A efectuat: Nour Andrian

A verificat: Gorbunov Galina

Definitie:
 Alimentaţia mixtă-este tipul de alimentaţie, când copilul ,
pe lângă laptele matern mai primeşte pe parcursul zilei
şi un alt tip de lapte – amestec lactat adaptat sau
neadaptat, raportul dintre ele fiind diferit.
 Dacă copilul primeşte lapte matern mai puţin de 1/5 din
raţia zilnică, restul revenind amestecurilor lactate, se
consideră că el este alimentat artificial.
Dacă copilul primeşte lapte matern mai puţin de 1/5
din raţia zilnică, restul revenind amestecurilor
lactate, se consideră că el este alimentat artificial
 Metodele de estimare a
alimentaţiei adecvate a copilului
 1.Semnele alimentaţiei adecvate la sân în prima
lună de viaţă:
 - Glutiţia auzită în timpul suptului;
 - Scutece umede mai multe de 6 în 24 ore;
 - Scaun fiziologic ( de regulă după fiecare alimentaţie);
 - Starea sânului „comparativ gol” după alimentare;
 - Starea satisfăcătoare a copilului între perioadele de
alimentare;
 - Adaosul în masă 18-30 g/zi sau 125-210 g/săptămînă.
 Metodele de estimare a
alimentaţiei adecvate a copilului
 2.Simtomele foamei copilului sugar
 - Curba ponderală plată (nu adaogă în greutate de loc);
 - Micţiuni rare ale urinei( mai puţin de 6 în 24 ore);
 - Schimbări ale scaunului (constipaţii sau diaree, scaun
instabil );
 - Copilul este neliniştit, agitat toată ziua, în lipsa unei alte
cauze ( febră, alte
 manifestări de boală);
 - Copilul suge permanent degetele.
 Metodele de estimare a
alimentaţiei adecvate a copilului
 3.Semne care indică că greutatea copilului nu creşte
suficient de repede
 - Câştigul în greutate este sub18 g/zi şi la 3 săptămâni nu a
recuperat greutatea sa
 de la naştere;
 - Pare somnolent , are un plâns slab sau scâncit şi doarme
mult;
 - Poate avea urinări reduse, concentrate, sau o eliminare
urinară normală;
 - Are scaune frecvente, sau foarte rare;
 - Poate suge incontinuu;
 - Poate avea privirea anxioasă şi piele cu riduri pe tot corpul
Motivele din care un copil poate sa nu primeasca
cantitatea necesara de lapte
Din partea copilului: Din partea mamei:

Dificultati la alaptare; Factori psihologici;

Alimentari rare;
Copilul nu este alaptat
noaptea;
Alaptari scurte;
Pozitionare gresita;
Consum partial;
Utilizarea de sticlute,tetine
Lipsa de incredere;
Griji,stres;
Lipsa poftei de mincare;
Respingerea copilului;
Oboseala
Hipogalactia – capacitatea de secreţie diminuată a
glandelor mamare în perioada de lactaţie . Poate fi
primară sau secundară.
 Cauzele ce provoacă hipogalactia secundară,
cea mai frecvent întîlnită:
 Aplicarea tardivă la sân a copilului acopilului după naştere;
 Plasarea rară a copilului la sân;
 Poziţionarea şi ataşarea incorectă la sân;
 Factorii psihoemoţionali negativi, stresul;
 Factori socioeconomici nefavorabili;
 Patologiile extragenitale, infecţii virotice, boli renale grave,
hepatice, anemiile, maladii cardiovascularela mamă;
 Medicaţia cu preparate ce suprimă lactaţia: Adrenalina,
Noradrenalina,
Gastrocepina, Cimmetidina, Ranitidina, Famotidina, Atropina,
Metchină
Parlofen, Linestrol, Levodopa, Progesteron, anticoncepţionale
orale,
Ergotamina, preparate laxative saluretice, Phenobarbital,
diuretice etc.
Cauzele hipogalatiei primare:
 Diverse perturbări neuroendocrine primare:
 Hipoplazia glandei mamare
 Utilizarea neargumentată şi abuzivă a preparatelor
hormonale
 Administrarea anticopcepţionalelor orale.
 Formulele ( amestecurile ) adaptate sunt nişte
formule de lapte, elaborate ştiinţific şi echilibrate
după conţinutul ingredientelor nutritive pentru o maximală
apropiere a factorului alimentar de conţinutul laptelui
matern. Ele sunt fabricate în mod industrial şi diferă
după mai multe criterii (o clasificare a formulelor lactate
adaptate este expusă mai jos).
 Pe întreg globul există un număr foarte mare de formule de lapte
adaptate,pe piaţa RM comercializîndu-se mai mul de 30. Toate
amestecurile comercializate la noi în republică sunt, de regulă,
importate.
