FORMULE DE LAPTE

Sef de lucrari dr. Cristina Becheanu

UMF Carol Davila
Spitalul Clinic de Urgenta pentru Copii Grigore Alexandrescu
 Definitie

Produs destinat utilizarii de catre nou

nascuti si sugari, care simuleaza laptele
uman sau este potrivit ca un substitut
complet sau partial pentru laptele uman.
Istoria aparitiei formulelor de lapte
Primele incercari de alimentatie artificiala a
sugarilor au folosit laptele altor mamifere
Supravietuirea sugarilor in primele saptamani
de viata se apropia de 0%.
Initial au fost folosite doicile dar odata cu revolutia
industriala s-a renuntat la aceasta practica.
 Exemple de biberoane
folosite in decursul
istoriei

Pewter

Ceramic
Dezvoltarea formulelor comerciale
In 1867, Henri Nestl a
creat prima formula
comercializata.

Banana feeder
 La sfarsitul secolului XIX se cunostea, in mare,
compozitia laptelui uman.

Recunoasterea concentratiei scazute de proteine

in laptele matern a condus la folosirea laptelui de
vaca diluat in alimentatia sugarului:
scade mortalitatea la sugar
dar crestere ponderala este scazuta

Pentru a creste aportul caloric al laptelui de vaca

diluat, s-au adaugat zahar sau cereale:
sugarii supravietuiau si cresteau
pediatria devenea o specialitate medicala
mortalitatea inca ramanea crescuta
 La inceputul secolului XX
Refrigerare electrica si pasteurizare
Scadere semnificativa a mortalitatii
A crescut popularitatea formulelor
Se imbunatatesc conditiile de salubrizare si
manuire a laptelui
Modificarea proteinelor din laptele de vaca
imbunatateste digestia
Publicitatea facuta de catre medici direct
influenteaza folosirea formulelor de lapte
Imbunatatirea cauciucului tetinelor a
facut mai usoara alimentarea
1911- Mead Johnson introduce
dextrin-maltoza

1915 o formula denumita synthetic

milk adapted (forerunner of Wyeths
SMA) necesita doar adaugarea de apa
67 kcal/dL
fara grasimi din laptele de vaca
lactoza
ulei si grasimi vegetale
Este recunoscuta importanta
vitaminelor

Formulele de lapte devin vehicule

adecvate.

Prevalenta deficitelor comune

recunoscute anterior ca scorbutul si
rahitismul scade.
 Cand, cum si de ce
recomandam o formula de lapte?
Este un consens intre personalul
medical, producatorii de alimente si
lapturi pentru copii si mame ca
laptele de mama este cea mai
buna alegere
pentru alimentatia sugarului in
primele 4-6 luni de viata.
Exista cateva situatii in care mama nu
isi poate alimenta sugarul

1. Motive medicale sau alte situatii care tin

de sanatatea mamei pot impiedica
alaptarea.

2. Anumite situatii medicale care tin de copil.

3. Motive sociale sau psihologice pot face

dificila alaptarea exclusiv la san.
 Contraindicatii absolute ale
alimentatiei la san

1. Galactozemia congenitala
2. Fenilcetonuria
3. Intoleranta congenitala la lactoza
 Contraindicatii medicale care tin de
mama
1. Boli cronice decompensate - insuficienta
cardiaca, renala, hepatica, respiratorie
decompensata, HIV etc.
2. Boli psihice - epilepsia, schizofrenia, depresia,
depresia postpartum.
3. Substante de abuz (droguri, alcool, marijuana,
cocaina, heroina, etc.)
Definitii si clasificare
Definitii
Alimentatia artificiala = alimentarea cu
formula.

Formula = produs alimentar derivat din

laptele de vaca sau de la alte animale si/sau
alte ingrediente de origine animala sau
vegetala, care s-au dovedit a fi adecvate
nutritional si sigure pentru cresterea si
dezvoltarea normala a nou nascutului si
sugarului.
 Consideratii generale
Majoritatea sugarilor primesc formule standard care
utilizeaza laptele de vaca drept baza de productie.
Reproduc cat de mult se poate formula laptelui de mama.
Multe dintre componenetele imunologice ale laptelui de
mama, chiar daca sunt prezente in laptele de vaca, sunt
supuse distrugerii prin progesul tehnologic.
Cei mai multi sugari accepta foarte bine formulele de
lapte.
Diferentele majore dintre diferitele formule de lapte
existente in functie de producator sunt putine intrucat
compozitia trebuie supusa unor standarde generale.
Oricum, exista diferente de formula, si astfel un sugarii
accepta variabil unele sau altele dintre formulele de lapte.
 Tipuri de formule de lapte
Formule uzuale
o Proteine din laptele de vaca
standard - de inceput (start)
- de continuare
fara lactoza
formule antireflux
partial hidrolizate
o Proteine din soia
Formule cu proteine hidrolizate
Formule cu aminoacizi
Speciale
o prematuri
o continut scazut in minerale
o continut scazut de grasimi
o boli metabolice
Formule pentru copii de varsta mica - peste un an
 Definitii
Formulele de inceput = produse alimentare
destinate alimentarii sugarilor in primele 6 luni de
viata si care acoper prin ele insele nevoile
nutritionale ale acestor sugari pana la
introducerea unei alimentatii complementare
corespunzatoare.

