Teste Fizpat 2017 Копия

Teste Fiziopatologie 2017
1. Ce este etiologia generală ?
x compartimentul fiziopatologiei care studiază cauzele şi condiţiile apariţiei bolilor
compartimentul fiziopatologiei care studiază cauzele apariţiei bolilor
compartimentul fiziopatologiei care studiază condiţiile apariţiei bolior
compartimentul fiziopatologiei care studiază mecanismele evoluţiei bolii
compartimentul fiziopatologiei care studiază mecanismele evoluţiei bolilor

2. Ce factor serveşte drept cauză endogenă a bolii?
modificarea pH sângelui
tulpina patogenă de E.coli din intestin
infestarea cu ascaride
mutaţiile genice apărute pe parcursul vieţii sub acţiunea razelor ionizante
x mutaţii genice moştenite de la predecesori
3. Ce reprezintă condiţiile necesare pentru apariţia bolii?

x diferite forme de substanţe, energie şi informaţii
câmpul biologic generat de alte persoane
influenţe telepatice transmise de alte persoane
influenţe extraterestre
câmpurile electrice şi magnetice generate de alte fiinţe vii
4. Ce efect exercită condiţiile favorabile pentru organism ?
favorizează acţiunea cauzei şi apariţia bolii

x cresc rezistenţa organismului la acţiunea factorilor nocivi
diminuează rezistenţa organismului la acţiunea factorilor nocivi
scad reactivitatea organismului la acţiunea factorului nociv
purifică aura şi biocâmpul organismului
5. Ce efect exercită condiţiile nefavorabile pentru organism ?
împiedică acţiunea cauzei şi apariţia bolii

împiedică acţiunea cauzei şi reţine apariţia bolii
x diminuează rezistenţa organismului
https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/18740873_1376892782…h=236c232c1993cf4870fdc711b152e4e4&oe=593CD0BD&dl=1 09.06.2017, 13G58

Pagina 1 din 376
amplifică rezistenţa organismului
purifică aura şi biocâmpul organismului
6. Care sunt condiţiile endogene care influenţează apariţia bolii?

factorii ecologici
factorii climaterici
factorii microclimaterici
microclimatul psihologic în familie şi colectivele de lucru
x constituţia, reactivitatea şi rezistenţa organismului
7. Ce este patogenia generală ?

x compartimentul fiziopatologiei care studiază legile generale ale apariţiei, evoluţiei şi rezoluţiei bolilor
compartimentul fiziopatologiei care studiază legile generale ale evoluţiei proceselor patologice şi bolilor
compartimentul fiziopatologiei care studiază legile generale ale rezoluţiei bolilor
compartimentul fiziopatologiei care studiază legile originei bolilor
compartimentul fiziopatologiei care studiază legile apariţiei, evoluţiei şi rezoluţiei fiecărei boli
8. Care este rolul cauzei în apariţia bolii ?

determină durata bolii.
x determină specificul bolii.
detremină momentul apariţiei bolii.
determină complicaţiile bolii.
determină pronosticul bolii.
9. Care este rolul condiţiilor în apariţia bolii ?

determină manifestările clinice ale bolii
determină specificul bolii
detremină momentul apariţiei bolii
x împiedică sau accelerează apariţia bolii
determină simptomatica specifică a bolii
10. Care este rolul cauzei în evoluţia bolii?

în toate bolile cauza are rol declanşator, iar ulterior boala se dezvoltă în virtutea legilor proprii
în toate bolile cauza are rol decisiv pe tot parcursul bolii determinând toate manifestările acesteea
în toate bolile cauza are rol decisiv doar în unele perioade

Pagina 2 din 376
în toate bolile cauza are rol diferit în formele acute şi cronice ale bolilor
x în unele boli prezenţa cauzei este necesară pe tot parcursul, de la debut şi până la rezoluţie

x doar în unele boli cauza poate avea rol declanşator, iar ulterior boala se dezvoltă în virtutea legilor proprii
în toate bolile cauza poate avea rol decisiv pe tot parcursul bolii determinând toate manifestările acesteea
în toate bolile cauza poate fi prezentă pe tot parcursul bolii iar rolul ei poate fi decisiv în unele stadii şi minim în alte stadii
în toate bolile cauza poate avea rol diferit în formele acute şi cronice ale bolilor
în toate bolile prezenţa cauzei este necesară pe tot parcursul, de la debut şi până la rezoluţie
în toate bolile cauza poate avea rol declanşator, iar ulterior boala se dezvoltă în virtutea legilor proprii
x în unele boli cauza poate fi prezentă pe tot parcursul bolii iar rolul ei poate fi decisiv în unele stadii şi minim în alte stadii

x în unele boli cauza poate fi prezentă pe tot parcursul bolii iar rolul ei poate fi decisiv în unele stadii şi minim în alte stadii

x în unele boli cauza poate avea rol declanşator, iar ulterior boala se dezvoltă în virtutea legilor proprii
15. Ce reprezintă leziunea?

dishomeostazii persistente funcţionale la orice nivel de organizare a organismului
dishomeostazii persistente structurale la orice nivel de organizare a organismului
dishomeostazii persistente biochimice la orice nivel de organizare a organismului

Pagina 3 din 376
x dishomeostazii persistente structurale, biochimice şi funcţionale la orice nivel de organizare a organismului
dishomeostazii persistente energetice la orice nivel de organizare a organismului
16. Care este varianta posibilă ale combinaţiei leziunilor generale şi celor locale în cadrul bolii?
în toate bolile leziunile poartă caracter excluziv local
în toate bolile leziunile poartă caracter excluziv general
x toate bolile reprezintă o combinaţie de leziuni locale şi generale
toate bolile debutează cu leziuni generale, iar ulterior apar şi leziunile locale
toate bolile debutează cu leziuni locale, iar ulterior apar şi leziuni generale
17. Care este varianta posibilă a combinaţiei leziunilor generale şi celor locale în cadrul bolii?
unele boli decurg cu leziuni în excluzivitate locale iar altele cu leziuni în excluzivitate generale
toate bolile debutează cu leziuni locale iar ulterior apar şi leziunile generale
x unele boli debutează cu leziuni locale, iar ulterior apar şi leziunile generale
18. Care este varianta posibilă ale combinaţiei leziunilor generale şi celor locale în cadrul bolii?
x unele boli debutează cu leziuni generale, iar ulterior apar şi leziuni locale
19. Care sunt variantele posibile ale combinaţiei leziunilor generale şi celor locale în cadrul bolii?
x unele boli debutează cu leziuni locale, iar ulterior apar şi leziunile generale
x unele boli debutează cu leziuni generale, iar ulterior apar şi leziuni locale

Pagina 4 din 376
20. Ce este factorul patogenetic?
terenul pe care acţionează cauza bolii
x toate fenomenele care se dezvoltă ulterior acţiunii primei cauze
efectul provocat nemijlocit de acţiunea primei cauze
cauza care a provocat boala
condiţiile care au favorizat acţiunea cauzei bolii
21. Ce este lanţul de cauze - efecte în patogenia bolii ?

totalitatea de efecte provocate de cauza bolii
totalitatea de leziuni întâlnite pe parcursul bolii
totalitatea de reacţii ale organismului întâlnite pe parcursul bolii
totalitatea de leziuni şi reacţii ale organismului întâlnite pe parcursul bolii
x totalitatea de leziuni şi reacţii a organismului legate prin relaţii de cauză-efect
22. Ce este veriga principală a patogenie?

cauza care a provocat boala şi la înlăturarea căreia dispare şi boala
leziunile provocate de acţina primei cauze şi la înlăturarea cărora dispare şi boala
ultimul factor patogenetic la înlăturarea căruia dispare şi boala
x factorul patogenetic de care depinde dezvoltarea bolii şi la înlăturarea căruia dispare şi boala
primul factor patogenetic la înlăturarea căruia dispare şi boala
23. Ce este terapia etiotropă a bolii?

x terapia orientată la înlăturarea cauzei bolii
terapia orientată la înlăturarea leziunilor primare
terapia orientată la atenuarea acţiunii patogene a factorului etiologic
terapia orientată la înlăturarea verigii principale a patogeniei
terapia orientată la înlăturarea cercului vicios
24. Ce este terapia patogenetică a bolii?

terapia orientată la înlăturarea din organism a cauzei bolii
terapia orientată la înlăturarea leziunilor primare
x terapia orientată la înlăturarea verigii principale a patogeniei
terapia orientată la înlăturarea tuturor factorilor patogenetici

Pagina 5 din 376
25. Ce este terapia simptomatică a bolii?
terapia orientată la înlăturarea leziunilor primare manifestate clinic
terapia orientată la înlăturarea verigii principale a patogeniei
terapia orientată la înlăturarea cercului vicios
x terapia orientată la înlăturarea dereglărilor care ameninţă viaţa pacientului
26. Ce prezintă profilaxia specifică a bolii?

x profilaxia prin imunizarea activă sau pasivă
profilaxia prin consumul vitaminelor, oligoelementelor
profilaxia prin "călirea" organismului
profilaxia prin crearea pentru persoană a condiţilor favoraabile
profilaxia eficace pentru un singur pacient
27. Ce reprezintă profilaxia nespecifică a bolii?

imunizarea activă sau pasivă
x consumul vitaminelor, oligoelementelor
administrarea profilactică a antibioticelor
evitarea contactului cu persoanele infectate
28. Ce reprezintă profilaxia nespecifică a bolii?

x "călirea" organismului
administrarea profilactică a antibioticelor
29. Ce reprezintă profilaxia nespecifică a bolii ?

x regimul sănătos de activitate şi odihnă
x consumul vitaminelor, oligoelementelor

Pagina 6 din 376
30. Care este caracteristica reacţiei fiziologice a organismului?
x corespunde specificului excitantului
nu depinde de caracterul excitantului
conduce la dishomeostazii persistente
este inferioară intensităţii excitantului
depăşeşte forţa excitantului

x corespunde cantitativ intensităţii excitantului
depăşeşte intensitatea excitantului
x are caracter homeostatic


este eficace pentru mai mulţi exitanţi

x este specifică pentru fiecare excitant
x are caracter homeostatic

Pagina 7 din 376
este eficace doar pentru un excitant
x corespunde cantitativ intensităţii excitantului
36. Care este caracteristica reacţiei patologice a organismului?

x este inferioară intensităţii excitantului
conduce la restabilirea homeostaziei organismului
este specifică doar pentru un excitant
corespunde intensitrăţii excitantului
se întâlneşte şi în procese fiziologice

x depăşeşte forţa excitantului

x conduce la dishomeostazii

x este inferioară intensităţii excitantului

Pagina 8 din 376
x depăşeşte forţa excitantului
41. Ce este reacţia adaptativă ?

x reacţia orientată spre modificarea funcţiei şi structurii organismului conform condiţiilor noi de existenţă
reacţia orientată spre înlăturarea factorului nociv din organism
reacţia orientată spre menţinerea funcţiei unui organ lezat prin hiperfuncţia altui organ sinergist
reacţia orientată spre recuperarea defectului structurii şi restabilirii homeostaziei structurale
reacţiile orientate spre modificarea fenotipului în conformitate cu condiţiile de existenţă
42. Ceste reacţia compensatorie ?

reacţia orientată spre modificarea funcţiei şi structurii organismului conform condiţiilor noi de existenţă
x reacţia orientată spre menţinerea funcţiei unui organ lezat prin hiperfuncţia altui organ sinergist
43. Ce este reacţia protectivă ?

x reacţia orientată spre atenuarea acţiunii factorului nociv asupra organismului
44. Ce este reacţia reparativă?


Pagina 9 din 376
x reacţia orientată spre recuperarea defectului structurii şi restabilirii homeostaziei structurale
45. Care este prima perioadă a bolii?

x latentă
prodromală
desfăşurării complete a bolii
rezoluţiei
exacerbării
46. Care este perioadă a doua a bolii?

latentă
x prodromală
rezoluţiei
exacerbării
47. Care este perioadă a treia a bolii?

latentă
prodromală
x desfăşurării complete a bolii
rezoluţiei
exacerbării
48. Care este perioadă a patra a bolii?

latentă
prodromală
x rezoluţiei
exacerbării
49. Prin ce se caracterizează perioada latentă a bolii?

x lipsa oricăror manifestări clinice
lipsa manifestărilor clinice specifice
prezenţa manifestărilor clinice nespecifice

Pagina 10 din 376
prezenţa manifestărilor specifice şi nespecifice
dispariţia temporară a manifestărilor bolii
50. Prin ce se caracterizează perioada prodromală a bolii?

lipsa oricăror manifestări
prezenţa manifestărilor locale
x prezenza manifestărilor nespecifice
prezenţa manifestărilor specifice şi nespecifice
dispariţia temporară a manifestărilor bolii
51. Prin ce se caracterizează perioada desfăşurării complete a bolii?
lipsa oricăror manifestări

lipsa manifestărilor clinice specifice
prezenza manifestărilor nespecifice
x prezenţa manifestărilor specifice şi nespecifice
dispariţia manifestărilor bolii
52. Prin ce se caracterizează perioada de rezoluţie a bolii?

disparţia temporară a tuturor manifestărilor bolii
dispariţia manifestărilor specifice

Pagina 11 din 376
x survine moartea oranismului
dispariţia maniestărilor nespecifice
ameliorarea stării pacientului

x survine însănătoşirea completă

x survine însănătoşirea incompletă

x survine moartea oranismului

x survine însănătoşirea completă
57. Ce este procesul patologic ?

totalitatea de leziuni primare provocate de acţiunea primei cauze
totalitatea de leziuni primare şi secundare provocate de acţiunea primei cauze

Pagina 12 din 376
x totalitatea de leziuni primare şi secundare plus reacţiile fiziologice ale organismului
tortalitatea de leziuni locale şi generale provocate de acţiunea primei cauze
tortalitatea de reacţii fiziologice ale organismului declanşate de acţiunea primei cauze
58. Care sunt mecanismele sanogenetice primare ?

x reacţiile adaptative, protective şi compensatorii
reacţiile protective, compensatorii şi terminale
reacţiile adaptative, compensatorii şi terminale
mecanismele iniţiale şi terminale
reacţiile adaptative, protective compensatorii şi terminale
59. Care sunt mecanismele sanogenetice secundare ?
reacţiile adaptative, reparative şi terminale

x reacţiile protective, compensatorii şi terminale
reacţiile adaptative, compensatorii şi terminale
mecanismele iniţiale şi terminale
reacţiile adaptative, protective compensatorii şi terminale
60. Care este caracteristica cercului vicios în patogenie?

totalitatea de cauze şi efecte care formează lanţul patogenetic
x lanţ închis de cauze şi efecte în care ultima cauză provoacă efect similar cu efectul primei cauze
totalitatea de procese patologice în care ultimul process are aceleaşi consecinţe ca şi primul proces
totalitatea de leziuni legate prin relaţii de cauză şi efect
totalitatea de reacţii fiziologice legate prin relaţii de cauză şi efect
61. Care este caracteristica cercului vicios în patogenie?

lanţ închis de cauze şi efecte care persistă şi după însănătoşire
x lanţ închis de cauze şi efecte ce se automenţine şi se aprofundează progresiv
lanţ închis de procese patologice în cadrul unei boli legate prin relaţii cauzale care se autoamplifică
lanţ închis de leziuni legate prin relaţii de cauză şi efect care se autoamplifică
lanţ închis de reacţii fiziologice legate prin relaţii de cauză şi efect care se autoamplifică
62. Ce este leziune celulară primară?

x Leziunile oricăror organite apărute la acţiunea nemijlocită a factorului nociv
Leziunile lizozomilor ca consecinţă a acidozei hipoxice

Pagina 13 din 376
Leziunile mitocondriilor ca consecinţă a creşterii concentraţiei de K în hialoplasmă
Leziunile reticulului endoplasmatic ca consecinţă a peroxidării lipidelor
Leziunile membranei citoplasmatice apărută ca consecinţă a peroxidării lipidelor
63. Ce este leziune celulară secundară?

Leziunile oricăror organite apărute la acţiunea nemijlocită a factorului nociv
x Leziunile oricăror organite apărute ca consecinţă a leziunii membranei citoplasmatice
Leziunile mitocondriilor apărute la acţiunea nemijlocită a factorului nociv
Leziunile reticulului endoplasmatic apărute la acţiunea nemijlocită a factorului nociv
Leziunile membranei citoplasmatice apărute la acţiunea nemijlocită a factorului nociv

64. Prin ce se manifestă leziunile celulare nespecifice?
x Mărirea permeabilităţii membranei citoplasmatice
Creşterea activităţii ALAT în sânge
Scăderea activităţii ALAT în sânge
Creşterea activităţii ASAT în sânge
Creşterea concentraţiei amilazei în sânge
65. Cum se modidfică spectrul enzimatic al sângelui în leziunile hepatocitului?
Creşterea activităţii amilazei în sânge
x Creşterea activităţii ASAT în sânge
Creşterea activităţii citocromoxidazei în sânge
Creşterea activităţii tripsinei în sânge
Creşterea activităţii fosfatazei alcaline în sânge
66. Cum se modidfică spectrul enzimatic al sângelui în leziunile pancreasului?
x Creşterea activităţii amilazei în sânge
Creşterea activităţii AlAT în sânge
67. Cum se modidfică spectrul enzimatic al sângelui în leziunile miocardiocitului?

Pagina 14 din 376
Creşterea activităţii tripsinei în sânge
x Creşterea activităţii AlAT în sânge
68. Cum se modidfică spectrul enzimatic al sângelui în leziunile epiteliului căilor biliare?
Creşterea activităţii AlAT în sânge
x Creşterea activităţii fosfatazei alcaline în sânge
69. Care este efectul leziunii mecanice a membranei citoplasmatice ?

x Echilibrarea concentraţiei intra- şi extracelulară de ioni
scădereconcentraţiei intracelulare de Na
creşterea a concentraţiei intracelulare de K
scăderea concentraţiei de Ca în hialoplasmă
creşterea concentraţiei de Ca în reticulul endoplasmatic

Dizechilibrul concentraţiei intra- şi extracelulară de ioni
x creşterea concentraţiei intracelulare de Na
creşterea concentraţiei intracelulare de K

Pagina 15 din 376
x scăderea concentraţiei intracelulare de K

scăderea concentraţiei intracelulare de Na
x creşterea concentraţiei de Ca în hialoplasmă
73. Care sunt efectele leziunii mecanice a membranei citoplasmatice ?

creşterea concentraţiei de K în hiloplasmă
74. Care sunt efectele leziunii mecanice a membranei citoplasmatice ?

75. Care sunt efectele mecanice a membranei citoplasmatice ?

Pagina 16 din 376
76. Care este efectul acţiunii curentului electric asupra celulelor excitabile?
x Depolarizarea membranei celulare
Hiperpolarizarea membranei celulare
Repolarizarea membranelor celulare
Creşterea pragului de exitaţie
Diminuarea exitabilităţii miocitului

77. Care este efectul acţiunii curentului electric asupra celulelor excitabile?
Hiperpolarizarea membranei celulare

x Excitarea celulei
Diminuarea contractibilităţii miocitului
78. Care sunt efectele acţiunii curentului electric asupra celulelor excitabile?
x Depolarizarea membranei celulare
x Excitarea celulei
Diminuarea contractibilităţii miocitului
79. Care este efectul acţiunii curentului electric continuu asupra celulei ?
Hiperpolarzarea membranei citoplasmatice
x Electroliza substanţelor intracelulare
Formarea în exces a NaCl
Polarizarea membranei citoplasmatice
disocierea substanţelor intracelulare
80. Ce enzime endogene poate provoca leziuni a membranei citoplasmatice?
x Enzimele lizozomale
Superoxiddismutaza
citocromoxidaza
dehidrogenazele

Pagina 17 din 376
amilaza pancreatică
81. Ce enzime endogene poate provoca leziuni a membranei citoplasmatice?

x Enzimele celulelor fagacitare din focarul inflamator
Superoxiddismutaza
citocromoxidaza
dehidrogenazele
82. Ce enzimă endogenă poate provoca leziuni a membranei citoplasmatice?
x tripsina pancreatică
Superoxiddismutaza
citocromoxidaza
dehidrogenazele
83. Ce enzime endogene pot provoca leziuni a membranei citoplasmatice?

x Enzimele lizozomale
citocromoxidaza
dehidrogenazele
84. Ce enzime endogene pot provoca leziuni a membranei citoplasmatice?
Superoxiddismutaza
citocromoxidaza
x Enzimele celulelor fagacitare din focarul inflamator
85. Care este efectul acţiunii directe a temperaturilor înalte asupra celulei?
x denaturarea proteinelor cu funcţie enzimatică
denaturarea fosfolipidelor membranare
accelerarea reacţiilor biochimice
denaturarea ATP

Pagina 18 din 376
deshidratarea celulei
86. Care este efectul acţiunii directe a temperaturilor scăzute asupra celulei ?
x Cristalizarea apei şi leziunea mecanică a membranei celulare
denaturarea proteinelor cu funcţie enzimatică
denaturarea fosfolipidelor şi leziunea membranei celulare
formarea de autoalergene secundare
deshidratarea celulei
87. Ce dishomeostazie extracelulară provoacă leziuni celulare?

x hiponatriemia
hipocalciemia
Hipokaliemia
hipomagneziemia
hipermagneziemia
88. Ce dishomeostazie extracelulară provoacă leziuni celulare?

hipocalciemia
Hipokaliemia
hipomagneziemia
hipermagneziemia
x hipernatriemia
89. Ce dishomeostazii extracelulare provoacă leziuni celulare?

hipocalciemia
Hipokaliemia
hipomagneziemia
x hiponatriemia
x hipernatriemia
90. Care este raportul normal al concentraţiei ionilor de K intracelular şi extracelular ?

