FORMULE DE LAPTE

Obiectivele cursului
1) ISTORIA APARITIEI FORMULELOR DE LAPTE SI MOMENTELE IMPORTANTE IN
IMBUNATATIREA COMPOZITIEI.
Primele incercari de alimentatie artificiala a sugarilor au folosit laptele altor mamifere –Supravietuirea sugarilor
in primele saptamani de viata se apropia de 0%. Initial au fost folosite doicile dar odata cu revolutia industriala
s-a renuntat la aceasta practica.
In 1867, Henri Nestlé a creat prima formula comercializata.
La sfarsitul secolului XIX se cunostea, in mare, compozitia laptelui uman.
Recunoasterea concentratiei scazute de proteine in laptele matern a condus la folosirea laptelui de vaca diluat in
alimentatia sugarului: scade mortalitatea la sugar dar crestere ponderala este scazuta
Pentru a creste aportul caloric al laptelui de vaca diluat, s-au adaugat zahar sau cereale: sugarii supravietuiau si
cresteau, pediatria devenea o specialitate medicala, mortalitatea inca ramanea crescuta!
La inceputul secolului XX
o Refrigerare electrica si pasteurizare
 Scadere semnificativa a mortalitatii
 A crescut popularitatea formulelor
o Se imbunatatesc conditiile de salubrizare si manuire a laptelui
o Modificarea proteinelor din laptele de vaca imbunatateste digestia
o Publicitatea facuta de catre medici direct influenteaza folosirea formulelor de lapte
Imbunatatirea cauciucului tetinelor a facut mai usoara alimentarea
1911- Mead Johnson introduce dextrin-maltoza
1915 – o formula denumita synthetic milk adapted (forerunner of Wyeth’s SMA) necesita doar adaugarea de
apa: 67 kcal/dL, fara grasimi din laptele de vaca, lactoza, ulei si grasimi vegetale
Formulele de lapte devin vehicule adecvate.
Prevalenta deficitelor comune recunoscute anterior ca scorbutul si rahitismul scade.
Momente importante in istoria formulelor de lapte
• 1929 - a aparut prima formula cu faina de soia:
– fara lapte, fara lactoza
– conceput ca o alternativa la formulele de lapte preparate la domiciliu
– faina de soia cauza insa discomfort abdominal important
• 1942 - formule cu proteine hidrolizate
• 1959 - apar formulele fortificate cu fier
• 1960 - se recunoaste supraincarcarea renala
• 1965 - formule cu proteine de soia isolate
• 1966 - apare prima formula care raspunde nevoilor speciale nutritionale, de crestere rapida ale nou
nascutului cu greutate mica la nastere
• 1971- prima formula cu proteine hidrolizate care contine MCT
• 1990
– formule de lapte delactozate pornite de la laptele de vaca
– se adauga nucleotiode in anumite formule
Inceputurile anului 2000
– DHA si ARA sunt adaugate atat in formule cu PLV cat si in formulele cu soia

2) CAND, CUM SI DE CE RECOMANDAM O FORMULA DE LAPTE.

Este un consens intre personalul medical, producatorii de alimente si lapturi pentru copii si mame ca laptele de
mama este cea mai buna alegere pentru alimentatia sugarului in primele 4-6 luni de viata.
Exista cateva situatii in care mama nu isi poate alapta sugarul:
1. Motive medicale sau alte situatii care tin de sanatatea mamei pot impiedica alaptarea.
1
 2. Anumite situatii medicale care tin de copil.
3. Motive sociale sau psihologice pot face dificila alaptarea exclusiv la san.

Contraindicatii absolute ale alimentaria la san (din partea copilului)

1. Galactozemia congenitala
2. Fenilcetonuria
3. Intoleranta congenitala la lactoza

Contraindicatii medicale care tin de mama

1. Boli cronice decompensate -insuficienta cardiaca, renala, hepatica, respiratorie decompensata,
HIV etc.
2. Boli psihice - epilepsia, schizofrenia, depresia, depresia postpartum.
3. Tratament cronic cu anumite medicamente (vezi tabelul 1, 2).
4. Substante de abuz (droguri, alcool, marijuana, cocaina, heroina, etc) (vezi tabel 3).

Tabel 1 – Medicamente contraindicate in timpul alaptarii

Semne si simptome observate la sugar/ efecte asupra lactatiei

Nr Medicament
.

1. Bromocriptina Supresia lactatiei

2. Cocaina Intoxicatie cu cocaina

Posibila supresie imuna; efect necunoscut asupra cresterii sau asociere cu

3. Ciclofosfamid carcinogeneza; neutropenie.
a
4. Ciclosporina Posibila supresie imuna; efect necunoscut asupra cresterii sau asociere cu
carcinogeneza.
5. Doxorubicina Posibila supresie imuna; efect necunoscut asupra cresterii sau asociere cu
carcinogeneza.
6. Ergotamina Varsaturi, diaree, convulsii (doze utilizate in tratamentul migrenei)
7. Litiu ⅓ - ½ concentratie terapeutica in sangele copilului
8. Metotrexat \Posibila supresie imuna; efect necunoscut asupra cresterii sau asociere cu
carcinogeneza; neutropenie.
9. Fenciclidina Halucinogen potent
10. Fenilcetonurie Anticoagulant; creste timpul de protrombina si timpul de tromboplastina partial
activatala sugar.

Tabel 2 Medicamente care pot determina efecte semnificative la copil si trebuie administrate cu
precautie la mamele care alapteaza

Nr Medicament Semne si simptome observate la sugar/ efecte asupra lactatiei

2
.
1. Aspirina Acidoza metabolica (dependenta de doza); pot afecta functia trombocitelor; rash
(salicilati) hemoragic.
2. Clemastina Ameteli, iritabilitate, refuzul alimentatiei, plans ascutit, torticolis.
3. Fenobarbital Sedare; spasme infantile dupa intracarea de ala laptele cu fenolbarbitol;
methemoglobinemie.
4. Primidona Sedare; dificultati de alimentatie
5. Sulfasalazina Diaree sanghinolenta

Tabel 3. Substante de abuz care sunt contraindicate in timpul alaptarii

Nr Medicament Semne si simptome observate la sugar/ efecte asupra lactatiei

.

