Nefrologie. Caz clinic nr.

6
Băiet, de 5 ani, de la prima sarcină, care a evoluat cu toxicoză, nastere urgentă cu greutatea de
2600g, lungimea 49cm. Perioada neonatală - fără particularități. În primul an de viația creșterea
și dezvoltarea corespunzător vîrstei, vaccinat conform calendarului național. A suportat infecție
respiratorie acută (IRA) până la 5/an.
Anamneza alergologică neagravată. Anamneza eredocolaterală - fratele mamei a decedat la
vârsta de 25 de ani din cauza insuficienței renale cronice, suferind de pierderea auzului și
cataractă.
La vârsta de 3 ani după IRA, în AGU primar au fost depistată hematuria, urme de proteine;
starea generală copilului rămase satisfăcătoare. Tratament nu a primit.
Examen clinic la vârsta de 5 ani, au fost depistată macrohematurie, proteinurie persistentă până
la 1 g/zi, nicturie, diminuarea auzului la unde de frecvențe înalte. Copilul a fost trimis la spital
pentru examinare.
La internare, starea generală copilului este gravitatea medie. Tegumentele curate, palide,
mucoase vizibile pal-roze. Greutate corporală 15 kg, înălțime 93 cm. Stratul subcutanat este slab
dezvoltat. Edeme, pastozități absente. Se observă stigme de dizembriogeneza: hipertelorism,
epicant, palatul dur inalt (gotic), forma anormală a pavilionului auricular, deformarea degetului
mic. Auscultativ în plămânii respirație veziculară, raluri nu se percep. Zgomotele cardiace
ritmice, sonore. FCC–98 b/min. TA 90/65 mmHg. Abdomenul moale, accesibil la palparea
profundă în toate cadranele, îndolor. Ficatul se palpează la marginea rebordului costal, splina nu
este palpabilă.
Analiza generală de sânge: Hb 97 g/l, eritrocite -3,2x1012/ l. leucocite -8,0x109/ l, nesegmentate
-3%, segmentate - 64%, eozinofile - 3%, limfocite - 25%, monocite – 5%, VSH - 10 mm/h.
Analiza generală a urinei: culoarea roză, transparența incompletă, reacție alcalină, densitate
relativă 1012, proteine -1,8 g/l, eritrocite acoperă toate câmpurile vizuale, leucocite 2-1 în
câmpul vizual, cilindri - 3-5 în câmpul vizual (eritrocitare).
Proba Zimnitsky: densitate relativă a urinei variază intre intervalul 1,003 - 1,012, diureza diurna
- 230 ml, diureză nocturnă - 560 ml.
Analiza biochimică de sânge: proteine totale - 70 g/l, colesterol - 5,3 mmol/l, uree – 10,5 mmol /
l, createnina - 125 μmol/l (norma 25-90). potasiu-4,3 mmol l. sodiu - 135 mmol/l, glucoză - 4,3
mmol/l. Clirensul creatininei: 63 ml/min.
Ecografia rinichilor: pieloectazie pe dreapta, asimetrie rinichilor în dimensiuni.
Audiometrie: diminuarea auzului detectată la frecvențe înalte și joase.
Consultația oftalmologului: cataracta de gradul 1. Miopie.

Întrebări:
1. Formulați diagnosticul prezumtiv
Malformație congenitală. Afectarea renală.
2. Argumentați diagnosticul prezumtiv în baza simptomelor/semnelor/sindroamelor
descrise în enunțul cazului
Am stabilit diagnosticul prezumtiv în baza anamnezei eredocolaterale (fratele mamei a
decedat la vârsta de 25 de ani din cauza insuficienței renale cronice, suferind de pierderea
auzului și cataractă), în baza examenului obiectiv (Tegumentele curate, palide, mucoase
vizibile pal-roze. Greutate corporală 15 kg, înălțime 93 cm. Stratul subcutanat este slab
dezvoltat. Edeme, pastozități absente. Se observă stigme de dizembriogeneza:
 hipertelorism, epicant, palatul dur inalt (gotic), forma anormală a pavilionului auricular,
deformarea degetului mic).
3. Examene clinice/manevre suplimentare cu argumentarea necesității lor

 Consultarea oftalmologului- pentru a aprecia gradul de afectare oculară.