1: 5
x 4: 1
1:20
1: 10000

Pagina 19 din 376
100: 1
91. Care este efectul echilibrării concentraţiei potasiului intra- şi extracelular ?
x Anihilarea potenţialului de repaos

hiperpolarizarea membranei citoplasmatice
Hipokaliemie
Hipernatriemie
Deshidratare intracelulară
92. Care este efectul creşterii concentraţiei ionilor de potasiu în sectorul extracelular ?
hiperosmolaritatea lichidului interstiţial
acidificarea lichidului interstiţial
x depolarizarea celulelor adiacente
hiperpolarizarea celulelor adiacente
inflamaţie
93. Care este raportul normal a concentraţiei sodiului intra- şi extracelular?

1:5
x 1:20
4:1
1:100
1:10000
94. Ce proces poate provoca scăderea rezistenţei electrice a membranei citoplasmatice ?
x Scindarea fosfolipidelor membranare

depolarizarea membranei citoplasmatice
sistarea activităţii pompelor membranare
deschiderea canalelor de sodiu
95. Care este raportul normal a concentraţiei ionilor de calciu din hialoplasmă şi spaţiul extracelular?
x 1:10000
4:1
1:100
1:5

Pagina 20 din 376
1:20
96. Care este raportul normal a concentraţiei ionilor de calciu în hialoplasmă şi reticulul endoplasmatic?
x 1:10000
4:1
1:100
1:5
1:20
97. Care din enzimele intracelulare se activează la creşterea concentraţiei de Ca2+ în hialoplasmă ?
x endonucleazele
enzmele ciclului Krebs
enzimele glicolitice
enzimele lizozomale
Glicogensintetaza
x ATP-azele
enzimele lizozomale
Glicogensintetaza
x Fosfolipazele
enzimele lizozomale
Glicogensintetaza
x Proteazele
enzimele lizozomale

Pagina 21 din 376
Glicogensintetaza
x Proteazele
x endonucleazele
enzimele lizozomale
Glicogensintetaza
x Proteazele
x ATP-azele
Glicogensintetaza
x Proteazele
enzimele lizozomale
x Fosfolipazele
104. Care este efectul activării nespecifice a ATP- azelor intracelulare ?

x epuizarea ineficace a rezervelor de ATP
utilizarea intensă a ATP pentru procesele intracelulare
stimularea regenerării ATP
scăderea conţinutului de ADP
intensificarea fosforilării oxidative
105. Care este efectul activării nespecifice a endonucleazelor celulare ?

iniţierea necrozei celulare
iniţierea distrofiei celulare
x iniţierea apoptozei celulei
iniţierea autolizei celulei

Pagina 22 din 376
iniţierea sclerozării
106. Care este efectul activării nespecifice a fosfolipazelor celulare ?

activarea sintezei prostagalndinelor
activarea sintezei leucotrienelor
activarea sintezei kininelor
acumulaea în exces a acidului arahidonic
x destabilizarea membranei citoplasmatice
107. Care este efectul activării nespecifice a proteazelor celulare ?

iniţierea necrozei celulare
iniţierea distrofiei celulare
iniţierea apoptozei celulei
x iniţierea autolizei celulei
iniţierea sclerozării
108. Care este cauza acidozei celulare?

activarea ciclului Krebs
x Epuizarea sistemelor tampon intracelulare
activarea proceselor oxidative
excreţia redusă a ionilor de hidrogen cu urina
ingerarea excesivă a substanţelor acide

x activarea catabolismului anaerob
Inhibiţia glicolizei

x Influxul sporit intracelular a ionilor de H
Inhibiţiei glicolizei

Pagina 23 din 376

hiperoxia celulară
x hipoxia celulară
112. Care sunt cauzele acidozei celulare?

hiperoxia celulară
x hipoxia celulară
x activarea catabolismului anaerob


hiperoxia celulară
x Epuizarea sistemelor tampon intracelulare
x hipoxia celulară

hiperoxia celulară
x hipoxia celulară

x Influxul sporit intracelular a ionilor de H
115. Care este consecinţa acidozei celulare decompensate?
x inactivarea enzimelor ciclului Krebs
Micşorarea permeabilitaţii membranei celulare pentru ionii de Na
activarea enzimelor glicolitice

Pagina 24 din 376
x creşterea permeabilitaţii membranei celulare pentru ionii de Na
Micşorarea permeabilitaţii membranei celulare pentru ionii de Na

x Inactivarea enzimelor glicolitice
micşorarea permeabilitaţii membranei celulare pentru ionii de Na

x activarea şi ieşirea în hialoplasmă a enzimelor lizozomale
119. Care sunt consecinţele acidozei celulare decompensate?

x inactivarea enzimelor ciclului Krebs
x Activarea şi ieşirea în hialoplasmă a enzimelor lizozomale

x creşterea permeabilitaţii membranei celulare pentru ionii de Na

Pagina 25 din 376
x inactivarea enzimelor glicolitice
122. Ce factor poate decupla procesele de oxidare şi fosforilare în mitocondrii?

x Tiroxina
Hemoglobina
Stercobilina
Urobilina
Mioglobina
123. Care este efectul decuplării proceselor de oxidare şi fosforilare?

x Micşorarea randamentului oxidării biologice
creşterea randamentului oxidării biologice
diminuarea consumului de oxigen
diminuarea calorigenezei
diminuarea utilizării ATP de către celulă

x creşterea calorigenezei
creşerea randamentului oxidării biologice

diminuarea utiliării ATP de către celulă

creşerea randamentului oxidării biologice
x diminuarea sintezei de ATP
126. Care sunt efectele decuplării proceselor de oxidare şi fosforilare?

x Micşorarea randamentului oxidării biologice

Pagina 26 din 376

x Creşterea consumului de oxigen
x Diminuarea sintezei de ATP

x Creşterea calorigenezei
Diminuarea consumului de oxigen
Diminuarea calorigenezei
x Diminuarea sintezei de ATP
Diminuarea utiliării ATP de către celulă
129. Care este consecinţa penuriei enegetice în celulă?

x sistarea activităţii pompelor ionice
inactivarea enzimelor inracelulare
activarea compensatorie a pompelor ionice
scăderea concentraţiei de Ca în mitocondrii
intensificarea proceselor anabolice celulare

x anihilarea gradientului ionic intra-extracelular
activarea compensatorie a pompelor ionice

Pagina 27 din 376
intensificarea proceselor anabolice celulare

x depolarizarea membranei citoplasmatice
micşorarea excitabilităţii celulei

x creşterea concentraţiei de ADP cu activarea procesele oxidative
scăderea concentraţiei de ATP care activează procesele oxidative
creşterea concentraţiei de fosfor anorganic care activează proceseer oxidative
blocul glicolizei anaerobe

x creşterea conţinutului de Ca2+ în hialoplasmă
scăderea concentraţiei de Ca2+ în hialoplasmă
creşterea conţinutului de Ca2+ în reticulul endoplasmatic
creşterea conţinutului de Ca2+ în spaţiul intercelular
134. Care sunt consecinţele penuriei enegetice în celulă?

x Creşterea conţinutului de Ca2+ în hialoplasmă
x Sistarea activităţii pompelor ionice
Creşterea conţinutului de Ca2+ în reticulul endoplasmatic
Scăderea concentraţiei de Ca în mitocondrii
Creşterea conţinutului de Ca2+ în spaţiul intercelular

Pagina 28 din 376
x Anihilarea gradientului ionic intra-extracelular

x Depolarizarea membranei citoplasmatice
x creşterea conţinutului de Ca2+ în hialoplasmă
x creşterea concentraţiei de ADP cu activarea procesele oxidative
creşterea conţinutului de Ca2+ în reticulul endoplasmatic
creşterea conţinutului de Ca2+ în spaţiul intercelular
138. Care este consecinţa destabilizării membranei lizozomale?

x hidroliza compuşilor proteici din hialoplasmă
eliberarea ionilor de Ca în hialoplasmă
eliberarea ionilor de Na în hialoplasmă
eliberarea ionilor de K în hialoplasmă
apoptoză

x autoliza celulei

Pagina 29 din 376
apoptoza
x ieşirea enzimelor lizozomale în hialoplasmă

apoptoza
141. Care sunt consecinţele destabilizării membranei lizozomale?

eliberarea ionilor de Ca2+ în hialoplasmă
x hidroliza compuşilor proteici din hialoplasmă
apoptoza
142. Care sunt consecinţele destabilizării membranei lizozomale?

eliberarea ionilor de Ca2+ în hialoplasmă
x autoliza celulei
apoptoza
143. Care este factorul destabilizator a membranelor lizozomale?

x hipoxia
glucocrticoizii
vitamina E
vitamina C
vitamina A

x radiaţia ionizantă
glucocrticoizii
vitamina E

Pagina 30 din 376
vitamina C
vitamina A

x radicalii liberi
glucocrticoizii
vitamina E
vitamina C
vitamina A
146. Care sunt factorii destabilizatori a membranelor lizozomale?
x radicalii liberi
glucocrticoizii
vitamina E
x hipoxia
vitamina A
147. Care sunt factorii destabilizatori a membranelor lizozomale?

x radicalii liberi
glucocrticoizii
vitamina E
x radiaţia ionizantă
vitamina A
148. Care este factorul stabilizator a membranelor lizozomale ?

x glucocrticoizii
vitamina A
acidul lactic
acidul piruvic
tiroxina
149. Care este factorul stabilizator membranelor lizozomale ?
x Vitamina E
vitamina A

Pagina 31 din 376
acidul lactic
acidul piruvic
tiroxina
150. Care sunt factorii destabilizatori stabilizator membranelor lizozomale ?

x Vitamina E
vitamina A
x glucocrticoizii
acidul piruvic
tiroxina
151. Ce proces conduce la generarea de radicali liberi?

apoptoza
distrofia celulară
hipoptermia
x hipoxia
hiperemia arterială

apoptoza
distrofia celulară
hipoptermia
x hiperoxia

apoptoza
distrofia celulară
hipoptermia
x inflamaţia

apoptoza
distrofia celulară

Pagina 32 din 376
hipoptermia
x ischemia
155. Ce procese conduc la generarea de radicali liberi?

apoptoza
x hipoxia
hipotermia
x ischemia
apoptoza
hipoptermia
x hiperoxia
x ischemia

apoptoza
distrofia celulară
hipoptermia
x ischemia
x inflamaţia
158. Ce substanţă se referă la radicalii liberi?

x superoxidul de oxigen
ionul de hidrogen
cationii de Na şi K
anionii fosfaţi
anionul de hidrocarbonat
x peroxidul de hidrogen

Pagina 33 din 376
ionul de hidrogen
anionii fosfaţi

x anionul hidroxid
ionul de hidrogen
anionii fosfaţi
161. Ce substanţe se referă la radicalii liberi?
x anionul hidroxid
ionul de hidrogen
x superoxidul de oxigen
anionii fosfaţi
162. Ce substanţe se referă la radicalii liberi?
x anionul hidroxid
ionul de hidrogen
x peroxidul de hidrogen
anionii fosfaţi
163. Ce substanţă face parte din sistemul endogen antioxidant?

x vitamina E
citocromoxidaza
enzimele ciclului Krebs
fosfolipaza A2
prostaglandinele

x catalaza

Pagina 34 din 376
citocromoxidaza
fosfolipaza A2
prostaglandinele

x superoxiddismutaza
citocromoxidaza
fosfolipaza A2
prostaglandinele
166. Ce substanţe fac parte din sistemul endogen antioxidant?

citocromoxidaza
x vitamina E
prostaglandinele
167. Ce substanţe fac parte din sistemul endogen antioxidant?

citocromoxidaza
x catalaza
prostaglandinele
168. Care este efectul acţiunii radicalilor liberi?

x peroxidarea lipidelor
stabilizarea membranelor lizozomale
intensificarea proceselor de energogeneză
ceşterea consumului de oxigen
intensificarea glicolizei anaerobe
169. Care este efectul acţiunii radicalilor liberi?
x peroxidara şi alterarea ADN- ului

Pagina 35 din 376
stabilizarea membranelor lizozomale
intensificarea proceselor de energogeneză
ceşterea consumului de oxigen
intensificarea glicolizei anaerobe
170. Care este cauza generală a distrofiilor celulare?

x dismetabolisme generale
hipoxii generale acute
deshidratarea generală
hiperhidratarea generală
hiperproteinemia

x hipoxii generale cronice
hiperproteinemia

x avitaminozele
hiperproteinemia

x intoxicaţiile cronice
deshidratarea genrală
hiperproteinemia


Pagina 36 din 376
x inaniţia
hiperproteinemia
175. Care sunt cauzele generale ale distrofiilor celulare?

x hipoxii generale cronice
x inaniţia
hiperproteinemia

x avitaminozele
x inaniţia
hiperproteinemia

x intoxicaţiile cronice
x inaniţia
hiperproteinemia
178. Ce proces patologic intracelular provoacă distrofie?

x inhibiţia ciclului Krebs
apoptoza
necroza
hipertrofia
atrofia

x acumularea intracelulară de Ca
apoptoza
necroza

Pagina 37 din 376
hipertrofia
atrofia

x acumularea intracelulară de acizi graşi
apoptoza
necroza
hipertrofia
atrofia

x acidoza intracelulară
apoptoza
necroza
hipertrofia
atrofia

x enzimopatii celulare
apoptoza
necroza
hipertrofia
atrofia
183. Ce procese patologice intracelulare provoacă distrofie?

apoptoza

Pagina 38 din 376
necroza
hipertrofia
x Inhibiţia ciclului Krebs

apoptoza
necroza
hipertrofia
x acumularea intracelulară de Ca

apoptoza
necroza
hipertrofia
x acumularea intracelulară de acizi graşi

apoptoza
necroza
hipertrofia
x acidoza intracelulară
187. Care este o manifestare specifică a distrofiei?
intumescenţa mitocondriilor
reducerea reticulului endoplasmatic
distrucţia ribozomilor
leziunile membranei citoplasmatice
x depuneri excesive de glicogen


Pagina 39 din 376
x depuneri excesive de lipide

x depuneri excesive de proteine anomale
190. Care sunt manifestările specifice a distrofiei?

x depuneri excesive de glicogen

x depuneri excesive de lipide
192. Care este cauza dislipidozelor parenchimatoase?

x consumul excesiv de glucide alimentare
consumul excesiv de proteine alimentare
hiperaldosteronismul
hipertiroidismul
hipoaldosteronism

x insuficienţa lipoproteinlipazei
hipertiroidismul

Pagina 40 din 376
hipoaldosteronism

hiperinsulinismul
x inaniţia
hipertiroidismul
hipoaldosteronism

x hiperlipidemia de transport
hipertiroidismul
hipoaldosteronism

x hiperlipidemia persistentă
hipersecreţia de insulină
incapacitatea celulei de a sintetiza glicogen
incapacitatea celulei de a transforma lipidele în glicogen
incapacitatea celulei de a sintetiza corpi cetonici din lipide

x sinteza în celulă de lipide anomale
incapacitatea celulei de a sintetiza glicogen
198. Care sunt cauzele dislipidozelor parenchimatoase?

Pagina 41 din 376
x consumul excesiv de glucide alimentare

x insuficienţa lipoproteinlipazei
x Hipoinsulinismul

x inaniţia

x incapacitatea de a sintetiza lipoproteine


Pagina 42 din 376

x insuficienţa enzimelor lipolitice intracelulare

x incapacitatea celulei de a sintetiza fosfolipide
206. Care este una din consecinţele posibile ale distrofiilor celulare?
dediferenţierea celulară
hipertrofia celulară
hiperplazia
hipoplazia
x Apoptoza
hiperplazia
hipoplazia
x necroza

Pagina 43 din 376
hiperplazia
hipoplazia
x inflamaţie
hiperplazia
hipoplazia
x sclerozare
210. Care sunt consecinţele posibile ale distrofiilor celulare?
x apoptoza
hiperplazia
hipoplazia
x sclerozare

x necroza
hiperplazia
hipoplazia
x sclerozare

x inflamaţie
hiperplazia
hipoplazia
x sclerozare
213. Ce celule sunt supuse apoptozei?

celulele normale îmbătrânite
x celulele normale peste limita necesităţilor funcţionale

Pagina 44 din 376
celulele moarte
celulele sclerozate
celulele cu distrofii reversibile

x celulele cu defecte genice
celulele moarte
cellele sclerozate

x celulele infectate cu viruşi
celulele moarte
cellele sclerozate

x celulele cancerizate
celulele moarte
cellele sclerozate

x celulele organului supus involuţiei fiziologice
celulele moarte
cellele sclerozate
celulele cu distrofii eversibile


Pagina 45 din 376
celulele moarte
x celulele normale peste limita necesităţilor funcţionale

x celulele cu defecte genice
cellele sclerozate

x celulele infectate cu virusuri

cellele sclerozate

x celulele cancerizate
cellele sclerozate
222. Prin ce se manifestă apoptoza în perioada de iniţiere?

x dezorganizarea structurilor de comunicare intercelulară
dezintegrarea membranei citoplasmatice a celulei
dezintegrarea mitocondriilor
cariorexia
carioliza

x condensarea citoplasmei

Pagina 46 din 376
cariorexia
carioliza

x condensarea nucleului
cariorexia
carioliza
cariorexia
x dezorganizarea structurilor de comunicare intercelulară

cariorexia
x condensarea citoplasmei
227. Ce condiţie este necesară pentru desfăşurarea finală a apoptozei?

x păstrarea funcţiei mitocondriilor
păstrarea funcţiilor nucleului celular
păstrarea funcţiei reticulului endoplasmatic rugos
păstrarea funcţiei aparatului Golgi
păstrarea conexiunilor intercelulare
228. Prin ce se manifestă apoptoza în perioada medie?
x formarea de corpi apoptoticci
dezintegrarea corpilor apoptotici

Pagina 47 din 376
cariorexia
229. Care este fenomenul terminal al apoptozei?

x fagocitoza corpilor apoptotici
fagocitoza celulelie supuse apoptozei
dezintegrarea extracelulară corpilor apoptotici cu eliminarea componenţilor biochimici
degradarea componenţilor biochimici ai corpilor apoptotici de către ficat
excreţia componenţilor biochimici ai corpilor apoptotici de către rinichi
230. Ce este necroza?

x moartea celulei la acţiunea factorilor patogeni
moartea celulelor după moartea organismului
moartea celulei la epuizarea potenţialului genetic
moartea celulei la epuizarea potenţialului funcţional
moartea celulei în procesul involuţiei senile a organismului
231. Care este veriga principală a patogeniei necrozei la leziunea membranei citoplasmatice?
dereglarea funcţiei canalelor ionice
dereglarea funcţiei mitocondriilor
dereglarea funcţiei pompelor ionice
x echilibrarea concenraţiei ionice intra- şi extracelulară
dereglarea funţiei nucleului celular
232. Care este veriga principală a patogeniei necrozei la leziunea mitocondriilor?

