ALIMENTATIA

COPILULUI
ALIMENTATIA
SUGARULUI
 ALIMENTATIA COPILULUI
ALIMENTATIA SUGARULUI
In primele 4 luni de viata→alimentatia
este exclusiv lactata.
Dupa modul de alimentare a sugaru-
lui se descriu 4 tipuri de alimentatie:
ALIMENTATIE NATURALA: alim.
cu lapte exclusiv matern in primele
4-6 luni de viata.
ALIMENTATIA ARTIFICIALA: alim. in
primele 4 luni de viata cu laptele altei
specii, de obicei un lapte adaptat, avand
ca sursa laptele de vaca.
ALIMENTATIA MIXTA: alim. in primele 4
luni de viata cu lapte de mama+ un
preparat de lapte adaptat, atunci cand
secretia lactata a mamei este insuficienta.
ALIMENTATIA DIVERSIFICATA: trecerea
terptata de la o alim. exclusiv lactata la o
alim. variata. Sugarul primeste si alim.
nelactate, de consistenta semisolida, ca o
etapa de trecere spre o alim. completa.
 ALIMENTATIA NATURALA
Calitatile superioare ale laptelui de
mama:
1. Furnizeaza o ratie alim. echilibrata.
Cuprinde toate principiile nutritive
necesare dezvoltarii somatice si
cerebrale a copilului.
2. Asigura protectia antiinfectioasa si
antialergica.
3. Permite adaptarea automata la nevoile
nutritionale ale copilului.
4. Creaza o legatura afectiva
fundamentala(mama-copil).
5 Are implicatii economice foarte
importante.
6 Asigura prevenirea malnutritiei
protein-calorice.
 Compozitia laptelui de mama:
Laptele de mama se prezinta in 3
variante: colostru,lapte de tranzitie
si lapte matur.
COLOSTRUL: - este un lichid galbui;
- este secretat din ultimul trim. de
sarcina si cateva zile dupa nastere
- este produs in cantitate de 10-
100ml/zi. Secretia creste in fiecare zi
progresiv. Compozitia se modifica
treptat spre laptele de tranzitie si apoi
matur.
Caracteristici(colostrul):
- are densitate crescuta;
- este bogat in proteine;
- are continut scazut in lactoza,grasimi
si vitamine hidrosolubile;
- are vitamine liposolubile si Ig in cant.
mai mare decat laptele matur; Ig.asig.
aparare antiinfectioasa;
- este laptele cel mai bine suportat in
perioada neonatala de catre rinichiul
imatur.
LAPTE DE TRANZITIE:
- dureaza de la ziua 4-6-a pana la
ziua 10-30-a de viata;
- creste concentratia de lactoza,
fosfor,vitamine din complexul B;
- scade concentratia de proteine si
saruri minerale.
 LAPTE MATUR:
- se formeaza intre a 10-30-a zi dupa
nastere;
- compozitia lui nu este constanta pe
parcursul aceleiasi lactatii,in cadrul
aceluiasi supt si intre cei doi sani ai
mamei. Laptele de mama este mai
apos la inceputul suptului(atenueaza
senzatia de sete a sugarului) si mai
bogat in grasimi la sfarsitul suptului
(da senzatia de satietate sugarului).
Laptele matern contine:
87-95% apa
5-13% substanta uscata (proteine,
glucide,lipide,saruri minerale).
Laptele uman este un lapte de tip
albuminos.
 PROTEINELE din laptele de mama:-
nu sunt influentate de variatiile
aportului alim. al mamei.
- reprezinta 9-13 g/l pt. laptele matur;
- sunt alcat.din- cazeina 40%
- prot.lactoserului 60%
Acest raport(40/60) s-a demonstrat a
fi variabil in functie de momentul
lactatiei.
 Cazeina: - este o fosfoproteina
- este usor de digerat
(este dispersata in micelii mici);
- contine taurina (f. imp.
in dezvoltarea creierului si meta-
bolismul colesterolului).
Proteinele lactoserului:
1. Alfalactalbumina- intervine in
digestia lactozei;
2. Lactoferina: - este o glicoprot.
-are rol – bacteriostatic
- in absorbtia Fe►protectia
sugarului alimentat la san impo-
triva anemiei feriprive in primele
6 luni de viata.
3. Albuminele serice: conc. este
max. in colostru.
4. Ig. din laptele de mama:IgA secretor,
IgM,IgG,IgE.