 Consultarea geneticianului- pentru studierea anamnezei eredocolaterale si
stabilirea tipului de mostenire a anomaliei.
 Palparea vezicei urinare- pentru a determina daca vezica urinară este dureroasă la
palpare.
 Palparea bimanuală a rinichilor- pentru a determina limitele topografice.
 Manevra Giordano- pentru a determina apariția durerii în regiunea lombară.
 Calculare indexului ponderal: Masa ideală-18,5kg IP= 15/18.5= malnutriție gr.I
Talia ideală= 106cm
 Măsurarea tensiunei ateriale- deoarece în majoritatea patologiilor renale sunt
asociate cu HTA.
4. Investigații de laborator suplimentare cu argumentarea necesității efectuării
fiecărei din ele
 Analiza generală a sângelui- ne interesează valoarea Hb, pentru că ar putea fi semne de
anemie, valoarea leucocitelor și a VSH-ului.
 Biochimia sânge- ne interesează valoarea creatininei, ureei- indici ai funcției renale și
PCR.
 Sumarul urinei- ne interesează toți parametrii pentru a ne orienta spre diagnostic.
 Proba Neciporenko- pentru a evolua cantitativ urina.
 Proba Zimnițki – pentru a evalua funcția de concentrare a rinichilor.

5. Investigații instrumentale cu argumentarea necesității efectuării fiecărei din ele

 USG reno- vezical, pentru a determina, localizarea rinichilor, numărul, forma,
structura.
 Audiometria- pentru a determina gradul de afectare a auzului.
 Biopsia pielii cu colorare negativă a colagenului tip IV α5
 Biopsia renală- pentru confirmarea diagnosticului.
6. Diagnostic diferențial și argumentarea lui
Glomerulonefrita cronică forma hematurică- deosebiri: lipsa afectării auzului, lipsesc
semnele de disembriogeneză, asemănări- hematurie.
Boala membranelor subțiri- se caracterizează prin membrană bazală subțire pe când în
sindromul Alport- membranele bazale sunt îngroșate. Hematuria este semnul clinc
caracteristic pentru amebele patolohii.
7. Diagnosticul definitiv cu argumentarea lui
În baza triatei:
 Istoric familial de nefropatie progresivă
• Surditate sensoneuronală
• Anomalii oculare
Stabilim diagnosticul clinic final; Sindromul Alport progresiv. Anemie gr. I, Retard
staturo-ponderal.
8. Tactica curativa, tratament medicamentos și/sau chirurgical și argumentarea lui
Tratament chirurgical pentru anomaliile oculare.
Proteze auditive pentru tratarea surdității.
Pentru tratamentul nefropatiei- transplant renal sau dializa.

Pentru corecția HTA:

 Medicamente de primă linie: Enalaprilum- 0,08-0,6 mg/kg/zi, Ramiprilum- doza iniţială
1-2 mg/m2 /zi; se crește cu 1-2 mg/m2 /zi la fiecare 3 luni, până la apariţia efectului
negativ;
Medicamente de a doua linie- Losartanum 12,5 mg/m2 /zi; doză se dubleaza la fiecare
3 luni până la atingerea efectului negativ; doză maximă de 50 mg/m2 /zi
Medicamente de a III-a linie -Spironolactonă- 1 mg/kg/zi
9. Prescrierea rețetei medicamentului de bază
Rp.: Capsule Spironolactonă 0,25 N50
D.S. Intern. Cîte 1mg/kg/zi.
10. Mesajele de bază în școlarizarea pacientului. Strategia de recuperare a pacientului.