deschiderea canalelor ionice
deficitul de proteine intracelulare
x deficitul de ATP
surplusul de sodiu intracelular
deficitul de potasiu intracelular
233. Care este veriga principală a patogeniei necrozei la acţiunea radicalilor liberi?
x dezintegrarea membranei citoplasmatice
hiperosmolaritatea intracelulară
mutaţiile genice

Pagina 48 din 376
distrucţia conexiunilor intercelulare
inflamaţie
234. Care este consecinţa necrozei?

x inflamaţie locală, enzimemie, hiperkaliemie
lipsa inflamaţiei locale, a enzimemiei şi hiperkaliemiei
inflamaţie locală, fără enzimemie, fără hiperkaliemie
lipsa inflamaţiei locale, cu enzimemie, cu hiperkaliemie
inflamaţie generalizată

x inflamaţie
hipernatriemie
hipokaliemie
hipercalciemie
eliminarea celulelor cu leziuni ireparabile

x enzimemie
hipernatriemie
hipokaliemie
hipercaşciemie

x hiperkaliemie
hipernatriemie
hipokaliemie
hipercalciemie
eliminarea celulelor infectate, cu leziuni ireparabile, cu mutaţii neviabile

hipernatriemie
hipokaliemie
hipercalciemie

Pagina 49 din 376
x elaborarea de mediatori proinflamatori
239. Care sunt consecinţele necrozei?

x inflamaţie
hipokaliemie
hipercalciemie
x enzimemie

x enzimemie
hipokaliemie
hipercalciemie

x hiperkaliemie
hipokaliemie
hipercalciemie

x hiperkaliemie
hipokaliemie
hipercalciemie
x enzimemie
243. Care este una din consecinţele generale ale necrozei?
x febra
leucocitopenia
bacteriemia
hipernatriemia
hipecalciemia
244. Care este una din consecinţele generale ale necrozei?

x reacţia fazei acute
leucocitopenia
bacteriemia
hipernatriemia

Pagina 50 din 376
hipecalciemia
245. Care sunt consecinţele generale ale necrozei?

x reacţia fazei acute
x febra
bacteriemia
hipernatriemia
hipecalciemia
246. Ce regenerare este patologică?

x displazia
anaplazia
hipoplazia
aplazia
hiperplazia

x metaplazia
anaplazia
hipoplazia
aplazia
hiperplazia

x sclerozarea
anaplazia
hipoplazia
aplazia
hiperplazia

x creşterea tumorală
anaplazia
hipoplazia
aplazia

Pagina 51 din 376
hiperplazia

anaplazia
hipoplazia
x displazia
hiperplazia

anaplazia
hipoplazia
x metaplazia
hiperplazia

anaplazia
hipoplazia
x sclerozarea
hiperplazia
253. Ce proces regenerativ este posibil la nivel molecular?
x resinteza fosfolipidelor membranei citoplasmatice
resinteza ADN în neuron
resinteza ADN în miocardiocit
resinteza ADN în eritrocit
resinteza hemoglobinei în eritrocit
254. Ce proces regenerativ este posibil la nivel molecular ?
x resinteza proteinelor citoscheletului
resinteza ADN în miocardiocit

Pagina 52 din 376
x resinteza enzimelor lizozomale
resinteza ADN în miocard
x resinteza actinei şi miozinei în miocardiocit
resinteza ADN în miocard
257. Ce procese regenerative sunt posibile la nivel molecular ?

x resinteza actinei şi miozinei în miocardiocit
x resinteza fosfolipidelor membranei citoplasmatice
x Resinteza actinei şi miozinei în miocardiocit
x Resinteza enzimelor lizozomale

x Resinteza actinei şi miozinei în miocardiocit

Pagina 53 din 376
x Resinteza proteinelor citoscheletului
260. Ce proces regenerativ este posibil la nivelul organitelor celulare?

x formarea de novo mitocondriilor
multiplicarea nucleului
multiplicarea lizozomilor
multiplicarea ribozomilor
multiplicarea vacuolelor citoplasmatice
x formarea ribozomilor noi

x formarea de lizozomi noi

x formarea reticolului endoplasmatic

Pagina 54 din 376
264. Ce procese regenerative sunt posibile la nivelul organitelor celulare?
multiplicarea pibozomilor
x formarea de novo a mitocondriilor

x formarea ribozomilor noi

x formarea de lizozomi noi
267. Ce este hiperplazia?

x creşterea populaţiei celulare şi masei organului
creşterea masei organului prin mărirea în volum a fiecărei celule
creşterea masei organului prin mărirea matricei intercelulare
creşterea masei organului prin multiplcarea celulelor ţesutului conjunctiv
creşterea masei organului prin depuneri de grăsimi
268. Ce este hipertrofia?

x creşterea masei organului prin creşterea populaţiei celulelor parenchimatoase
creşterea masei organului prin mărirea masei matricei intercelulare
creşterea masei organului prin creşterea populaţiei celulelor ţesutului conjunctiv
creşterea masei organului prin creşterea populaţiei de adipocite
creşterea masei organului prin creşterea masei stromei organului

Pagina 55 din 376
x creşterea masei organului prin mărirea în volum a fiecărei celule parenchimataose
creşterea masei organului princreşterea populaţiei celulelor ţesutului conjunctiv
creşterea masei organului prin creşterea populaţiei de adipocite

x creşterea masei organului prin mărirea în volum a fiecărei celule parenchimataose
creşterea masei organului princreşterea populaţiei celulelor ţesutului conjunctiv
x creşterea masei organului prin creşterea populaţiei celulelor parenchimatoase
271. Ce este atrofia organului?

x micşorarea în volum a organelor prin micşorarea masei parenchimului
micşorarea în volum a organelor prin micşorarea masei ţesutului adipos
micşorarea în volum a organelor prin micşorarea masei ţesutului conjunctiv
micşorarea în volum a organelor prin micşorarea masei stromei
micşorarea în volum a organelor prin deshidratare
272. Ce atrofie este fiziologică?

x atrofia organului la diminuarea primară a funcţiei
atrofia glandelor endocrine în hiposecreţia tropinelor hipofizare
atrofia organelor în hipoxie
atrofia organului în hipoperfuzie
atrofia organului la denervare

x atrofia organului în anumite perioade ontogenetice

Pagina 56 din 376
x atrofia organelor la înbătrânirea organismului

atrofia glandelor endocrine periferice în hiposecreţia tropinelor hipofizare
atrofia organului prin hiponutriţie
x atrofia organului la diminuarea primară a funcţiei

atrofia glandelor endocrine periferice în hiposecreţia tropinelor hipofizare
atrofia organului prin hiponutriţie
x atrofia organului în anumite perioade ontogenetice
277. Ce atrofie este patologică?

x atrofia organului la acţiunea factorului patogen
atrofia prostatei la bărbaţii senili
atrofia timusului cu vârsta
atrofia muşchilor scheletici la persoanele în stare de hipodinamie
atrofia oaselor la cosmonauţi în stare de imponderabilitate

x atrofia organului în ischemie

Pagina 57 din 376
x atrofia organului la acţiunea îndelungată a factorilor mecanici

x atrofia organului în lipsa factorilor creşterii

atrofia timusului odată cu vârsta
x atrofia organului în ischemie

x atrofia organului la acţiunea factorului patogen

x atrofia organului la acţiunea îndelungată a factorilor mecanici

Pagina 58 din 376
284. Ce reprezintă sclerozarea organului?
x regenerare patologică
regenerare fiziologică reparativă

regenerare fiziologică compensatorie
regenerare fiziologică protectivă
ultima etapă a inflamaţiei
285. Ce factor provoacă sclerozarea?

x leziunile celulare
sustarea mitozei celulare
hipofuncţia primară a oragnului
lipsa factorilor de creştere
apoptoza

x distrofiile celulare
apoptoza

x necroza celulară
sistarea mitozei celulare
apoptoza

x inflamaţiile cronice
apoptoza

Pagina 59 din 376
289. Ce factori provoacă sclerozarea?
x leziunile celulare
apoptoza

x distrofiile celulare
apoptoza

x necroza celulară
apoptoza
293. Care este patogenia sclerozării?

x neogeneza ţesutului conjunctiv prin proliferarea fibroblaştilor
dediferenţierea fibroblaştilor şi proliferarea lor abundentă
producerea intensă de colagen de către macrofagi
eliminarea fibrelor colagenice intracelulare în interstiţiu
transformarea substanţei de bază în colagen

x sinteza abundentă de colagen fără proliferarea fibroblaştilor

Pagina 60 din 376
x creşterea masei relative a ţesutului conjunctiv din cauza reducerii parenchimului

x inflamaţia cronică a organului

x neogeneza ţesutului conjunctiv prin proliferarea fibroblaştilor


x sinteza abundentă de colagen fără proliferarea fibroblaştilor


x creşterea masei relative a ţesutului conjunctiv din cauza reducerii parenchimului

300. Care este mecanismul reducerii surplusului de colagen în organ?

x fagocitoza fibrelor de colagen cu scindarea intracelulară
excreţia surplusului de colagen cu urina

Pagina 61 din 376
transformarea fibrelor de colagen în fibre elastice
transformarea fibrociţilor în celule parenchiamatoase
apoptoza fibrociţilor
301. Care este mecanismul reducerii surplusului de colagen în organ?

x degradarea extracelulară prin acţiunea enzimelor colagenolitice
excreţia surplusului de colagen cu urina
302. Care sunt mecanismele reducerii surplusului de colagen în organ?

x fagocitoza fibrelor de colagen cu scindarea intracelulară
x degradarea extracelulară prin acţiunea enzimelor colagenolitice
303. Ce proces patologic conduce la sclerozare progresantă?
x alteraţia masivă şi colapsul parenchimului organului
hiperemia arterială îndelingată
apoptoza sporită a parenchimului organului
hipersecreţia de glucocorticosteroizi
x inflamaţia cronică

Pagina 62 din 376
x hipoxia locală îndelungată
x dereglări hemo-limfodinamice locale

x defecte congenitale a mecanismelor colagenolitice
308. Ce procese patologice conduc la sclerozare progresantă?

x hipoxia locală îndelungată

x alteraţia masivă şi colapsul parenchimului organului

Pagina 63 din 376
x inflamaţia cronică

x dereglări hemo-limfodinamice locale
312. Care este consecinţa sclerozării?

x hipofuncţia organului
malignizarea organului
distrofia grasă a organului
hipertrofia organului
dediferebnţierea

x deformarea organului
dediferebnţierea

x remodelarea organului
dediferebnţierea
315. Care sunt consecinţele sclerozării?

Pagina 64 din 376
x hipofuncţia organului
dediferebnţierea
316. Care sunt consecinţele sclerozării?

x deformarea organului
dediferebnţierea
317. Care este principiul corecţiei patogenetice a sclerozării?

x stimularea colagenolizei
iniţierea inflamţiei locale
extirparea chirurgicală a surplusului de ţesut conjunctiv
inhibiţia colagenolizei
stimularea multiplicării celulelor parenchimatoase
318. Care sunt principiile corecţiei patogenetice a sclerozării?

x stimularea colagenolizei
x stoparea fibrilogenezei
319. Care este principiul corecţiei patogenetice a sclerozării?

x stoparea fibrilogenezei
iniţierea inflamţiei locale
320. Din ce celule provin mediatorii inflamatori?

x mastocite

Pagina 65 din 376
celule parenchmatoase
eritrocite
miocite striate
neuroni

x monocite
eritrocite
miocite striate
neuroni

x celule parenchmatoase
eritrocite
miocite striate
neuroni

x leucocite granulocite
eritrocite
miocite striate
neuroni

x Fibroblaşti
eritrocite
miocite striate
neuroni

x trombocite

Pagina 66 din 376
eritrocite
miocite striate
neuroni

x trombocite
eritrocite
miocite striate
x mastocite

x trombocite
eritrocite
miocite striate
x monocite

x trombocite
eritrocite
miocite striate
x leucocite granulocite
x trombocite
eritrocite
miocite striate
x Fibroblaşti
330. Care este efectul triptazei mastocitare în inflamţie?

Pagina 67 din 376
x Activizează complementul pe cale alternativă
Activizează complementul pe cale clasică
Scindează triptamina
efect vasodilatator
efect vasoconstrictor
331. Care este efectul triptazei mastocitare în inflamţie ?
Contribuie la formarea fragmentelor C3-C9 a complementului
x Contriubuie la formarea fragmentelor C3a şi C3b a complementului
Activează fragmentu C1 al complementului
Inhibă fragmentu C1q al complementului
epuizează complementul
332. Care este efectul triptazei mastocitare în inflamţie:
x Contriubuie la formarea complexului de atac al membranei
efect vasodilatator
efect vasoconstrictor
333. Care sunt efectele triptazei mastocitare în inflamţie ?
efect vasodilatator
x Activizează complementul pe cale alternativă
334. Care sunt efectele triptazei mastocitare în inflamţie ?

Pagina 68 din 376
efect vasodilatator
x Contriubuie la formarea fragmentelor C3a şi C3b a complementului
335. Ce factor chimiotactic eliberează mastocitele?
x Factorul chemotactic al neutrofilelor
Factorul chemotactic al limfocitelor T
Factorul chemotactic al limfocitelor B
Factorul chemotactic al bazofilelor
Factorul chemotactic al mastocitelor
x Factorul chemotactic al eozinofilelor
x Factorul chemotactic al monocitelor
338. Ce factori chimiotactici eliberează mastocitele?
x Factorul chemotactic al neutrofilelor

Pagina 69 din 376
339. Ce factori chimiotactici eliberează mastocitele?
x Factorul chemotactic al eozinofilelor
340. Care sunt enzimele necesare pentru sinteza prostaglandinelor?
x fosfolipaza A2 şi ciclooxigenaza
ciclooxigenaza şi lipooxigenaza
fosfolipaza A2 şi lipooxigenaza
lecitinaza şi ciclooxigenaza
triptaza şi ciclooxigenaza
341. Care sunt enzimele necesare pentru sinteza leucotrienelor?
fosfolipaza A2 şi ciclooxigenaza
ciclooxigenaza şi lipooxigenaza
x fosfolipaza A2 şi lipooxigenaza
lecitinaza şi ciclooxigenaza
triptaza şi ciclooxigenaza
342. Care este efectul biologic al prostaglandinelor în focarul inflamator?
x vasodilataţie
vasoconstricţie
bronhoconstricţie
acţiune uteroparalitică
hipertensiune arterială
343. Care sunt efectele biologice al tromboxanilor în focarul inflamator?
x stimulează agregarea plachetară
suprimă agregarea plachetară

Pagina 70 din 376
x acţiune vasoconsrictoare
x Acţiune bronhoconsrictoare
acţiune uterotonică
344. Care este efectul biologic al prostaciclinei în focarul inflamator?
stimulează agregarea plachetară
x suprimă agregarea plachetară
acţiune vasoconsrictoare
acţiune bronhoconsrictoare
acţiune uterotonică
345. Care este efectul biologic al leucotrienelor în focarul inflamator?
x acţiune vasodilatatoare
effect procoagulant
stimulează agregarea plachetară
suprimă agregarea plachetară
acţiune vasoconsrictoare
346. Ce efect general exercită interleukina 1 (IL-1)?
x acţiune pirogenă
acţiune antiinflamatoare
acţiune anabolică
acţiune chimiotactică
acţiune eritropoietică
347. Ce efect exercită interleukina 1 (IL-1) în focarul inflamator?
x activează limfocitele Th
acţiune anabolică

Pagina 71 din 376
348. Ce efecte exercită interleukina 1 (IL-1) în focarul inflamator?
x activează limfocitele Th
x acţiune pirogenă
349. Ce mediator inflamator provine din leucocitele neutrofile?
x enzime lizozomale
histamina
triptaza
histaminaza
anticorpi antimicrobieni
histamina
triptaza
histaminaza
x specii reactive de oxigen
histamina
triptaza
histaminaza
x compuşi halogenaţi
histamina

Pagina 72 din 376
triptaza
prostaglandine
x proteine cationice
353. Ce mediatori inflamatori provin din leucocitele neutrofile?
x enzime lizozomale
triptaza
prostaglandine
x specii reactive de oxigen

triptaza
prostaglandine
x compuşi halogenaţi
triptaza
prostaglandine
356. Ce factor bactericid oxigendependent este generat de leucocitele neutrofile?
x anionul superoxid O-2
ozonul O3
Br-
Ag
HCl
x peroxidul de hidrogen H2O2

Pagina 73 din 376
ozonul O3
Br-
Ag
HCl
x radicalul hidroxil OH-
ozonul O3
Br-
Ag
HCl
x halogenatul OCl-
ozonul O3
Br-
Ag
HCl
360. Ce factori bactericizi oxigendependenţi sunt generaţi de leucocitele neutrofile?

x halogenatul OCl-
ozonul O3
Br-
Ag
x anionul superoxid O-2
x halogenatul OCl-
ozonul O3
Br-

Pagina 74 din 376
Ag
x peroxidul de hidrogen H2O2
x halogenatul OCl-
ozonul O3
Br-
Ag
x radicalul hidroxil OH-
363. Ce factor bacteriostatic este generat de leucocitele neutrofile?
x lactoferina
anticorpi antibacterieni
complementul activat
histaminaza
hialuronidaza
364. Ce mediator inflamartor provine din eozinofile?
histamina
anticorpi antiparazitari
lizozimul
hialuronidaza
365. Ce mediator inflamartor provine din eozinofile?
histamina
x perforina
lizozimul
hialuronidaza
366. Ce mediatori inflamartori provin din eozinofile?


Pagina 75 din 376
x perforina
lizozimul
hialuronidaza
367. Ce mediator inflamator provine din trombocite?
x serotonina
histamina
factorul activator al trombocitelor
factorul chemotactic
tromboxanii
368. Ce mediator inflamator provine din limfocite?

x Factorul mitogen pentru limfocite
factorul activator al complementului
enzime lizozomale
integrine
imunoglobuline
x limfocitotoxina
enzime lizozomale
integrine
imunoglobuline
x factorul chimiotactic pentru limfocite
enzime lizozomale
integrine
imunoglobuline


Pagina 76 din 376
enzime lizozomale
x factorul inhibitor al migraţiei mononuclearilor
integrine
imunoglobuline
372. Ce mediatori inflamatori provin din limfocite?

enzime lizozomale
x factorul mitogen pentru limfocite
imunoglobuline

enzime lizozomale
x limfocitotoxina
imunoglobuline

enzime lizozomale
x factorul chimiotactic pentru limfocite
imunoglobuline
375. Ce factor biologic activ se formează la activarea complementului?