 Selectarea formulei lactate pentru alimentaţia mixtă sau artificială
a copilului se bazează, în primul rând, pe aprecierea stării sănătăţii
copilului sugar şi particularităţile lui de dezvoltare. Nu trebuie
neglijate şi psibilităţile materiale ale familiei: formulele cu un
grad înalt de adaptare sunt, bineînţeles mai scumpe, necesitînd
un efort financiar simţitor din partea părinţilor.Cu toate acestea se
pun pe cîntar toate plusurile şi minusurle în fiecare caz aparte, mai
cu seamă cînd există indicaţii speciale pentru administrarea unui
sau altui amestec. Este bine ca la selecţia formulei de lapte să se
ţină cont de anumite reguli.
 Reguli de selecţie a amestecului lactat pentru
alimentaţia mixtă/artificială a
copilului
 Se va consulta suplumentar pediatrul pe problema necesităţii
amestecului lactat şi a selecţiei lui;
 Dacă copilul a primit deja o formulă de lapte,a tolerat-o bine şi
se dezvoltă corespunzător vîrstei, concretizaţi despre ce
formulă este vorba şi recomandaţi administrarea ei în
continuare ;
 Se va lua neapărat în consideraţie vîrsta copilului;
 Se vor prefera formulele cu grad înalt de adaptare, mai cu
seamă în primele 6 luni de viaţă;
 Se vor studia minunţios datele, expuse pe etichetă / conţinutul
cantitativ şi calitativ al ingredientelor, termenul de
valabilitate );
 Reguli de selecţie a amestecului lactat pentru
alimentaţia mixtă/artificială a
copilului
 Formula de lapte trebuie să conţină taurină – un aminoacid, care participă la formarea
ţesuturilor sistemului nervos, retinei ochiului, are un rol anume in stabilirea unor
funcţii de apărare etc.;
 E de dorit ca amestecul ales să conţină şi carnitină – o substanţă biologic activă,
importantă pentru buna desfăşurare a metabolizmului proteic, lipidic şi energetic în
celulă;
 Formula de lapte trebuie să conţină şi acizi graşi nesaturaţi, care sunt indispensabili
pentru dezvoltarea adecvată a creierului şi retinei oculare;
 Formula de lapte e bine să conţină preponderent proteine din zer şi mai puţin cazeină,
pentru a apropia conţinutul de aminoacizi de cel al laptelui matern şi pentru o mai bună
digestie a proteinelor;
 Se va aprecia toleranţa individuală faţă de amestecul selectat, iar la apariţia semnelor de
intoleranţă ( erupţii alergice, meteorizm, regurgitări mai frecvente, dureri abdominale ,
scaune modificate ) se va face o evaluare a stării sănătăţii copilului şi, dacă nu există
alte explicaţii a semnelor indicate, se va selecta o nouă formulă. Trebuie de ţinut cont de
faptul că nu e bine de trecut de la o formulă la alta fiecare 1 – 2 zile. Adaptarea faţă de un
produs nou dureză în mediu nu mai puţin de 3 – 5 zile.
 Dacă există indicaţii speciale, se va selecta un amestec dietetic.
 Reguli de administrare a formulelor de lapte în
alimentaţia mixtă sau
artificială
 Dacă copilul mai primeşte lapte matern, chiar şi foarte puţin, va fi hrănit cu
formula de lapte numai după aplicare la sîn;
 Formula de lapte se va da la început cu linguriţa, învăţînd copilul să bea
laptele din cană;
 Formula de lapte va fi preparată proaspătă, folosind apă fiartă, conform
 tehnologiei indicate;
 Se va respecta strict dozajul (raportul lapte-praf/volum de apă) pentru a nu-i
crea copilului indigestie, sau a nu-l subalimenta;
 Se vor întreţine în curăţenie ideală toate vasele care le folosiţi pentru
prepararea formulelor şi alimentarea copilului ( ele vor fi spălate, opărite
cu uncrop sau chiar fierte);
 Se va evita folosirea biberonului şi tetinelor pentru alimentaţia artificială sau,
mai cu seamă, mixtă a copilului: copilul alimentat mixt va refuza în curînd
sînul, biberoanele şi tetinele mai greu se supun curăţirii şi dezinfectării , pot
provoca astfel o infecţie intestinală şi au o influenţă negativă la formarea
corectă a muşcăturii şi dentiţiei copilului.