Dieta: limitarea produselor cu surplus de proteine, substanţe extractive; proteine pînă la 105
g/kg, sare pînă la 2-3 g/24 ore; se recomandă lichid > 50% din normă, sub formă de compot, ceai
neconcentrat, suc; limitarea produselor cu surplus de Na

Caz clinic nr. 9

Băiat de 12 ani a fost internat la spital cu acuze la slăbiciune, pofta de mâncare scăzută, oboseală,
durere în regiunea lombară și micții frecvente. Copil din a doua sarcină, IRA în primul
trimestru, cu iminența de avort spontan. Nașterea la termen greutatea 3200g. lungime -52 cm.
Alimentația naturală până la 1 lună. Copil frecvent bolnav cu IRA. Prima dată s-a îmbolnăvit la
vârsta de 5 luni, cu creștere a temperaturii corpului până la 38-39 'C, în analiza urinei -
leucociturie masivă. A fost stabilit diagnosticul: pielonefrita acută. A fost inițiat tratament cu
remedii antibacteriale.
A fost examinat primar în spital la vârsta de 1 an. După examinarea a fost stabilit diagnosticul
refluxul vezicoureteral pe dreapta, gradul IV. A fost efectuată intervenția chirurgicală antireflux
pe dreapta. Ulterior, au fost detectate periodic leucocituria, bacteriuria și creșterea temperaturii
corporale. De la vârsta de 9,5 ani, au început să se observe proteinurie până la 1 g/zi,
leucociturie intermitentă.
La examinare: tegumentele palide, uscate. Edeme absente. În plămâni, auscultativ respirație
veziculară, raluri absente. Zgomotele cardiace sonore, suflu sistolic la apex. TA- 140/90 mm
Hg. Simptom de tapotament - pozitiv pe dreapta.
Analiza geberală de sânge: Hb - 112 g/l, eritrocite - 3.4x10 12/l, leucocite - 9x109/l, nesegmentate
- 8%, segmentate 54%, eozinofile - 1%, limfocite 35%, monocite 5%, VSH - 18 mm/h.
Analiza generală a urinei: culoare galbenă, transparentă, pH - 6,0. proteine 0,5, leucocite până
la 100 în câmpul vizual, eritrocite 0-1 în câmpul vizual.
Analiza biochimică de sânge: proteine totale - 68 g/l, colesterol - 4,9, uree - 15 mmol/l,
creatinină - 170 μmol/l, potasiu 3,8 mecv/l, clearance-ul creatininei - 83 ml/min. Testul
Zimnitsky: diureză diurnă -420 ml, diureză nocturnă-1300 ml, densitate relativă urinei - 1000-
1008.
Ecografia rinichilor: conturul rinichiului drept este neuniform, dimensiuni 83x40 mm,
parenchimul - 9-10 mm, indurată, diferențierea straturilor este afectată. Calice - 12 mm. Ureterul
se vizualizează în treimea superioară, cu diametrul până la 1,0 cm. Rinichiul stâng nu este
modificat, Calice nu sunt măriți.

Întrebări:
11. Formulați diagnosticul prezumtiv
Infecție cronică a tractului urinar. Pielonefrită cronică în acutizare. HTA
12. Argumentați diagnosticul prezumtiv în baza simptomelor/semnelor/sindroamelor
descrise în enunțul cazului
Am stabilit diagnosticul prezumtiv: Infecție cronică a tractului urinar. Pielonefrită cronică în
acutizare, în baza acuzelor pacientului ( slăbiciune, pofta de mâncare scăzută, oboseală, durere
în regiunea lombară și micții frecvente), în baza antecedentelor patologice (Copil frecvent
bolnav cu IRA. Prima dată s-a îmbolnăvit la vârsta de 5 luni, cu creștere a temperaturii corpului
până la 38-39 'C, în analiza urinei - leucociturie masivă. A fost stabilit diagnosticul: pielonefrita
acută. A fost inițiat tratament cu remedii antibacteriale. A fost examinat primar în spital la vârsta
de 1 an. După examinarea a fost stabilit diagnosticul refluxul vezicoureteral pe dreapta, gradul
IV. A fost efectuată intervenția chirurgicală antireflux pe dreapta. Ulterior, au fost detectate
periodic leucocituria, bacteriuria și creșterea temperaturii corporale. De la vârsta de 9,5 ani, au
început să se observe proteinurie până la 1 g/zi, leucociturie intermitentă) și în baza
examenului obiectiv (tegumentele palide, uscate. Edeme absente. TA- 140/90 mm Hg. Simptom
de tapotament - pozitiv pe dreapta).