C3
C5
x C5-C9
C9
C1a

x C3a

Pagina 77 din 376
C3
C5
C9
C1a

C3
x C5a
C5b
C9
C1a
378. Ce factori biologic activi se formează la activarea complementului?
C3
x C5a
C5b
x C5-C9
C1a
379. Ce factori biologic activi se formează la activarea complementului?
C3
x C5a
C5b
x C3a
C1a
380. Care este efectul C3a şi C5a în focarul inflamator?
x permeabilizarea vaselor sanguine
acţiune vasoconstrictoare
stimulează sinteza prostaglandinelor
acţiune anticoagulantă
acţiune procoagulantă

Pagina 78 din 376
x degranularea mastocitelor

x acţiune chemotactică
384. Care sunt efectele C3a şi C5a în focarul inflamator?
x permeabilizarea vaselor sanguine

Pagina 79 din 376

x degranularea mastocitelor
387. Care este efectul factorului de contact Hageman activat?

x activarea sistemului coagulant
efect chemotactic
efect antiinflamator
distrucţia directă a peretelui vascular
inactivarea trombinei

efect chemotactic
x activarea sistemului fibrinolitic

efect chemotactic
x activarea sistemului kininogenetic
390. Care sunt efectele factorului de contact Hageman activat?

efect chemotactic

Pagina 80 din 376
x activarea sistemului coagulant

391. Care sunt efectele factorului de contact Hageman activat?
efect chemotactic
x activarea sistemului fibrinolitic
392. Care este efectul general al kininelor în inflamaţie?

x vasodilataţie
vasoconstricţie
relaxarea musculaturii uterine
hipertensiune sistemică
efect bactericid
vasoconstricţie
x contracţia musculaturii netede a organelor interne
efect bactericid
vasoconstricţie
x hipotensiune arterială sistemică
efect bactericid
395. Care este efectul kininelor în focarul inflamator ?
vasoconstricţie

Pagina 81 din 376
x senzaţia de durere
efect bactericid
396. Care sunt efectele kininelor în inflamaţie?

vasoconstricţie
x vasodilataţie
efect bactericid

vasoconstricţie
x contracţia musculaturii netede a organelor interne
efect bactericid

vasoconstricţie
x hipotensiune arterială sistemică
efect bactericid
399. Care este consecutivitatea reacţiilor vasculare în focarul inflamator?
x ischemie - hiperemia arterială - hiperemia venoasă - staza

ischemie - hiperemia venoasă - hiperemia arterială - staza
staza - ischemie - hiperemia arterială - hiperemia venoasă
ischemie - hiperemia arterială - staza - hiperemia venoasă
hiperemia arterială - hiperemia venoasă - staza - ischemie
400. Ce mediator provoacă hiperemia arterială inflamatoare ?
x histamina
catecolaminele
interleukinele
leucotrienele

Pagina 82 din 376
factorii complementului C5-C9

catecolaminele
interleukinele
leucotrienele
x factorii coplementului C3a şi C5a

catecolaminele
interleukinele
leucotrienele
x prostaglandinele PGE2

catecolaminele
interleukinele
leucotrienele
x bradikinină
404. Ce mediatori provoacă hiperemia arterială inflamatoare ?
x histamina
interleukinele
leucotrienele
x bradikinină

x prostaglandinele PGE2
interleukinele
leucotrienele
x bradikinină

Pagina 83 din 376
x factorii coplementului C3a şi C5a
interleukinele
leucotrienele
x bradikinină
407. Care este o particularitate a hiperemiei arteriale inflamatoare?
x caracter persistent
caracter tranzitor
patogenie neuroparalitică
patogenie neurotonică
este asociată cu micşorarea permeabilităţii vacsulare
caracter tranzitor
x patogenie mioparalitică
este asociată cu micşorarea permeabilităţii vacsulare

caracter tranzitor
x este asociată cu mărirea permeabilităţii vasculare
este asociată cu micşorarea permeabilităţii vasculare
410. Care sunt particularităţile hiperemiei arteriale inflamatoare?

x caracter persistent
x este asociată cu mărirea permeabilităţii vacsulare

Pagina 84 din 376
411. Care sunt particularităţile hiperemiei arteriale inflamatoare?
x patogenie mioparalitică
x este asociată cu mărirea permeabilităţii vasculare
412. Care este patogenia hiperpermeabilizării vasculare în inflamaţie?

x acţiunea histaminei
acţiunea tromboxanilor
acţiunea prostaciclinei
acţiunea hormonilor glucocortocosteroizi
acţiunea acetilcolinei

x acţiunea bradikininei
acţiunea acetilcolinei

x acţiunea factorilor actvi ai complementului C3a şi C5a
efect neurogen central

Pagina 85 din 376
x acţiunea histaminei

x acţiunea serotoninei
x acţiunea bradikininei
418. Care este patogenia hiperemiei venoase inflamatoare?

x hemoconcentraţia în microvasele focarului inflamator
sclerozarea venelor în focarul inflamator
creşterea numărului leucocitelor în capilarele focarului inflamator
agregarea trombocitelor în arterele organului inflamat
tromboza arteriolelor în focarul inflamator
x agregarea trombocitelor sub acţiunea tromboxanilor
agregarea trombocitelor sub acţiunea prostaciclinei

Pagina 86 din 376
x edemul şi creşterea presiunii interstiţiale în focarul inflamator

x sferizarea endoteliocitelor

x adeziunea leucocitelor la peretele capilar

x tromboza venulelor în focarul inflamator

x coagularea limfei în vasele limfatice din focarul inflamator

x hemoconcentraţia în microvasele focarului inflamator

Pagina 87 din 376
x agregarea trombocitelor sub acţiunea tromboxanilor

x edemul şi creşterea presiunii interstiţiale în focarul inflamator

x sferizarea endoteliocitelor


x adeziunea leucocitelor la peretele capilar

x tromboza venulelor în focarul inflamator

Pagina 88 din 376
431. Care este importanţa biologică a hiperemiei venoase şi stazei inflamatoare?

x contribuie la emigrarea leucocitelor
conduce la cronicizarea procesului inflamator
contribuie la proliferarea şi regenerarea parenchimului în focarul inflamator
măreşte perfuzia cu sânge a ţesutului inflamat
contribuie la diseminarea factorului patogen

x contribuie la exsudare
contribuie la proliferarea şi regenerarea a parenchimului în focarul inflamator
măreşte perfuzia cu sînge a ţesutului inflamat
contribuie la diseminarea fectorului patogen

x contribuie la localizarea procesului inflamator

contribuie la diseminarea fectorului patogen

x contribuie la emigrarea leucocitelor

Pagina 89 din 376
x contribuie la exsudare
436. Care este patogenia exsudaţiei în focarul inflamator?

x creşterea presiunii hidrostatice în capilare;
micşorarea presiunii hidrostatice în interstiţiu
micşorarea presiunii oncotice interstiţiale

micşorarea presiunii oncotice intracapilare
micşorarea presiunii osmotice interstiţiale

x creşterea presiunii oncotice interstiţiale

x hiperpermeabilizarea peretelui vascular;


x creşterea presiunii osmotice interstiţiale;
micşorarea presiunii hidrostatice în interstiţiu;
micşorarea presiunii oncotice interstiţiale;
micşorarea presiunii oncotice intracapilare;

x creşterea presiunii osmotice interstiţiale
x creşterea presiunii hidrostatice în capilare;


x creşterea presiunii oncotice interstiţiale


Pagina 90 din 376
x hiperpermeabilizarea peretelui vascular;

443. Care este semnul distinctiv al exsudatului seros?

x conţine proteine până la 2-3%
conţine fibrină
conţine multe leucocite polimirfonucleare
conţine multe eritrocite
conţine multe trombocite
444. Care este semnul distinctiv al exsudatului fibrinos?

conţine proteine până la 2-3%
conţine fibroblaşti
x conţine fibrină
conţine fibre colagenice
conţine fibre elastice
445. Care este semnul distinctiv al exsudatului purulent?

conţine proteine până la 2-3%
conţine fibrinogen
x conţine multe leucocite polimirfonucleare
conţine multe eritrocite
446. Care este semnul distinctiv al exsudatului hemoragic?

conţine conţine sânge
conţine fibrină
conţine hemoglobină
x conţine multe eritrocite

Pagina 91 din 376
447. Care este mecanismul emigrării leucocitelor în focarul inflamator?

x acţiunea factorilor chemotactici din focarul inflamator
filtraţia pasivă a leucocitelor prin peretele vascular
deplasarea electrokinetică în câmpul electric
acţiunea forţelor Van derVaals
forţele centifugi din torentul sanguin

x hiperpermeabilitatea vaselor
acţiunea forţelor Van der Vaals

x adeziunea leucocitelor de peretele vacsular


x acţiunea enzimelor hidrolitice asupra membranei bazale a peretelui vascular
x expresia selectinelor şi integrinelor pe membrana citoplasmatică a endoteliocitelor şi leucocitelor

Pagina 92 din 376
452. Care sunt mecanismele emigrării leucocitelor în focarul inflamator?
x acţiunea factorilor chemotactici din focarul inflamator

x hiperpermeabilitatea vaselor
x adeziunea leucocitelor de peretele vacsular

x acţiunea enzimelor hidrolitice asupra membranei bazale a peretelui vascular
456. Care este impoprtanţa biologică a emigrării leucocitelor neutrofile în focarul inflamator?
eliberarea proteinelor cationice, perforinei
imunitate locală specifică (sinteza de anticorpi)

Pagina 93 din 376
x eliberarea radicalilor liberi, halogenaţilor
fagocitoza celulelor moarte şi a detritului celular
captarea şi degradarea histaminei
x fagocitoza microorganismelor
x fagocitoza microorganismelor
x eliberarea radicalilor liberi, halogenaţilor
459. Care este impoprtanţa biologică a emigrării leucocitelor eozinofile în focarul inflamator?
x eliberarea proteinelor cationice, perforinei
eliberarea radicalilor liberi, halogenaţilor

fagocitoza microorganismelor
x captarea şi degradarea histaminei
x eliberarea proteinelor cationice, perforinei

Pagina 94 din 376
x captarea şi degradarea histaminei
462. Care este impoprtanţa biologică a emigrării monocitelor în focarul inflamator?

generarea de substanţe bactericide (proteine cationice, perforin
sinteza de colagen
x fagocitoza celulelor moarte şi a detritului celular
463. Care este impoprtanţa biologică a emigrării limfocitelor în focarul inflamator?

generarea de substanţe bactericideoxigendependente (radicali liberi, halogenaţi)
x imunitate locală specifică (sinteza de anticorpi, reacţii imune celular

x formarea granulomului
x formarea granulomului
x imunitate locală specifică (sinteza de anticorpi, reacţii imune celular
466. Care este sursa celulară de proliferare în focarul inflamator?

celulele parenchimale
celulele formate în rezultatul metaplaziei

Pagina 95 din 376
celulele mutante
x celulele-stem hematopoietice emigrate din sânge
celulele formate în rezultatul dediferenţierii

celulele mutante
x monocitele emigrate din sânge
celulele mutante
x celulele-rezidente mezenchimale
469. Care sunt sursele celulare de proliferare în focarul inflamator?

celulele-rezidente parenchimale
x celulele-stem hematopoietice emigrate din sânge
celulele formate în rezultatul anaplaziei
470. Care sunt sursele celulare de proliferare în focarul inflamator?
celulele-rezidente parenchimale
x monocitele emigrate din sânge
celulele formate în rezultatul anaplaziei
471. Care este semnificaţia biologică a proliferării în focarul inflamator?

Pagina 96 din 376
restabilirea structurilor parenchimale alterate
restabilirea structurilor mezenchimale alterate
sporirea angiogenezei
creşterea în abundenţă a structurilor parenchimale cu formarea barierei protective
x formarea populaţiei de celule mezenchimale cu funcţie protectivă şi trofică
472. Ce proces include regenerarea fiziologică în focarul inflamator?

x restabilirea structurilor specifice parenchimale
formarea în exces a structurilor specifice parenchimale
formarea în exces a structurilor nespecifice mezenchimale
formarea de novo a neuronilor
formarea în exces a fibrilelor colagenice

x restabilirea structurilor nespecifice mezenchimale
x restabilirea vaselor sanguine


x restabilirea matricei intercelulare
476. Ce procese include regenerarea fiziologică în focarul inflamator?

x restabilirea structurilor specifice parenchimale

Pagina 97 din 376
x angiogeneza de novo

x restabilirea structurilor nespecifice mezenchimale
x restabilirea vaselor sanguine
479. Care este una din manifestările generale din organism în reacţia inflamatoare?
x febra
hipotermia
leucocitopenia
reacţii alergice
intensificarea anabolismului
hipotermia
x leucocitoza
leucocitopenia
imunodeficienţa

Pagina 98 din 376
hipotermia
leucocitopenia
încetinirea VSH
x accelerarea VSH
hipotermia
leucocitopenia
imunodeficienţa
x Intensificarea catabolismului
483. Care sunt manifestările generale din organism în reacţia inflamatoare?

x febra
leucocitopenia
imunodeficienţa
x leucocitoza
leucocitopenia
imunodeficienţa
x accelerarea VSH
leucocitopenia
imunodeficienţa

Pagina 99 din 376
486. Ce hormon posedă acţiune directă antiinflamatoare?
ACTH
x Cortizolul
aldosteronul
Tiroxina
Testosteronul
487. Care sunt factorii pirogeni exogeni infecţioşi?
x antigenele bacteriene
transplantul alogen
seruri hiperimune
sângele şi plasma sanguină heterogene
proteine heterogene administrate parenteraal
x endo- şi exotoxine bacteriene
transplantul alogen
seruri hiperimune
x lipopolizaharidele microbiene
transplantul alogen
seruri hiperimune
x proteine microbiene, virale, fungice

Pagina 100 din 376
transplantul alogen
seruri hiperimune
x exo- şi endotoxine bacteriene
seruri hiperimune
x antigenele bacteriene
seruri hiperimune
x endo- şi exotoxine bacteriene
seruri hiperimune
494. Care sunt factorii pirogeni exogeni neinfecţioşi?
x proteine heterogene administrate parenteral
x soluţie hipertonică de clorură de sodiu
soluţie izotonică de glucoză
soluţie hipertonică de glucoză

Pagina 101 din 376
soluţie Ringer
495. Care este unul din factorii pirogeni exogeni neinfecţioşi?
vaccinuri
x soluţie hipertonică de clorură de sodiu
soluţie Ringer
496. Care este unul din factorii pirogeni exogeni neinfecţioşi?
x proteine heterogene administrate parenteral
soluţie izotonică de clorură de sodiu
soluţie Ringer
497. Care este unul din factorii pirogeni endogeni primari?
x produsele dezintegrării celulelor proprii
insulina
imunoglobulinele
glucocorticosteroizii
ACTH
x produsele hemolizei eritrocitelor proprii
insulina
imunoglobulinele
ACTH

Pagina 102 din 376
x Hormonii progestageni
insulina
imunoglobulinele
ACTH
500. Care sunt factorii pirogeni endogeni primari?
x produsele dezintegrării celulelor proprii

imunoglobulinele
ACTH
501. Care sunt factorii pirogeni endogeni primari?
x produsele hemolizei eritrocitelor proprii
imunoglobulinele
ACTH
502. Care este unul din factorii pirogeni endogeni secundari?
produsele necrozei celulare ischemice
produsele dezintegrării celulelor proprii
produsele hemolizei eritrocitelor proprii
hormonii progestageni
x IL-1
x IL-2

Pagina 103 din 376
x interleukina IL-6
505. Care este unul din pirogeni endogeni secundari?
x TNF-alfa
506. Care sunt factorii pirogeni endogeni secundari?
x IL-1
x TNF-alfa

x IL-2
x TNF-alfa
x interleukina IL-6

Pagina 104 din 376
x TNF-alfa
509. Care este raportul dintre termogeneză şi termoliză în perioada I a febrei?

Stimularea concomitentă a termogenezei şi termolizei
x Stimularea termogenezei şi inhibiţia termolizei
Inhibiţia termogenezei şi activarea termolizei
Inhibiţia concomitentă a termogenezei şi termolizei
Discordanţa activităţii centrului de termogeneză şi termoliză
510. Care este unul din mecanismele de activare a termogenezei în febră?
x Excitarea porţiunii simpatice a sistemului nervos vegetativ
Excitarea porţiunii parasimpatice a sistemului nervos vegetativ
Hipersecreţia hormonilor anaboizanţi
Activarea lipogenezei şi glicogenogenezei
Contracţia tonică a musculaturii scheletice
511. Care este unul din mecanismele ce asigură creşterea termogenezei în febră?
x Stimularea lipolizei şi glicogenolizei

x Hipersecreţia hormonilor catabolizanţi

Pagina 105 din 376
x Tremorul muscular
514. Care sunt mecanismele ce asigură creşterea termogenezei în febră?
x Stimularea lipolizei şi glicogenolizei
x Tremor muscular
515. Care sunt mecanismele ce asigură creşterea termogenezei în febră?
x Hipersecreţia hormonilor catabolizanţi
x Tremor muscular
516. Care este unul din mecanismele reducerii termolizei în I perioadă a febrei?
x Spasmul vaselor pielii
hipersudoraţie
retenţia urinei
spasmul vaselor organelor abdominale
spasmul vaselor musculaturii scheletice
x Diminuarea sudoraţiei
hipersudoraţie
retenţia urinei

Pagina 106 din 376
x Hipoventilaţie pulmonară
hipersudoraţie
retenţia urinei
519. Care sunt mecanismele reducerii termolizei în I perioadă a febrei?
hipersudoraţie
retenţia urinei
x Spasmul vaselor pielii
520. Care sunt mecanismele reducerii termolizei în I perioadă a febrei?
hipersudoraţie
retenţia urinei
x Diminuarea sudoraţiei
521. Ce temparatură a corpului se menţine în reacţiile subfebrile?
x 36,9 -38,0 to C
38,1 - 39 to C
39,1 - 40 to C
mai sus de 40,1 to C
36,4 -36,9 to C
522. Ce temparatură a corpului se menţine în reacţiile hiperpiretice?

Pagina 107 din 376
mai sus de 38,0 to C
mai sus de 39 to C
mai sus de 40 to C
x mai sus de 41 to C
mai sus de 42 to C
523. Ce temperatură în febră prezintă pericol pentru organism?
36,9 -38,0 to C
38,1 - 39 to C
39,1 - 40 to C
x mai sus de 40,1 to C
36,4 -36,9 to C
524. Cum se modifică secreţia glandelor endocrine în perioada de stare a febrei?
x hipersecreţia corticotropinei şi glucocorticoizilor
hiposecreţia tiroidei
hipersecreţia insulinei
hiposecreţia glucagonului
hiposecreţia mineralocorticoizilor
x hipersecreţia catecolaminelor din suprarenale
hiposecreţia mineraloorticoizilor
x hipersecreţia catecolaminelor din suprarenale

Pagina 108 din 376
x hipersecreţia corticotropinei şi glucocorticoizilor
527. Cum se modifică funcţia sistemului cardio-vascular în perioada a doua a febrei?
x tahicardie
spasmul generalizat al vaselor sanguine
vasodilataţie generalizată
centralizarea hemocirculaţiei
colaps arterial
vasodilataţie generalizată
"centralizarea" hemocirculaţiei
x hipertensiune arterială
colaps

tahicardie
x tahicardie
colaps
530. Cum se modifică funcţia sistemului cardio-vascular în perioada a treia a febrei?
bradicardie
x vasodilataţie generalzată


Pagina 109 din 376
vasoconstricţie generalzată
x hipotensiune arterială

vasoconstricţie generalzată
x vasodilataţie generalzată
533. Cum se modifică funcţia aparatului digestiv în febră?

hipersecrieţia glandelor digestive
hipermotilitate intestinală
x Atonie intestinală
diaree
hipersecreţie gastrică

x hiposecrieţia glandelor digestive
diaree

x stagnarea bolului fecal
diaree


Pagina 110 din 376
x Stagnarea bolului fecal
diaree
x Stagnarea bolului fecal
x hiposecrieţia glandelor digestive
538. Ce efect favorabil are febră?

x activizează procesele de imunogeneză
inhibă reacţiile alergice
acţiune directă bactericidă
accelerează procesele regenerative
stimulează procesele anabolice

x stimulează fagocitoza

x acţiune directă bacteriostatică
stimulează procesele metabolice anabolice


Pagina 111 din 376
x potenţează acţiunea bacteriostatică a antibioticilor
542. Ce efecte favorabile are febra ?
x activizează procesele de imunogeneză


x stimulează fagocitoza

x stimulează imunogeneza
545. Ce este stresul?
x reacţie generală nespecifică la orice excitant

reacţie generală specifică pentru fiecare excitant
complex de reacţii compensatorii la orice excitant
complex de reacţii protective la orice excitant

complex de reacţi reparative la orice excitant

reacţie generală compensatorie
reacţie generală patologică

Pagina 112 din 376
reacţie generală protectivă
reacţie generală reparativă
x reacţie generală de adaptare

x reacţie generală nespecifică la orice excitant
reacţie generală patologică
reacţie generală protectivă
reacţie generală reparativă
x reacţie generală de adaptare
548. Care este reacţia SNC în faza de şoc a stresului?
x activarea sistemului simpato-adrenal
activarea sistemului vegetativ parasimpatic
inhibiţia protectivă a scoarţei cerebrale
inhibiţia hipotalamusului neuroendocrin

inhibiţia sistemului reticular
549. Care este reacţia sistemului cardiovascular în faza de şoc a stresului?

x tahicardie
hipotensiune arterială
bradicardie
hipertrofia miocardului
insuficienţă circulatorie
550. Care este reacţia sistemului cardiovascular în faza de şoc a stresului?