1. Amfetamina Iritabilitate, tulburare de somn.

2. Cocaina Intoxicatie cu cocaina.

3. Heroina Iritabilitate, intoxicatie cu heroina.

4. Nicotina Soc, varsaturi, diaree, tahicardie, agitatie, scaderea productiei de lapte.
(fumatoare)
5. Fenilciclidina Halucinogen potent.

Alte motive pentru care o mama nu poate alapta:

• A reinceput activitatea si este dificil sa alimenteze exclusiv la san sugarul deoarece nu-l poate aduce cu
ea la servici sau nu poate colecta laptele muls.
• Alegerea sa nu alapteze pentru motive personale, fie de la nastere sau dupa o perioada scurta de timp,
este prerogative mamei.
Recomandari pentru mamele care lucreaza
• Mama care merge inapoi la locul de munca, de obicei, poate continua alaptarea fara probleme.
• Alaptarea se poate adapta – daca lucreaza cel putin 8 orepe zi, este prudent sa goleasca sanii cel putin
odata cu ajutorul unei pompe, pentru a mentine secretia lactata adecvata.
• Lucrul part time sau alimentatia mixta sunt de asemena o solutie pentru mentinerea pe o perioada cat
mai lunga a alimentatiei la san.
Pompe de muls si stocarea laptelui
• Mulgerea laptelui cu mana este cea mai buna tehnica, daca mama poate invata acest lucru.
• Exista mai multe feluri de pompe si este bine de a le imprumuta si incerca pana decid ce sa cumpere.
• Laptele poate fi stocat in recipiente sterile si imediat pastrat la frigider sau congelat.
– daca este pus in frigider, va fi bun inca 48 ore.
– daca este congelat la 0 grade, poate fi tinut luni.
Recomandari de dieta pentru mama
• Sa bea aproximativ 2l de lichide pe zi.
• Aportul caloric sa creasca cu 500 cal si 20-30 g proteine pe zi.
• Sa continuie administrarea de polivitamine imbogatite in fier.
• Sunt limitate doar aportul de alimente al caror consum determina agitatia sugarului.
• Alimente frecvent incriminate: usturoi, ceapa, varza, ciocolata, cantitati mari de cofeina
3
 • Mama poate consuma cantitati mici de bauturi alcoolizate; un pahar de cherry sau un pahar de vin pot
fi consumate spre seara mai ales daca mama este deceptionata.
Probleme care pot sa apara in timpul alaptarii: Hipogalactie, Crestere in greutate nesatisfacatoare,
Mastita, Ragade, Icter prin inhibitori de lapte matern

3) DEFINITII SI CLASIFICAREA FORMULELOR DE LAPTE

Alimentatia artificiala = alimentarea cu formula.
Formula = produs alimentar derivat din laptele de vaca sau de la alte animale si/sau alte ingrediente de origine
animala sau vegetala, care s-au dovedit a fi adecvate nutritional si sigure pentru cresterea si dezvoltarea normala
a nou nascutului si sugarului.

Consideratii generale
• Majoritatea sugarilor primesc formule standard care utilizeaza laptele de vaca drept baza de productie.
• Reproduc cat de mult se poate formula laptelui de mama.
• Multe dintre componenetele imunologice ale laptelui de mama, chiar daca sunt prezente in laptele de
vaca, sunt supuse distrugerii prin progesul tehnologic.
• Cei mai multi sugari accepta foarte bine formulele de lapte.
• Diferentele majore dintre diferitele formule de lapte existente in functie de producator sunt putine
intrucat compozitia trebuie supusa unor standarde generale.
• Oricum, exista diferente de formula, si astfel un sugarii accepta variabil unele sau altele dintre formulele
de lapte.
Slide 33- legislatia in vigoare (citesti daca ai timp – nu)
Tipuri de formule de lapte
Formule uzuale
o Proteine din laptele de vaca
o standard
o de inceput (start)
o de continuare fara lactoza
o formule antireflux
o partial hidrolizate
o Proteine din soia
Formule cu proteine hidrolizate
Formule cu aminoacizi
Speciale
o prematuri
o continut scazut in minerale
o continut scazut de grasimi
o boli metabolice
Formule pentru copii de varsta mica - peste un an

Formulele de inceput = produse alimentare destinate alimentarii sugarilor in primele 6 luni de viata si care
acoperă prin ele insele nevoile nutritionale ale acestor sugari pana la introducerea unei alimentatii
complementare corespunzatoare.

4
Formulele de continuare = produse alimentare destinate alimentaria sugarilor dupa introducerea alimentelor
complementare fiind principalul component lichid al alimentaţiei dupa varsta de 6 luni.
Orice aliment care inlocuieste partial sau total laptele matern, indiferent daca este sau nu corespunzator acestui
scop, este considerat substituent al laptelui matern. Sunt exceptate din aceasta definitie formulele utilizate in
scop terapeutic.
Formulele speciale = formule destinate alimentatiei nou nascutilor cu nevoi nutritionale particulare.
F. hipoalergenice (hipoantigenice) = F. care contin sub 1% proteine imunoreactive din totalul surselor de azot
din formula, obtinute prin hidroliza proteinelor.
• F. parţial hidrolizate = sunt F. hipoalergenice in care proteinele din LV sunt hidrolizate in
proportie de 12-15%.
• F. extensiv hidrolizate (semielementale) = F. hipoalergenice in care proteinele din LV sunt
hidrolizate in proportie de 50-55%.
• F. pe baza de aminoacizi (elementale) = F. in care sursa de proteine este reprezentata doar de
aminoacizi.