13. Examene clinice/manevre suplimentare cu argumentarea necesității lor

 Măsurarea tensiunii arteriale- pentru că in patologia frenală deseori tensiunea arterială
este majorată.
 Palparea vezicei urinare- pentru a determina daca vezica urinară este dureroasă la
palpare.
 Palparea bimanuală a rinichilor- pentru a determina limitele topografice.
 Manevra Giordano- pentru a determina apariția durerii în regiunea lombară.

14. Investigații de laborator suplimentare cu argumentarea necesității efectuării fiecărei

din ele

 Analiza generală a sângelui- ne interesează valoarea Hb, pentru că ar putea fi semne de

anemie, valoarea leucocitelor și a VSH-ului.
 Biochimia sânge- ne interesează valoarea creatininei, ureei- indici ai funcției renale și
PCR.
 Sumarul urinei- ne interesează toți parametrii pentru a ne orienta spre diagnostic.
 Proba Zimnițki – pentru a evalua funcția de concentrare a rinichilor.
 Urocultura + Antibioticograma- pentru a determina agentul patogen și pentru a aprecia
sensibilitatea acestuia la antibiotice.
 15. Investigații instrumentale cu argumentarea necesității efectuării fiecărei din ele

o Usg reno-vezical nativ- pentru evidențierea conturului, dimensiunilor rinichilor

o Scintigrafia renală pentru a identifica parenchimul funcțional și evidențierea
focarelor de scleroză..
o Urografia intravenoasă + Cistografia în perioada de remisie- pentru a
determina dacă nu este reflux vezico-ureteral.

16. Diagnostic diferențial și argumentarea lui

Glomerulonefrita acută- asemănări: prezența HTA, durere lombară, manevra Giordano
+, conturul neuniform al rinichiului. Deosebiri: lipsa edemelor, lipsa hematuriei.
Tuberculoză renală- lipsa antecedentelor patologice de infecție TBC, în AGS-
leucocitoză cu limfocitoză, intradermoreacția la tuberculină pozitivă, urocultura- prezența
bacilului Koch, piurie amicrobiană acidă, usg-leziuni cavitare parenchimatoase.

