Teste Medicina de Laborator An V 3685

Teste de evaluare Medicina de laborator
Anul V
1. Etapele investigațiilor de laborator sunt următoarele:
a. Preanalitică
b. Analitică
c. Postanalitică
d. Eliberarea rezultatelor
e. Interpretarea rezultatelor
2. Etapa preanalitică include:
a. Internarea pacientului
b. Pregătirea pacientului pentru recoltarea probei
c. Recoltarea probei
d. Prelucrarea primară a probei
e. Efectuarea testului de laborator
3. Etapa preanalitică include următoarele, CU EXCEPȚIA:
a. Solicitarea investigațiilor de laborator
b. Internarea pacientului
c. Alegerea termenilor optimali pentru colectarea probelor
d. Pregătirea pacientului
e. Transportul probei
4. Etapa analitică include:
a. Transportul probei în laborator
b. Prelucrarea specială a probei
c. Efectuarea testului
d. Controlul calității investigațiilor
e. Eliberarea rezultatelor
5. Etapa postanalitică include:
a. Eliberarea rezultatelor
b. Interpretarea rezultatelor
c. Prescrierea tratamentului
d. Controlul intern al calității
e. Controlul extern al caliății
6. Sursele majore de erori în laboratorul clinic se apreciază în următoarea fază:
a. Preanalitică
b. Analitică
c. Postanalitică
d. Colectarea probelor
e. Efectuarea testului
7. Variabile extrinseci care pot influența rezultatele de laborator sunt următoarele, CU EXCEPȚIA:
a. Alimentația
b. Obezitatea
c. Efortul fizic
d. Alcoolul
e. Medicamentele
8. Variabile intrinseci care pot influența rezultatele de laborator sunt următoarele:
a. Alimentația
b. Obezitatea
c. Vârsta
d. Sexul
e. Rasa
9. Recoltarea probelor biologice se efectuează:
a. După procedurele fizioterapeutice
b. Înainte de procedurele fizioterapeutice
c. După 8-12 ore de inaniție
d. După 24 ore de inaniție
e. În perioada efectului maxim al medicamentelor administrate
10. Efortul fizic poate crește valorile serice ale următorilor parametri, CU EXCEPȚIA:
a. Creatinfosfokinaza (CK)
b. Aspartat aminotransferaza (AST)
c. Alanin aminotransferaza (ALT)
d. Lactat dehidrogenaza (LDH)