IgA secretor - este diferit de IgA seric
- se gaseste in cant. foarte mare in
colostru;
- are rol in apararea antiinfectioasa a
nn.,atat la nivelul mucoasei digestive cat
si respiratorii;
- nu impiedica colonizarea tub. dig.cu flora
saprofita.
In caz de deficit de IgA secretor in laptele
matern este favoriz. aparitia inf. resp. si a
diareilor cronice.
5. Enzimele din laptele matern:
- rol in digestia laptelui si in
apararea antiinfectioasa;
- sunt: - lizozimul – rol bactericid
- alfa amilaza
- lactoperoxidaza – rol
bactericid asupra E.coli si
Salmonelei.
 Glucidele (hidratii de carbon) din
laptele uman:
- in cant. de 70 g/l – 60 g/l lactoza
- 10 g/l
oligozaharide
Lactoza este un dizaharid
(glucoza+galactoza). Reprezinta
principalul constituent osmotic al
laptelui.
Oligozaharidele au rol in apararea
antiinfectioasa. Reprez. factor de
 Lipidele din laptele de mama:
- in cant. de 38-40 g/l
- sunt alcatuite din TG (98%),
colesterol,fosfolipide,AGL.
Laptele matern contine AG polinesaturati
cu lanturi lungi in cantitate mare.
Dintre AG din laptele matern cel mai imp.
este acidul linoleic. Acesta este in
cantitate de 5 ori mai mare decat in laptele
de vaca.El intervine in maturarea SN a
copilului.
 Sarurile minerale din laptele matern:
- 2 g/l(Na,Ca,P,Fe,Cu,Zn,Mg,Se,Mn,Mo);
- Na – este in cantitate mai mica in laptele
matern. Ca urmare scade riscul de HTA.
- Ca si P sunt in cant. de 3 ori mai mica
decat in laptele de vaca, dar sunt in raport
optim absorbtiei Ca. (Ca/P este2/1 in l.m.
si 1,2/1 in l.v.).
- Fe este in cant. mai redusa in l.m. fata de
l.v., dar cu absorbtie foarte buna.
 Vitaminele din laptele de mama:
- variaza in raport cu aportul lor in
alimentatia mamei.
Vitamina A: 1000 ui/L- este cantitate
suficienta pt. a proteja nn. de infectiile
cutanate.
Vitamina D:- D3-22UI/l-cantitate
insuficienta pt. a proteja sugarul de
aparitia rahitismului.
- sulfat de vitamina D1 care
este hidrosolubila; este in cant. de 850 UI/l
cantitate suficienta pt. a proteja sugarul
alim. natural impotriva rahitismului.
Vitamina K – in cant. mica in colostru.
De aceea se adm. Vit.K fiecarui nn.,
in doza de 0,5-1 mg, pt. a preveni
aparitia bolii hemoragice a nn.
Vitamine din grupul B:
- B1,B3,B6 – in cant. mica in l.m.
- B2, B12 –in cant. suficienta in l.m.
Vitamina C–acopera nevoile sugarului.
Alte substante ale l.m.: hormoni,PGE2
si F2; subst.exogene excretate prin
 FACTORI DE PROTECTIE
ANTIINFECTIOASA AI LAPTELUI
MATERN:
Factori celulari( macrofage,
PMNn,limf.),Ig,lactoferina, lizozim,
lactoperoxidaza,fractiunea C3,C4,
factor antistafilococic( inhiba
cresterea Staf. auriu); subst. cu rol
antiviral; factori bifidus( favoriz.
coloniz. intestin. gros al sugarului
alim. la san cu lactobacilul bifidus).
GLUCIDELE din l.v. - sunt in cant. mai
redusa decat in l.m. →l.v. se va zahara
5% inainte de a fi administrat.
LIPIDELE din l.v.- sunt reprez. de o cant.
mai mare de AG saturati(74%), fata de AG
nesaturati(26%).
SARURILE MINERALE
– in cant. de 2 ori mai mare in l.v.
determinand osmolaritatea crescuta a l.v.
- raport Ca/P inadecvat ceea ce det.
absorbtie intestinala redusa de Ca.
L.v. se va adm. sugarilor dupa fierbe-
re-are un continut microbian
crescut.
Toate aceste deosebiri fata de l.m.
fac din l.v. un aliment nerecoman-
dabil sugarilor pana la 6 luni.
Prematurul sau sugarul de prim
trimestru,daca nu poate fi alimentat
natural,va fi alimentat cu o formula
de lapte adaptata pt. sugari (lapte
dietetic pt. sugari).
