcal/g).
TG cu lant scurt si mediu se absorb
usor digestiv. De aceea intra in
compozitia unor preparate dietetice
pentru sugari.
 Rolul lipidelor in organism:
 principala sursa de energie pt. orgs.
 participa la formarea unor celule si
tesuturi (membrane celulare, tes. nervos);
 intra in structura unor hormoni,
prostaglandine, leucotriene,anticorpi;
 rol in mentinerea integritatii tegumentelor
si fanerelor;
 transporta taurina care este absolut
necesara integritatii fotoreceptorilor;
 favoriz. absorbtia vitaminelor liposolubile;
 rol antitoxic.
 Minimum de lipide in ratia alimentara:
1,5 g/kg/zi.Lipidele acopera 35% din
ratia calorica.
Nu se suprima colesterolul alimentar
in perioada de sugar pt. ca este nece-
sar pt. dezvoltarea SN.
Carenta de lipide in alimentatie
determina: oprirea cresterii;lez.trofice
ale pielii,fanerelor si mucoaselor,lez.
oculare; creste adezivit. plachetara.
 Excesul de lipide in alimentatie
determina: obezitate; steatoza
hepatica; diaree.
Excesul de AG nesaturati – carenta
de vitamina E si hemoliza.
Excesul de AG esentiali – formare
de calculi biliari.
 NECESARUL DE GLUCIDE
Glucidele trebuie sa asigure 25-55% din
aportul caloric total.
Glucidele sunt reprez. de:
- monozaharide( glucoza, fructoza, galactoza)
- polimeri ai glucozei, dizaharide (mal-
toza,lactoza, zaharoza)
- polizaharide(amidon, glicogen, fibre
alimentare).
Lactoza este principalul glucid din lapte.
 Fibrele alimentare sunt reprezentate
de celuloza, hemiceluloza, pectine,
lignina. Ele intra in alimentatia
sugarului de la varsta de 4-5 luni.
Aportul scazut de fibre alimentare
favorizeaza o serie de boli ca:
ateroscleroza, dislipidemii, litiaza
biliara, diabet, obezitate,cardiopatie
ischemica,apendicita, diverticulita, cc.
de colon.
 ROLUL glucidelor in orgs.:
 principala sursa de energie;
 rol plastic: intra in structura glicoprot.,
glicolip.,participa la procesul de
mielinizare si dezvoltare a creierului;
 sursa de caldura pt. organism;
 sustinerea activitatii musculare.

Excesul de glucide determina: obezi-

tate, diabet zaharat, carii dentare.
 NECESARUL DE SUBSTANTE
MINERALE:
Este mai mare in perioadele de
crestere ale organismului,efort fizic,
stari febrile.
SODIU:-principal cation extracelular
- nevoi pt.sugar:1-2mEq/kg/zi.
-surse:lapte de vaca,lapte
matern,legume, fructe, carne ,peste.
-rol:in mentinerea echilibrului
acido-bazic,a pres. coloid-osmotice.
CLOR:-este anion extracelular;
-necesar: 0,3-0,5 g/zi.
POTASIU:- principalul cation intrace-
lular;
- nevoi: 2,5 mmol/100cal.
- surse:carne,lapte,cartofi, fructe.
- rol: - in mentin. echilibrului acido-
bazic,a pres. coloid-osmotice.
- intervine in contractia musculara
CALCIU:- principal constituent al osului;
-rol: - reglarea excitabilitatii neuro-musc.;
- participa la procesele de coagulare;
- activ. tripsina si lipaza pancreatica;
- transmite influxul nervos;
- mentine echilibrul acido-bazic;
- realiz. contractia miocardului.
- surse: - lapte si derivate de lapte;
-oua,peste,carne,zarzavaturi,fructe
- nevoi: 400-600mg/zi pt. sugar
- deficit de calciu: rahitism, tetanie, osteo-
poroza, mineraliz. deficitara a dintilor.
FOSFOR: - este constituent principal al
oaselor si muschilor;
- surse:lapte,carne,peste,
viscere,galbenus de ou.
Absorbtia si eliminarea fosforului din
organism este dependenta de
vitamina D.
Raportul Ca/P in organism este de 1,7
la nastere si creste la 2 la adult, raport
ce nu se regaseste in majoritatea
surselor alimentare.
FIER: - intra in structura Hb,mioglobinei,a
unor enzime celulare, citocrom C, ATP.
- necesar: 8-15 mg/zi la prematuri; 5-
9 mg/zi la sugar cu GN normala; peste 4
luni- 0,5-1 mg/kg/zi; la pubertate 12-24
mg/zi.
! Rezervele de Fe ale organismului se
constituie in ultimele luni de sarcina. Ele
acopera nevoile sugarului in primele 3-
4luni de viata. De aceea prematurii nu au/
au rezerve reduse de fier la nastere.
- surse:carne,ficat,galbenus de
ou,lapte,legume,fructe.
 Carenta de Fe – anem. hipocroma,
microcitara.
 Excesul de Fe in tesuturi – hemosideroza.