e. Acizi grași
11. Modificările parametrilor de laborator în obezitate sunt următoarele:
a. Crește concentrația de trigliceride în serul sanguin
b. Scade concentrația de trigliceride în serul sanguin
c. Crește concentrația glucozei în serul sanguin
d. Scade concentrația glucozei în serul sanguin
e. Crește concentrația de colesterol în serul sanguin
12. Modificările parametrilor de laborator la fumătorii cronici sunt următoarele:
a. Crește concentrația de hemoglobină
b. Scade concentrația de hemoglobină
c. Crește numărul de eritrocite
d. Scade numărul de eritrocite
e. Crește nivelul de IgA, IgG și IgM
Inflamația
13. Testele generale de inflamație sunt următoarele, CU EXCEPȚIA:
a. Numărătoarea leucocitelor
b. Numărătoarea eritrocitelor
c. Viteza de sedimentare a hematiilor
d. Reactanții de fază acută
e. Electroforeza proteinelor
14. Care dintre următoarele teste NU face parte din testele generale de inflamaţie?
a. Viteza de sedimentare a hematiilor
b. Factorul reumatoid
c. Electroforeza
d. Proteina C reactivă
e. Fibrinogenul
15. Care dintre următoarele afirmații referitoare la VSH este adevărată?
a. Crește după 2-3 zile de la declanșarea inflamației acute
b. Este un test inflamator specific
c. Este un test inflamator nespecific
d. Are sensibilitate mare în infecțiile virale
e. Crește în inflamația cronică din ateroscleroză
16. Care proteine se referă la reactanții de fază acută?
a. Haptoglobina
b. Protrombina
c. Fibrinogenul
d. Proteina C reactivă
e. Feritina
17. Modificările în serul sanguin caracteristice inflamației sunt următoarele:
a. Hiperproteinemia
b. Disproteinemia
c. Hiperalbuminemia
d. Hipoalbuminemia
e. Hipofibrinogenemie
18. Manifestările sistemice ale inflamației acute sunt următoarele:
a. Hipertermia
b. Febra
c. Leucopenia
d. Leucocitoza
e. Reacția de fază acută
19. Răspunsul inflamator de fază acută se caracterizează prin următoarele:
a. Leucocitoză cu neutrofilie
b. Leucopenie cu limfocitoză
c. Agranulocitoză
d. Devierea la stânga a formulei leucocitare
e. Devierea la dreapta a formulei leucocitare
20. Viteza de sedimentare a hematiilor crește în următoarle situații:
a. Tuberculoză
b. Infarct miocardic acut
c. Policitemie
d. Anemii cu poikilocitoză
e. Nou-născuți
21. Viteza de sedimentare a hematiilor crește în următoarle situații, CU EXCEPȚIA:
a. Infecții bacteriene
b. Boli neoplazice
c. Poliglobulii
d. Intervenții chirurgicale
e. Ultimul trimestru de sarcină
22. Viteza de sedimentare a hematiilor scade în următoarle situații:
a. Infecții bacteriene
b. Boli neoplazice
c. Poliglobulii
d. Nou-născuți
e. Ultimul trimestru de sarcină
23. Care din afirmații sunt caracteristice pentru fibrinogen?
a. Proteină sintetizată de ficat
b. Crește in perioada tardivă a procesului inflamator
c. Este un test inflamator specific
d. Este un test inflamator nespecific
e. Creșterea nivelului de fibrinogen crește VSH-ul
24. Care pot fi consecințele creșterii persistente a valorilor serice ale fibrinogenului?
a. Hemoragii gingivale
b. Hemoragii nazale
c. Tromboze
d. Boala arterială coronariană
e. Afecțiuni cerebrovasculare
25. Care din afirmații sunt caracteristice pentru proteina C reactivă?
a. Activează complimentul
b. Este sintetizată de macrofage
c. Crește semnificativ în infecțiile acute virale
d. Crește semnificativ în infecțiile acute bacteriene
e. Este sintetizată în ficat
26. Care pot fi cauzele creșterii nivelului seric al proteinei C reactive?
a. Infecțiile acute virale
b. Infecțiile acute bacteriene
c. Ultimumul trimestru de sarcină
d. Administrarea hormonilor estrogeni
e. Traumatismele severe
27. Modificările proteinelor serice caracteristice inflamației acute sunt:
a. Hipoproteinemie
b. Hiperproteinemie
c. Hipoalbuminemie
d. Proteinurie
e. Creşterea -1 şi -2 globulinelor
FICAT
28. Icterul neonatal apare în următoarea perioadă:
a. În prima zi de viață
b. Între a cincea zi și a zecea zi de viață
c. Între a doua zi și a cincea zi de viață
d. Dupa o saptamână de viața
e. Între a șasea zi și a noua zi de viață
29. În care dintre urmatoarele tulburări hepatocelulare, icterul nu este de tip obstructiv sau colestatic:
a. Hepatita alcoolică și steatoza alcoolică
b. Colestază intrahepatică recurentă benignă
c. Colangita sclerozantă primitivă
d. Ciroză biliară primitivă
e. Icterul indus de sindromul Gilbert
30. Icterul fiziologic neonatal este determinat de următoarea:
a. Leziuni hepatocelulare
b. Hemoliză
c. Deficit tranzitor de glucuronil transferază
d. Malformații biliare
e. Stare septică