 FORMULE DE LAPTE:

Se administreaza in urmatoarele
situatii:
- hipogalactia materna;
- mame cu activ. socio-profesionala
care nu-si pot permite o alaptare
prelungita;
- sugari din leagane.
Desi sunt apropiate calitativ de
compozitia l.m.(prin interventia com-
plexa a producatorului),form. de lapte
nu vor fi niciodata identice ca rezulta-
te cu cele ale l.m.
 Form. de lapte se prepara din l.v. care
sufera importante transformari.
Laptele adaptat se prezinta sub forma de
pulbere (granule),se prepara instant (fara
preparare termica),nu necesita nici un fel
de adaos.
Valoarea calorica e apropiata de a l.m.
Prin indepartarea unei cant. de saruri
minerale, are osmolaritatea mai mica
decat a l.v.,protejand functia renala redusa
a sugarului mic.
 Glicidele sunt reprez. de lactoza.
 Lipidele animale sunt inlocuite cu
lipide vegetale (floarea soarelui,soia,
cocos,germeni de griu).
 Se adauga vitamine si oligoelemente
in cant. egale cu necesarul zilnic al
sugarului.
 TIPURI DE FORMULE
DIETETICE
 FORMULE DE START(de inceput):
- pt. sugari 0-4 luni
- pot fi – adaptate: Humana1,Nutrilon,
NAN1.
- partial adaptate:difera de
prep. adaptate prin compozitia in
glucide→se adauga polizaharide la
lactoza(amidon sau dextrinmaltoza):
Milumil1, Similac.
 FORMULE DE CONTINUARE:
- pt. sugari cu varsta peste 4 luni;
- se adm. in paralel cu diversificarea
alimentatiei pana la varsta de 1 an:
Aptamil2,Bebelac2, Milumil2,NAN2.
 FORMULE SPECIALE(adevarate
preparate medicament-se folosesc in
diferite afectiuni):
- formule cu continut redus in
lactoza/fara lactoza:Milupa HN 25,
- preparate din soia(lipsesc lactoza si
prot. din l.v.):Alsoy, Nutricare-Soia.
- formule hipoalergenice(sursa de
proteine:hidrolizat proteic):NAN H.A.
- formule speciale pt. prematuri:
Alprem,Pre-aptamil,Humana-pre.
 TEHNICA ALIMENTATIEI
ARTIFICIALE
PRINCIPII de introducere a
alimentatiei artificiale:
- noul aliment se introduce cand
sugarul este in deplina stare de
sanatate;
- fiecare aliment nou se va introduce
treptat,prin tatonarea tolerantei
digestive.
 Alimentatia artificiala a sugarului impune
respectarea unor masuri de igiena
suplimentara fata de alim. naturala, in
ceea ce priveste pastrarea,prepararea si
manipularea vaselor necesare prepararii
laptelui praf (biberoane,tetine).
Sugarul este pregatit ca si in cazul alim.
naturale.Nu va fi alimentat culcat in pat pt.
ca exista riscul aspirarii laptelui in caile
respiratorii si exista posibilitatea aparitiei
otitei.
Biberonul se tine oblic a.i. tetina sa fie
plina cu lapte.
 La sugarul alimentat cu lapte de vaca:
la sugarul mic NU se da lapte de vaca
integral,ci diluat cu mucilagiu de orez:
- in prima luna dilutia este de ½ (o parte
lapte,o parte apa de orez 2-3%, indulcit cu
5% zahar);
- in a 2-a luna dilutia este de 2/3 (2 parti
lapte,o parte M.O. + 5% zahar);
- in luna a 3-a dilutia este de ¾ (3 parti
lapte,o parte M.O.+ 5% zahar).
- din luna a 4-a se poate da lapte de vaca
integral ( cand nu se poate adm. un
preparat de lapte adaptat).
 ALIMENTATIA MIXTA
Este acceptata in urmatoarele
situatii:
 nn nu depaseste GN dupa 15-20 zile
de viata.
 apoi sporul ponderal este sub 150
g/sapt.
CONTRAINDICATIILE alim. naturale:
C.I. materne permanente: TBC pulmonar
activ, septicemie,eclampsie, neoplazii,boli
psihice grave, IRen.,IC, DZ decompensat,
tireotoxicoza, sarcina peste 20 sapt.,
trat.cu citostatice,diazepine, anticoagulan-
te; mama cu Ag HBs pozitiv, HIV pozitiv.