4) SPECIFICATII LEGISLATIVE IN VIGOARE PENTRU COMPOZITIA (MACRO,

MICRONUTRIENTI, VITAMINE, MINERALE) FORMULELOR DE LAPTE.
Caracteristici generale
• Nou-nascutul la termen sanatos care nu poate fi alimentat cu lapte matern sau care necesita suplimentare
trebuie alimentat cu formule de inceput bazate pe proteine din laptele de vaca.
• Formulele bazate pe proteine din laptele de vaca asigura necesarul nutritional cel mai apropiat de cel al
laptelui matern.
• Laptele de capra, oaie, cabaline au continut crescut de proteine comparativ cu laptele matern, sunt
abundente in glutamat, glutamina, leucina, prolina, prezinta capacitate alergenica si biodisponibilitate
redusa a zincului si, in plus, nu exista studii de digestibilitate ale acestor tipuri de lapte.
Compozitia laptelui de vaca versus lapte de mama (100 ml)
LAPTELE DE MAMA LAPTELE DE VACA
Calorii 67 67
Apa 87% 87%
Carbohidrati 7.4% 4.4%
Izomeri de lactoza Beta-lactoza Alfa-lactoza
Lipide 3.5% 3.5%
Proteine 1.5% 3.5%
Rapor lactalbumina/cazeina 60:40 20:80
Sodiu 15 mg 60 mg
Fosfor 15 mg 90 mg
Calciu 30 mg 120 mg
Fier 0.5 mg 0.1 mg

LV este radical diferit de LM:

Fiecare specie produce lapte adaptat pentru nevoile unice ale urmasilor
LV contine de 3 ori mai multe proteine decat LM
Pe langa faptul ca are o cantitate crescuta de proteine, LV are o calitate diferita comparativ cu LM - Raportul
zer/cazeina in LM este 70/30, pe cand la LV este 23/77; Diferenta de raport zer/cazeina se traduce printr-o
diferenta de compozitie in aminoacizi
O cantitate redusa de proteine este posibila doar prin calitatea ridicata
LV este foarte diferit de LM in ceea ce priveste calitatea si cantitatea proteinelor
LV contine un profil diferit de aminoacizi (cantitatea de aminoacizi si raportul intre ei difera)
LV contine de 3 ori mai multe proteine
5
In plus, proteinele din LV determina mult mai probabil alergii, cum ar fi dermatita atopica si alergii respiratorii,
in special datorita nivelului crescut de β-lactoglobulina

PROTEINELE
Formulele de inceput destinate nou-nascutului la termen sanatos trebuie să contina:
– predominant proteine din lactozer, raportul zer: cazeina minim acceptabil fiind de 60:40 (proteina din
lactozer reprezintă minim 60%).
– proteine minim 1,8 g/ 100kcal si maxim 3 g/100 kcal. (1,8-2,5g/100kcal, EFSA 2014)
• Laptele matern are conţinut variabil de zer şi cazeină, raportul dintre acestea fiind cuprins între 90:10
(colostru) şi 60:40 (lapte matur).
• Formulele pe bază de lactozer prezintă mai multe avantaje:
- digestie şi evacuare gastrice mai rapide
- eficienţă maximă de utilizare a proteinelor, retenţie azotată maximă
- profil al aminoacizilor similar cu cel din laptele matern
- concentraţie redusă de minerale, încărcătură renală diminuată
- floră intestinală asemănătoare cu cea a copilului alimentat la sân.
Proteina din lactozer:
- este o proteină pură, de calitate înaltă
- bogată în aminoacizi esenţiali
- utilizarea sa în cantitate mare permite obţinerea unor formule cu cantitate redusă de proteine, suficientă
pentru a asigura creşterea şi dezvoltarea armonioasă a copilului dar şi pentru a preveni apariţia obezităţii.
• Cazeina coagulează în flocoane mari, asigură senzaţia de saţietate, încetineşte evacuarea gastrică şi
creşte frecvenţa regurgitaţiilor şi constipaţiei.
• Un aport proteic:
• Mai mare de 3g/100 kcal creste incarcatura renala si are drept consecinta aparitia
ulterioara a obezitatii
• Sub 1.8 g/100 kcal nu poate sustine nevoile de crestere ale nou-nascutului, proteinele
fiind sursa de azot si aminoacizi esentiali
• Un aport proteic apropiat de limita inferioară recomandată (1,8 g/100kcal) poate fi recomandat pentru
scăderea riscului de supraponderalitate şi obezitate.
• Aportul proteic crescut induce hiperinsulinism şi creşte riscul de obezitate.

Formulele de început destinate nou-născutului latermen sănătos trebuie să conţină:

– toţi aminoacizii esenţiali sau condiţionat esenţiali în cantităţi cel puţin egale cu cele conţinute în
proteina de referinţă (din LM)
– colină - minim 7 mg/100 kcal şi maxim 50 mg/100 kcal.
• La vârsta de nou născut, formula este singura sursă de aminoacizi esenţiali şi condiţionat-esenţiali.
• Colina:
o amină cuarternară ubicuitară în ţesuturi
o un precursor important al fosfolipidelor şi acetilcolinei, rol în:
– compoziţia membranelor
– transmiterea semnalelor celulare
– transportul colesterolului şi altor lipide în sânge
– dezvoltarea normală cerebrală
• Excesul de colină poate duce la apariţia de tulburări gastrointestinate.

6
Formulele de început destinate nou-născutului la termen sănătos pot să conţină adiţional:
– taurină - maximum 12 mg/100 kcal
– nucleotide în cantitate maximă de 5 mg/100kcal
– aminoacizi pentru creşterea valorii nutriţionale.
• Taurina
o aminoacidul liber nonproteic predominant în laptele de mamă
o rol în conjugarea bilei, eliminarea acidului hipocloros eliberat de neutrofilele şi macrofagele
activate, detoxifierea retinolului, fierului şi xenobioticelor, transportul calciului, contractilitatea
miocardului, reglarea osmotică şi dezvoltarea SNC.
o Nucleotide. Deşi existente în laptele de mamă, nucleotidele pot fi sintetizate de novo şi pot fi
refolosite pe căi metabolice de reutilizare.
o Nucleotidele se găsesc mai ales intracelular şi intră în structura ADN şi ARN, asigură transferul
energiei chimice şi sunt implicate în sinteza de proteine, lipide şi carbohidraţi,
o Functie de firma producatoare nucleotidele pot fi adaugate sau nu in compozitia formulelor.
Sursa alge,ciuperci.
Laptele de mamă conţine o cantitate variabilă de aminoacizi liberi a căror relevanţă nutriţională nu a fost pe
deplin elucidată.