31. Absenta completă a glucuronil transferazei caracterizează icterul din următoarea patologie:
a. Sindromul Rotor
b. Ciroza biliară
c. Sindromul Crigler Najjar tip I
d. Hepatita alcoolica
e. Sindromul Gilbert
32. Sindromul Gilbert este determinat de următoarea:
a. Consumul abuziv de alcool
b. Infecții virale
c. Administrarea abuzivă de antiinflamatoare nesteroidiene la copii
d. Carența glucuronil transferazei
e. Carența proteinei transportatoare din membrana sinusoidală
33. Modificările biochimice din serul sanguin caracteristice sindromului Gilbert sunt:
a. Crește bilirubina totală
b. Crește fracția bilirubinei conjugate
c. Crește fracția bilirubinei libere
d. Crește activitatea aspartat aminotransferazei (AST)
e. Scade nivelul de albumină
34. Sindromul Crigler Najjar tip I este determinat de următoarea:
a. Consumul abuziv de alcool
b. Infecții virale
c. Adminitrarea abuzivă de antiinflamatoare nesteroidiene la copii
d. Lipsa glucuronil transferazei
e. Carența proteinei transportatoare din membrana sinusoidală
35. Modificările din organism caracteristice Sindromul Crigler Najjar sunt:
a. Crește bilirubina totală
b. Crește fracția bilirubinei conjugate
c. Scade fracția bilirubinei conjugate
d. Crește fracția bilirubinei libere
e. Crește fracția de urobilinogen
36. Care dintre urmatoarele afirmații legate de producerea icterului este falsă:
a. Poate aparea prin supraproducție de bilirubină
b. Se poate datora captării hepatice scăzute
c. Se produce prin preluare hepatica crescută a bilirubinei
d. Se poate datora conjugării hepatice scăzute
e. Se poate datora excreției scăzute a bilirubinei în bilă
37. Hiperbilirubinemia predominant conjugată apare în următoarele situații, CU EXCEPȚIA:
a. Icter neonatal
b. Obstrucție intraductală
c. Carcinom pancreatic
d. Sindrom Rotor
e. Icter colestatic de sarcină
38. Care dintre urmatoarele forme de icter evoluează cu bilirubinurie?
a. Icterul din colangita sclerozantă
b. Sindromul Gilbert
c. Sindromul Crigler-Najjar tip I
d. Icterul hemolitic
e. Icterul neonatal
39. Sindromul Rotor se caracterizeaza prin:
a. Icter prin captare hepatică scazută a bilirubinei
b. Icter prin conjugare scazută a bilirubinei
c. Icter prin eritropoeză ineficientă
d. Afectarea excreției hepatice a bilirubinei
e. Icter prin compresia ductelor biliare
40. În legatură cu excretia renală a bilirubinei sunt adevarate urmatoare afirmații:
a. Urina conține bilirubină detectabilă doar prin procedee spectro-fotometrice sensibile
b. Prezența bilirubinei în urină apare doar in hiperbilirubinemiile conjugate
c. Există un proces de secreție tubulară pentru bilirubina neconjugată
d. Prezența bilirubinei în urină apare doar in hiperbilirubinemiile neconjugate
e. Bilirubina neconjugată este filtrată la nivelul glomerulilor renali
41. Scaunele acolice pledeaza pentru:
a. Icter prin compresia ducturilor biliare
b. Icter din hepatocitoliza
c. Icter din sindromul Gilbert
d. Icter cu bilirubinemie predominant conjugată
e. Icter cu bilirubinemie predominant neconjugată
42. O activitate scăzută a glucuronil transferazei apare in:
a. Sindromul Crigler-Najjar tip 2
b. Sindromul Rotor
c. Icterul neonatal
d. Sindromul Crigler-Najjar tip l
e. Sindromul Gilbert
43. Care este cea mai frecventă cauză de creștere ușoară a bilirubinei neconjugate?
a. Anemia hemolitică autoimună
b. Resorbția unui hematom voluminos
c. Anemia hemolitică microangiopatică
d. Sindromul Gilbert
e. Hepatita acută
44. Precizați care din urmatoarele reprezintă o cauză atât de hiperbilirubinemie conjugată, cât și
neconjugată:
a. Pancreatită
b. Hemoliză
c. Litiază biliară
d. Sindrom Crigler-Najjar de tip 1
e. Leziuni hepatocelulare
45. Icterul prehepatic se caracterizează prin următoarele:
a. Creșterea bilirubinei totale
b. Creșterea bilirubinei conjugate în ser
c. Bilirubinurie
d. Materiile fecale acolice
e. Creșterea nivelului de urobilinogen
46. Icterul prehepatic se caracterizează prin următoarele, CU EXCEPȚIA:
b. Creșterea bilirubinei conjugate în ser
c. Lipsa bilirubinei în urină
d. Materiile fecale de culoare brună
e. Creșterea cantității de urobilinogen
47. Afecțiunile hepatocelulare se caracterizează prin următoarele:
b. Scăderea bilirubinei totale
c. Creșterea urobilinogenului în urină
d. Creșterea activității alanin aminotransferazei (ALT)
e. Bilirubinurie
48. Modificările biochimice caracteristice icterului hepatocelular sunt următoarele, CU EXCEPȚIA:
b. Creșterea bilirubinei neconjugate
c. Creșterea urobilinogenului în urină
d. Creșterea activității alanin aminotransferazei (ALT)