17. Diagnosticul definitiv cu argumentarea lui

În baza acuzelor pacientului ( slăbiciune, pofta de mâncare scăzută, oboseală, durere în
regiunea lombară și micții frecvente), în baza antecedentelor patologice (Copil frecvent bolnav
cu IRA. Prima dată s-a îmbolnăvit la vârsta de 5 luni, cu creștere a temperaturii corpului până la
38-39 'C, în analiza urinei - leucociturie masivă. A fost stabilit diagnosticul: pielonefrita acută.
A fost inițiat tratament cu remedii antibacteriale. A fost examinat primar în spital la vârsta de 1
an. După examinarea a fost stabilit diagnosticul refluxul vezicoureteral pe dreapta, gradul IV. A
fost efectuată intervenția chirurgicală antireflux pe dreapta. Ulterior, au fost detectate periodic
leucocituria, bacteriuria și creșterea temperaturii corporale. De la vârsta de 9,5 ani, au început să
se observe proteinurie până la 1 g/zi, leucociturie intermitentă) și în baza examenului obiectiv
(tegumentele palide, uscate. Edeme absente. TA- 140/90 mm Hg. Simptom de tapotament -
pozitiv pe dreapta), și în baza rezultatelor examenului paraclinic (Analiza geberală de sânge:
Hb - 112 g/l, eritrocite - 3.4x1012/l, leucocite - 9x109/l, nesegmentate - 8%, segmentate 54%,
eozinofile - 1%, limfocite 35%, monocite 5%, VSH - 18 mm/h.
Analiza generală a urinei: culoare galbenă, transparentă, pH - 6,0. proteine 0,5, leucocite până
la 100 în câmpul vizual, eritrocite 0-1 în câmpul vizual.
Analiza biochimică de sânge: proteine totale - 68 g/l, colesterol - 4,9, uree - 15 mmol/l,
creatinină - 170 μmol/l, potasiu 3,8 mecv/l, clearance-ul creatininei - 83 ml/min. Testul
Zimnitsky: diureză diurnă -420 ml, diureză nocturnă-1300 ml, densitate relativă urinei - 1000-
1008.
Ecografia rinichilor: conturul rinichiului drept este neuniform, dimensiuni 83x40 mm,
parenchimul - 9-10 mm, indurată, diferențierea straturilor este afectată. Calice - 12 mm. Ureterul
se vizualizează în treimea superioară, cu diametrul până la 1,0 cm. Rinichiul stâng nu este
modificat, Calice nu sunt măriți), stabilim diagnosticul clinic final : Pielonefrită cronică în
acutizare pe dreapta. HTA gr.I.

18. Tactica curativa, tratament medicamentos și/sau chirurgical și argumentarea lui

Tratament de atac: Cefuroxim 100mg/kg/24 ore i/m timp de 14-21 zile.
Tratament de consolidare: Nitrofurantoină 5-8 mg/kg/24h în 4 prize per os, 10-14 zile.
 Captopril 0,5 mg/kg pentru corecția HTA.
19. Prescrierea rețetei medicamentului de bază

Rp.: Comprimate Nitrofurantoină 0.1 N100

D.S. Intern. Câte 7mg/kg/24h în 4 prize, per os, timp de 14 zile.

20. Mesajele de bază în școlarizarea pacientului. Strategia de recuperare a pacientului.

 Regimul general – la pat, în perioada de acutizare.
 Respectare a regimului „urinări regulate”. Măsuri igienice generale zilnice.
 Gimnastică curativă în caz de hipodinamie.
 Consultarea cardiologului.
Dieta: limitarea produselor cu surplus de proteine, substanţe extractive; proteine pînă la 105
g/kg, sare pînă la 2-3 g/24 ore; se recomandă lichid > 50% din normă, sub formă de compot, ceai
neconcentrat, suc; limitarea produselor cu surplus de Na