CARBOHIDRATI
Formulele de început destinate nou-născutului la termen sănătos trebuie să asigure un aport glucidic
minim de 9 g/100 kcal şi maxim de 14 g/100 kcal. Este recomandat ca aportul de carbohidraţi al nou-
născutului la termen sănătos să fie asigurat doar de lactoză.
• Carbohidratul dominant din laptele=lactoza -40% din valoarea energetică (8,2-10,4 g/100 kcal)-sursă
esenţială de energie pentru o dezvoltare armonioasă, fiind suportul proceselor de oxidare celulară,
aport de minim 9 g/100 kcal este necesar pentru susţinerea proceselor oxidative la nivelul SNC, un
aport de 14 g/100 kcal reprezintă 56% din valoare energetică a formulei, reprezintă circa 40% din
valoarea energetică a laptelui de mamă.
• Substituirea lactozei cu alţi carbohidraţi mai denşi (de exemplu polimeri de glucoză sau maltoză)
determină creşterea indexului glicemic şi, datorită hiperglicemiei postprandiale şi hiperinsulinismului
secundar, poate induce reprogramarea metabolică şi creşterea riscului de obezitate.
• Lactoza este esenţială pentru desfăşurarea proceselor fiziologice intestinale, are efect prebiotic, creşte
absorbţia apei, sodiului, calciului, fierului şi are rol în sinteza unor vitamine.
• Atunci când lactoza se regăseşte în concentraţie mare (peste 10g/100 kcal) în formulă (ca în laptele
matern), o parte din aceasta nu este hidrolizată şi exercită, la nivelul colonului, efect prebiotic.
Formulele de inceput destinate nou-nascutului la termen sanatos pot contine:
• Maltoza sau maltodextrine dar continutul minim de lactoza trebuie sa fie 4.5g/100kcal
• FOS (fructo-oligozaharide) si GOS (galacto-oligozaharide)
• Nu trebuie sa contina fructoza si/sau zaharoza
Nici un alt carbohidrat nu prezintă avantaje metabolice sau nutriţionale în comparaţie cu lactoza. În afară de
lactoză, laptele matern conţine şi o cantitate limitată de oligozaharide. Dizaharidazele intestinale care
hidrolizează dizaharidele la monozaharide sunt active încă de la naştere.
• Opţional, în formulele de început se pot adăuga FOS şi GOS dar nu în cantitate mai mare de 0,8 g/100 ml,
din care 90% oligogalactozil-lactoză (GOS) şi de 10% oligofructozil- zaharoză (FOS) cu greutate
moleculară mare.
• FOS şi GOS pot fi adăugate în formulele de început pentru rolul lor prebiotic dar studiile au demonstrat
doar că adăugarea acestor oligozaharide modifică semnificativ flora intestinală.
7
• Laptele matern conţine peste 130 de oligozaharide (8-12 g/l lapte). GOS se găseşte în cantitate minimă
(urme) iar FOS nu există în laptele matern. Valoarea calorică utilizabilă a acestor oligozaharide este redusă
(1,5 kcal/g). Excesul de FOS şi GOS determină creşterea frecvenţei scaunelor, scăderea consistenţei
acestora şi dezechilibre hidroelectrolitice consecutive.
• Laptele matern nu conţine fructoză şi zaharoză. Fructoza şi zaharoza sunt mai dulci decât lactoza, crescând
riscul de supraalimentaţie şi obezitate.
• Surse maltrodextrina –orez, porumb, cartof: glucoza sirop-sirop de porumb
Formulele de început destinate nou-născutului la termen sănătos;
- pot conţine amidon prefiert sau gelatinizat, obligatoriu fără gluten, în cantitate maximă de 2 g/100 ml şi
30% din totalul carbohidraţilor.
-se recomanda sa nu conţină următorii carbohidraţi nedigerabili: gumă guar, carageenan, gumă locust,
pectine şi inulină.
• Amidon
– Nou născutul nu are amilază pancreatică amidonul fiind metabolizat la nivelul intestinului gros la
acizi graşi (cu valoare energetică mult redusă comparativ cu glucoza)
– Cantitatea maximă de amidon care poate fi conţinută de o formulă de început este calculată în
funcţie de capacitatea de digestie a acestuia de către amilaza salivară şi pentru a evita efectele
adverse ale suplimentării excesive: malabsorbţie, diaree fermentativă.
• Carbohidraţi nedigerabili:
- substanţe dietetice derivate mai ales din plante cu rol în retenţia de apă, minerale şi compuşi organici şi
care se constituie în substrat de fermentare bacteriană în colon.Datorită acestor proprietăţi sunt folosiţi
ca agenţi tehnologici de stabilizare, texturare şi îngroşare.
- Guma guar creşte vîscozitatea conţinutului intestinal (producând colici), carageenan-ul, guma locust şi
inulina se absorb prin mucoasa intestinală imatură şi cresc riscul de sensibilizare. Prezenţa acestor
carbohidraţi poate determină scăderea biodisponibilităţii unor micronutrienţi.

LIPIDE
Formulele de început destinate nou-născutului la termen sănătos trebuie să conţină:
– lipide: 4,4 - 6 g/100 kcal
– acid linoleic: minim 300 mg/100 kcal şi maxim 1200 mg/100 kcal, minim 8% din totalul acizilor
graşi
– acid α-linolenic: minim 50 mg/100 kcal, astfel încât raportul acid linoleic:acid α-linolenic să fie de
minim 5:1 şi maxim 15:1.
• Un nivel minim de lipide de 4,4 g/100 kcal şi maxim de 6 g/100 kcal reprezintă 40-54% din necesarul
energetic, fiind similar cu cel care este asigurat prin laptele de mamă. Lipidele sunt indispensabile creşterii
şi dezvoltării normale, sursă de acizi graşi şi vitamine liposolubile, componente structurale şi funcţionale
ale membranelor, cu rol direct în reglarea genică.
• Acidul linoleic este un precursor de LCPUFA şi eicosanoide, concentraţia de acid linoleic din laptele de
mamă este variabilă în funcţie de alimentaţia acesteia însă asigură minim 8% din totalul de acizi graşi
• Acidul α-linolenic este un precursor al acidului docosahexaenoic(DHA) reprezentând în laptele de mamă
0,5-1% din totalul acizilor graşi. Un aport scăzut poate induce întârzierea dezvoltării funcţiei vizuale şi
scăderea nivelului acidului docosahexaenoic cerebral, cu consecinţe asupra dezvoltării SNC şi retinei.
• Un raport cuprins între 5:1 şi 15:1 dintre acidul linoleic şi acidul α-linolenic asigură balanţa LCPUFA şi a
eicosanoidelor şi limitează indirect aportul maxim de acid α-linolenic la 240 mg/100 kcal.
Formulele de început destinate nou-născutului la termen sănătos pot să conţină:-fosfolipide însă fără a
depăşi 300 mg/100 kcal (2g/l)
-LCPUFA (acizi graşi polinesaturaţi cu lanţ lung).