e. Bilirubinurie
49. Creșterea marcată a bilirubinuriei conjugate în serul sanguin este un semn pentru:
a. Ciroza hepatică
b. Hepatita acută
c. Hemoglobinopatie
d. Obstrucția biliara completa
e. Hemoliză
50. Care dintre urmatoarele cauze nu produc scaune acolice?
a. Hemoliza
b. Sindromul Gilbert
c. Icterul prehepatic
d. Obstrucția biliară completă
e. Sindromul Crigler-Najjar de tip 1
51. Modificările biochimice caracteristice icterului hepatocelular sunt următoarele:
a. Colorația în galben a tegumentelor și mucoaselor
b. Creșterea nivelului bilirubinei conjugate în serul sanguin
c. Creșterea nivelului bilirubinei neconjugate în serul sanguin
d. Creșterea nivelului de urobilinogen în urină
e. Creșterea activității alanin aminotransferazei (ALT)
52. Modificările biochimice caracteristice icterului posthepatic sunt următoarele:
c. Creșterea nivelului bilirubinei neconjugate în serul sanguin
d. Creșterea nivelului de urobilinogen în urină
e. Creșterea activității fosfatazei alkaline
53. Modificările biochimice caracteristice icterului posthepatic sunt următoarele, CU EXCEPȚIA:
c. Creșterea bilirubinei totale în serul sanguin
d. Scaderea nivelului de urobilinogen în urină
e. Creșterea activității fosfatazei alkaline
54. Alaninaminotransferaza (ALT) este localizată primar în:
a. Citozolul și mitocondriile hepatocitelor
b. Citozolul hepatocitelor
c. Oase
d. Vezicula biliară
e. Glandele salivare
55. Nivelul alaninaminotransferazei (ALT) poate crește în leziunile:
a. Glandelor salivare
b. Osoase
c. Hepatice
d. Cardiace
e. Musculare
56. Aspartataminotransferaza (AST) este localizată în:
a. Citozolul și mitocondriile hepatocitelor
b. Mușchii scheletici
c. Miocard
d. Glandele salivare
e. Rinichi
57. Nivelul aspartataminotransferazei (AST) poate crește în:
a. Hepatite toxice
b. Hepatite virale
c. Sindromul Gilbert
d. Sindromul Crigler-Najjar de tip 1
e. Infarct miocardic acut
58. Nivelul fosfatazei alcaline (FA) poate crește în:
a. Metastaze osoase
b. Infarct miocardic acut
c. Infarct intestinal
d. Obstrucția mecanică a căilor biliare
e. În perioada gravidității
59. În leziunile hepatocelulare cresc valorile următorilor biomarkeri, CU EXCEPȚIA:
a. Alaninaminotransferazei (ALT)
b. Aspartataminotransferazei (AST)
c. Fosfatazei alcaline (FA)
d. Albuminei
e. Nivelul de amoniac
60. Care dintre urmatoarele afirmații legate de hiperbilirubinemia predominant conjugată din boala
hepatocelulară și colestatică hepatică este falsa?