Formulele de continuare = produse alimentare

destinate alimentarii sugarilor dupa introducerea
alimentelor complementare fiind principalul
component lichid al alimentaiei dupa varsta de 6
luni.
 Definitii

Orice aliment care inlocuieste partial sau total

laptele matern, indiferent daca este sau nu
corespunzator acestui scop, este considerat
substituent al laptelui matern. Sunt exceptate
din aceasta definitie formulele utilizate in scop
terapeutic.

Formulele speciale = formule destinate

alimentatiei nou nascutilor cu nevoi nutritionale
particulare.
 Definitii

F. parial hidrolizate = sunt F. hipoalergenice in care

proteinele din LV sunt hidrolizate in proportie de 12-
15%.

F. extensiv hidrolizate (semielementale) = F.

hipoalergenice in care proteinele din LV sunt
hidrolizate in proportie de 50-55%.

F. pe baza de aminoacizi (elementale) = F. in care

sursa de proteine este reprezentata doar de
aminoacizi.
Standarde generale
 Caracteristici generale
Nou-nascutul la termen sanatos care nu poate fi
alimentat cu lapte matern sau care necesita
suplimentare trebuie alimentat cu formule de
inceput bazate pe proteine din laptele de vaca.
Formulele bazate pe proteine din laptele de vaca
asigura necesarul nutritional cel mai apropiat de cel
al laptelui matern.
Laptele de capra, oaie, cabaline au continut crescut
de proteine comparativ cu laptele matern, sunt
abundente in glutamat, glutamina, leucina, prolina,
prezinta capacitate alergenica si biodisponibilitate
redusa a zincului si, in plus, nu exista studii de
digestibilitate ale acestor tipuri de lapte.
 SCIENTIFIC OPINION
Scientific Opinion on the essential composition of infant and
follow-on formulae1
EFSA Panel on Dietetic Products, Nutrition and Allergies (NDA)2,3
European Food Safety Authority (EFSA), Parma, Italy (2014)

Lapte de vac, lapte de capr i proteine de soia izolate

sunt surse de proteine sigure i adecvate pentru
utilizarea in formule de lapte pentru sugari si de
continuare cu proteine intacte

Utilizarea altor surse de proteine in aceste formule

necesita tehnologii noi si evaluare clinic i sigurana iar
compatibilitatea lor ar trebui s fie stabilite n populaia
int nainte de utilizarea
Compozitia laptelui de vaca versus lapte de
mama (100 ml)

Lapte de mama Lapte de vaca

Calorii 67 67

Apa 87 % 87 %

Carbohidrati 7.4 % 4.4 %

Izomeri de
-lactoza -lactoza
lactoza
Lipide 3.5 % 3.5 %
 Lapte de mama Lapte de vaca
Proteine 1.5 % 3.5 %
Raport
lactalbumina/ 60 : 40 20 : 80
cazeina
60 mg
Sodiu 15 mg
(4 x)
90 mg
Fosfor 15 mg
(6 x)
120 mg
Calciu 30 mg
(4x)
Fier 0.5 mg 0.1 mg
 Sumar:
LV si LM difera din punct de vedere al calitatii si
cantitatii proteinelor

O cantitate redusa de proteine este posibila doar prin

calitatea ridicata
LV este foarte diferit de LM in ceea ce priveste
calitatea si cantitatea proteinelor
LV contine un profil diferit de aminoacizi (cantitatea
de aminoacizi si raportul intre ei difera)
LV contine de 3 ori mai multe proteine
In plus, proteinele din LV determina mult mai probabil
alergii, cum ar fi dermatita atopica si alergii respiratorii,
in special datorita nivelului crescut de -lactoglobulina
 Macronutrienti - Proteinele

Formulele de inceput destinate nou-nascutului la

termen sanatos trebuie s contina:

predominant proteine din lactozer, raportul zer:

cazeina minim acceptabil fiind de 60:40 (proteina din
lactozer reprezint minim 60%).

proteine minim 1,8 g/ 100kcal si maxim 3 g/100 kcal.

(1,8-2,5g/100kcal, EFSA 2014)
 Macronutrieni - Proteine
Formulele de nceput destinate nou-nscutului la termen sntos
trebuie s conin:
toi aminoacizii eseniali sau condiionat eseniali n cantiti cel
puin egale cu cele coninute n proteina de referin (din LM)
colin - minim 7 mg/100 kcal i maxim 50 mg/100 kcal.

La vrsta de nou nscut, formula este singura surs de

aminoacizi eseniali i condiionat-eseniali.

Colina:
o amin cuarternar ubicuitar n esuturi
o un precursor important al fosfolipidelor i acetilcolinei, rol n:
compoziia membranelor
transmiterea semnalelor celulare
transportul colesterolului i altor lipide n snge
dezvoltarea normal cerebral

Excesul de colin poate duce la apariia de tulburri

gastrointestinate.
 Macronutrieni - Proteine
Formulele de nceput destinate nou-nscutului la termen sntos pot s
conin adiional:
taurin - maximum 12 mg/100 kcal
nucleotide n cantitate maxim de 5 mg/100kcal
aminoacizi pentru creterea valorii nutriionale.

Taurina
o aminoacidul liber nonproteic predominant n laptele de mam
o rol n conjugarea bilei, eliminarea acidului hipocloros eliberat de neutrofilele i
macrofagele activate, detoxifierea retinolului, fierului i xenobioticelor,
transportul calciului, contractilitatea miocardului, reglarea osmotic i
dezvoltarea SNC.