8
- trebuie să nu conţină trigliceride cu lanţ mediu
• Fosfolipidele au rol cheie în transmiterea semnalelor la nivel celular, structura şi funcţia membranelor
celulare, solubilizarea componentelor lipofile din lapte şi lumenul intestinal. În laptele de mamă
fosfolipidele se găsesc în concentraţie de sub 1%.
• Unii dintre LCPUF- fiziologiei membranelor şi funcţiei imune. LCPUFA reprezintă 0,2-1% din
grăsimile laptelui matern. . Nu au fost evidenţiate efecte adverse ale suplimentării cu LCPUFA dar nici
efecte benefice semnificative asupra dezvoltării neurologice. Suplimentarea cu LCPUFA poate ameliora
însă funcţia vizuală. Nu există încă date suficiente pentru stabilirea unui minim necesar de LCPUFA şi
nici studii de siguranţă pentru concentraţii ale LCPUFA mai mari decât cea a laptelui matern.
• Suplimentarea cu ARA si DHA din formule nu provine din grasime de peste sau animala.
• În laptele matern trigliceridele cu lanţ mediu se găsesc în procent de 8-12%. Sunt încă necesare studii
pentru identificarea toleranţei formulelor ce conţin trigliceride cu lanţ mediu, evaluarea prognosticului
neurologic şi de dezvoltare şi a incidenţei enterocolitei ulceronecrotice după administrarea acestor
formule.
Formulele de început destinate nou-născutului la termen sănătos trebuie să conţină:
- acid miristic şi acid lauric - maxim 20% din totalul de grăsimi
- acid erucic - maxim 1% din totalul grăsimilor
- izomeri trans ai acizilor graşi – maxim 3% din totalul grăsimilor
- inozitol - minim 4 mg/100 kcal şi maxim 40 mg/100 kcal
• Cantităţile mai mari de acid miristic şi/sau lauric cresc concentraţia de colesterol şi lipoproteine, cu
potenţial aterogenic.
• Acidul erucic nu are efect nutriţional benefic iar un aport crescut poate determina alterări ale miocardului.
Efectele nutriţionale benefice ale izomerilor trans ai acizilor graşi nu sunt cunoscute iar experimental s-a
constatat că în concentraţii mai mari pot afecta creşterea.
• Concentraţia recomandată pentru inozitol este similară cu cea din laptele matern (22-48 mg/100 kcal)
• Inozitolul (mioinozitol la nivelul ţesuturilor umane) are rol în transmiterea semnalelor celulare, este factor
esenţial pentru creştere, cu posibil rol în sinteza de surfactant şi dezvoltarea pulmonară şi de prevenire a
retinopatiei prematurităţii şi enterocolitei ulceronecrotice.

VITAMINE
Formulele de început destinate nou-născutului la termen sănătos trebuie să conţină:
-vitamine liposolubile (A, D, E, K) în concentraţii asemănătoare cu cele din laptele de mamă
-vitamine hidrosolubile în concentraţii adecvate nevoilor de creştere ale organismului: B1, B2, B3, B5,
B6, B12,
Vitamina D reprezintă un grup de substanţe cu rol esenţial în metabolismul fosfo-calcic şi activitate
antirahitică. Laptele matern conţine 4-110 U/l vitamina D, concentraţia fiind de aproximativ 10 ori mai mare
vara şi nu acoperă necesarul pentru asigurarea creşterii şi mineralizării osoase astfel că, în absenţa
suplimentării, există riscul apariţiei rahitismului. Aportul maxim tolerabil de vitamina D până la vârsta de 2 ani
este de 25 mg/zi.

MINERALE SI OLIGOELEMENTE
Formulele de început destinate nou-născutului la termen sănătos trebuie să conţină:
– fier - 0,3-1,3 mg/100 kcal
– calciu - 50-140 mg/100 kca
– fosfor astfel încât raportul calciu - fosfor să fie de 1:1 - 2:1
– alte minerale şi oligoelemente obligatorii: magneziu, sodiu.

9
Fierul din laptele de mamă (cca. 0,3 mg/l) se absoarbe în proporţie de 20-50%. Concentraţia de fier din formulă
trebuie să asigure o absorbţie minimă de 15-20%. Excesul de fier (peste 1,3 mg/100 kcal) poate avea efecte
prooxidative, interacţionează cu metabolismul zincului, scade absorbţia cuprului şi altor minerale (efect de
competiţie) şi poate interfera cu creşterea.
– Formulele suplimentate cu fier au fost retarse de pe piata datotrita asocierii cu constipatia desi se
cunoaste riscul de anemie feripriva in lipsa unei suplimentari
• La naştere 99% din calciul din organism se află în matricea structurală a oaselor şi doar 1% este liber
având rol de al doilea mesager, modulare a transmiterii semnalelor hormonale, reglarea funcţiilor
enzimelor implicate în coagularea sangvină, conducerea nervoasă, contracţia musculară şi reproducere.
Calciul din dietă are o absorbţie de 30-50%, absorbţia fiind condiţionată de concentraţia de lactoză şi
fitaţi.
• Fosforul este parte integrantă a matricei osoase, are rol de tampon metabolic în homeostazie, rol central
în structura componentelor celulare, metabolismul intermediar al fosfolipidelor, fosfoproteinelor,
acizilor nucleici şi ATP-ului.
• În laptele matern raportul cantitativ dintre calciu şi fosfor este de 2:1, acest raport fiind optim pentru
absorbţia de calciu. În cazul formulelor raportul calciu:fosfor de 1:1 - 2:1 optimizează absorbţia de
calciu.
• Magneziul este parte integrantă a osului mineral, al doilea cation intracelular, cu rol în metabolismul
intermediar, cofactor anumeroase enzime, modulator al unor importante procese fiziologice
• Aportul zilnic de sodiu, potasiu şi clor asigurat de formulă ajută la menţinerea homeostaziei şi similar
cu cel asigurat de laptele de mamă. Necesarul zilnic de sodiu, potasiu şi clor se bazează pe pierderile
inevitabile renale şi extrarenale şi pe nevoile tisulare. Este important ca la prepararea formulei să se ţină
cont de conţinutul de minerale al apei folosite.
• Manganul este implicat în formarea osului, metabolismul aminoacizilor, colesterolului şi
carbohidraţilor şi face parte din compoziţia multor enzime.
• Fluorul ameliorează rezistenţa dinţilor la carii şi are rol posibil în mineralizarea oaselor. Aportul
crescut de fluor induce riscul de apariţie a fluorozei dentare şi scheletale.
• Iodul este un component esenţial al hormonilor tiroidieni.
• Seleniul - metabolismul hormonilor tiroidieni.
• Cuprul -sistemele enzimatice şi non-enzimatice ale metabolismul celular
• Zincul rol cheie în sinteza de material genetic şi reglarea expresiei genice, diviziunea celulară,
integritatea epitelială, maturizarea sexuală, imunitatea celulară, fiind esenţial pentru creştere şi
dezvoltare.
Formule standard
Modificarea laptelui de vaca
– Modificarea concentratiei si compozitiei lipidelor
– Adaos de uleiuri vegetale si carbohidrati
– Scaderea concentratiei de protein 34 g/L la 15 g/L
– Adaos de vitamine, minerale si alti nutrienti ca aminoacizi, acizi grasi, nucleotide
Raportul proteine zer/cazeina
• Proteina majoritara din zer este β-lactoglobulin
• Proteina din cazeina majoritara este a-casein bovina
• Profilul de aminoacizi variaza
• Taurina si carnitine este adaugata la unele produse
Compozitia formulelor pentru sugari
• Aport caloric intre 67-70Kcal/100ml
- 41-47% caloriiaduse de carbohidrati
sursele pot fii lactoza, sirop de porumb, maltodextrina, sucroza
- 8-12% din proteine
sursele pot fii cazeina, zer, proteine din soia, methionina, cazeina hidrolizara, L- aminoacizi
10
 - 45-50% calorii din grasimi
sursele pot include ulei de palmier, ulei de cocos, ulei de floare soarelui si/sau ulei de sofran pot include
DHA si ARA