a. Se poate produce prin ocluzia canaliculelor de către bila îngroșată
b. Se poate produce prin ocluzia canaliculară de către hepatocitele umflate
c. Se poate produce prin obstrucția ductelor biliare intrahepatice terminale prin celule inflamatorii
d. Se poate produce prin scaderea permeabilității membranei hepatocelulare
e. Se poate produce prin inhibiția specifică a proteinelor de transport membranare
61. Consumul excesiv de alcool se caracterizează prin majorarea în ser a:
a. Bilirubinei
b. Produselor de degradare a fibrinei
c. Activităţii GGTP
d. Activităţii fosfatazei acide
e. Activităţii fosfatazei acide
62. Hiperamoniemia se întalnește în următoarele situații:
a. Afecțiuni hepatice grave (necroză hepatică severă, ciroză în stadiu terminal)
b. Coma hepatică
c. Sindrom Reye
d. Hepatite fulminante
e. Consum excesiv de carne
63. Cum se modifică metabolismul glucidic în insuficiența hepatică?
a. Glicogenogeneza redusă
b. Gluconeogeneza redusă
c. Ciclul pentozo- fosfat crescut
d. Glicoliza crescută
e. Gluconeogeneza crescută
64. Care sunt manifestările clinice ce reflectă dereglarea metabolismului glucidic în insuficiența
hepatică?
a. Dezvoltarea hiperglicemiei postprandiale
b. Dezvoltarea hipoglicemiei pe nemâncate
c. Dezvoltarea hipoglicemiei postprandial
d. Dezvoltarea hiperglicemiei pe nemâncate
e. Dezvoltarea hiperglicemiei postprandiale fără modificarea glicemiei pe nemâncate
65. Ce schimbări din analiza biochimică a sângelui reflectă dereglări ale metabolismului proteic în
insuficiența hepatică?
a. Hiperaminoacidemia
b. Hiperamoniemie
c. Hipoaminoacidemia
d. Nivel scăzut de globuline
e. Nivel scăzut de amoniac
b. Hiperamoniemie
d. Nivel scăzut de albumine
e. Nivel scăzut de amoniac
b. Hiperamoniemie
d. Creșterea nivelului de albumine
e. Scăderea factorilor de coagulare
b. Nivel crescut de uree serică
d. Nivel scăzut de globuline
e. Nivel scăzut de ammoniac
69. Ce schimbări din analiza biochimică a sângelui reflectă dereglări ale metabolismului proteic în insuficiența
hepatică?
a. Nivel crescut de aminoacizi
b. Nivel redus de aminoacizi aromatici
d. Nivel redus de uree serică
e. Nivel crescut de amoniac
70. Care sunt manifestările hematologice ale anemiei aplastice?
a. Agranulocitoză
b. Granulocitoză
c. Eritropenie
d. Eritrocitoză
e. Trombocitoză
a. Agranulocitoză
b. Granulocitoză
c. Trombocitopenie
d. Eritrocitoză
e. Trombocitoză
a. Eritrocitopenie
b. Limfocitopenie
c. Pancitopenie
d. Policitemie
e. Reticulocitoză
a. Eritrocitele sunt normocrome
b. Limfocitopenie
c. Pancitopenie
d. Eritrocitele sunt hipocrome
e. Eritrocitele sunt hipercrome
74. Care sunt manifestările clinice ale anemiei aplastice?
a. Infecții recurente datorită neutropeniei
b. Infecții recurente datorită limfocitopeniei
c. Sindrom hemoragic datorită trombocitopeniei
d. Sindrom hemoragic datorită trombocitozei
e. Sindrom hemoragic datorită eritrocitopeniei
75. Care tipuri de anemii sunt considerate macrocitare, având ca și criteriu MCV (volumul eritrocitar
mediu) >100 fl?
a. Anemia B12-deficitară
b. Anemia acid folic deficitară
c. Anemia feriprivă
d. Anemia post-hemoragică acută
e. Anemia post-hemoragică cronică
76. Care tip de anemie este considerată macrocitară, având ca și criteriu MCV (volumul eritrocitar
mediu) >100 fl?
a. Anemia hemolitică congenitală
b. Anemia acid folic deficitară
d. Anemia post-hemoragică acută
e. Anemia post-hemoragică cronică
77. Care tipuri de anemii sunt considerate microcitare, având ca și criteriu MCV (volumul eritrocitar
mediu) ˂ 80 fl?
b. Anemia aplastică
d. Anemia infecțiilor cronice
e. Anemia infecțiilor acute
78. Ce tip de anemie este considerată microcitară, având ca și criteriu MCV (volumul eritrocitar mediu)
˂ 80 fl?
d. Anemia acid folic deficitară
79. Care tipuri de anemii sunt considerate hipercrome, având ca și criteriu MCH (masa medie de
hemoglobină într-un eritrocit) > 35 pg?