PREZENTARE DE CAZ nr. 10

Prezentăm cazul unei paciente de 3 ani, care s-a internat în clinică pentru investigaţii de
specialitate şi recomandarea unui tratament adecvat pe motiv de infecții urinare recurente.
Antecedentele personale patologice au evidenţiat 4 episoade de cistită acută tratată ambulator
şi 3 episoade de infecţie urinară de tip înalt, pentru care pacienta a fost spitalizată la nivel
teritorial
primind antibiotice intravenos, ultimul episod fiind în urmă cu aproximativ 3 luni, pentru care a
primit tratament antibiotic intravenos, ulterior primind chimiopofilaxie antibiotică (Augmentin)
până în momentul internării în clinică.
Examenul obiectiv în momentul internării nu a evidenţiat elemente patologice vizibile. G:
12,5 kg. Acuze la apetit capricios, paliditate, periodic dureri abdominale, micțiuni frecvente,
prurit-eritem local anogenital, scaune 1 la 2 zile. Organelle și sistemele interne fără modificări
vizibile și la examen obiectiv complet. Analizele de laborator efectuate au fost în limite normale.
Sa efectuat ecografie abdominală nativă, care nu a relevat modificări patologice.
Sa decis efectuarea ecografiei abdominale cu substanţă de contrast de generaţie nouă –
SonoVue. După introducerea unei sonde uretro-vezicale, sa introdus pe sondă substanţa de
contrast. În prima etapă, ultrasonografic s-a evidenţiat umplerea completă a vezicii urinare, iar
ulterior se vizualizează ureterele bilateral, mai dilatat pe partea dreaptă, aproximativ 6-7 mm
diametru spre deosebire de partea stângă unde diametrul a fost de 4-5 mm. Astfel, s-a pus în
evidenţă reflux vezico-ureteral bilateral. În următoarea etapă, pe partea dreaptă, s-a observat
opacifierea completă a sistemului pielocaliceal al rinichiului drept, cu un pielon dilatat,
măsurând aproximativ 18,5/10 mm. În partea stângă, evaluarea ecografică după introducerea de
substanţă de contrast a relevat opacifierea completă a sistemului pielo-caliceal al rinichiului
stâng, însă cu dilataţii mai uşoare comparativ cu rinichiul drept, şi anume 10/7 mm. În concluzie,
evaluarea ecografică renală cu substanţă de contrast a arătat reflux vezico-ureteral bilateral,
estimat ca fiind de gradul 3 pe partea dreaptă, respectiv de gradul 2 pe partea stângă. În vederea
evaluării funcţiei renale, am efectuat, de asemenea, scintigrafie renală cu acid
dimercaptosuccinic (DMSA), care a arătat hipofuncţie renală dreaptă,
de 39%, cu duplicitate a sistemului colector şi moderată dilataţie a pielonului superior. Rinichiul
stâng a prezentat funcţie normală, şi anume 61%. De asemenea, dimensiunea rinichiului drept a
fost
mai mică decât a celui stâng, şi anume 62 mm comparative cu 71 mm. Scintigrafia cu DMSA a
evidenţiat,
de asemenea, deficit de captare în 1/3 superioară a rinichiului drept, fără a releva prezenţa de
cicatrici renale. Pe baza celor menţionate mai sus, am stabilit diagnosticele de reflux vezico-
ureteral bilateral şi nefropatie de reflux la nivelul rinichiului drept.

1. Formulați diagnosticul prezumtiv

Infecție cronică recurentă a tractului urinar.
2. Argumentați diagnosticul prezumtiv în baza simptomelor/semnelor/sindroamelor
descrise în enunțul cazului.
Diagnosticul prezumtiv: Infecție cronică a tractului urinar a fost pus în baza antecedentelor
personale patologice (4 episoade de cistită acută tratată ambulator şi 3 episoade de infecţie
urinară de tip înalt) și în baza acuzelor pacientei (paliditate, periodic dureri abdominale,
micțiuni frecvente, prurit-eritem local anogenital).
3. Examene clinice/manevre suplimentare cu argumentarea necesității lor
 Calcularea indicelui ponderal- pentru a determina dacă pacienta are malnutriție.
Masa ideală= 14,5 kg IP= 12.5/14.5=0.86 (malnutriție gr.I)
 Măsurarea tensiunei arteriale- deoarece în patologia renală poate fi mărită
tensiunea arterială.
 Palparea vezicei urinare- pentru a determina daca vezica urinară este dureroasă la
palpare.
 Palparea bimanuală a rinichilor- pentru a determina limitele topografice.
 Manevra Giordano- pentru a determina apariția durerii în regiunea lombară.

4. Investigații de laborator suplimentare cu argumentarea necesității efectuării fiecărei

din ele

 Analiza generală a sângelui- ne interesează valoarea Hb, pentru că ar putea fi

semne de anemie, valoarea leucocitelor și a VSH-ului.
 Biochimia sânge- ne interesează valoarea creatininei, ureei- indici ai funcșiei
renaleși PCR.
 Sumarul urinei- ne interesează toți parametrii pentru a ne orienta spre diagnostic.
 Proba Neciporenko- pentru a evolua cantitativ urina.
 Proba Zimnițki – pentru a evalua funcția de concentrare a rinichilor.