x vasoconstricţie periferică
bradicardie
hipertrofia miocardului
551. Care sunt reacţiile sistemului cardiovascular în faza de şoc a stresului?

x vasoconstricţie periferică

Pagina 113 din 376
bradicardie
x tahicardie
552. Care este reacţia metabolică în faza de şoc a stresului?
x intensificarea catabolismului
intensificarea catabolismului anaerob

intensificarea cetogenezei
hipoglicemie
553. Care este reacţia SNC în faza de contraşoc a stresului?

activarea sistemului nervos vegetativ parasimpatic
inhibiţia protectivă a scoarţei cerebrale
inhibiţia hipotalamusului neuroendocrin
inhibiţia sistemului reticular
554. Care este reacţia sistemului endocrin în faza de contraşoc a stresului?
x hipersecreţia vasopresinei
hiposecreţia vasopresinei
activarea sitemului renină-angiotensină-aldosteron
hipersecreţia hormonilor tiroidieni
555. Care este reacţia sistemului endocrin în stadiul de rezistenţă a stresului?
x hipersecreţia şi hipertrofia corticosuprarenalelor

atrofia corticosuprarenalelor

Pagina 114 din 376
x Hiperecreţia vasopresinei

insufucienţa glucocorticisteroizilor
x hiposecreţia hormonilor sexuali
558. Care sunt reacţiile sistemului endocrin în stadiul de rezistenţă a stresului?

hiposecreţia hormonilor tiroidieni
x hipersecreţia şi hipertrofia corticosuprarenalelor
559. Care sunt reacţiile sistemului endocrin în stadiul de rezistenţă a stresului?

hiposecreţia hormonilor tiroidieni
x Hiperecreţia vasopresinei
560. Cum se modifică biochimia sângelui în stadiul de rezistenţă a stresului?

x hiperglicemie
hipoglicemie
hipolipidemie
hiperamoniemie
hiperuricemie

hipoglicemie

Pagina 115 din 376
x hiperlipidemie
hipolipidemie
hiperamoniemie
hiperuricemie

hipoglicemie
hipolipidemie
x hiperazotemie
hiperamoniemie
hiperuricemie

hipoglicemie
hipolipidemie
hiperamoniemie
x hperaminoacidemie
hiperuricemie
564. Ce modificări biochimice survin în sânge în stadiul de rezistenţă a stresului?
hipoglicemie
hipolipidemie
hiperamoniemie
x hperaminoacidemie
x hiperglicemie

hipoglicemie
hipolipidemie
hiperamoniemie
x hperaminoacidemie
x hiperazotemie
hipoglicemie
hipolipidemie
hiperamoniemie

Pagina 116 din 376
x hperaminoacidemie
x hiperlipidemie
567. Prin ce se manifestă stadiul de epuizare a stresului?

x atrofia corticosuprarenalelor
hipersecreţia glucocorticoizilor
hiperplazia corticosuprarenalelor
hipertermie
568. Prin ce se manifestă stadiul de epuizare a stresului?

x hiposecreţia glucocorticoizilor
hipersecreţia glucocorticoizilor
hiperplazia corticosuprarenalelor
hipertermie
569. Prin ce se manifestă stadiul de epuizare în stres?

x hipotermie
hipertermie
alcaloză decompensată
obezitate
predominarea anabolismului asupra catabolismului

hipertermie
x acidoză decompensată
obezitate

hipertermie
x caşexia
obezitate

Pagina 117 din 376

hipertermie
x epuizarea rezervelor de glicogen şi lipide
obezitate

hipertermie

hipertermie
x hiposecreţia glucocorticoizilor

hipertermie
x hipotermie
hipertermie
x acidoză decompensată

Pagina 118 din 376
hipertermie
x caşexie
578. Ce complicaţie este posibilă în stadiul de epuizare a stresului?

x Anemie
leucocitoză
hiperplazia ţesutului limfoid
obezitate

leucocitoză
x osteoporoză
obezitate

leucocitoză
x imunodeficienţă
obezitate

leucocitoză
x predispoziţia la reacţii alergice
obezitate

leucocitoză
x atrofia ţesutului limfoid
obezitate

Pagina 119 din 376

leucocitoză
obezitate
x ulceraţie gastrică şi duodenală

leucocitoză
obezitate
x limfocitopenie
585. Ce complicaţii sunt posibile în stadiul de epuizare a stresului?
leucocitoză
x Anemie

leucocitoză

x osteoporoză

leucocitoză
x imunodeficienţă
x osteoporoză

leucocitoză

Pagina 120 din 376
x predispoziţia la reacţii alergice

x colaps arterial

leucocitoză
x caşexie

leucocitoză
x ulceraţie gastrică şi duodenală
591. Ce procese imunologice stau la baza reacţiilor alergice de tip imediat?
x reacţii imune de tip umoral

reacţii imune de tip celular
inflamaţie acută
inflamaţie cronică
imunodeficienţe
592. Ce procese imunologice stau la baza reacţiilor alergice de tip întârziat?
reacţii imune de tip umoral
x reacţii imune de tip celular
inflamaţie acută
inflamaţie cronică
imunodeficienţe
593. Prin ce se caracterizează reacţiile alergice de tip I (anafilactic ?
reacţia dintre alergen şi anticorpii fixaţi pe celulele parenchimatoase
reacţia dintre alergenul fixat pe celule şi anticorpii în circulaţie

Pagina 121 din 376
reacţia dintre alergen şi anticorpi ambii în circulaţie
reacţia dintre alergen şi limfocitele sensibilizate
x reacţia dintre alergen şi anticorpii fixaţi pe mastocite
594. Prin ce se caracterizează reacţiile alergice de tip II (citotoxic ?
x reacţia dintre alergenul fixat pe celule şi anticorpii în circulaţie

reacţia dintre alergen şi anticorpii fixaţi pe mastocite
595. Prin ce se caracterizează reacţiile alergice de tip III (Arthus)?
x reacţia dintre alergen şi anticorpi ambii în circulaţie
reacţia dintre alergenul în circulaţie şi anticorpii fixaţi pe mastocite
596. Prin ce se caracterizează reacţiile alergice de tip IV (întârziat
x reacţia dintre alergen şi limfocitele sensibilizate
597. Prin ce se caracterizează reacţiile alergice de tip V (stimulator)?
x reacţia dintre receptorii celulari şi anticorpii în circulaţie
598. Cât durează perioada latentă a reacţiei anafilactice după primul contact cu alergenul?

Pagina 122 din 376
câteva minute
câteva ore
x 5 zile
4 săptămâni
diferit, depinde de doza şi natura antigenului
599. Căt timp se păstrează starea de anafilaxie în sensibilizarea activă?
2 ore
5 zile
14 zile
4 săptămâni
x mai mult de 6 luni
600. Ce antigene provoacă reacţii alergice anafilactice?
x serurile hiperimune
micobacteria
viruşii
eritrocitele incompatibile
transplantul celular
x vaccinurile
micobacteria
viruşii
x antibioticele
micobacteria
viruşii

Pagina 123 din 376
x analgezicele locale
micobacteria
viruşii
micobacteria
viruşii
micobacteria
viruşii
x vaccinurile
micobacteria
viruşii
x antibioticele
607. Ce celule realizează reacţiile alergice anafilactice?
macrofagii
limfocitele B

Pagina 124 din 376
x mastocitele
limfocitele T - killer
fibroblaştii
608. Ce imunoglobuline participă în reacţiile alergice anafilactice?
x imunoglobulinele E
imunoglobulinele G1
imunoglobulinele A
imunoglobulinele M
imunoglobulinele D
609. Unde sunt localizate IgE în reacţiile anafilactice?
circulă în plasma sanguină
x fixate pe mastocite
fixate pe limfocitele B
fixate pe limfocitele T
fixate pe endotelioicite
610. Ce mediator se află în mastocite în stare depozitată?
x histamina
interleukinele
leucotrienele
interferonii
prostaglandinele
611. Ce mediatori sunt sintetizaţi în mastocite pe calea ciclooxigenazică?
histamina
factroi chemotactici
factroul activant al trombocitelor
leucotriene
x prostaglandine
612. Ce mediatorii sunt sintetizaţi în mastocite pe calea lipooxigenazică?
histamina

Pagina 125 din 376
factroi chemotactici
factroul activant al trombocitelor

x leucotriene
prostaglandine
613. Care este unul din procesele locale fiziopatologice în reacţiile anafilactice?
x inflamaţie cronică proliferativă
x inflamaţie acută
atrofie
hiperplazie
distrofie lipidică
614. Ce proces fiziopatologic se dezvoltă în plămâni în reacţiile anafilactice?
x bronhospasm
atelectazie
inflamaţia parenchimului
cord pulmonale
infarct
615. Ce proces fiziopatologic se dezvoltă în sistemul cardiovascular în reacţiile anafilactice?
criză hipertensivă
x colaps arterial
cord pulmonar
creşte postsarcina cordului
creşte presarcina codului
616. Ce proces fiziopatologic se dezvoltă în tractul digestiv în reacţiile anafilactice?
atonia musculaturii netede

x spasmul musculaturii netede
constipaţie
chimostaza gastrică
meteorism

Pagina 126 din 376
617. Cât timp durează perioada de hiposensibizare după şocul anafilactic?
câteva minute
câteva ore
x 2 săptămâni
6 luni
toată viaţa ulterioară
618. Ce antigene participă în reacţiile alergice tip II (citotoxice, citolitic ?

antigenele microbiene asociate la proteinele plasmatice
antigenele normale de pe celulele mutante
x izoantigenele eritrocitare în asociaţie cu haptenele exogene
antigenele sechestrate ale cristalinului, testiculelor, mielina
serurile hiperimune

x antigenele leucocitare în asociaţie cu haptenele exogene
antigenele sechestrate ale cristalinului, testiculelor, mielinei
serurile hiperimune

x antigenele trombocitare în asociaţie cu haptene
serurile hiperimune

x izoantigenele eritrocitare
micobacteriile

Pagina 127 din 376
x izoantigenele eritrocitare în asociaţie cu haptenele exogene
x antigenele trombocitare
micobacteriile

x antigenele leucocitare în asociaţie cu haptenele exogene
x izoantigenele eritrocitare
micobacteriile

x antigenele trombocitare în asociaţie cu haptene
x antigenele leucocitare
vaccinurile
625. Care este mecanismul citolizei în reacţiile alergice tip II (citotoxice, citolitic ?
distrucţia directă a celulelor proprii de către anticorpi
distrucţia directă a celulelor proprii de către macrofagi
distrucţia directă a celulelor proprii de către limfocitele B
x distrucţia directă a celulelor de către C5-9 al complementul activat
fagocitoza celulelor opsonizate cu C9 şi Fab
626. Care este mecanismul citolizei în reacţiile alergice tip II (citotoxice, citolitic ?
distrucţia directă a celulelor proprii de către limfocitele B

Pagina 128 din 376
fagocitoza celulelor opsonizate de C9 şi Fab
x fagocitoza celulelor opsonizate de C3b şi Fc
627. Care sunt mecanismele citolizei în reacţiile alergice tip II (citotoxice, citolitic ?
x distrucţia directă a celulelor proprii de către C5-9 al complementul activat
fagocitoza celulelor opsonizate de C9 şi Fab
x fagocitoza celulelor opsonizate de C3b şi Fc
628. Prin ce se manifestă clinic reacţiile alergice tip II?
x eritrocitopenie
eritrocitoză absolută
eritrocitoză relativă
anemie megaloblastică
anemie feriprivă
leucocitoză eozinofilă
x leucocitopenie neutrofilă
leucemie acută
limfocitopenie
leucemie cronică
trombocitoză
trombocitopatie
x trombocitopenie
trombogeneza
coagulare intravasculară diseminată
şoc anafilactic
x şoc hemotransfuzional
şoc hemoragic

Pagina 129 din 376
boala serului
şoc anafilactic
şoc hemoragic
x eritrocitopenie
şoc anafilactic
şoc hemoragic
x leucocitopenie neutrofilă
şoc anafilactic
şoc hemoragic
x trombocitopenie
635. Ce antigene iniţiază reacţii alergice tip III?
antibioticele
autoantigenele
polenul plantelor
antigenele de contact
636. În ce caz survine reacţia alergică de tip III?
x excesivitatea antigenului faţă de anticorpi
formarea complecşilor imuni, care activizează complementul şi sunt fagocitaţi

Pagina 130 din 376
administrarea masivă de haptene
imunodeficienţa tip umoral
imunodeficienţa tip celular
x formarea complecşilor imuni care nu activează complementul în sânge
formarea complecşilor imuni care activizează complementul şi sunt fagocitaţi
imunodeficienţă tip mixt
formarea complecşilor imuni care activează complementul şi sunt fagocitaţi
x epuizarea complementului
complecşii imuni cu masa moleculară mare, care activează complementul şi sunt fagocitaţi
x defecte ereditare ale complementului

x complecşii imuni cu masa moleculară mică, care infiltrează peretele vascular şi interstiţiul

Pagina 131 din 376
x hiperpermeabilitatea peretelui vascular
642. În ce cazuri survine reacţia alergică de tip III?

x excesivitatea antigenului faţă de anticorpi

x formarea complecşilor imuni care nu activează complementul în sânge
x epuizarea complementului

Pagina 132 din 376
x defecte ereditare ale complementului
x complecşii imuni cu masa moleculară mică, care infiltrează peretele vascular şi interstiţiul
647. Care este unul din mediatorii reacţiei alergice tip III?
x fragmentele complementului activat C3a, C4a, C5a
limfokinele
perforina
interferonii
fragmentele complementului activat C5-9
x enzimele lizozomale
limfokinele
perforina
interferonii
x mediatorii mastocitari
limfokinele
perforina
interferonii

Pagina 133 din 376
x prostaglandinele
limfokinele
perforina
interferonii
651. Care sunt mediatorii reacţiei alergice tip III?
x prostaglandinele
limfokinele
perforina
x fragmentele complementului activat C4a, C5a
x prostaglandinele
limfokinele
perforina
x mediatorii mastocitari

x prostaglandinele
limfokinele
perforina
x factorii chimiotactici mastocitari
654. Ce structură se afectează în reacţiile alergice tip III?
x glomerulul renal
miocardul
ficatul

Pagina 134 din 376
muşchii striaţi
creierul
655. Ce structură se afectează în reacţiile alergice tip III?
x bursele articulaţiilor
miocardul
ficatul
muşchii striaţi
creierul
656. Ce structuri se afectează în reacţiile alergice tip III?
miocardul
ficatul
muşchii striaţi
x peretele vaselor sanguine
miocardul
ficatul
muşchii striaţi
x glomerulul renal
miocardul
ficatul
muşchii striaţi
x membrana bazală endotelială
659. Ce celule sunt frecvent incluse în reacţiile alergice tip V?

x tirocitele

Pagina 135 din 376
adipocitele
miocitele striate
endoteliocitele
neuronii
660. Care este unul din mediatorii fazei patochimice a reacţiilor alergice tip IV?
prostaglandine
histamina
leucotriene
serotonina
x limfotoxinele
prostaglandine
histamina
leucotriene
serotonina
x factorul inhibitor al migraţiei mononuclearelor
prostaglandine
histamina
leucotriene
serotonina
x factorul chimiotactic al mononuclearelor
prostaglandine
histamina
leucotriene
serotonina
x limfokine
664. Care sunt mediatorii fazei patochimice a reacţiilor alergice tip IV?
prostaglandine
histamina
leucotriene
x limfotoxinele
x limfokine

Pagina 136 din 376
prostaglandine
histamina
leucotriene
x limfokine
prostaglandine
histamina
leucotriene
x factorul chimiotactic al mononuclearelor
x limfokine
667. Care este manifestarea finală a reacţiilor alergice tip IV?

inflamaţia exsudativă purulentă cu formarea abcesului
inflamaţia fibrinoasă difteritică
x inflamaţia proliferativă cu formarea granulomului
inflamaţia hiperegică cu necroză cu cicatrizare
inflamaţia alterativă cu necroză cu cicatrizare
668. Ce este hipersensibilitatea nespecifică?

reacţie alergică tip întârziat
reacţi alergică tip imediat
reacţie inflamatoare provocată de complementul activat pe cale clasică
reacţie inflamatoare provocată de activarea nespecifică a macrfoifagilor
x reacţie inflamatoare provocată de degranularea nespecifică a mastocitelor

x reacţie inflamatoare provocată de complementul activat nesancţionat
reacţie inflamatoare provocată de activarea nespecifică a macrfagilor


Pagina 137 din 376
reacţie inflamatoare provocată de complementul activat pe cale alternativă
x reacţie provocată de surplusul leucotrienelor şi deficitul de prostaglandine
671. Ce stadii include hipersensibilitatea nespecifică?

stadiul imunoligic; stadiul patochimic; stadiul fiziopatologic
stadiul imunoligic; stadiul patochimic

stadiul imunoligic; stadiul fiziopatologic
x stadiul patochimic; stadiul fiziopatologic
stadiul fiziopatologic
672. Care este cauza reacţiilor autoimune?

x lipsa toleranţei imunologice faţă de antigenele proprii native
transplantul celulelor imunocompetente alogene
defecte ereditare ale sistemului complementului

x modificarea antigenelor proprii sub acţiunea factorilor fizici

x asocierea microorganismelor la antigenele proprii
675. Care sunt cauzele reacţiilor autoimune?


x lipsa toleranţei imunologice faţă de antigenele proprii native

Pagina 138 din 376
676. Care sunt cauzele reacţiilor autoimune?
x modificarea antigenelor proprii sub acţiunea factorilor fizici
677. Care este consecinţa elaborării autoanticorpilor contra tireoglobulinei?

necroza tiroidei
atrofia tiroidei
hipersecreţia de hormoni tiroidieni
x hiposecreţia de hormoni tiroidieni
cancerizarea tiroidei
678. Care este consecinţa elaborării autoanticorpilor contra factorului antianemic intrinsec?
x dereglarea absorbţiei ciancobalaminei
dereglarea absorbţiei de fier
insuficienţa eritropoietinelor
insuficienţa feritinei
isuficienţa transferinei
679. Care sunt consecinţele elaborării anticorpilor contra receptorilor postsinaptici a miocitului striat?
activarea nespecifică şi contracţii tonice a muşchiului
activarea nespecifică şi contracţii clonice a muşchiului
pierderea activităţii colinesterazei şi contracţii tonice a muşchiului
x blocarea receptorilor şi paralizia muşchiului
blocarea cAMP intracelular şi paralizia muşchiului

Pagina 139 din 376
680. Care este veriga patogenetică principală a hiperemiei arteriale?
creşterea debitului cardiac
Reduceeai refluxului de sânge prin vene
Creşteeai afluxului de sânge prin arterele dilatate

x Creşterea afluxului de sânge prin arteriolele dilatate
Creşterea presiunii arteriale sistemice
681. Care este corelaţia dintre afluxul şi refluxul sângelui în hiperemia arterială?
Afluxul şi refluxul sunt diminuate proporţional
Afluxul predomină asupra refluxului
x Afluxul şi refluxul cresc proporţional
Refluxul predomină asupra refluxului
Afluxul şi refluxul se păstrează la nivel iniţial
682. Care este mecanismul patogenetic al hiperemiei arteriale de tip neurotonic?
Micşorarea tonusului vascular
Creşterea tonusului sistemului vegetativ simpatic
x Creşteeai tonusului sistemului vegetativ parasimpatic
Micşorarea tonusului sistemului vegetativ simpatic
Micşorarea reactivităţii vasculare faţă de acetilcolină.
683. Care este mecanismul patogenetic al hiperemeia arteriale de tip neuroparalitic?
Micşorrea primară a tonusului vascular
x Diminuarea influenţelor simpatice asipra vasului
Creşterii tonusului sistemului vegetativ simpatic
Creşterii tonusului sistemului vegetativ parasimpatic
Diminuarea influenţelor parasimpatice asipra vasului
684. Care este mecanismul patogenetic al hiperemiei ateriale neuromioparalitice?
x Epuizarea catecolaminelor veziculelor terminaţiunilor nervoase simpatice