 Clasificarea formulelor de lapte
 Există mai multe clasificări ale formulelor de lapte în
funcţie de principiul, după care sânt repartizate:
A. După gradul de adaptare:
1. Ne adaptate (“Clasice”);
2. Parţial adaptate;
3. Adaptate (“umanizate”, maternizate”);
4. Preparate speciale (terapeutice, dietetice).
B. După vârsta, la care sânt indicate:
1. De start (complete)
a) pentru prematuri
b) pentru nou-născuţi la termen
2. De continuare (de diversificare)
C. După particularitatea tehnologică de pregătire:
1. Dulci
2. Acidulate (fermentate)
D. După sursa proteinelor:
1. Din lapte de vacă
2. Din soia (“lapte vegetal”)
3. Din carne (rareori folosită în acest scop)
E. După particularitatea compoziţională:
1. Fără lactoză sau cu cantitatea redusă de lactoză
2. Semicremate sau degrăsate
3. Cu conţinut sporit de lipide
4. Cu conţinut sporit de proteine
5. Cu conţinut sporit de oligoelemente, vitamine etc.
6. Fără gluten
7. Fără fenilalanină
 Avantajele formulelor de lapte adaptate
 1) Sunt preparate superioare celor clasice; înlocuesc cu succes laptele uman în
 primele luni de viaţă .
 2) Concentraţiile de lipide, glucide, proteine şi minerale din formulele adaptate
 sânt apropiate de cele din laptele uman
 3) Glucidele sunt reprezentate exclusiv prin lactoză
 4) Formulele adaptate aduc pentru rinichii copilului o sarcină osmotică şi H+
 apropiată de laptele uman
 5) Prin folosirea lor se evită înfometarea prin restricţie de lipide, însetarea
 prin exces de glucide, suprasolicitarea metabolică hepatorenală
 6) Nivelul scăzut de cazeină din formulele adaptate duce la corectarea raportului
 proteine din zer/cazeină , apropiindu-l de laptele uman .
 7) Formulele adaptate au conţinutul de aminoacizi esenţiali apropiat de cel din
 laptele uman (prin adaos de zer demineralizat)
 8) Raportul acizi graşi saturaţi/acizi graşi nesaturaţi din formulele adaptate este
 apropiat de cel din laptele uman (45/55), realizat prin adaos de grăsimi vegetale.
 9) Formulele adaptate sânt suplimentate cu vitamine şi fier, conform raţiilor
 dietetice recomandate.
 De menţionat, însă, că oricât de sofisticate nu ar fi noile
tehnologiii de adaptare, nici odată aceste formule nu vor
putea fi ideale şi nu vor putea înlocui cu adevărat laptele
matern din simpla cauză, că ingredientele, din care se
prepară, aparţin altor specii, diferite de cea umană, iar
posibilităţile maxime de adaptare ţin, practic, în
exclusivitate de factorii alimentari. Factorii imunitari
şi ceilalţi, specifici speciei umane, sunt imposibil de
fabricat artificial.
 Metodele de alimentare mixtă
 Metoda complementară este practicată în caz de
hipogalactie: la fiecare alimentare copilul se aplică întâi la
sîn, apoi se administrează suplimentul prin formulă artificială.
Această metodă este cea mai recomandabilă, fiind fiziologică şi
contribuind la menţinerea şi stimularea în continuare a
lactaţiei.
 Metoda alternativă este utilizată atunci, când mama nu
poate aplica destul de frecvent la sân copilul,lipsind o
perioadă de timp de acasă – fie că este îa serviciu, fie că e la
studii. În acest caz se insistă asupra alimentării maxime cu lapte
stors, iar deficitul se va compensa cu formulă lactată, înlocuind
una sau mai multe aplicări la sân cu supliment.
 Acestă metodă este mai puţin recomandată, deoarece
intervalale mari între aplicarea la sân influienţeazî negativ
lactaţia, reducând progresiv cantitatea de lapte produc de
către mamă.
 Regimul alimentaţiei cu lapte-praf (în caz de
alimentaţie mixta/artificială)
 Până la 3 luini – 6 – 7 ori /24 ore;
 7 ori – pentru copii născuţi cu masa corpului mai mică de
3200g
 6 ori – pentru copii născuţi cu masa corpului mai mare de
3200g
 3 – 6 luni – 6 ori fiecare 3,5 ore
 6 – 12 luni – 5 ori fiecare 4 ore cu pauză de noapte ( 6-00,
10-00, 14-00,
 18-00, 22-00 ).
 Respectarea unui regim la alimentaţia mixtă şi artificială este
argumentată, prin particularităţile de digestie a laptelui praf şi
reținerea acestuia în stomac o perioadă mai mare decât
laptele matern
 Concluzie:
 O alimentație sănătoasă si adecvată necesităților
organismului este cheia asigurării unei creșteri si
dezvoltări armonioase somatice, dar și psihice,
emoționale și afective.