Nucleotide. Dei existente n laptele de mam, nucleotidele pot fi sintetizate de novo

i pot fi refolosite pe ci metabolice de reutilizare.
o Nucleotidele se gsesc mai ales intracelular i intr n structura ADN i ARN,
asigur transferul energiei chimice i sunt implicate n sinteza de proteine,
lipide i carbohidrai,
o Functie de firma producatoare nucleotidele pot fi adaugate sau nu in
compozitia formulelor. Sursa alge,ciuperci.
Laptele de mam conine o cantitate variabil de aminoacizi liberi a cror
relevan nutriional nu a fost pe deplin elucidat.
Cantitatea de aminoacizi care poate fi continuta de formulele de lapte
este cel putin egala cu cea continuta in proteinele de referinta - nu e
necesara stabilirea nivelelor maxime de aminoacizi atat timp cat e
respectata cantitatea de proteine stabilita
 Macronutrieni - Carbohidrati
Formulele de nceput destinate nou-nscutului la termen sntos trebuie
s asigure un aport glucidic minim de 9 g/100 kcal i maxim de 14
g/100 kcal
Este recomandat ca aportul de carbohidrai al nou-nscutului la termen
sntos s fie asigurat doar de lactoz.

Carbohidratul dominant din laptele=lactoza -40% din valoarea energetic (8,2-10,4 g/100
kcal)-surs esenial de energie pentru o dezvoltare armonioas, fiind suportul proceselor de
oxidare celular,
aport de minim 9 g/100 kcal este necesar pentru susinerea proceselor oxidative la nivelul
SNC, un aport de 14 g/100 kcal reprezint 56% din valoare energetic a formulei, reprezint
circa 40% din valoarea energetic a laptelui de mam.

Substituirea lactozei cu ali carbohidrai mai deni (de exemplu polimeri de glucoz sau
maltoz) determin creterea indexului glicemic i, datorit hiperglicemiei postprandiale i
hiperinsulinismului secundar, poate induce reprogramarea metabolic i creterea riscului de
obezitate.

Lactoza este esenial pentru desfurarea proceselor fiziologice intestinale, are efect
prebiotic, crete absorbia apei, sodiului, calciului, fierului i are rol n sinteza unor vitamine.

Atunci cnd lactoza se regsete n concentraie mare (peste 10g/100 kcal) n formul (ca n
laptele matern), o parte din aceasta nu este hidrolizat i exercit, la nivelul colonului, efect
prebiotic.
 Macronutrieni - Carbohidratii
Formulele de nceput destinate nou-nscutului la termen sntos pot
conine:-maltoz sau maltodextrine dar coninutul minim de lactoz
trebuie s fie de 4,5 g/100 kcal
- FOS (fructo-oligozaharide) i GOS (galacto-oligozaharide).
- nu trebuie sa conin fructoz i/sau zaharoz (sucroz).
Nici un alt carbohidrat nu prezint avantaje metabolice sau nutriionale n comparaie cu
lactoza. n afar de lactoz, laptele matern conine i o cantitate limitat de oligozaharide.
Dizaharidazele intestinale care hidrolizeaz dizaharidele la monozaharide sunt active nc
de la natere.

Opional, n formulele de nceput se pot aduga FOS i GOS dar nu n cantitate mai mare
de 0,8 g/100 ml, din care 90% oligogalactozil-lactoz (GOS) i de 10% oligofructozil-
zaharoz (FOS) cu greutate molecular mare.

FOS i GOS pot fi adugate n formulele de nceput pentru rolul lor prebiotic dar studiile au
demonstrat doar c adugarea acestor oligozaharide modific semnificativ flora intestinal.

Laptele matern conine peste 130 de oligozaharide (8-12 g/l lapte). GOS se gsete n
cantitate minim (urme) iar FOS nu exist n laptele matern. Valoarea caloric utilizabil a
acestor oligozaharide este redus (1,5 kcal/g). Excesul de FOS i GOS determin creterea
frecvenei scaunelor, scderea consistenei acestora i dezechilibre hidroelectrolitice
consecutive.
Laptele matern nu conine fructoz i zaharoz. Fructoza i zaharoza sunt mai dulci dect
lactoza, crescnd riscul de supraalimentaie i obezitate.

Surse maltrodextrina orez, porumb, cartof: glucoza sirop-sirop de porumb

 Macronutrieni - Carbohidratii
Formulele de nceput destinate nou-nscutului la termen sntos;
- pot conine amidon prefiert sau gelatinizat, obligatoriu fr gluten,
n cantitate maxim de 2 g/100 ml i 30% din totalul carbohidrailor.
-se recomanda sa nu conin urmtorii carbohidrai nedigerabili:
gum guar, carageenan, gum locust, pectine i inulin.