Pagina 140 din 376
Creşterea tonusului sistemului vegetative parasimpatic
acţiunea gangloblacatorilor
secţionarea nervilor simpatici
Compresie îndelungată asupra vaselor
685. Care sunt mecanismele patogenetic al hiperemiei arteriale funcţionale?
x Metabolic
endocrin
x umoral
Neurotonic
neuroparalitic
686. Prin ce se manifestă hiperemia arterială?
Creşterea presiunii hidrostatice a sângelui în artere
Creşterea presiunii hidrostatice a sângelui în vene
x Creşterea vitezei lineare şi volumetrice a torentului sanguin
Hipoperfuzie
Reducerea limfogenezei
Creşterea presiunii hidrostatice a sângelui în artere
Creşterea presiunii hidrostatice a sângelui în vene
x Creşterea presiunii hidrostatice în capilare
Hipoperfuzie
Reducerea limfogenezei
Cianoza din cauza acumulării hemoglobinei neoxigenate
Cianoza din cauza acumulării carbohemoglobinei
x eritem provocat de acumularea de oxihemoglobină
eritem provocat de acumularea de oxigen liber

Pagina 141 din 376
eritem provocat de acumularea methemoglobinei
Scăderea temperaturii locale provocate de diminuarea metabolismului şi termogenezei
Scăderea temperaturii locale provocate de creşterea termolizei locale
x Creşterea temperaturii locale provocate de intensificarea metabolismului
Creşterea temperaturii locale provocate de hipertermia generală
Creşterea temperaturii locale provocate de hiperactivitatea organului hiperemiat

x Creşterea volumului de lichid interstiţial cu intensificarea limfogenezei
Creşterea volumului de lichid interstiţial din cauza scăderii rezorbţiei lichidului interstiţial
Creşterea volumului de lichid interstiţial din cauza compresiei vaselor limfatice
Creşterea volumului de lichid interstiţial din cauza creşterii permeabilităţii capilarelor
Creşterea volumului de lichid interstiţial din cauza reducerii limfogenezei

x Creşterea vitezei lineare şi volumetrice a torentului sanguin
x eritem provocat de acumularea de oxihemoglobină
Creşterea volumului de lichid interstiţial din cauza scăderii rezorbţiei lichidului intzerstiţial

Pagina 142 din 376
x Creşterea presiunii hidrostatice în capilare
Creşterea volumului de lichid interstiţial din cauza scăderii rezorbţiei lichidului intzerstiţial
x Creşterea temperaturii locale provocate de intensificarea metabolismului şi termogenezei
695. Ce reprezintă hiperemia venoasă?
Supraumplerea organului cu sânge din cauza afluxului sporit
Supraumplerea organului cu sânge din cauza stopării refluxului limfei
x Supraumplerea organului cu sânge din cauza diminuării refluxului sanguin
Supraumplerea organului cu sânge din cauza hipervolemiei
Supraumplerea organului cu sânge din cauza creşterii presiunii venoase centrale
696. Care este cauza hiperemiei venoase?
Compresia arterei
x Compresia venei
Diminuarea tonusului sistemului vegetativ parasimpatic
Creşterea elasticităţii peretelui venos
Compresia arterei
Creşterea elasticităţii peretelui venei
x Insuficienţa ventriculului drept al cordului

Pagina 143 din 376
Compresia arterei
x Insuficienţa ventriculului stâng al cordului
Compresia arterei
Micşorarea tonusului sistemului vegetativ parasimpatic
x Insuficienţa valvelor venelor
Compresia arterei
x Obturarea venei
701. Care sunt cauzele hiperemiei venoase?
Compresia arterei
x Compesia venei
x Obturarea venei
Compresia arterei

Pagina 144 din 376
x Insuficienţa ventriculului drept al cordului
x Obturarea venei
Compresia arterei
x Insuficienţa ventriculului stâng al cordului
x Obturarea venei
Compresia arterei
x Insuficienţa valvelor venelor
x Obturarea venei
705. Care este veriga patogenetică principală a hiperemiei venoase?
Creşterea gradientului de presiune arteră-venă
x Reducerea refluxului venos
Spasmul arterilolelor
Micşorarea presiunii intratoracice
paralizia venulelor
706. Care sunt manifestările externe ale hiperemiei venoase?
Eritemul difuz, edemaţiere şi scăderea temperaturii locale
Eritemul difuz, edemaţiere şi creşterea temperaturii locale
Cianoza, tumefiere şi creşterea temperaturii locale

Pagina 145 din 376
x Cianoză, edemaţiere şi scăderea temperaturii locale
Paloare , tumefiere şi scăderea temperaturii locale
707. Care este cauza măririi în volum a organului în hiperemia venoasă?
creşterea ţesutului adipos
x Edemul
sclerozarea organului
hipertrofie
Hiperplazie
708. Care este cauza micşorării temperaturii locale în hiperemia venoasă?
creşterea termolizei locale
Hipotermia generală
Reducerea refluxului sângelui venos
x Diminuarea metabolismului tisular
reducerea termolizei locale
709. Care este una din consecinţele hiperemiei venoase?
x Leziuni celulare
Hipertrofia
Hiperplazia
dediferenţierea
distrofia grasă
710. Care este una din consecinţele hiperemiei venoase ?
x Necroza
Hipertrofia
Hiperplazia
dediferenţierea
distrofia grasă
x Atrofia

Pagina 146 din 376
Hipertrofia
Hiperplazia
dediferenţierea
distrofia grasă
x Sclerozarea
Hipertrofia
Hiperplazia
dediferenţierea
distrofia grasă
x inflamaţia
Hipertrofia
Hiperplazia
dediferenţierea
distrofia grasă
714. La ce consecinţe conduce hiperemia venoasă?

x inflamaţia
Hipertrofia
Hiperplazia
dediferenţierea
x Leziuni celulare
x inflamaţia
Hipertrofia
Hiperplazia
dediferenţierea
x Necroza

Pagina 147 din 376
x inflamaţia
Hipertrofia
Hiperplazia
dediferenţierea
x Atrofia

x inflamaţia
Hipertrofia
Hiperplazia
dediferenţierea
x Sclerozarea
718. Care sunt mecanismele patogenetice locale ale ischemiei?

obturarea, compresia, obliterarea venelor
venodilataţia, constricţia arterelor, spasmul capilarelor
x obturarea, compresia, obliterarea arterelor
spasmul capilarelor şi venulelor
dilatarea arterelor, capilarelor şi venulelor
719. Cum se modifică hemodinamica locală în ischemie?
x Diminuarea filtraţiei capilare

Hiperperfuzie
Intrensificarea limfogenezei
Creşterea vitezei lineare a sângelui
Creşterea vitezei volumetrice a sângelui

x Diminuarea vitezei volumetrice a sângelui

Pagina 148 din 376
Hiperperfuzie
Intrensificarea limfogenezei

x Diminuarea vitezei volumetrice a sângelui
Hiperperfuzie
x Diminuarea filtraţiei capilare
722. Cum se modifică metabolismul celular în ischemiie?

x diminuarea proceselor oxidative
Acidoza gazoasă
intensiificarea proceselor oxidative
intensificarea proceselor anabolice
intensificarea glicogenogenezei

x intensificarea proceselor anaerobe
Acidoza gazoasă
x acidoza metabolică
Acidoza gazoasă

Pagina 149 din 376
diminuarea utilizării ATP
x acumulare de acid lactic
intensificarea sintezei de acid acid uric
x intensificarea proceselor anaerobe

Pagina 150 din 376
731. Prin ce se manifestă exterior ischemia?
Eritem difuz
Tumefierea ţesutului
x Parestezii, durere
Creşterea turgescenţei cutanate
Cianoză
Eritem difuz
x Micşorarea temperaturii locale
Cianoză
Eritem difuz
x Paloare
Cianoză

Pagina 151 din 376
Eritem difuz
x Diminuarea turgorului cutanat
Cianoză
735. Care sunt manifestările exterioare ale ischemiei?
Eritem difuz
x Parestezii, durere
Cianoză
Eritem difuz
x Micşorarea temperaturii locale
Cianoză
Eritem difuz
x Paloare
Cianoză
738. În ce organ colateralele sunt absolut funcţional insuficiente?

membrele inferioare
membrele superioare

Pagina 152 din 376
ficat
pulmoni
x miocard

membrele inferioare
membrele superioare
ficat
pulmoni
x creier

membrele inferioare
membrele superioare
ficat
pulmoni
x rinichi
741. În ce organe colateralele sunt absolut funcţional insuficiente?

membrele inferioare
x miocard
ficat
pulmoni
x rinichi
742. În ce organe colateralele sunt absolut funcţional insuficiente?

membrele inferioare
x creier
ficat
pulmoni
x rinichi
743. Ce embolie este endogenă?

x Ateromatoasă
gazoasă

Pagina 153 din 376
bacteriană
cu larve de paraziţi
cu bacterii din tractul digestiv

x Trombembolia
gazoasă
bacteriană

x lipidică
gazoasă
bacteriană

x cu lichid amniotic
gazoasă
bacteriană
747. Сare embolii sunt de origine endogenă ?
gazoasă
bacteriană
x Ateromatoasă

Pagina 154 din 376
gazoasă
bacteriană
x Trombembolia
gazoasă
bacteriană
x lipidică
750. Ce embolie este exogenă?

Ateromatoasă
Trombembolia
lipidică
cu lichid amniotic
x gazoasă

Ateromatoasă
Trombembolia
lipidică
cu lichid amniotic
x aeriană

Ateromatoasă
Trombembolia
lipidică
cu lichid amniotic
x bacteriană

Pagina 155 din 376
Ateromatoasă
Trombembolia
lipidică
cu lichid amniotic
x cu larve de paraziţi
754. Сare embolii sunt de origine exogenă ?
x gazoasă
Trombembolia
lipidică
cu lichid amniotic
755. Сare embolii sunt de origine exogenă ?
x aeriană
Trombembolia
lipidică
cu lichid amniotic
756. Сare embolii sunt de origine exogenă?

x bacteriană
Trombembolia
lipidică
cu lichid amniotic
757. La trauma cărui vas este posibilă embolia aeriană?

Aortei
Arterei carotide
Arterei pulmonare
venelor hemoraoidale
x Venei jugulare

Pagina 156 din 376
Aortei
Arterei carotide
Arterei pulmonare
x venei subclaviculare

Aortei
Arterei carotide
Arterei pulmonare
x Sinusul venos cranian
760. La trauma căror vase este posibilă embolia aeriană?

x Venelor jugulare
Arterei carotide
Arterei pulmonare
x Sinusurilor venoase craniene
761. La trauma căror vase este posibilă embolia aeriană?

x venei subclaviculare
Arterei carotide
Arterei pulmonare
x Sinusurilor venoase craniene
762. În ce caz survine embolia gazoasă?

şederii în condiţii de hiperbarie atmosferică
şederii în condiţii de hipobarie atmosferică
trecerea rapidă de la presiunea normală la hiperbarie
trecerea rapidă de la presiunea hipobarie la hiperbarie
x trecerea rapidă da la hiperbarie la normobarie

Pagina 157 din 376
763. Ce vas se obturează în caz de embolie cu lichid amniotic?
Venele uterului
Ramurile arterelor coronariene
x Ramurile arterei pulmonare
Arterele uterului
Vena cavă inferioară.
764. Care este consecinţa emboliei arterelor?
x Ischemia
Staza venoasă
hiperemia venoasă
staza capilară
765. Ce factor deteriorează proprietăţile reologice ale sângelui?

x creşterea hematocritului
micşorarea hematocritului
micşorarea vitezei de sedimentare a hematiilor
prostaciclinele
proastaglandinele PGF 2

x creşterea vitezei de sedimentare a hematiilor
prostaciclinele

x tromboxanii
prostaciclinele

Pagina 158 din 376
prostaciclinele
x factorul activator al trombocitelor
769. Ce factori deteriorează proprietăţile reologice ale sângelui?
x creşterea hematocritului
prostaciclinele

x creşterea vitezei de sedimentare a hematiilor
prostaciclinele

x tromboxanii
prostaciclinele
772. Cum se modifică osmolaratatea, conţinutul de proteine şi sodiu în sânge la privaţiunea de apă potabilă?
x Hiperosmolaritate, hiperproteinemie, hipernatriemie.
Hiperosmolaritate, hiperproteinemie, hiponatriemie
Hipoosmolaritate, hipoproteinemie, hiponatriemie.

Hipoosmolaritate, hiperproteinemie, hiponatriemie
Izoosmolaritate, hiperproteinemie, hipernatriemie.
773. Cum se modifică osmolaratatea, conţinutul de sodiu şi proteine în sânge în transpiraţie abundentă?
x Hiperosmolaritate, hiperproteinemie, hipernatriemie.
Hiperosmolaritate, hiperproteinemie, hiponatriemie

Pagina 159 din 376
Hipoosmolaritate, hipoproteinemie, hiponatriemie.
Hipoosmolaritate, hiperproteinemie, hiponatriemie
Izoosmolaritate, hiperproteinemie, hipernatriemie.

774. Cum se modifică osmolaratatea, conţinutul de clor şi ioni de hidrogen în sânge în vomă incoiercibilă?
x Hiperosmolaritate, hipocloremie, alcaloză
Hiperosmolaritate, hipocloremie, acidoză.
Hipoosmolaritate, hipocloremie, acidoză
Hipoosmolaritate, hipocloremie, alcaloză.
Izoosmplaritate, hipercloremie, alcaloză
775. Cum se modifică osmolaratatea, conţinutul de sodiu şi ioni de hidrogen în sânge în diaree?
x Izoosmolaritate, hiponatriemie, acidoză.
Hiperosmolaritate, hipernatriemie, alcaloză
Hipoosmolaritate, hiponatriemie,acidoză
Hipoosmolaritate, hiponatriemie, alcaloză.
Izoosmolaritate, hipernatriemie, alcaloză
777. Cum se modifică osmolaritatea, concentraţia de sodiu şi volumul de sânge în hemoragie acută în primele 2 ore?
Hipoosmolaritate, hiponatriemie, hipovolemie.
Hipoosmolaritate, hipernatriemie, hipovolemie
Hiperosmolaritate, hipernatriemie, hipovolemie
Izoosmolaritate, normoproteinemie, normovolemie
x Izoosmolaritate, normoproteinemie, hipovolemie
778. Cum se modifică volumul sângelui şi concentraţia celulară în deshidratarea intravasculară?
Hipovolemie, hemodiluţie, oligocitemie
Hipovolemie, hemoconcentraţie, normocitemie
Hipovolemie, hemodiluţie, policitemie

Pagina 160 din 376
Hipovolemie, hemconcentraţie, oligocitemie
x Hipovolemie, hemoconcentraţie, policitemie
779. Care este reacţia compensatorie în deshidratarea intravasculară?
x Hipersecreţia aldosteronului
hiposecreţia aldosteronului
hiposecreţia reninei
hipersecreţia hormonului natriuretic
x Hipersecreţia vasopresinei
hipersecreţia hormoniului natriuretic
x Hiposecreţia hormonului natriuretic
Hiposecreţia reninei
hipersecreţia hormoniului natriuretic
x Hipersecreţia reninei
Hiposecreţia reninei
predominarea filtraţiei transcapilare faţă de rezorbţie

Pagina 161 din 376
echilibrul dintre filtraţia transcapilară şi rezorbţie
x predominarea rezorbţiei lichidului interstiţial faţă de filtraţie
edem generalizat
hidropizie
784. Care sunt reacţiile compensatorii în deshidratarea intravasculară?
edem generalizat
x Hipersecreţia aldosteronului
edem generalizat
x Hipersecreţia vasopresinei
edem generalizat
x Hiposecreţia hormonului natriuretic
edem generalizat
x Diminuarea filtraţiei renale

Pagina 162 din 376
edem generalizat
x Hipersecreţia reninei
789. Cum se modifică schimbul capilaro-interstiţial şi interstiţiu-celulă în deshidratarea izoosmolară?

Pasajul lichidului intravascular în interstiţiu; hiperhidratarea celulară
Pasajul lichidului intravascular în interstiţiu; deshidratare celulară
pasajul lichidului interstiţial în vas; hiperhidratare celulară
x Pasajul lichidului interstiţial în vas; volum normal celular
Pasajul lichidului interstiţial în vas; deshidratare celulară
790. Cum se modifică schimbul capilaro-interstiţial şi interstiţiu-celulă în deshidratarea hipersmolară?

Pasajul lichidului intravascular în interstiţiu; hiperhidratare celulară
Pasajul lichidului intravascular în interstiţiu;deshidratare celulară
x Pasajul lichidului interstiţial în vas; deshidratare celulară
Pasajul lichidului intravscular în vas; volum nornal celular
791. Cum se modifică schimbul capilaro-interstiţial şi interstiţiu-celulă în deshidratarea hipoosmolară?

x Pasajul lichidului intravascular în interstiţiu; hiperhidratare celulară
Pasajul lichidului intravascular în interstiţiu; deshidratare celulară
Pasajul lichidului interstiţial în vas; deshidratare celulară
Pasajul lichidului interstiţial în vas;volum normal celular
792. Cum se modifică volumul, osmolaritatea sângelui, concentraţia de sodiu şi volumul celuleor la consumul excesiv de apă
potabilă?
Hipervolemie; hipoosmolaritate; hiponatriemie; ratatinarea celulelor
Hipervolemie; hiperosmolaritate; hiponatriemie; ratatinarea celulelor
x Hipervolemie; hipoosmolaritate; hiponatriemie; edem celular
Hipervolemie; hipersmolaritate; hiponatriemie; ratatinarea celulelor

Pagina 163 din 376
Hipervolemie; hierosmolaritate; hiponatriemie;edem celular
793. Cum se modifică volumul lichidului interstiţial şi intracelular la consumul excesiv de apă potabilă?
deshidratare interstiţială; edem celular
deshidratare interstiţială; deshidratare celulară
hiperhidratare interstiţială; volumul normal intracelular
x hiperhidratare interstiţială; edem celular
hiperhidratare interstiţială; exicoză celulară
794. Cum se modifică presiunea oncotică şi cea osmotică a sângelui la consumul excesiv de apă potabilă?
hipoonchie; hipersmolaritate
hipoonchie; normoosmolaritate
hipernchie; hipoosmolaritate
x hipoonchie; hipoosmolaritate
hiperonchie; normoosmolaritate
795. Cum se modifică presiunea oncotică şi cea osmotică a sângelui la infuzii masive de soluţii izotonice de NaCl?
x hipoonchie; normoosmolaritate
hiperonchie; hipoosmolaritate
hipoonchie; hipoosmolaritate
hipernchie; normoosmolaritate
796. Cum se modifică volumul lichidului interstiţial şi intracelular la infuzii masive de soluţii izotonice de NaCl?
Deshidratare interstiţială; edem celular
x Hiperhidratare interstiţială; volumul normal intracelular
hiperhidratare interstiţială; edem celular
797. Care sunt modificările imediate a presiunii oncotice şi osmotice a sângelui la infuzii masive de soluţii de glucoză de 5%?
x hipoonchie; normoosmolaritate
hipoonchie; hipoosmolaritate
798. Care sunt modificările tardive a presiunii oncotice şi osmotice a sângelui la infuzii masive de soluţii de glucoză de 5% ?
hipoonchie; normoosmolaritate
x hipoonchie; hipoosmolaritate
799. Care sunt modificările immediate a volumul lichidului interstiţial şi intracelular la infuzii masive de soluţii de glucoză de 5% ?

Pagina 164 din 376
x hiperhidratare interstiţială; volumul normal celular
hiperhidratare interstiţială; edem celular
800. Care sunt modificările tardive a volumul lichidului interstiţial şi intracelular la infuzii masive de soluţii de glucoză de 5%?
hiperhidratare interstiţială; volumul normal intracelular
x hiperhidratare interstiţială; edem celular
801. Care este una din reacţiile compensatorii în hiperhidratarea intravasculară?
x Hiposecreţia aldosteronului
Activarea sistemului renină-angiotensină-aldosteron
hipersecreţia vasopresinei
hiposecreţia hormonului natriuretic
hipersecreţia tireocalcitoninei
x Hiposecreţia vasopresinei
x Hipersecreţia hormonului natriuretic.

x Intensificarea filtraţiei glomerulare.