CUPRU: - rol in sinteza Hb;

- stimuleaza cresterea;
- surse: ficat,carne,peste,nuci,legume.
FLUOR: - intra in structura dentara si
osoasa.
- deficitul de fluor – carii dentare;
- surse: alim. vegetale,apa de baut.
MAGNEZIU: - este cation intracelular;
-surse: din abundenta in legume verzi;
- rol: - in metabolismul Ca;
- scade excitabilitatea neuro-
musculara;
- favoriz. patrunderea vitam.B6 in
celula nervoasa;
- are actiune trofica vasculara.
- necesar: 60 mg/zi pt. sugar; 300-400
mg/zi la adolescent.
- deficit de Mg: convulsii,osteoporoza,
diaree.
ZINC: - constituent al unor metaloenzime si al
unor depozite hepatice;
- se gaseste in cantit. mare in
colostru;
- are efect protector impotriva
acrodermatitei enteropatice descrisa la
sugarii intarcati.
IOD: - rol : in sinteza h. tiroidieni; in metab.
energetic.
- surse: sarea de bucatarie imbogatita cu
iod;
- absenta in alim.- gusa endemica.
 NECESAR DE VITAMINE
VITAMINA A (retinol):
-rol: - la niv. celulei retiniene;
- in troficitatea mucoaselor si
tesuturilor;
- in proc. de crestere ale oaselor si
dintilor.
- surse: lapte,untura de peste,ficat,
galbenus de ou,morcov,spanac,
varza,ardei.
VITAMINA D: - rol: in metab. fosfo-calcic,
ca factor antirahitic.
- surse: - exogene: ou,lapte,unt,ficat,
ulei de peste.
- endogene: sinteza in piele sub
actiunea razelor UV.
- nevoi: 400-800 UI/zi.
VITAMINA E (tocoferolii):
- rol:-antioxidant,in metab. si functia org.
de reproducere, ale glendelor endocrine,
muschi, SN, in procesele de crestere.
-surse:plante verzi,orez,griu,drojdie de bere.
VITAMINA K (K1-7):
- rol: - in proc. de coag. a sangelui;
- in biosinteza colesterolului.
- surse: - spanac,urzici,ficat de porc..
VITAMINA C (acid ascorbic):
- rol: - in formarea colagenului, substantei
intercelulare.
- favoriz. absorbtia fierului.
- surse: citrice, fructe, legume verzi. Se
distruge prin preparare termica a alim.
Deficit – scorbut. Excesul – oxalurie.
VITAMINA B1: - rol in asigurarea
functiei SN; rol in proc.de oxidoredu-
cere.
- surse: cereale,ficat,peste,carne,oua.
VITAMINA B2: - rol: in proc. de
oxidoreducere; in functionarea SNC, a
aparat. vizual, a epidermei.
- surse; lapte,oua,viscere, crustacee,
fasole, mazare verde,spanac,rosii.
VITAMINA B6: - rol in proc. de oxido-
reducere.
- surse: cereale, legume
verzi,carne,peste,galbenus de ou;
- deficit de B6: convulsii,anem. hipo-
croma.
VITAMINA B 12: - rol in hematopoieza
- surse: ficat, creier,splina, crustacee.
- deficitul de B12 – anem.pernicioasa.