Amidon
Nou nscutul nu are amilaz pancreatic amidonul fiind metabolizat la nivelul intestinului
gros la acizi grai (cu valoare energetic mult redus comparativ cu glucoza)
Cantitatea maxim de amidon care poate fi coninut de o formul de nceput este
calculat n funcie de capacitatea de digestie a acestuia de ctre amilaza salivar i
pentru a evita efectele adverse ale suplimentrii excesive: malabsorbie, diaree
fermentativ.
Carbohidrai nedigerabili:
- substane dietetice derivate mai ales din plante cu rol n retenia de ap, minerale i
compui organici i care se constituie n substrat de fermentare bacterian n
colon.Datorit acestor proprieti sunt folosii ca ageni tehnologici de stabilizare, texturare
i ngroare.
- Guma guar crete vscozitatea coninutului intestinal (producnd colici), carageenan-ul,
guma locust i inulina se absorb prin mucoasa intestinal imatur i cresc riscul de
sensibilizare. Prezena acestor carbohidrai poate determin scderea biodisponibilitii
unor micronutrieni.
 Macronutrieni - Lipide
Formulele de nceput destinate nou-nscutului la termen sntos
trebuie s conin:
lipide: 4,4 - 6 g/100 kcal
acid linoleic: minim 300 mg/100 kcal i maxim 1200 mg/100 kcal,
minim 8% din totalul acizilor grai
acid -linolenic: minim 50 mg/100 kcal, astfel nct raportul acid
linoleic:acid -linolenic s fie de minim 5:1 i maxim 15:1.
Un nivel minim de lipide de 4,4 g/100 kcal i maxim de 6 g/100 kcal reprezint 40-54% din
necesarul energetic, fiind similar cu cel care este asigurat prin laptele de mam. Lipidele sunt
indispensabile creterii i dezvoltrii normale, surs de acizi grai i vitamine liposolubile,
componente structurale i funcionale ale membranelor, cu rol direct n reglarea genic.

Acidul linoleic este un precursor de LCPUFA i eicosanoide, concentraia de acid linoleic din
laptele de mam este variabil n funcie de alimentaia acesteia ns asigur minim 8% din
totalul de acizi grai

Acidul -linolenic este un precursor al acidului docosahexaenoic reprezentnd n laptele de

mam 0,5-1% din totalul acizilor grai. Un aport sczut poate induce ntrzierea dezvoltrii
funciei vizuale i scderea nivelului acidului docosahexaenoic cerebral, cu consecine asupra
dezvoltrii SNC i retinei.

Un raport cuprins ntre 5:1 i 15:1 dintre acidul linoleic i acidul -linolenic asigur balana
LCPUFA i a eicosanoidelor i limiteaz indirect aportul maxim de acid -linolenic la 240
mg/100 kcal.
 Macronutrieni - Lipide
Formulele de nceput destinate nou-nscutului la termen sntos pot s
conin:-fosfolipide ns fr a depi 300 mg/100 kcal (2g/l)
-LCPUFA (acizi grai polinesaturai cu lan lung).
- trebuie s nu conin trigliceride cu lan mediu

Fosfolipidele au rol cheie n transmiterea semnalelor la nivel celular, structura i funcia

membranelor celulare, solubilizarea componentelor lipofile din lapte i lumenul intestinal. n laptele
de mam fosfolipidele se gsesc n concentraie de sub 1%.

LCPUFA (DHA-omega 3, ARA-omega6) reprezint 0,2-1% din grsimile laptelui matern. . Nu au

fost evideniate efecte adverse ale suplimentrii cu LCPUFA dar nici efecte benefice semnificative
asupra dezvoltrii neurologice. Suplimentarea cu LCPUFA poate ameliora ns funcia vizual. Nu
exist nc date suficiente pentru stabilirea unui minim necesar de LCPUFA i nici studii de
siguran pentru concentraii ale LCPUFA mai mari dect cea a laptelui matern.

Suplimentarea cu ARA(ac arahidonic) si DHA( ac docosahexaenoic) din formule nu provine din

grasime de peste sau animala.

n laptele matern trigliceridele cu lan mediu se gsesc n procent de 8-12%. Sunt nc

necesare studii pentru identificarea toleranei formulelor ce conin trigliceride cu lan mediu,
evaluarea prognosticului neurologic i de dezvoltare i a incidenei enterocolitei ulceronecrotice
dup administrarea acestor formule.
 Macronutrieni - Lipide
Formulele de nceput destinate nou-nscutului la termen sntos
trebuie s conin:-acid miristic i acid lauric - maxim 20% din totalul
de grsimi
-acid erucic - maxim 1% din totalul grsimilor
izomeri trans ai acizilor grai maxim 3% din totalul grsimilor
inozitol - minim 4 mg/100 kcal i maxim 40 mg/100 kcal

Cantitile mai mari de acid miristic i/sau lauric cresc concentraia de colesterol i
lipoproteine, cu potenial aterogenic.

Acidul erucic nu are efect nutriional benefic iar un aport crescut poate determina
alterri ale miocardului. Efectele nutriionale benefice ale izomerilor trans ai acizilor grai
nu sunt cunoscute iar experimental s-a constatat c n concentraii mai mari pot afecta
creterea.

Concentraia recomandat pentru inozitol este similar cu cea din laptele matern (22-48
mg/100 kcal)

Inozitolul (mioinozitol la nivelul esuturilor umane) are rol n transmiterea semnalelor

celulare, este factor esenial pentru cretere, cu posibil rol n sinteza de surfactant i
dezvoltarea pulmonar i de prevenire a retinopatiei prematuritii i enterocolitei
ulceronecrotice.
 Macronutrienti - Vitamine

Formulele de nceput destinate nou-nscutului la termen sntos

trebuie s conin:-vitamine liposolubile (A, D, E, K) n concentraii
asemntoare cu cele din laptele de mam
-vitamine hidrosolubile n concentraii adecvate
nevoilor de cretere ale organismului: B1, B2, B3, B5, B6, B12,