a. Anemia B12- deficitară
c. Anemia infecțiilor cronice
80. Ce tip de anemie este considerată hipercromă, având ca și criteriu MCH (masa medie de
hemoglobină într-un eritrocit) > 35 pg?
a. Anemia feriprivă
81. Care tipuri de anemii sunt considerate hipocrome, având ca și criteriu MCH (masa medie de
hemoglobină într-un eritrocit) ˂ 27 pg?
e. Anemia infecțiilor cronice
82. Ce tip de anemie este considerată hipocromă, având ca și criteriu MCH (masa medie de
83. Ce tip de anemie este considerată hipocromă, având ca și criteriu MCH (masa medie de
84. Care tipuri de anemii sunt considerate hiperregenerative, având ca și criteriu nivelul de reticulocite
> 1,5%?
d. Anemia hemolitică congenitală
e. Anemia hemolitică dobândită
85. Ce tip de anemie este considerată hiperregenerativă, având ca și criteriu nivelul de reticulocite >
1,5%?
a. Anemia B12- deficitară
d. Anemia hemolitică
e. Anemia acid folic deficitară
86. Ce tip de anemie este considerată hiporegenerativă, având ca și criteriu nivelul de reticulocite ˂
1,5%?
c. Anemia infecțiilor acute
d. Anemia hemolitică congenitală
e. Anemia hemolitică dobândită
87. Care indici de laborator atestă anemia B12 deficitară?
a. Nivelul seric crescut de acid metilmalonic
b. Nivelul seric crescut de homocisteină
c. Nivelul seric crescut de acid succinic
d. Nivelul seric crescut de tetrahidrofolat
e. Nivelul seric crescut de metilcobalamină
88. Care indici de laborator atestă anemia acid folic deficitară?
a. Nivelul seric crescut de acid metilmalonic
b. Nivelul seric crescut de homocisteină
c. Nivelul seric crescut de acid succinic
d. Nivelul seric crescut de tetrahidrofolat
e. Nivelul seric crescut de metilcobalamină
89. Care sunt factorii patogenetici ai anemiei B12 deficitare?
a. Aclorhidria gastrică cu reducerea secreției de pepsină, care face imposibilă extragerea vit B12 din
alimente
b. Aclorhidria gastrică cu creșterea secreției de pepsină, care face imposibilă extragerea vit B12 din
alimente
c. Hiperclorhidria gastrică cu reducerea secreției de pepsină, care face imposibilă extragerea vit B12 din
alimente
d. Rezecția stomacală cu pierderea celulelor parietale, ce secretă factorul intrinsec responsabil pentru
absorbția vit.B12 la nivelul ileonului terminal
e. Rezecția stomacală cu pierderea celulelor parietale, ce secretă factorul intrinsec responsabil pentru
absorbția vit.B12 la nivelul jejunului
a. Pancreatita acută cu sinteza redusă de enzime pancreatice responsabile pentru ruperea legăturilor
dintre proteina – R și Vit.B12
b. Pancreatita cronică cu sinteza redusă de enzime pancreatice responsabile pentru ruperea legăturilor
dintre proteina – R și Vit.B12
c. Inflamația ileonului cu imposibilitatea de a recunoaște complexul vit B12+ factorul Castle și de a
absorbi vit.B12
d. Inflamația jejunului cu imposibilitatea de a recunoaște complexul vit B12+ factorul Castle și de a
absorbi vit.B12
e. Inflamația duodenului cu imposibilitatea de a recunoaște complexul vit B12+ factorul Castle și de a
absorbi vit.B12
a. Insuficiența hepatică cronică cu reducerea stocării vit.B12
b. Insuficiența hepatică acută cu reducerea stocării vit.B12
c. Pancreatită acută cu deficit enzimatic necesar pentru absorbția vit.B12
d. Pancreatita cronică cu deficit enzimatic necesar pentru absorbția vit.B12
e. Rezecția stomacală cu pierderea celulelor parietale ce secretă factorul intrinsec responsabil pentru
absorbția vit.B12 la nivelul jejunului
92. Cum se modifică MCV (volumul eritrocitar mediu) și MCH (masa medie de hemoglobină într-un
eritrocit) în anemia B12 deficitară?