Pagina 165 din 376
x Poliuria.
diminuarea filtraţiei glomerulare
oliguria
806. Care sunt reacţiile compensatorii în hiperhidratarea intravasculară?
x Poliuria.
x Hiposecreţia aldosteronului.
x Poliuria.
x Hiposecreţia vasopresinei
x Poliuria.
x Hipersecreţia hormonului natriuretic

x Poliuria.

Pagina 166 din 376
x Intensificarea filtraţiei glomerulare
810. Care este consecinţa hiperhidratării hipoosmolare la nivelul celulei?
x Edemul intracelular
Deshidratarea celulei
păstrarea normohidriei intracelulere
blocarea canelelor membranare de apă
Pomparea ionilor de sodiu din interstiţiu în celule
811. Ce nimim edem?

x Acumularea de lichid în spaţiul interstiţial
Acumularea de lichid în spaţiul intracelular
Acumularea de lichid în cavităţile seroase
Acumularea de lichid în patul vascular
Acumularea de lichid în ventricolele cerebrale
812. Ce numim hidropizie?

Acumularea de lichid în spaţiul interstiţial
Acumularea de lichid în spaţiul intracelular
x Acumularea de transsudat în cavităţile seroase
Acumularea de exsudat în cavităţile seroase
Creşterea volumului lichidului în patul vascular
813. Care este patogenia edemelor cardiace?

Hiperpermebilitatea membranelor biologice
x Hiperemia venoasă
Hipoproteinemia.
x Hipernatriemia.
Limfostaza

x Hiperaldosterinismul secundar
Hipoproteinemia.
x Hipernatriemia.
Limfostaza

Pagina 167 din 376
x activarea sistemului renină-angiotensină-aldosteron
Hipoproteinemia.
x Hipernatriemia.
Limfostaza

x Activarea sistemului renină-angiotensină-aldosteron
Hipoproteinemia
x Hipernatriemia
x Hiperemia venoasă

x Activarea sistemului renină-angiotensină-aldosteron
Hipoproteinemia
x Hipernatriemia
x hiperaldosterinismul secundar
818. Care este patogenia edemelor nefritice?

Hipoproteinemia
Hiperproteinemia
Hiperemia venoasă
x Activarea sistemului renină-angiotensină

distrofia nefronului
819. Care este patogenia edemelor nefrotice?

Activarea sistemului renină-angiotensină
Hipernatriemia.
Hiperazotemia
x Hipoalbuminemia
Hipoglobulinemia
820. Care este patogenia edemelor caşectice?

Hipernatriemia
factorul necrozei tumorale (caşexina)
x Hipoproteinemia
Albuminuria
821. Care este patogenia edemelor alergice?

x Hiperpermeabilizarea vaselor
limfostaza
hipernatriemia
Hipoproteinemia

Pagina 168 din 376
822. Ce prezintă hipernatriemia?
concentraţia de sodiu mai mare de 80 mecv/l;
x concentraţia de sodiu mai mare de 150 mecv/l;
concentraţia de sodiu mai mică de 135 mecv/l;
concentraţia de sodiu mai mare de 120 mecv/l;
concentraţia de sodiu mai mare de 100 mecv/l.
823. În ce proces patologic se întâlneşte hipernatriemia?

insuficienţa suprarenaliană cronică;
x aldosteronismul primar
alcaloza gazoasă;
deshidratarea prin diaree
deshidratarea prin vomă
x sindromul Cushing
alcaloza gazoasă;

insuficienţa suprarenaliană cronică
alcaloza gazoasă;
x acidoza gazoasă.

alcaloza gazoasă;

Pagina 169 din 376
alcaloza gazoasă;
x deshidratarea prin hipersudoraţie

alcaloza gazoasă;
x deshidratarea prin hiperventilaţie pulmonară
829. În ce procese patologice se întâlneşte hipernatriemia?

x aldosteronismul primar;

x sindromul Cushing

x acidoza gazoasă.

Pagina 170 din 376

x deshidratarea prin hipersudoraţie
834. Care este cauza hipernatriemiei absolute?

redistribuirea ionilor de sodiu între sectoarele intra- şi extracelulare;
deshidratărea izoosmolară
hipersecreţia de ADH;
x hipersecreţia de aldosteron
hiposecreţia de ADH.
835. Care este cauza hipernatriemiei relative ?

reţinerea ionilor de sodiu în organism;
redistribuirea ionilor de sodiu între sectoarele intra- şi extracelulare

x deshidratarea hiperosmolară
creşterea secreţiei de ADH
creşterea secreţiei de aldosteron
836. Care este cauza hipernatriemiei relative?

reţinerea ionilor de sodiu în organism;
x micşorarea secreţiei de ADH.

Pagina 171 din 376
837. Care sunt cauzele hipernatriemiei relative?
x deshidratarea hiperosmolară
x micşorarea secreţiei de ADH.
838. Care este mecanismul compensator în hipernatriemia absolută?

x creşterea secreţiei de ADH
scăderea secreţiei de ADH
creşterea secreţie de parathormon
micşorarea secreţiei de parathormon;

creşterea secreţiei de aldosteron;

micşorarea secreţiei de parathormon

x micşorarea secreţiei de aldosteron
micşorarea secreţiei de parathormon

mărirea secreţiei de aldosteron

x activarea secreţiei de peptidă natriuretică atrială
841. Care sunt mecanismele compensatroii în hipernatriemia absolută?

x creşterea secreţiei de ADH
mărirea secreţiei de aldosteron

842. Care sunt mecanismele compensatroii în hipernatriemia absolută?

x micşorarea secreţiei de aldosteron;
scăderea secreţiei de peptidă natriuretică atrială
micşorarea secreţiei de ADH;

Pagina 172 din 376
843. Care este consecinţa finală a hipernatriemiei pentru celule?

tumefierea celulei
pătrunderea excesivă a sodiului în celule
ieşirea excesivă a sodiului din celule
x exicoza celulei
păstrarea volumului normal a celulei
844. Cum se modifică concentraţia electroliţilor în hiperaldosteronismul primar?
x hipernatriemie şi hipokaliemie
hipernatriemie şi hiperkaliemie
hiponatriemie şi hipokaliemie
hiponatriemie şi hipokaliemie
hipernatriemie şi normokaliemie
845. Care este patogenia edemelor în hiperaldosteronismul primar?

hipertensiunea arterială
creşterea permeabilităţii vaselor
x acumularea excesivă de sodiu în interstiţiu
edemaţierea celulelor
hipersecreţia reninei
846. În ce proces patologic se întâlneşte hiperaldosteronismului secundar?
adenomul zonei glomerulere a corticosuprarenalelor;

sindromul Cushing
x insuficienţa cardiacă;
sindromul nefrotic;
boala Addisson
sindromul Cushing
sindromul nefrotic;
boala Addisson
x hipovolemia

Pagina 173 din 376

sindromul Cushing
sindromul nefrotic
boala Addisson
x ciroza hepatică
sindromul Cushing
sindromul nefrotic
boala Addisson
x stenoza arterei renale

850. În ce procese patologice se întâlneşte hiperaldosteronismului secundar?

x insuficienţa cardiacă
sindromul nefrotic
boala Addisson
x stenoza arterei renale.


x hipovolemia
sindromul nefrotic;
boala Addisson

x ciroza hepatică;
sindromul nefrotic;
boala Addisson
853. De la ce concentraţie a Na plasmatic se constată hiponatriemia?

x 135 mecv/l;
120 mecv/l;
100 mecv/l;
10 mecv/l

Pagina 174 din 376
5 mecv/l;.
854. Care este cauza hiponatriemiei absolute?
creşterea secreţiei de АДH;
ingerarea excesivă de lichide hipoosmolare
ingerarea excesivă de soluţie de glucoză de 5%
poliuria în diabetul zaharat

x consumul insuficent de sare de bucătărie
855. Care este cauza hiponatriemiei absolute?
hipersecreţia de АДH;
ingerarea excesivă de soluţie de glucoză de 5%

x insuficienţă suprarenaliană cronică;
856. Care sunt cauzele hiponatriemiei absolute?

hipersecreţia de АДH;
x consumul insuficent de sare de bucătărie

x insuficienţă suprarenaliană cronică;
857. Care este cauza hiponatriemiei relative?
x hipersecreţia de АДH;
sinteza reninei biologic inactive.
insuficienţa suprarenaliană totală
alcaloza gazoasă
858. Care este cauza hiponatriemiei relative?

x ingerarea excesivă de lichide hipoosmolare

insuficienţa suprarenaliană totală
alcaloza gazoasă
859. Care sunt cauzele hiponatriemiei relative?

x ingerarea excesivă de lichide hipoosmolare

x hipersecreţia de АДH;
alcaloza gazoasă
860. Ce hormon participă în menţinerea homeostazei potasiului în organism ?
tireocalcitonina
parathormonul

Pagina 175 din 376
tiroxina
x aldosteronul
hormonul natriuretic
861. Ce valoare minimă a concentraţiei potasiului indică hiperkaliemia?

3,5 mecv/l;
5 mecv/l
x 5,5 mecv/l;
7 mecv/l;
10 mecv/l;
862. În ce proces patologic se întâlneşte hiperkaliemia absolută?
x insficienţa renală;
hipersecreţia de aldosteron
hipersecreţia de parathormon
hipersecreţia de tireocalcitonină
hipersecreţia de hormon antidiuretic
863. În ce proces patologic se întâlneşte hiperkaliemia absolută ?
x catabolismul intens al proteinelor tisulare


x hipoaldosteronism
x micşorarea secreţei de renină

Pagina 176 din 376

x hemoliza masivă
867. În ce procese patologice se întâlneşte hiperkaliemia absolută ?

x insficienţa renală;
x hemoliza masivă

x catabolismul intens al proteinelor tisulare
x hemoliza masivă

x hipoaldosteronism
x hemoliza masivă

x micşorarea secreţei de renină
x hemoliza masivă

Pagina 177 din 376
873. Cum se modifică funcţiile cardiovasculare în hiperkaliemie?
tahicardie sinusală;
bloc atrioventricular
x bradicardie;
x stop cardiac în diastolă.
874. Ce valoare minimă a concentraţiei potasiului indică hipokaliemie?

2,5 mecv/l
x 3,5mecv/l;
5 mecv/l;
7 mecv/l;
10 mecv/l;
875. Care este cauza hipokaliemiei?

x tratamentul cu glucocorticoizi;
insuficienţa totală suprarenaliană
acidoză matabolică;
diabetul insipid.
hemoliza intensă

x tratamentul cu insulină;
acidoză matabolică
diabetul insipid
hemoliza intensă
acidoză matabolică
diabetul insipid
hemoliza intensă
x hiperaldosteronism
878. Care sunt cauzele hipokaliemiei?

Pagina 178 din 376
x tratamentul cu glucocorticoizi
diabetul insipid.
hemoliza intensă
879. Care sunt cauzele hipokaliemiei?
x tratamentul cu insulină;
diabetul insipid.
hemoliza intensă
880. Care este mecanismul patogenetic al hipokaliemiei în afecţiunele hepatice cronice?
dereglarea sintezei proteinelor;
dereglarea glicolizei;
dereglarea glicogenolizei;
x dereglarea degradării aldosteronului
derglarea degradării glucocorticoizilor
881. Prin ce mecanism parathormonul reglează homeostazia calciului?
x contribuie la absorbţia calciului din tractul gastro-intestinal

intensifică procesele de osteosinteză
intensifică eliminarea sărurilor de calciu cu bila
stimulează secreţia activă a calciului prin tubii renali distali
diminuează reabsorbţia calciului în tubii renali proximali
diminuează absorbţia calciului din tractul gastro-intestinal;
x intensifică procesele de osteoliză şi eliberarea calciului;
intensifică eliminarea sărurilor de calciu cu bila;
stimulează secreţia activă a calciului prin tubii renali distali;
diminuează reabsorbţia calciului în tubii renali proximali.


Pagina 179 din 376
intensifică procesele de osteosinteză;
x stimulează reabsorbţia calciului în tubii renali proximali.
884. Prin ce mecanisme parathormonul reglează homeostazia calciului?

x contribuie la absorbţia calciului din tractul gastro-intestinal;
885. Prin ce mecanisme parathormonul reglează homeostazia calciului?

x intensifică procesele de osteoliză şi eliberarea calciului;
886. Prin ce mecanism tireocalcitonina reglează homeostazia calciului?

x diminuează absorbţia calciului din tractul gastro-intestinal;
intensifică osteoliza şi eliberarea calciului;
intensifică secreţia activă a calciului prin tubii renali distali;
stimulează reabsorbţia calciului în tubii renali proximali.
stimulează absorbţia calciului din tractul gastro-intestinal;
x intensifică osteosinteza şi incorporarea calciului;
stimulează reabsorbţia calciului în tubii renali proximali.

Pagina 180 din 376
x inhibă reabsorbţia calciului în tubii renali proximali.
889. Prin ce mecanisme tireocalcitonina reglează homeostazia calciului?

x diminuează absorbţia calciului din tractul gastro-intestinal;
890. Prin ce mecanisme tireocalcitonina reglează homeostazia calciului?
x intensifică osteosinteza şi incorporarea calciului;
891. Ce complcaţie gravă provoacă hipocalcemia la copii?

insuficienţa renală acută;
coma hipoosmolară;
x spazmofilia;
insuficienţa suprarenaliană acută;
miastenie
892. Ce complcaţie gravă provoacă hipocalcemia la copii?

insuficienţa renală acută;
coma hipoosmolară;
x convulsii tonice şi asfixia.
miastenie

Pagina 181 din 376
893. Ce complcaţii grave provoacă hipocalcemia la copii?
x spazmofilia;
coma hipoosmolară;
x convulsii tonice şi asfixia.
miastenie
894. Care este cauza hipercalcemiei absolute ?
x aport excesiv de calciu în organism;
fosfatdiabetul renal
hipovitaminoza D
alcaloza metabolică;
hiperscreţia mineralocorticosteroizilor
895. Care este cauza hipercalcemiei secundare?

x hipervitaminoza D;
hipovitaminoza D
896. Care este cauza hipercalcemiei secundare?

hipovitaminoza D
x acidoza metabolică;
897. Care sunt cauzele hipercalcemiei secundare?
x hipervitaminoza D
hipovitaminoza D

Pagina 182 din 376
x acidoza metabolică;
899. Care este mecanismul patogenetic al hipercalciemiei?

x intensificarea resorbţiei ţesutului osos;
diminuarea resorbţiei ţesutului osos;
creşterea excreţiei renale ;
acidoza metabolică
insuficienţa renală cronică
900. Care este mecanismul patogenetic al hipercalciemiei?

x intensificarea absorbţiei Ca în intestin;
acidoza metabolică
insuficienţa renală cronică
901. Care sunt mecanismele patogenetice al hipercalciemiei?

x intensificarea absorbţiei Ca în intestin;
acidoza metabolică
x intensificarea resorbţiei ţesutului osos;
902. Care este cauza hipocalcemiei?

x hipofuncţia glandelor paratiroide
hiperfuncţia glandelor paratiroide
hipersecreţia hormonului natreiuretic
excesul reninei

x insuficienşa renală;

Pagina 183 din 376
excesul reninei

x diminuarea sensibilităţii ţesutului osos faţă de parathormon.
excesul reninei
905. Care sunt cauzele hipocalcemiei?

x hipofuncţia glandelor paratiroide
excesul reninei
906. Care sunt cauzele hipocalcemiei?

x insuficienşa renală;
excesul reninei
907. Care este mecanismul patogenetic al hipocalciemiei?

x stimularea osteoblaştilor
intensificarea resorbţiei ţesutului osos;
intensificarea secreţei calciului în tubii renali;
epuizarea calciului în alcaloze
hiperparatiroidism
x micşorarea absorbţiei calciului în intestinul subţire

Pagina 184 din 376
hiperparatiroidism

x creşterea excreţiei calciului prin rinichi;
hiperparatiroidism

x hipersecreţia tireocalcitoninei
hiperparatiroidism
911. Care sunt mecanismele patogenetice ale hipocalciemiei?
x stimularea osteoblaştilor
hiperparatiroidism
intensificarea resorbţiei ţesutului osos

intensificarea secreţei calciului în tubii renali
x micşorarea absorbţiei calciului în intestinul subţire
hiperparatiroidism

intensificarea resorbţiei ţesutului osos

Pagina 185 din 376
intensificarea secreţei calciului în tubii renali
x creşterea excreţiei calciului prin rinichi;
hiperparatiroidism
914. Care este mecanismul hipocalciemiei în insuficienţa bilei în intestin?

lipsa colesterolului în intestin
diminuarea sintezei vitaminei D;
diminuarea absorbţiei vitaminei D
dereglarea transformării vitaminei D în formă activă
x saponificarea lipidelor cu Ca în intestin
915. Ce produs se formează la fermentaţia bacteriană a glucidelor în tractul digestiv?
x Bioxidul de carbon
Alcoolul etilic
Acidul acetic
acidul butiric
acidul piruvic
916. Ce produs se formează la fermentaţia bacterienă a glucidelor în tractul digestiv?
Alcoolul etilic
x Acidul lactic
Acidul butiric
acidul acetric
acidul piruvic
917. Ce produse se formează la fermentaţia bacterienă a glucidelor în tractul digestiv?

Alcoolul etilic
x Acidul lactic
Acidul acetic
x Bioxidul de carbon
acidul piruvic
918. Ce condiţie favorizează fermentaţia bacteriană a glucidelor în stomac?
Hiperaciditatea gastrică
x hipoaciditatea gastrică
Hiposalivaţia
Lipsa pepsinogenului în sucul gastric
secreţia abundentă de zaharidaze gastrice
919. Care este consecinţa fermentaţiei bacteriene a glucidelor în stomac?
Formarea aminelor biogene

Pagina 186 din 376
x Acumularea acidului lactic
Formarea hidrogenului sulfurat
formarea acidului acetic
formarea acidului piruvic

920. Care este consecinţa fermentaţiei bacteriene a glucidelor în stomac?

x Formarea bioxidului de carbon
formarea acidului acetic

921. Care sunt consecinţele fermentaţiei bacteriene a glucidelor în stomac?

x Formarea bioxidului de carbon
x Acumularea acidului lactic
922. Care este cauza maldigestiei zaharidelor?
Insuficienţa amilazei salivare

Insuficienţa acidului clorhidric în stomac
Insuficienţa pepsinei gastrice
x Insuficienţa amilazei pancreatice
insuficienţa dizaharidazelor pancreatice
923. Care este cauza maldigestiei zaharidelor?

Insuficienţa acidului clorhidri în stomac
Insuficienţa pepsinei gastrice
x Insuficienţa dizaharidazelor intestinale
924. Care sunt cauzele maldigestiei zaharidelor?

Insuficienţa acidului clorhidri în stomac
x Insuficienţa amilazei pancreatice
x Insuficienţa dizaharidazelor intestinale
925. În ce caz se intensifică fermentaţia bacteriană a glucidelor în intestinul gros?
alcalinizarea mediului intestinal
acidificarea mediului intestinal
insuficienţa enzimelor glicolitice în intestinul gros
x maldigestia şi malabsorbţia glucidelor în intestinul subţire
Malabsorbţia glucidelor în intestinul gros
926. Care este consecinţa fermentaţiei glucidelor în intestinul gros?

Pagina 187 din 376
x Acidificarea mediului intestinal
alcalinizarea mediului ntestinal
hipoosmolaritatea mediului ntestinal

Intensificarea absorbţiei apei din intestinul gros
constipaţie
x Hiperosmolaritatea mediului ntestinal

Constipaţie
x filtraţia apei din patul sanguin în lumenul intestinului

Constipaţie
x formarea gazelor

Constipaţie
x Diareea.