Vitamina D reprezint un grup de substane cu rol esenial n metabolismul fosfo-calcic i

activitate antirahitic. Laptele matern conine 4-110 U/l vitamina D, concentraia fiind de
aproximativ 10 ori mai mare vara i nu acoper necesarul pentru asigurarea creterii i
mineralizrii osoase astfel c, n absena suplimentrii, exist riscul apariiei
rahitismului. Aportul maxim tolerabil de vitamina D pn la vrsta de 2 ani este de 25
g/zi.
 Micronutrieni - Minerale i oligoelemente
Formulele de nceput destinate nou-nscutului la termen sntos trebuie
s conin:
fier - 0,3-1,3 mg/100 kcal
calciu - 50-140 mg/100 kca
fosfor astfel nct raportul calciu - fosfor s fie de 1:1 - 2:1
alte minerale i oligoelemente obligatorii: magneziu, sodiu.
Fierul din laptele de mam (cca. 0,3 mg/l) se absoarbe n proporie de 20-50%. Concentraia de fier
din formul trebuie s asigure o absorbie minim de 15-20%. Excesul de fier (peste 1,3
mg/100 kcal) poate avea efecte prooxidative, interacioneaz cu metabolismul zincului, scade
absorbia cuprului i altor minerale (efect de competiie) i poate interfera cu creterea.
Formulele suplimentate cu fier au fost retarse de pe piata datotrita asocierii cu constipatia desi
se cunoaste riscul de anemie feripriva in lipsa unei suplimentari
La natere 99% din calciul din organism se afl n matricea structural a oaselor i doar 1% este
liber avnd rol de al doilea mesager, modulare a transmiterii semnalelor hormonale, reglarea
funciilor enzimelor implicate n coagularea sangvin, conducerea nervoas, contracia muscular i
reproducere. Calciul din diet are o absorbie de 30-50%, absorbia fiind condiionat de
concentraia de lactoz i fitai.
Fosforul este parte integrant a matricei osoase, are rol de tampon metabolic n homeostazie, rol
central n structura componentelor celulare, metabolismul intermediar al fosfolipidelor,
fosfoproteinelor, acizilor nucleici i ATP-ului.
n laptele matern raportul cantitativ dintre calciu i fosfor este de 2:1, acest raport fiind optim
pentru absorbia de calciu. n cazul formulelor raportul calciu:fosfor de 1:1 - 2:1 optimizeaz
absorbia de calciu.
 Micronutrienti - Minerale si oligoelemente
Magneziul este parte integrant a osului mineral, al doilea cation intracelular, cu rol n
metabolismul intermediar, cofactor anumeroase enzime, modulator al unor importante
procese fiziologice

Aportul zilnic de sodiu, potasiu i clor asigurat de formul ajut la meninerea

homeostaziei i similar cu cel asigurat de laptele de mam. Necesarul zilnic de sodiu,
potasiu i clor se bazeaz pe pierderile inevitabile renale i extrarenale i pe nevoile
tisulare. Este important ca la prepararea formulei s se in cont de coninutul de
minerale al apei folosite.

Manganul este implicat n formarea osului, metabolismul aminoacizilor, colesterolului i

carbohidrailor i face parte din compoziia multor enzime.

Fluorul amelioreaz rezistena dinilor la carii i are rol posibil n mineralizarea oaselor.
Aportul crescut de fluor induce riscul de apariie a fluorozei dentare i scheletale.

Iodul este un component esenial al hormonilor tiroidieni.

Seleniul - metabolismul hormonilor tiroidieni.

Cuprul -sistemele enzimatice i non-enzimatice ale metabolismul celular

Zincul rol cheie n sinteza de material genetic i reglarea expresiei genice, diviziunea
celular, integritatea epitelial, maturizarea sexual, imunitatea celular, fiind esenial
pentru cretere i dezvoltare.
 SCIENTIFIC OPINION
Scientific Opinion on the essential composition of infant and
follow-on formulae1
EFSA Panel on Dietetic Products, Nutrition and Allergies (NDA)2,3
European Food Safety Authority (EFSA), Parma, Italy (2014)
-Nu este necesara suplimentarea cu ARA si DHA, oligozaharide
nedigestibile , " probiotice " sau " synbiotics " , crom , fluor , taurina
si nucleotide a formulelor pentru sugari si de continuare ;

-Pentru formulele de continuare , spre deosebire de preparatele pentru

sugari , adugarea de L - carnitin , inozitol si colina nu este
necesar .

Intr-o analiza recenta Cochrane , a fost raportat c suplimentarea de DHA

i AA n formula de lapte nu a aratat nici un beneficiu asupra
dezvoltarii vizuale, fizice sau neurologice a sugarului. Sunt necesare
cercetri nainte de suplimentarea de rutin a DHA i AA n formule de
nceput. Koletzko B, Baker S, Cleghorn G, et al. Global standard for the composition of infant formula:
recommendations of an ESPGHAN coordinated internationalexpert group. J Pediatr Gastroenterol Nutr.
2005;41(5):584-599.
 Formule standard
Modificarea laptelui de vaca
Modificarea concentratiei si compozitiei lipidelor
Adaos de uleiuri vegetale si carbohidrati
Scaderea concentratiei de proteine
34 g/L la 15 g/L
Adaos de vitamine, minerale si alti nutrienti ca
aminoacizi, acizi grasi, nucleotide