Ce este nou la fomulele pentru sugari?

• Adaosuri “ vii “: prebioticele
- ingrediente alimentare nedigerabile care stimuleaza cresterea sau activitatea bacteriilor bune
din intestin
- galacto-oligozaharidele (GOS) obținute din lactoză naturală, fiind similare acelora regăsite în
laptele matern, fructo-oligozaharide (FOS) izolate din ciocoare.
- cele mai folosite: Galacto-oligosaharide (GOS)
• Adaosuri “ vii”: probiotice
- organisme vii care sunt similare cu bacteriile benefice din tubul digestiv
- rol in profilaxia atopiilor şi în scopul modulării răspunsurilor imune.
- Tulpinile cele mai utilizate
– Bifidus BL
– Lactobacillus rhamosus etc

5) PARTICULARITATILE FORMULELOR SPECIALE, COMPOZITIE,

RECOMANDARI SI CONTRAINDICATII
Formule de lapte standard - de start
• Sursa de proteine este cazeina sau zerul
• Indicatii
- suplimentarea alimentatiei la san
- singura sursa de lapte la sugarul sanatos care nu poate fi alimentat natural
- necesar de nutrienti si calorii similar cu laptele de mama
• Contraindicatii
- alergie la PLV
- galactosemie
Formule de lapte standard - de continuare
• aceste formule sunt usor modificate fata de cele pentru inceput, fiind suplimentate cu fier datorita
faptului ca de obicei in jurul varstei de 4-6 luni se epuizeaza rezervele de fier ale sugarului.
• au adaos de DHA si ARA
• au concentratie mai mare de Ca, P si vitamine
• se folosesc ca parte a unei alimentatii diversificate
Formule de lapte pentru tulburari digestive minore
• Formule comfort pentru flatulenta si constipatie
• Formule sensitive pentru sugari cu probleme digestive minore cu continut scazut de lactoza
• Formule pentru tulburari digestive: colici, constipatie, balonare, flatulenta
- proteine partial hidrolizate
- continut redus delactoza
Formule de lapte antireflux
• Amestecurile artificiale moderne, cu vascozitate crescuta, concepute pentru a rezolva problemele
regurgitării, refluxului şi ale constipaţiei la copii, includ următoarele componente principale:
 Cazeină - formează în stomacul copilului un bol dens de proteine care previne regurgitarea şi
care se digeră bine în intestin.
 Proteine partial hidrolizate pentru accentuarea evacuarii gastrice si reducerea presiunii
intragastrice

11
  Răşina (uleiul vegetal, guma) - polizaharide de plante, care se umflă în stomacul copilului şi
previn regurgitarea. Cleiul vegetal se digeră numai în colonul copilului. În colon acesta serveşte
ca o bază pentru formarea fecalelor moi şi pentru creşterea microflorei intestinale benefice.
• Amestecuri care conţin gumă pre-tratată se diluează cu apă, la o temperatură de
40-50 C.
• Amestecuri care conţin gumă naturală se dizolvă cu apă, la o temperatură de 70- 80 C.
• Amestecuri care conţin amidon (). Metoda de preparare depinde de tipul de amestec şi trebuie să fie
descrisă pe ambalaj
 Amidon - se umflă în stomac şi îngroaşă considerabil bolul alimentar,
prevenind regurgitarea.
• Contraindicat la prematuri sub 38 de saptamani de gestatie
Formule de lapte de vaca fara lactoza
• partial sau total delactozate:
– intoleranta la lactoza primara (congenitala) sau secundara unei infectii digestive
– contine lipide de sursa vegetala si nucleotide pentru refacerea mucoasei intestinale
– sursa de carbohidrati este maltodextrina ai are o osmolaritate redusa
Formule pe baza de soia
• formulele pe bază de proteine din soia nu sunt recomandate pentru alimentaţia nou- născutului la
termen sănătos dar pot fi utilizate dacă părinţii corect informaţi aleg o alimentaţie de tip
vegetarian
• Carenţe:
– proteina din soia are calitate inferioară
– acidul fitic din soia inhibă absorbţia fierului
– biodisponibilitatea redusă a fosforului
– conţinut crescut de aluminiu şi izoflavone.
• conţinut proteic de minim de 2,25 g/100 kcal (0,56 g/100 kJ) şi maxim de 3 g/100 kcal (0,7 g/100 kJ) şi
să fie suplimentate cu carnitină minim 1,2 mg/100 kcal. Carnitina are rol în transportul acizilor
carboxilici ca substrat al oxidării şi în înlăturarea compuşilor toxici. Capacitatea de sinteză a carnitinei
este practic absentă la nou născut iar biodisponibilitatea carnitinei din formulă e scăzută comparativ cu
laptele matern.
• aceste formule trebuie să nu fie îmbogăţite cu nucleotide. Nucleotidele există în formulele de început pe
bază de hidrolizate de soia în mod natural în cantitate mai mare decât în laptele matern sau în formulele
de început pe bază de lapte de vacă.
• formulele de început pe bază de soia trebuie să conţină 0,45-2 mg/100 kcal fier.
• biodisponibilitatea fosforului din formulele pe bază de soia este de doar 70% faţă de 80% în cazul
formulelor pe bază de proteine din lapte de vacă şi a celor hidrolizate de aceea conţinutul de fosfor al
formulelor pe bază de soia trebuie să fie mai mare.
• aluminiul şi izoflavonele influenţează activitatea estrogenică şi fitaţi care inhibă absorbţia cuprului şi
zincului.
Recomandate pentru:
– Alergie la PLV – trebuie folosite cu precautie deoarece se poate declansa o alergie incrucisata.
– Intoleranta la lactoza (rare)
– Galactozemie
– Diete vegetariene
Contraindicate:
– prematuri < 1800 g risc de osteopenie
– Intoleranta congenitala la fructoza (contine sucroza)
• ESPGHAN recomanda la pacientii in primele 6 luni de viata cu alergie al PLV utilizarea formulelor cu
proteine hidrolizate.