C.I. materne tranzitorii: infectii ale sanilor,
ragade mamelonare sangerande,inf.acute
tratate ca antibiotice (cloranfenicol, tetraci-
clina,metronidazol,sulfamide,
nitrofurantoin).
 C.I. permanente din partea copilului:
galactozemie, intoleranta secundara la
AG nesaturati.
C.I. tranzitorii din partea copilului: sd.
icteric cu BI crescuta.
 ALIMENTATIA ARTIFICIALA
COMPOZITIA LAPTELUI DE VACA:
- apa 87,5%
- substanta uscata 12,5%
Este un lapte cazeinos –precipita in
flocoane mari;
-necesita un
timp mai mare pt. digestie.
 PROTEINELE din l.v.:
- 34 g/l;
- l.v. este de 3 ori mai bogat in
proteine decat l.m. Excesul de prot.
este transformat la niv. ficatului
determinand hipertrofie hepatica.
- se solicita rinichiul pt. excretia
incarcaturii osmotice mari(uree)
determinand hipertrofie renala.
- cazeina reprez. 80% din prot. l.v.
- Proteinele lactoserului:
- imp.este βlactoglobulina – ea este
puternic antigenica. Este incriminata in
alergia la prot. l.v.
- Lactoferina este in cant. Redusa in
l.v.→aparitia anemiei feriprive la sugarii
alimentati cu .l.v.
- Ig din l.v. sunt distruse de enzimele
proteolitice ale sugarului.
- Prot. ce nu se absorb din l.v. determina
dezv. la nivelul colonului a unei flore de
putrefactie bogata in E.coli.
 Inainte de a trece la alim. mixta sau
artificiala se elimina 3 posibilitati:
 Erori in tehnica alaptarii (aerofagie,mese
administrate la intervale mari de timp).
 Factori materni de hipogalactie ce pot fi
corectati (dieta saraca in lichide, program
de odihna pt. mama,reducerea starii de
incordare a mamei, negolirea sanilor dupa
fiecare supt).
 Boli severe ale nn sau sugarului care nu
este capabil sa suga la san.
 In caz de hipogalactie reala se trece
la alim. mixta.
Alimentatia mixta poate fi:
- complementara
- alternativa.
Metoda complementara:
- copilul suge la ambii sani, apoi se
completeaza masa cu lapte praf.
- este o metoda fiziologica.
 Metoda alternativa: se alterneaza
o masa de san cu una de lapte
praf.
Dezavantaj: in timp scurt secretia
lactata scade si mai mult ( laptele
stagneaza mult in sani).
Laptele nou introdus se adm. cu
lingurita si nu cu biberonul, pt.a
mentine secretia lactata.
 ALIMENTATIA DIVERSIFICATA
Diversificarea pt. sugarul eutrofic
si alimentat la san se incepe la 6
luni.
Pt. sugarul alimentat artificial,
diversificarea se incepe la 3,5-4
luni.
 Reguli pt.diversificarea
alimentatiei:
 diversificarea incepe cu copilul in
perfecta stare de sanatate;
 se introduce alimentul nou pro-
gresiv,prin tatonarea tolerantei
digestive;
 alimentul nou se adm. cu
lingurita;
 nu se adm. simultan 2 alimente noi;
 daca la introducerea unui aliment nou
apar semne de intoleranta digestiva
(diaree, varsaturi), atunci se suprima
acel aliment 1- 2 saptamani, pana la
refacerea digestiva si apoi se va
incerca reintroducerea lui cu prudenta
 nu se insista cu introducerea unui
aliment nou daca sugarul il refuza.
Exista riscul anorexiei psihogene la
sugar.
 Alimente pt. diversificare:
 Fructe (citrice, mere, morcov)
- bogate in vitamine, saruri minerale,
continut hidric;
- se adm. ca suc de fructe,de la 6 la 8
saptamani.
- doza se creste treptat de la cateva
picaturi la 30-60 ml/zi,in 2 prize.
- dupa 4 luni:sucuri de rosii,struguri,
caise.
- dupa 6 luni: suc de pere pergamute.
- dupa 4 luni: pireuri de fructe (mere,
banane, piersici).
- dupa 6 luni: compoturi de fructe
(zeama si pulpa de fructe pasata).
- dupa 5 luni la pireul de fructe se
poate adauga fie fainos indulcit cu
zahar, fie 1-2 lingurite de branza de
vaci.
Ca urmare se va inlocui o masa de
lapte cu una de fructe.