Raportul proteine zer/cazeina

Proteina majoritara din zer este -lactoglobulin
Proteina din cazeina majoritara este -casein bovina
Profilul de aminoacizi variaza
Taurina si carnitina este adaugata la unele produse
Compozitia formulelor pentru sugari
Aport caloric intre 67-70Kcal/100ml
- 41-47% calorii aduse de carbohidrati
sursele pot fii lactoza, sirop de porumb,
maltodextrina, sucroza
- 8-12% din proteine
sursele pot fii cazeina, zer, proteine din
soia, methionina, cazeina hidrolizara, L-
aminoacizi
- 45-50% calorii din grasimi
sursele pot include ulei de palmier, ulei de
cocos, ulei de floare soarelui si/sau ulei
de sofran pot include DHA si ARA
Formule pentru sugari - ce este nou?
Adaosuri vii : prebioticele
- ingrediente alimentare nedigerabile care stimuleaza
cresterea sau activitatea bacteriilor bune din intestin

- galacto-oligozaharidele (GOS) obinute din lactoz

natural, fiind similare acelora regsite n laptele matern,
fructo-oligozaharide (FOS) izolate din ciocoare.
- cele mai folosite: Galacto-oligosaharide (GOS)

dovada c prebiotice reduc bolilor alergice este insuficient .

adugarea lor este opional , cu condiia s nu depeasc
0,8 g / 100 ml.10,11
Braegger C, Chmielewska A, Decsi T, et al. Supplementation of infant formula with probiotics and/or prebiotics: a systematic review and
comment by the ESPGHANcommittee on nutrition. J Pediatr Gastroenterol Nutr. 2011;52(2):238-250
Formule pentru sugari - ce este nou?

Adaosuri vii: probiotice

- organisme vii care sunt similare cu bacteriile benefice
din tubul digestiv
- rol in profilaxia atopiilor i n scopul modulrii
rspunsurilor imune.

Tulpinile cele mai utilizate

Bifidus BL
Lactobacillus rhamosus etc

Un analiza sistematica efectuate de ESPGHAN indicat c nu exist

suficiente dovezi pentru a recomanda adugarea de probiotice la
formula
OConnor NR. Infant formula. Am Fam Physician. 2009;79(7):565-570.
 Formule de lapte
particularitati recomandari,
contraindicatii
 Formule de lapte standard - de start
Sursa de proteine este cazeina sau zerul
Indicatii
- suplimentarea alimentatiei la san
- singura sursa de lapte la sugarul sanatos
care nu poate fi alimentat natural
- necesar de nutrienti si calorii similar cu
laptele de mama
Contraindicatii
- alergie la PLV
- galactosemie
Formule de lapte standard - de continuare

aceste formule sunt usor modificate fata de cele

pentru inceput, fiind suplimentate cu fier datorita
faptului ca de obicei in jurul varstei de 4-6 luni se
epuizeaza rezervele de fier ale sugarului.

au adaos de DHA si ARA

au concentratie mai mare de Ca, P si vitamine

se folosesc ca parte a unei alimentatii

diversificate
Formule de lapte pentru tulburari
digestive minore
Formule comfort pentru flatulenta si constipatie

Formule sensitive pentru sugari cu probleme

digestive minore cu continut scazut de lactoza

Formule pentru tulburari digestive: colici,

constipatie, balonare, flatulenta
- proteine partial hidrolizate
- continut redus delactoza
 Formule de lapte antireflux
Amestecurile artificiale moderne, cu vascozitate crescuta, concepute pentru a
rezolva problemele regurgitrii, refluxului i ale constipaiei la copii, includ
urmtoarele componente principale:
Cazein - formeaz n stomacul copilului un bol dens de proteine care previne
regurgitarea i care se diger bine n intestin.
Proteine partial hidrolizate pentru accentuarea evacuarii gastrice si
reducerea presiunii intragastrice
Rina (uleiul vegetal, guma) - polizaharide de plante, care se umfl n
stomacul copilului i previn regurgitarea. Cleiul vegetal se diger numai n
colonul copilului. n colon acesta servete ca o baz pentru formarea fecalelor
moi i pentru creterea microflorei intestinale benefice.
Amestecuri care conin gum pre-tratat se dilueaz cu ap, la o temperatur de
40-50 C.
Amestecuri care conin gum natural se dizolv cu ap, la o temperatur de 70-
80 C.
Amestecuri care conin amidon (). Metoda de preparare depinde de tipul de
amestec i trebuie s fie descris pe ambalaj
Amidon - se umfl n stomac i ngroa considerabil bolul alimentar,
prevenind regurgitarea.
Contraindicat la prematuri sub 38 de saptamani de gestatie
 Formule de lapte de vaca fara lactoza

partial sau total delactozate:

intoleranta la lactoza primara (congenitala)
sau secundara unei infectii digestive
contine lipide de sursa vegetala si
nucleotide pentru refacerea mucoasei
intestinale
sursa de carbohidrati este maltodextrina ai
are o osmolaritate redusa
 Formule pe baza de soia
formulele pe baz de proteine din soia nu sunt recomandate pentru alimentaia nou-
nscutului la termen sntos dar pot fi utilizate dac prinii corect informai aleg o
alimentaie de tip vegetarian
Carene:
proteina din soia are calitate inferioar
acidul fitic din soia inhib absorbia fierului
biodisponibilitatea redus a fosforului
coninut crescut de aluminiu i izoflavone.
coninut proteic de minim de 2,25 g/100 kcal (0,56 g/100 kJ) i maxim de 3 g/100 kcal (0,7
g/100 kJ) i s fie suplimentate cu carnitin minim 1,2 mg/100 kcal. Carnitina are rol n
transportul acizilor carboxilici ca substrat al oxidrii i n nlturarea compuilor toxici.
Capacitatea de sintez a carnitinei este practic absent la nou nscut iar biodisponibilitatea
carnitinei din formul e sczut comparativ cu laptele matern.
aceste formule trebuie s nu fie mbogite cu nucleotide. Nucleotidele exist n formulele
de nceput pe baz de hidrolizate de soia n mod natural n cantitate mai mare dect n
laptele matern sau n formulele de nceput pe baz de lapte de vac.
formulele de nceput pe baz de soia trebuie s conin 0,45-2 mg/100 kcal fier.
biodisponibilitatea fosforului din formulele pe baz de soia este de doar 70% fa de 80%
n cazul formulelor pe baz de proteine din lapte de vac i a celor hidrolizate de aceea
coninutul de fosfor al formulelor pe baz de soia trebuie s fie mai mare.
aluminiul i izoflavonele influeneaz activitatea estrogenic i fitai care inhib absorbia
cuprului i zincului.
 Formule cu soia: Recomandari
Recomandate pentru:
Alergie la PLV trebuie folosite cu precautie
deoarece se poate declansa o alergie
incrucisata.
Intoleranta la lactoza (rare)
Galactozemie
Diete vegetariene

Contraindicate:
prematuri < 1800 g risc de osteopenie
Intoleranta congenitala la fructoza (contine
sucroza)
ESPGHAN recomanda la pacientii in primele 6 luni de
viata cu alergie al PLV utilizarea formulelor cu proteine
hidrolizate.
Dupa aceasta varsta, se poate trece la o formula cu
proteine din soia care este mai bine tolerata de sugarii
mari.
Pozitia Academiei Americane de Pediatrie este pentru
sugarii cu alergie la PLV dovedita, se recomanda
formule extensiv hidrolizate deoarece
10-14% DIN ACESTI COPII AU ALERGIE SI LA SOIA
 Formule hipoalergenice
Formulele pe baz de hidrolizate proteice sunt recomandate pentru
alimentaia nou-nscutului la termen sntos cu istoric familial de atopie
caracteristici de compoziie:
taurin - minim 5,25 mg/100 kcal i maxim 12 mg/100 kcal
carnitin - minim de 1,2 mg/100 kcal
zaharoz maxim 20% din totalul de carbohidrai sau
glucoz maxim 2 g/100 kcal
Formulele parial hidrolizate conin fragmente proteice foarte mici, cu un
potenial alergic redus, scznd riscul de alergie.

Coninutul proteic al hidrolizatelor proteice trebuie s fie identic cu cel al formulelor

standard. Alimentaia cu formule pe baz de hidrolizate proteice duce la creterea ratei de
golire gastric i permite realizarea mai rapid a concentraiilor de aminoacizi eseniali i
ramificai n plasm dar sunt necesare nc studii privind sigurana formulelor de nceput
parial hidrolizate cu coninut proteic sub 1,8 g/100 kcal (0,45 g/100 kJ) iar excesul de proteine
crete riscul de apariie a obezitii.
Zaharoza este metabolizat n organism la fructoz i glucoz. Fructoza i glucoza sunt mai
dulci dect lactoza i astfel pot masca gustul amrui al hidrolizatelor proteice.
Glucoza se gsete n cantiti minime n laptele de mam. Adausul de glucoz n formul
duce la creterea considerabil a osmolaritii acesteia (1 g glucoz/100 ml lapte crete
osmolaritatea cu 58 mOsm/kgc). n timpul nclzirii formulei, glucoza poate reaciona
enzimatic cu proteinele formnd produi Maillard (care scad biodisponibilitatea unor
aminoacizi, vitamine i minerale).
 Hidroliza proteinelor din formula
Molecula Stadii de hidroliza
Hidroliza ale proteinei
potential
proteica antigenice
antigenica

ridicata Proteine intacte

Proteine incomplete
(partial digerate)

Peptide mari

Peptide mici
scazuta
Aminoacizi
 Formule hipoalergenice
Formulele parial hidrolizate sunt recomandate ca formul de nceput n
alimentaia nou nscutului la termen sntos cu risc de alergie, fiind
sigure din punct de vedere nutriional.
Formulele extensiv hidrolizate i cele pe baz de aminoacizi nu se
administreaz la nou nscuii la termen sntoi, acestea fiind destinate
nou nscuilor cu alergie sau intoleran la proteinele laptelui de vac.

Alimentaia exclusiv la sn pn la vrsta de 6 luni este cea mai eficient

metod de profilaxie a alergiilor.

Formulele parial hidrolizate s-au dovedit eficiente n prevenirea alergiilor.

Formulele care au la baz hidrolizate proteice conin fragmente proteice foarte
mici, cu greutate molecular ntre 5000 i 10.000 daltoni, cu un potenial
alergizant redus.