12
 • Dupa aceasta varsta, se poate trece la o formula cu proteine din soia care este mai bine tolerata de
sugarii mari.
• Pozitia Academiei Americane de Pediatrie este pentru sugarii cu alergie la PLV dovedita, se recomanda
formule extensiv hidrolizate deoarece
• 10-14% DIN ACESTI COPII AU ALERGIE SI LA SOIA
Discutii legate de formulele cu soia
• 60% dintre sugarii cu enterocolita indusa de PLV pot dezvolta si la soia – mucoasa lezata este mai
permeabila la un nou antigen;
• contin fitati si fibre oligozaharide, deci pot influenta absorbtia mineralelor (necesita supliment de Ca);
• se semnaleaza osteopenie marcata la prematurii alimentati cu formule cu soia;
• izoflavonele sunt denumite fitoestrogeni; fitoestrogeni se leagă de receptorii de estrogen si acționează
ca agoniști de estrogen, antagoniști, sau modulatori ai receptorilor de estrogen in functie selectivi
asupra tesutului, tip de celulă, statusul hormonal, vârstă, etc. nivele crescute de aluminiu.
Formule hipoalergenice
• Formulele pe bază de hidrolizate proteice sunt recomandate pentru alimentaţia nou-născutului la termen
sănătos cu istoric familial de atopie
• caracteristici de compoziţie:
– taurină - minim 5,25 mg/100 kcal şi maxim 12 mg/100 kcal
– carnitină - minim de 1,2 mg/100 kcal
– zaharoză – maxim 20% din totalul de carbohidraţi sau
– glucoză – maxim 2 g/100 kcal
• Formulele parţial hidrolizate conţin fragmente proteice foarte mici, cu un potenţial alergic redus,
scăzând riscul de alergie.
• Conţinutul proteic al hidrolizatelor proteice trebuie să fie identic cu cel al formulelor standard.
Alimentaţia cu formule pe bază de hidrolizate proteice duce la creşterea ratei de golire gastrică şi
permite realizarea mai rapidă a concentraţiilor de aminoacizi esenţiali şi ramificaţi în plasmă dar sunt
necesare încă studii privind siguranţa formulelor de început parţial hidrolizate cu conţinut proteic sub
1,8 g/100 kcal (0,45 g/100 kJ) iar excesul de proteine creşte riscul de apariţie a obezităţii.
• Zaharoza este metabolizată în organism la fructoză şi glucoză. Fructoza şi glucoza sunt mai dulci decât
lactoza şi astfel pot masca gustul amărui al hidrolizatelor proteice.
• Glucoza se găseşte în cantităţi minime în laptele de mamă. Adausul de glucoză în formulă duce la
creşterea considerabilă a osmolarităţii acesteia (1 g glucoză/100 ml lapte creşte osmolaritatea cu 58
mOsm/kgc). În timpul încălzirii formulei, glucoza poate reacţiona enzimatic cu proteinele formând
produşi Maillard (care scad biodisponibilitatea unor aminoacizi, vitamine şi minerale).
Vezi slide 77 pentru imagine cu hidroliza proteinelor – Proteina, cu cat este mai mare, cu atat are potential
antigenic mai mare!
Formulele parţial hidrolizate sunt recomandate ca formulă de început în alimentaţia nou născutului la
termen sănătos cu risc de alergie, fiind sigure din punct de vedere nutriţional.
Formulele extensiv hidrolizate şi cele pe bază de aminoacizi nu se administrează la nou născuţii la
termen sănătoşi, acestea fiind destinate nou născuţilor cu alergie sau intoleranţă la proteinele laptelui de
vacă.
• Alimentaţia exclusivă la sân până la vârsta de 6 luni este cea mai eficientă metodă de profilaxie a
alergiilor.
• Formulele parţial hidrolizate s-au dovedit eficiente în prevenirea alergiilor. Formulele care au la bază
hidrolizate proteice conţin fragmente proteice foarte mici, cu greutate moleculară între 5000 şi 10.000
daltoni, cu un potenţial alergizant redus.
• Formulele extensiv hidrolizate şi cele pe bază de aminoacizi şi-au dovedit eficienţa în alimentaţia nou
născutului la termen cu alergie sau intoleranţă la proteinele laptelui de vacă.
Formulele cu proteine hidrolizate

13
 • Hidrolizate din zer sau cazeina
• Amestecuri variate de grasimi
• Sunt partial sau total delactozate
• Hipoalergenice
• proteinele sunt hidrolizate in peptide mici si suplimentate cu aminoacizi
Indicatii generale
• alergie la PLV
• alergie la proteinele din soia
• galactosemie
Contraindicatii – pretul, gustul