 NU se dau copilului sub 1 an :
zmeura, capsuni, fragi. Sunt
alergizante.
 masa de fructe se adm. imediat
ce este preparata.
 nu se incalzeste pt. ca se
inactiveaza vitaminele.
 Legumele:
- se introduc in alimentatie de la 4
luni;
- morcovi, cartofi, patrunjel, telina,
pastarnac, spanac,dovlecei, rosii,
ardei grasi, ceapa.
- se adm.ca: - supa de zarzavat
strecurata, apoi se adauga fainos si
ulei vegetal;
- piure de legume + unt
si lapte (dupa varsta de 5 luni).
 Fainoasele: - au valoare energetica
mare.
!!! Faina de griu, orz, secara
contine gluten - o proteina
alergizanta pt. mucoasa intestinala
a sugarului (putand produce un
sdr.celiachiform).De aceea se va
introduce in alim. sugarului dupa
varsta de 8 luni!!!
 Carnea: - are continut crescut in
aminoacizi esentiali, saruri minerale,
vitamine.
- carnea de pui sau vita – se adm de
la 5 luni, in supa de zarzavat sau
piureul de legume, de 3-4 ori pe
saptamana (sub forma de carne fiarta
si fin tocata sau mixata).
- dupa 6 luni – ficat de pasare;
- dupa 8-9 luni – perisoare de carne,
ciorba acrita cu bors sau lamiie.
- dupa 10 luni – peste alb: salau,
pastrav,stiuca.
- dupa 1 an – chiftelute de carne preparate
in ulei.
- dupa 3 ani – carne de porc sau oaie.
- dupa 6 luni – galbenus de ou fiert tare
( de 2 - 3 ori/saptamana).
- dupa 1 an – albusul de ou (este
alrgizant).
- dupa 5 luni – branza de vaci ( in piureul
de legume sau OP+BV).
- dupa 8-9 luni – mamaliguta cu branza
de vaci.
- dupa 5 luni – iaurt preparat in casa si
zaharat 5%.
- dupa 8 luni se adauga si biscuiti.
Diversificarea este ablactarea in
trepte.
PROBLEME ALE ALIMENTATIEI SUGARULUI IN
PRIMUL AN DE VIATA
INCIDENTE IN ALIMENTATIA
NATURALA:
INCIDENTE DATORATE MAMEI:
1. Engorjarea sanilor : apare in primele zile
dupa nastere cand se produce “furia laptelui”.
Sanii se maresc mult de volum,devin grei si
durerosi,subfebrilitate. Sugarul nu mai poate
apuca mamelonul in gura; se form. un cerc
vicios.
 Se recomanda – golirea manuala a sanilor;
- comprese calde pe san;
- adm. de ocitocina.
2. Mastita: este produsa de stafilococul auriu.
Se recomanda trat. cu antibiotice.
3. Mamelonul ombilicat sau scurt:
- poate determina abandonarea alaptarii;
- se datoreaza faptului ca sanul nu a fost
pregatit in timpul sarcinii.
4. Hipogalactia – se verifica daca e reala prin
“proba suptului”. Se va accepta ca fiind reala
numai daca se coreleaza cu o curba
ponderala nesatisfacatoare.
 Incidente din partea sugarului:
1. Malformatii ale cavitatii bucale a
copilului: vor determina supt
imposibil. Se va adm. lapte de
mama cu biberonul sau cu
lingurita.
2. Prematurii care nu au reflex de
supt sau de deglutitie vor fi hraniti
prin gavaj sau cu biberonul cu
lapte de mama ( este cel mai bun
lapte pt.prematuri, fiind f. bogat in
proteine).
3. Regurgitatiile sunt eliminari in
cantitati mici de lapte
nemodificat( aprox. 10 ml) in timpul
eructatiilor. Apare la sugarii lacomi,
care inghit aer in timpul suptului.
4. Varsaturile – apar tot la sugarii
lacomi cu reflux gastro-esofagian;
- apar intr-o ora dupa alaptare;
- sunt diferite de varsaturile de
origine organica;
- tratament: - pozitia sugarului pe
plan inclinat la 30°; antispastice.
5. Colicile abdominale: - sunt dureri
abdominale aparute brusc si insotite de
agitatia sugarului, cu tipat strident,
congestia fetei, emisie de gaze.
-apar in primele 4 luni de viata.