Formulele extensiv hidrolizate i cele pe baz de aminoacizi i-au dovedit

eficiena n alimentaia nou nscutului la termen cu alergie sau intoleran la
proteinele laptelui de vac.
Formule cu proteine hidrolizate

Hidrolizate din zer sau cazeina

Amestecuri variate de grasimi
Sunt partial sau total delactozate
 Formule cu hidrolizat de proteine
Hipoalergenic
- proteinele sunt hidrolizate in peptide mici si
suplimentate cu aminoacizi

Indicatii generale
- alergie la PLV
- alergie la proteinele din soia
- galactosemie

Contraindicatii
- pretul
- gustul
 Formule elementale
Indicatii:
Pentru sugari si copii care necesita alimentatie cu
formule bazate pe aminoacizi sau care nu pot tolera
proteinele intacte:
Malabsorbtia si maldigestia proteinelor
Sindrom de intestin scurt
Alergii multiple si severe alimentare
Afectiuni ale tractului gastrointestinal
Esofagita sau gastrita eozinofilica
Fara lactoza, sucroza, fructoza, si galactoza
Galactozemiae si intoleranta ereditara la fructoza
 Formule cu aminoacizi
Preoteine: aminoacizi liberi

Lipide: lant lung si lant mediu (5%-33%)

-procente variabile functie de
producator
Carbohidrati: sirop de porumb, fara

sucroza si lactoza
Formule speciale prematuri
Prematurii au nevoi speciale
-organism imatur cu toleranta scazuta la
exces sau deficit de nutrienti
-nevoi speciale de crestere (ex
mineralizarea osoasa apare normal in trim
III de sarcina)
-au nivele crescute de nutrienti pe volum de
fluid(82 kcal/100ml)
-nivel crescut de proteine si minerale Ca,P
 Formule speciale prematuri
Sursa de proteine este cazeina sau lactoserul
CH-proportie variata de lactoza si polimeri de glucoza
Grasimi-continut de MCT in proportii variate functie de producator
Fortificate cu DHA si ARA
Sunt sub forma de pudra sau lichid care se pune in laptele de mama pt
fortifiere (beneficiaza de toate avantajele laptelui matern plus nivele
crescute de P,vitamine, minerale si calorii
Indicatii:
- pentru prematuri cu greutate sub 2000g la nastere care necesita
aport crescut caloric, proteic si de minerale
- supliment la alimentatia naturala, fortifica laptele de mama sau sunt
singura sursa de nutritie

Contraindicatii:
nu sunt recomandate nou-nascutilor la termen datorita riscului de
hipervitaminoza si hipercalcemie
 Formule speciale continut
scazut in minerale
Recomandate in:
- Deteriorarea functiei renale
- Hipercalcemie sau hipocalcemie date de
hiperfosfatemie

Precautii: necesita adaos de Fe

Pot fi necesare adosuri de electroliti

 Formule speciale cu continut
scazut de grasimi cu lant scurt
Indicatii
o boli de metabolism a acizilor grasi
o malabsorbtie severa a grasimilor
o chilotorax
o limfangiectazie

Contraindicatii
o nu se recomanda pe termen lung ca singura
sursa de nutritie datorita riscului de deficit de
vitamine minerale si acizi grasi
 Formule speciale pentru
pacientii cu boli metabolice
Formule de lapte pentru fenilcetonurie
ofenilalanina absenta
ofara grasimi
opermit suplimentarea cu alimentatie solida
oimbogatite cu vitamine

Formule pentru pacientii cu homocistinurie

oformula nutritionala completa dar necesita
monitorizarea nivelului de aminoacizi
Formulele pentru copii de
varsta mica
(Toddlers formula)
-pro si contra-
 Toddler Formulas
formule bazate pe proteinele
din lapte si soia

pentru sugari si copii mici:

9-24 luni
diversificati

contin DHA si ARA

au de 2 ori mai mult Ca decat

formule de start
(300 mg vs 125 mg)
 Formule de crestere
speciale pentru copilul aflat in crestere
nu exista criterii de compozitie in legislatia UE
pot avea la baza lapte, dar nu este obligatoriu
pot contine proteine de alta specie animala sau de origine
vegetala
nu se utilizeze termenul formule de crestere deoarece
absenta lor ar implica un efect asupra cresterii
formula pentru copilul mic este termenul propus, si include si
alte surse de proteine decat cele din laptele de vaca
Academia Americana de Pediatrie recomanda utilizarea unor
formule de lapte cu cantitate scazuta de lipide (2%) pentru
copii cu varsta > 1an, care au anumiti factori de risc (obezitate
familiala, hipercolesterolemii familiale, afectarea cardiaca la
varsta tanara in familie); de la varsta de 2 ani, toti copii ar
trebui sa consume lapte cu continut lipidic de 1%.
Formule pediatrice (copii 1-10 ani)

Proteine din laptele de vaca imbogatite

cu fibre ,1kcal/1ml
Proteine din soia
Proteine hidrolizate
Cu amino-acizi liberi (elementale)
Speciale
 LEGE
privind reglementarea marketingului nlocuitorilor
laptelui matern
Art. 22. - (1) Productorii sau distribuitorii nu vor promite, oferi sau acorda,
direct sau indirect, bani ori alte foloase, pentru sine sau pentru altul,
personalului din sistemul de sntate pentru a promova sau a face reclam
produselor vizate.
(2) Personalul din sistemul de sntate nu va pretinde sau primi bani
ori alte foloase, pentru sine sau pentru altul, din partea productorilor sau a
distribuitorilor, direct sau indirect, pentru a promova sau a face reclam
produselor vizate.
Art. 24. - n cazul n care personalul din sistemul de sntate primete
sponsorizri pentru burse de studiu sau de cercetare, pentru participarea la
conferine profesionale sau pentru orice alte activiti similare, ori alte
faciliti asemntoare, de la productorii sau distribuitori de produse
vizate, este obligat s aduc la cunotin n scris componentei sistemului de
sntate la care este angajat, n cadrul creia ocup o funcie sau de care este
remunerat, c beneficiaz de una din facilitile menionate, iar instituia public
pe site-ul propriu aceste informaii i le menine afiate timp de 3 ani.
The End!