a. MCV > 100 fl
b. MCV = 80-100 fl
c. MCV˂ 80 fl
d. MCH > 35 pg
e. MCH ˂ 27 pg
eritrocit) în anemia acid folic deficitară?
a. MCV > 100 fl
b. MCV = 80-100 fl
c. MCV˂ 80 fl
d. MCH > 35 pg
e. MCH ˂ 27 pg
94. Cum se modifică MCV (volumul eritrocitar mediu), MCH (masa medie de hemoglobină într-un
eritrocit) și MCHC (concentrația medie de hemoglobină în eritrocite) în anemia acid folic
deficitară?
a. MCV > 100 fl; MCH > 35 pg ; MCHC = 32 g/dl
b. MCV > 100 fl; MCH˂ 35 pg ; MCHC = 32 g/dl
c. MCV ˂ 80fl; MCH ˂ 26 pg ; MCHC ˂ 30 g/dl
d. MCV ˂ 80fl; MCH > 26 pg ; MCHC ˂ 30 g/dl
e. MCV > 100 fl; MCH ˂ 35 pg ; MCHC > 32 g/dl
95. Cum se modifică MCV (volumul eritrocitar mediu), MCH (masa medie de hemoglobină într-un
eritrocit) și MCHC (concentrația medie de hemoglobină în eritrocite) în anemiaB12 deficitară?
a. MCV > 100 fl; MCH > 35 pg ; MCHC = 32 g/dl
b. MCV > 100 fl; MCH ˂ 35 pg ; MCHC = 32 g/dl
c. MCV ˂ 80fl; MCH ˂ 26 pg ; MCHC ˂ 30 g/dl
d. MCV ˂ 80fl; MCH > 26 pg ; MCHC ˂ 30 g/dl
e. MCV > 100 fl; MCH ˂ 35 pg ; MCHC > 32 g/dl
eritrocit) în anemia acid folic deficitară?
a. MCV crește; MCH crește
b. MCV scade; MCH scade
c. MCV crește; MCH scade
d. MCV scade; MCH crește
e. MCV normal; MCH scade
eritrocit) în anemia B-12 deficitară?
a. MCV crește; MCH crește
b. MCV scade; MCH scade
c. MCV crește; MCH scade
d. MCV scade; MCH crește
e. MCV normal; MCH scade
98. Care sunt manifestările hematologice ale anemiei B12 deficitare?
a. Eritrocitele sunt: macrocite, hipercrome și de diferite forme și dimensiuni
b. Eritrocitele sunt: microcite, hipercrome și de diferite forme și dimensiuni
c. Eritrocitele sunt: macrocite, hipocrome și de diferite forme și dimensiuni
d. Eritrocitele sunt: macrocite, hipercrome și de aceleași forme și dimensiuni
e. Eritrocitele sunt: macrocite, hipocrome și de aceleași forme și dimensiuni
99. Care sunt manifestările hematologice ale anemiei acid folic deficitare?
a. Eritrocitele sunt: macrocite, hipercrome și de diferite forme și dimensiuni
b. Eritrocitele sunt: microcite, hipercrome și de diferite forme și dimensiuni
c. Eritrocitele sunt: macrocite, hipocrome și de diferite forme și dimensiuni
d. Eritrocitele sunt: macrocite, hipercrome și de aceleași forme și dimensiuni
e. Eritrocitele sunt: macrocite, hipocrome și de aceleași forme și dimensiuni
100. Care este una din manifestările hematologice ale anemiei B12 deficitare?
a. Retuculocitoză
b. Reticulocitopenie
c. Limfocitopenie moderată
d. Limfocitoză absolută moderată
e. Trombocitoză moderată
101. Care sunt manifestările hematologice ale anemiei B12 deficitare?
a. Retuculocitoză
b. Reticulocitopenie
c. Limfocitopenie moderată
d. Neutrofilie moderată cu nuclei hipersegmentați
e. Neutropenie moderată cu nuclei hipersegmentați

Teste Medicina de Laborator An V 3685

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste Medicina de Laborator An V 3685

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste de evaluare Medicina de laborator

S-ar putea să vă placă și