Formule elementale
Indicatii:
• Pentru sugari si copii care necesita alimentatie cu formule bazate pe aminoacizi sau care nu pot tolera
proteinele intacte:
– Malabsorbtia si maldigestia proteinelor
• Sindrom de intestin scurt
• Alergii multiple si severe alimentare
– Afectiuni ale tractului gastrointestinal
• Esofagita sau gastrita eozinofilica
– Fara lactoza, sucroza, fructoza, si galactoza
• Galactozemiae si intoleranta ereditara la fructoza
• Proteine: aminoacizi liberi
• Lipide: lant lung si lant mediu (5%-33%) -procente variabile functie de producator
• Carbohidrati: sirop de porumb, fara sucroza si lactoza

Formule speciale – prematuri

• Prematurii au nevoi speciale
-organism imatur cu toleranta scazuta la exces sau deficit de nutrienti
-nevoi speciale de crestere (ex mineralizarea osoasa apare normal in trim III de sarcina)
-au nivele crescute de nutrienti pe volum de fluid(82 kcal/100ml)
-nivel crescut de proteine si minerale Ca,P
• Sursa de proteine este cazeina sau lactoserul
• CH-proportie variata de lactoza si polimeri de glucoza
• Grasimi-continut de MCT in proportii variate functie de producator
• Fortificate cu DHA si ARA
• Sunt sub forma de pudra sau lichid care se pune in laptele de mama pt fortifiere (beneficiaza de toate
avantajele laptelui matern plus nivele crescute de P,vitamine, minerale si calorii
• Indicatii:
• pentru prematuri cu greutate sub 2000g la nastere care necesita aport crescut caloric,
proteic si de minerale
• supliment la alimentatia naturala, fortifica laptele de mama sau sunt singura sursa de
nutritie
• Contraindicatii:
• nu sunt recomandate nou-nascutilor la termen datorita riscului de hipervitaminoza si
hipercalcemie
Formule speciale – continut scazut in minerale
• Recomandate in:
- Deteriorarea functiei renale
- Hipercalcemie sau hipocalcemie date de hiperfosfatemie
14
 - Precautii: necesita adaos de Fe
• Pot fi necesare adosuri de electroliti

Formule speciale cu continut scazut de grasimi cu lant scurt

• Indicatii
o boli de metabolism a acizilor grasi
o malabsorbtie severa a grasimilor
o chilotorax
o limfangiectazie
• Contraindicatii
o nu se recomanda pe termen lung ca singura sursa de nutritie datorita riscului de deficit de vitamine minerale
si acizi grasi

Formule speciale pentru pacientii cu boli metabolice

• Formule de lapte pentru fenilcetonurie
• fenilalanina absenta
• fara grasimi
• permit suplimentarea cu alimentatie solida
• imbogatite cu vitamine
• Formule pentru pacientii cu homocistinurie
• formula nutritionala completa dar necesita monitorizarea nivelului de aminoacizi

6) FORMULELE PENTRU COPII DE VARSTA MICA (TODDLER’S FORMULA)

PRO SI CONTRA
• formule bazate pe proteinele din lapte si soia
• pentru sugari si copii mici:
• 9-24 luni
• diversificati
• contin DHA si ARA
• au de 2 ori mai mult Ca decat formule de start (300 mg vs 125 mg)
Formule de crestere
• speciale pentru copilul aflat in crestere
• nu exista criterii de compozitie in legislatia UE
• pot avea la baza lapte, dar nu este obligatoriu
• pot contine proteine de alta specie animala sau de origine vegetala
• nu se utilizeze termenul “formule de crestere” deoarece aceasta ar implica un efect asupra cresterii
• formula pentru copilul mic este termenul propus, si include si alte surse de proteine decat cele din
laptele de vaca
• Academia Americana de Pediatrie recomanda utilizarea unor formule de lapte cu cantitate scazuta de
lipide (2%) pentru copii cu varsta > 1an, care au anumiti factori de risc (obezitate familiala,
hipercolesterolemii familiale, afectarea cardiaca la varsta tanara in familie); de la varsta de 2 ani, toti
copii ar trebui sa consume lapte cu continut lipidic de 1%.
Utilizarea preparatelor de lapte asa numitele "de crestere” nu aduce valoare suplimentara unei
alimentatii exhilibrate pentru a raspunde nevoilor nutritionale ale copiilor de varsta mica din UE.
Expertii nu au putut sa identifice rolul unic al formulelor de crestre in alimentatia copiilor cu varste 1-3
ani. Au stabilit ca ele nu sunt mai eficiente in ceea ce priveste aportul nutritional decat celelate alimente
care constituie regimul alimentar normal al copiilor de aceasta varsta.
Rezultatele sunt prezente in avizul stiintific oferit de EFSA la cererea comisiei europene a nevoilor
nutritionale si aportului alimentar necesar sugariilor si copiilor mici in UE
15
Formule pediatrice (copii 1-10 ani)
• Proteine din laptele de vaca imbogatite cu fibre ,1kcal/1ml
• Proteine din soia
• Proteine hidrolizate
• Cu amino-acizi liberi (elementale)
• Speciale
FOMULE UZUALE = STANDARD
• De inceput = pana la 6 luni (de tip 1)  NAN 1, APTAMIL 1, HIPP 1, HUMANA 1
• De continuare = de la 6 luni (de tip 2)  NAN 2, APTAMIL 2, HIPP 2, HUMANA 2
FORMULE FARA LACTOZA = FL  NAN FL, APTAMIL FL
FORMULE ANTIREFLUX = AR  NAN AR, APTAMIL AR, HIPP AR, HUMANA AR
FORMULE PARTIAL HIDROLIZATE = HA (hipoalergenice)  NAN HA, APTAMIL HA, HIPP HA
FORMULE CU PROTEINE DIN SOIA  LACTOPRIV (DE LA TOPFER) – este si delactozata
FORMULE CU PROTEINE HIDROLIZATE
• CU LACTOZA – ALTHERA
• TOTAL DELACTOZATA – ALFARE (NESTLE)
• PARTIAL DELACTOZATA – APTAMIL PEPTI
FORMULE CU AMINOACIZI  NEOCATE, ALFAMINO
FORMULE PENTRU PREMATURI  FORMULE CARE AU PRE IN FATA (APTAMIL PREMATIL)
FORMULE PENTRU COPIII MICI (1 an, 2 ani, 3 ani)  JUNIOR

16