6. Diareea postprandiala (diareea de san):
sunt scaune moi,de culoare galben-
verzuie, emise in jet,cu zgomot,in timpul
mesei sau imediat dupa supt +/- eritem
fesier.Apare numai la sugarii alimentati
natural.Curba ponderala este
ascendenta.
 INCIDENTE IN ALIMENTATIA
ARTIFICIALA SI MIXTA:
1. Anorexia: este consecinta concentratiei
uniforme de lipide in laptele praf.
2. Subalimentatia: apare datorita diluarii
necorespunzatoare a laptelui de vaca
sau a prepararii inadecvate a laptelui
praf.
3. Supraalimentatia: se prepara l.p. in
concentratii mai mari decat cele
corespunzatoare.
4. Colicile abdominale: se datoreaza
prezentei βlactoglobulinei in laptele de
vaca.
5. Constipatia: se datoreaza digestiei
defectuoase a cazeinei din laptele de
vaca.
6. Scaune de fermentatie: datorita
excesului de fainoase.
7. Diareea acuta infectioasa: apare prin
suprainfectia laptelui.
8. Alergia la proteinele laptelui de vaca.
ALIMENTATIA COPILULUI 1-3 ANI
Nevoile energetice in aceasta
perioada sunt: 90 kcal/kg/zi + nevoile
necesare activitatii fizice.
Nevoile de lichide: 90-100ml/kg/zi.
Ratia de proteine: 2g/kg/zi.
Surse de proteine: lapte(500ml/zi); 1
ou la 2-3 zile; 50 g carne de
pasare,vita,peste; ficat,creier; proteine
vegetale.
 Lipide: 4-5 g/kg/zi. Surse: unt, ulei
vegetal,smantana,frisca, margarina.
Glucide: 12 g/kg/zi. Surse: paste fainoase,
gris,piine,mamaliga,orez,biscuiti,fructe, legume,
produse zaharoase.
Legume: cartofi,fasole verde,dovlecei,
mazare,radacinoase,spanac,conopida,rosii.
Sub 2 ani NU se dau : fasole uscata,varza.
Copilul va prima 3 mese principale si 2
gustari/zi.
ALIMENTATIA COPILULUI PRESCOLAR
Se vor asigura zilnic prin alimentatie:
- 80 kcal/kg/zi ( 15-18% proteine, 25-
30% lipide, 55-60%glucide);
- lichide 80 ml/kg/zi;
- proteine : 2 g/kg/zi din care 2/3
prot. de orig. animala si 1/3 prot. de
orig. vegetala.
Surse de proteine: lapte si produse
lactate, carne (de pasare,vita,porc,
peste,mezeluri), oua(1 ou la 2 zile)
 Lipide: - 2-3 g/kg/zi. Surse: unt,
smantana, margarina,frisca,uleiuri
vegetale.
Glucide: - 10 g/kg/zi. Surse:
piine,produse de panificatie,paste
fainoase,prajituri,fructe, legume.
Zilnic va primi 3 mese principale si 2
gustari.
ALIMENTATIA COPILULUI SCOLAR
- 50-60 kcal/kg/zi din care 15%
proteine, 30% lipide, 55% glucide.
- lichide 60 ml/kg/zi
- 3 mese/zi si 1-2 gustari zilnice.
Din alimentatia copilului nu
trebuie sa lipseasca
carnea,ouale,lactatele si
cruditatile.
ALIMENTATIA ADOLESCENTULUI
Ratia calorica a adolescentului difera in
functie de sex si activitatea fizica depusa.
In medie – pt. baieti 2800-3000 kcal/zi;
- pt. fete 2100-2400 kcal/zi.
Necesar de lichide:
- 50-60ml/kg/zi pt.fete;
- 60-85 ml/kg/zi pt.baieti.
Lipide: - vor acoperi 50% din ratia
calorica zilnica;
- unt,uleiuri vegetale.
 Proteine: -asigura 13-16% din ratia
calorica zilnica.
- sunt reprezentate de 70%
prot. animale si 30% prot. vegetale.
- surse: carne ( aprox.
200g/zi); lapte (500ml/zi); branza
(50g/zi); oua (1 ou/zi).
Glucide: piine,derivate de cereale,
cartofi, alte legume,fructe,zaharuri
rafinate (in proportie mica).
 Se va respecta un program fix de
servire a meselor, cu atmosfera
calma, fara discutii in timpul
meselor.
 Vor fi 3 mese principale/zi si 1-2
gustari zilnice.
 Sunt interzise la aceasta varsta:
consumul de alcool, tutun, cafea,
condimente.