5. Investigații instrumentale cu argumentarea necesității efectuării fiecărei din ele

 Usg reno-vezical nativ- pentru evidențierea conturului, dimensiunilor rinichilor.

  Ecografia abdominală cu substanţă de contrast de generaţie nouă – SonoVue-
pentru a evidenția gradul de umplere a vezicii urinare, ureterelor și a bazinetelor.
 Rata de filtrare gllomerulară- pentru a aprecia funcția rinichillor.
 Scintigrafia renală cu acid dimercaptosuccinic (DMSA)- pentru a evalua funcția
rinichilor.

6. Diagnostic diferențial și argumentarea lui

 Pielonefrită acută- prezența în tabloul clinic a semnelor sindromului toxico-

infecțios: febă, frisoane. Leucocitoză pronunțată în analiza generală de sânge.
 Vulvovaginită- asemănări : prurit eritem local ano-genital, deosebire: în
vulvovaginită avem leucoree.
 Glomerulonefrita cronică- tabloul clinic dominat de prezența edemelor, HTA.
analiza biochimică a sângelui- creatinina și ureea crescută.

7. Diagnosticul definitiv cu argumentarea lui:

În baza antecedentelor personale patologice (4 episoade de cistită acută tratată ambulator şi 3

episoade de infecţie urinară de tip înalt) și în baza acuzelor pacientei (paliditate, periodic dureri
abdominale, micțiuni frecvente, prurit-eritem local anogenital) și în baza rezultatelor
examenului paraclinic: (analizele de laborator -în limite normale, evaluarea ecografică renală
cu substanţă de contrast a arătat reflux vezico-ureteral bilateral, estimat ca fiind de gradul 3 pe
partea dreaptă, respectiv de gradul 2 pe partea stângă, scintigrafie renală cu acid
dimercaptosuccinic (DMSA), a arătat hipofuncţie renală dreaptă,
de 39%, cu duplicitate a sistemului colector şi moderată dilataţie a pielonului superior, deficit de
captare în 1/3 superioară a rinichiului drept. Rinichiul stâng a prezentat funcţie normală, şi
anume 61%. De asemenea, dimensiunea rinichiului drept a fost mai mică decât a celui stâng, şi
anume 62 mm comparative cu 71 mm) , stabilim diagnosticul clinic final: Reflux vezico-
ureteral bilateral. Pielonefrită cronică pe dreapta. Rinichi ratatinat pe dreapta. Cistită
cronică. Malnutriție gr.I.

8. Tactica curativa, tratament medicamentos și/sau chirurgical și argumentarea lui

Uroantiseptice: Furamag 5mg/kg- 10 zile în lună, timp de 3-4 luni.

Canefron N -10-25 picături de 3 ori pe zi timp de 4 săptămîni.
Pentru îmbunătățirea microcirculației rinichilor- Curantil: 3-5 mg/kg o data pe zi.
Chirurgical- intervenție chirurgicală antireflux vezico-ureteral, bilateral.
9. Prescrierea rețetei medicamentului de bază

Rp.: Soluție Canephron N 100ml

D.t.d. N1
D.S. Câte 15 picături per oral, dizolvate în puțină apă, de 3 ori pe zi, timp de o lună.

10. Mesajele de bază în școlarizarea pacientului. Strategia de recuperare a pacientului.

 Respectarea regimului urinărilor ”regulate”: (peste 2-3 ore în dependenţă de
vârstă).
 Respectarea igienei zilnice: (tualetă minuţioasă a organelor genitale exterioare)
 Dieta: Limitarea produselor cu surplus de Na. Sare 2-3 g/24h. Proteine- 105g/kg.