Pagina 188 din 376

constipaţie
931. Care sunt consecinţele fermentaţiei glucidelor în intestinul gros?
x Diareea
hipoosmolaritatea mediului intestinal

x Hiperosmolaritatea mediului intestinal
constipaţie
x Diareea.

x filtraţia apei din patul sanguin în lumenul intestinului
constipaţie
x Diareea.

x formarea gazelor
constipaţie
934. Care este consecinţa carenţei celulozei în raţia alimentară?
Inhibiţia creşterii microflorei

Intensificarea peristaltismului
inaniţia glucidică
Diareea

Pagina 189 din 376
935. Care este cauza malabsorbţiei monozaharidelor în intestinul subţire?
Hiposecreţia bilei
Atrofia glandelor intestinului subţire
x atrofia epiteliului intestinului subţire
insuficienţa pancreatică
carenţa de fier
936. Cum se modifică conţinutul substanţelor nutritive în ficat în inaniţia glucidică?
Deficienţa de glicogen şi de lipide
surplusul de glicogen şi deficienţa lipidelor
x deficienţa glicogenului şi surplusul de lipide

surplusul de glicogen şi lipide
lipsa glicogenului şi lipidelor
937. Cum se modifică conţinutul substanţelor nutritive în sânge în inaniţia glucidică?
hipoglicemie + hipolipidemie
hiperglicemie + hipolipidemie
x hipoglicemie + hiperlipidemie
hiperglicemie + hiperlipidemie
lipsa glucozei + hipolipidemie
938. Care este reacţia compensatorie pentru menţinerea normoglicemiei în inaniţia de lungă durată?
mobilizarea glicogenului din ficat
mobilizarea glicogenului din muşchii striaţi
x gluconeogeneza din proteine
gluconeogeneza din acizii graşi
gluconeogeneza din corpii cetonici
939. Cum se modifică funcţia glandelor endocrine în inaniţia glucidică?
hiperseceţia insulinei
x hiperseceţia glucocortocosteoizilor
hiposeceţia glucocorticosteroizilor
hiposeceţia glucagonului

Pagina 190 din 376
940. Din ce sursă se menţine glicemia compatibilă cu viaţa în inaniţia îndelungată?
utilizarea rezervelor de glicogen din ficat
transformarea acizilor graşi în glucoză
utilizarea rezervelor de glicogen din muşchii striaţi
x gluconeogeneza din aminoacizi
neosinteza glucozei din acetil CoA
941. Care este sursa de glucide endogene în inaniţia glucidică îndelungată?

Glicogenul ficatului
Acizii graşi din ţesutul adipos
Proteinele plasmatice.
x Proteinele muşchilor striaţi
Glicogenul muşchilor striaţi

Glicogenul ficatului.
Acizii graşi din ţesutul adipos.
x Proteinele ţesutului conjunctiv
Glicogenul ficatului
x Proteinele ţesutului limfoid
Glicogenul ficatului.
x glicerolul provenit din lipoliză
945. Care sunt sursele de glucide endogene în inaniţia glucidică îndelungată?
x Proteinele muşchilor striaţi


Pagina 191 din 376
x Proteinele ţesutului conjunctiv

Proteinele plasmatice
x Proteinele ţesutului limfoid

Proteinele plasmatice
948. Care este mecanismul utilizării proteinelor pentru gluconeogeneză în inaniţie?
proteoliza indusă de insulină

proteoliza indusă de glucagon
proteoliza indusă de hormonii tiroidieni
proteoliza indusă de enzimelor pancreatice
x proteoliza indusă de glucocorticosteroizi
949. Proteinele cărui organ sunt supuse catabolismului în inaniţia glucidică?

Rinichilor
creierului
proteinele plasmatice
Miocardului
x muşchilor striaţi
950. Proteinele cărui organ sunt supuse catabolismului în inaniţia glucidică?
Rinichilor
creierului
Miocardului
x Timusului
951. Proteinele căror organe sunt supuse catabolismului în inaniţia glucidică?
Rinichilor
x muşchilor striaţi
Miocardului
x Timusului
952. Care este una din consecinţele posibile ale intensificării gluconeogenezei din proteinele endogene?

Pagina 192 din 376
atrofia rinichilor
atrofia creierului
hipoproteinemia
atrofia miocardului
x atrofua ţesutului conjunctiv
atrofia rinichilor
atrofia creierului
hipoproteinemia
atrofia miocardului
x osteoporoza
atrofia rinichilor
atrofia creierului
hipoproteinemia
atrofia miocardului
x imunodeficienţă
atrofia rinichilor
atrofia creierului
hipoproteinemia
atrofia miocardului
x atrofua ţesutului limfoid
956. Care sunt consecinţele posibile ale intensificării gluconeogenezei din proteinele endogene?
atrofia rinichilor
x atrofua ţesutului conjunctiv
hipoproteinemia
atrofia miocardului
atrofia rinichilor
x osteoporoza
hipoproteinemia
atrofia miocardului
atrofia rinichilor
x imunodeficienţă
hipoproteinemia
atrofia miocardului

Pagina 193 din 376
x atrofua muşchilor striaţi
959. Care este reacţia endocrină la consumul excesiv de glucide?

Hipersecreţia insulinei şi a glucagonului
x Hipersecreţia insulinei şi hiposecreţia glucagonului
Hiposecreţia insulinei şi a glucagonului
Hiposecreţia insulinei şi hipersecreţia glucagonului
Hiposecreţia insulinei şi hipersecreţia glucocorticosteroizilor
960. Care este reacţia endocrină la consumul excesiv de glucide?
Hipersecreţia insulinei şi a glucocorticosteroizilor

x Hipersecreţia insulinei şi hiposecreţia glucocorticosteroizilor
Hiposecreţia insulinei şi a glucocorticosteroizilor
961. Care sunt reacţiili endocrine la consumul excesiv de glucide?

Hipersecreţia insulinei şi a glucocorticosteroizilor
x Hipersecreţia insulinei şi hiposecreţia glucagonului
Hiposecreţia insulinei şi a glucocorticosteroizilor
x hiposecreţia glucocorticosteroizilor
962. Care este reacţia homeostatică în hiperglicemie?

x Intensificarea lipogenezei
Intensificarea lipolizei
intensificarea glicogenolizei
transformarea glucidelor în aminoacizi
intensificarea glicolizei

x Intensificarea glicogenogenezei
Intensificarea lipolizei
transformarea glucidelor în ainoacizi

intensificarea glicolizei

Pagina 194 din 376
x Hipersecreţia insulinei
hiposecreţia insulinei
intensificarea lipolizei
Intensificarea gluconeogenezei
965. Care sunt reacţiile homeostatice în hiperglicemie?

x Intensificarea lipogenezei
966. Care sunt reacţiile homeostatice în hiperglicemie?

x Intensificarea glicogenogenezei
967. Care este mecanismul glucozuriei la consumul excesiv de glucide?

x hiperglicemia întrece activitatea hexokinazei epiteliului renal
hiperglicemia inhibă activitatea hexokinazei epiteliului renal
hiperglicemia conduce la filtraţia abundentă a glucozei în glomerulul renal
hiperglicemia întrece capacitatea epiteliului renal de a oxida glucoza
hiperglicemia întrece capacitatea epiteliului renal de a sintetiza glicogenul
968. Care este cauza hipoglicemiei?

hipersecreţia corticotropinei
x Hiposecreţia glucocorticoizilor
hipersecreţia glucagonului
hipercecreţia catecolaminelor
Hipersecrteţia glucocorticoizilor
x Glucozuria renală
hipercecreţia catecolaminelor

Pagina 195 din 376
971. Care sunt cauzele hipoglicemiei?

x Hiposecreţia glucocorticoizilor
972. Care sunt cauzele hipoglicemiei?

x Glucozuria renală
x Hiperseceţia insulinei
973. Care este una din reacţiile compensatorii în hipoglicemie?

Hipersecreţia insulinei
x hiposecreţia insulinei
Hiposecreţia glucagonului
intensificarea lipogenezei
Hiposecreţia glucocorticoizilor
x Hipersecreţia glucagonului
x intensificarea glicogenolizei

Pagina 196 din 376
hiperseceţia insulinei
x hipersecreţia catecolaminelor
hiposeceţia glucocorticosteroizilor
977. Care sunt reacţiile compensatorii în hipoglicemie?

x intensificarea lipolizei
x Hiperecreţia glucocorticoizilor
x intensificarea gluconeogenezei
Hipersecreţia insulinei.
x hiposecreţia insulinei
Hiposecreţia glucocorticoizilor.


Pagina 197 din 376

Hipersecreţia insulinei.
x intensificarea glicogenolizei
x hipersecreţia catecolaminelor

x Hiperecreţia glucocorticoizilor
986. Care este una din consecinţele eventuale ale hipoglicemiei?
hiponutriţia muşchilor striaţi
hiponutriţia ţesutului adipos
x hiponutriţia creierului
hiponutriţia ficatului
hiponutriţia sistemului imun
987. Cum se modifică lipidemia în hipoglicemie?

hiperlipidemia cu chilomicroni
hiperlipidemia cu VLDL
hiperlipidemia cu colesterol
hiperlipidemia cu HDL
x hiperlipidemia cu acizi graşi neesterificaţi

Pagina 198 din 376
988. Cum se modifică conţinutul de lipide şi glicogen în ficat în hipoglicemie?
glicogenul creşte, lipidele cresc

glicogenul creşte, lipidele scad
x glicogenul scade, lipidele cresc
glicogenul scade, lipidele scad
glicogenul lipseşte, lipidele lipsesc
989. Ce fel de distrofie este posibilă în ficat în hipoglicemia îndelungată?
x distrofia lipidică
distrofia cu colesterol
distrofia proteică
distrofia glucidică
distrofia hidropică
990. Care este una din consecinţele eventuale ale hiperglicemiei alimentare?
Coma hiperglicemică.
coma hiperosmolară
x Obezitatea
Lipoinfiltraţia ficatului
Hipercetonemia.
991. Care este una din consecinţele eventuale ale hiperglicemiei alimentare?
coma hiperosmolară
Lipoinfiltraţia ficatului
Hipercetonemia.
x Glucozuria
992. Care sunt consecinţele eventuale ale hiperglicemiei alimentare?
x Obezitatea
coma hiperosmolară
Hipercetonemia.
x Glucozuria
993. Care este una din consecinţele eventuale ale hiperglicemiei diabetice?
x Coma hiperosmolară
Obezitatea

Pagina 199 din 376
alcaloza metabolică
oliguria
supraîncărcarea hepatocitelor cu glicogen
Obezitatea
x glucozuria
oliguria
Obezitatea
x Coma cetodiabetică
oliguria
Obezitatea
x Hipercetonemia
oliguria
Obezitatea
x glicozilarea proteinelor
oliguria
998. Care sunt consecinţele eventuale ale hiperglicemiei diabetice?
Obezitatea
x Coma hiperosmolară

Pagina 200 din 376
oliguria
Obezitatea
x glucozuria
oliguria
Obezitatea
x Coma cetodiabetică
oliguria
Obezitatea
x Hipercetonemia
oliguria
1002. Care este cauza galactozemiei?

Consumul excesiv de lactoză cu laptele
Transformarea intensă a glucozei în galactoză
x Incapacitatea ficatului de a transforma galactoza în glucoză
Incapacitatea organelor de a transforma galactoza în glucoză
Incapacitatea rinichilor de a excreta galactoza
1003. Care este cauza galactozemiei?

Consumul excesiv de lactoză cu laptele.
Incapacitatea organelor transforma galactoza în glucoză
x Incapacitatea organelor de a utiliza galactoza.
Incapacitatea rinichilor de a secreta galactoza

Pagina 201 din 376
1004. Care sunt cauzele galactozemiei?
Consumul excesiv de lactoză cu laptele.
Incapacitatea organelor transforma galactoza în glucoză
x Incapacitatea organelor de a utiliza galactoza.
x Incapacitatea ficatului de a transforma galactoza în glucoză
1005. Care sunt consecinţele galactozemiei la nou-născuţi?
Coma hipergalactozemică
x galactozuria
Diabetul zaharat
obezitate
x Infiltraţia organelor cu galactoză

x galactozuria
Diabetul zaharat.
obezitate
x Opacificarea cristalinului
Coma hipergalactozemică.
x galactozuria
Diabetul zaharat
obezitate
x Dismorfogeneza sistemului nevros central.
x galactozuria
Diabetul zaharat.
obezitate
x intoxicaţia cu produşii degradării galactozei

x galactozuria
Diabetul zaharat.
x Infiltraţia organelor cu galactoză.


Pagina 202 din 376
x galactozuria
Diabetul zaharat.
x Opacificarea cristalinului.

x Dismorfogeneza sistemului nevros central.
Diabetul zaharat.
obezitate
1012. Cum se modifică compoziuţia sângelui la consumul alimentar de lipide?
Hiperlipidemia cu lipoproteine cu densitate foarte mică

x Hiperlipidemia cu chilomicroni
Hiperlipidemia cu acizi graşi neesterificaţi
Hiperlipidemia cu lipoproteine cu densitate mică

Hiperlipidemia cu lipoproteine cu densitate mare
1013. Care este una din consecinţele metabolice ale consumului alimentar excesiv de lipide?
gluconeogeneza
intensificarea catabolismului lipidelor
x intensificarea lipogenezei
Cetogeneza
lipiduria
1014. Care este una din consecinţele metabolice ale consumului excesiv de lipide?
gluconeogeneza
intensificarea catabolismului lipidelor
x obezitate
Cetogeneza
lipiduria
1015. Care este una din consecinţele inaniţiei lipidice?

Deficitul necompensat energetic
Carenţa acizilor graşi saturaţi
x Carenţa vitaminelor liposolubile

carenţa de cholesterol

Pagina 203 din 376
carenţa de glicerol
1016. Care este una din consecinţele inaniţiei lipidice?

x Carenţa acizilor graşi polinesaturaţi
carenţa de glicerol
1017. Care sunt consecinţele inaniţiei lipidice?

x Carenţa acizilor graşi polinesaturaţi
x Carenţa vitaminelor liposolubile.
1018. Care este una din cauzele maldigesiei lipidelor?

Hiposecreţia lipazei salivare
Hiposecreţia fosfolipazei gastrice
hiposecreţia lipazei gastrice
x Hiposecreţia lipazei pancreatice
Hiposecreţia lipazei intestinale
1019. Care este una din cauzele maldigesiei lipidelor?

Hiposecreţia salivară
Hipoaciditatea gastrică
hiposecreţia lipazei gastrice
x Hiposecreţia bilei
Leziunile mucoasei intestinului subţire
1020. Care sunt cauzele maldigesiei lipidelor?

Hiposecreţia salivară
Hipoaciditatea gastrică
x Hiposecreţia lipazei pancreatice
x Hiposecreţia bilei

Pagina 204 din 376
Leziunile mucoasei intestinului subţire
1021. Care este una din consecinţele maldigestiei lipidelor?

deficit energetic necompensat
Deficit de fosfolipide
carenţa colesterolului
dereglarea lipogenezei
x carenţa de acizi graşi polinesaturaţi

Dereglarea sintezei hormonilor steroizi
x Hipocoagulabilitatea sângelui
Hipercoagulabilitatea sângelui

1024. Care sunt consecinţele maldigestiei lipidelor?

x carenţa de acizi graşi polinesaturaţi
1025. Care sunt consecinţele maldigestiei lipidelor?

x Hipocoagulabilitatea sângelui

Pagina 205 din 376
1026. Cum se modifică fracţiile lipidice în sânge în maldigestia lipidelor?
x diminuarea chilomicronilor
diminuarea lipoproteinelor cu densitate foarte mică
diminuarea lipoproteinelor cu densitate mică
diminuarea lipoproteinelor cu densitate mare
diminuarea acizilor graşi neesterificaţi
1027. În ce lipoproteine sunt transportate lipidele absorbite din intestinul subire?

x chilomicroni
Lipoproteine cu densitate foarte mică
Lipoproteine cu densitate mică
Lipoproteine cu densitate mare
Acizi graşi liberi în asociaţie cu albuminele
1028. În ce lipoproteine sunt transportate lipidele sintetizate în ficat?

x Lipoproteine cu densitate foarte mică (pre- beta-lipoprotein .
Lipoproteine cu densitate mică (beta-lipoprotein .
Lipoproteine cu densitate mare (alfa-lipoprotein .
chilomicroni
Acizi graşi liberi în asociaţie cu albuminele
1029. În ce formă sunt transportate lipidele mobilizate din ţesutul adipos?
Chilomicroni
Lipoproteine cu densitate foarte mică (pre- beta-lipoprotein .
Lipoproteine cu densitate mică (beta-lipoprotein .
x Acizi graşi liberi conjugaţi cu albumine.
1030. În ce compus este transportat colesterolul spre organe?

Chilomicroni.
Colesterol în combinaţie cu albumine

Pagina 206 din 376
Colesterol liber.
1031. În ce compus este transportat colesterolul spre organe?

Chilomicroni
x Lipoproteine cu densitate mică.(beta-lipoprotein .
Colesterol liber.
1032. În ce compuşi este transportat colesterolul spre organe?
Chilomicroni.
x Lipoproteine cu densitate mică.(beta-lipoprotein .
1033. În ce fracţie de lipoproteine este transportat colesterolul de la organe spre ficat?

Lipoproteine cu densitate foarte mică (pre- beta-lipoprotein .
Lipoproteine cu densitate mică.(beta-lipoprotein .
x Lipoproteine cu densitate mare (alfa-lipoprotein .
Colesterol liber.
1034. Care este una din cauzele hiperlipidemiei de retenţie?

Incapacitatea rinichilor de a excreta lipidele
x diminuarea activităţii lipoproteinlipazei
Insuficienţa sintezei fosfolipidelor în ficat.
lipsa insulinei şi inhibiţia lipogenezei în ţesutul adipos
excesul de glucagon şi intensificarea lipolizei în ţesutul adipos

inapacitatea rinichilor de a excreta lipidele
x modificarea conformaţiei receptorilor pentru apoproteine

Pagina 207 din 376
inapacitatea rinichilor de a excreta lipidele
x modificarea conformaţiei apoproteinelor din componenţa lipoproteinelor

incapacitatea rinichilor de a excreta lipidele
x micşorarea capacităţii lipopectice a endoteliocitelor
1038. Care sunt cauzele hiperlipidemiei de retenţie?

x diminuarea activităţii lipoproteinlipazei
Insuficienţa sintezei fosfolipidelor în ficat
x Insuficienţa sintezei apoproteinei C II în ficat

x modificarea conformaţiei receptorilor pentru apoproteine
x modificarea conformaţiei apoproteinelor din componenţa lipoproteinelor


x micşorarea capacităţii lipopectice a endoteliocitelor

Pagina 208 din 376
x Insuficienţa sintezei apoproteinelor E în ficat

1043. Care este una din consecinţele hiperlipidemiei alimentare?

x Lipogeneza sporită în ţesutul adipos şi obezitate
sinteza sporită de colesterol şi ateromatoza
sinteza sporită de corpi cetonici şi hipercetonemia

Excreţia sporită a lipidelor cu urina
sporirea gluconeogenezei din acizii graşi
1044. Care este consecinţa absorbţiei proteinelor alimentare native din tractul digestiv?
x Alergia alimentară.
Hiperproteinemia.
Intensificarea proteolizei
Şocul anafilactic.
Infiltraţia ficatului cu proteine heterogene
1045. Cum se modifică spectrul proteic al sângelui în insuficienţa hepatică?
x Insuficienţa sintezei albuminelor serice cu micşorarea raportului albumine/globuline.
Insuficienţa sintezei globulinelor serice cu mărirea raportului albumine/globuline.
micşorarea concomitentă a albuminelor şi globulinelor serice
hipoglobulinemie cu hipoonchie
Insuficienţa sintezei imunoglobulinelor cu deficit imun

x hipoalbuminemie cu hipoonchie

Pagina 209 din 376

x Insuficienţa factorilor coagulării sângelui

x Insuficienţa sintezei albuminelor serice cu micşorarea raportului albumine/globuline.

x hipoalbuminemie cu hipoonchie
1050. Ce dereglare a funcţiilor tractului digestiv pot conduce la maldigestia proteinelor?

Hiposecreţia bilei
Hiposalivaţia.
x Hiposecreţia pancreatică
hiperaciditatea gastrică
lipsa proteazelor intestinale

Hiposecreţia bilei
Hiposalivaţia.
x Anaciditatea gastrică.

Pagina 210 din 376

Hiposecreţia bilei
Hiposalivaţia.
x Lipsa carboxipeptidazelor intestinale.
1053. Ce dereglări a funcţiilor tractului digestiv pot conduce la maldigestia proteinelor?

Hiposecreţia bilei
x Hiposecreţia pancreatică
1054. Ce dereglări a funcţiilor tractului digestiv pot conduce la maldigestia proteinelor?

Hiposecreţia bilei
x Anaciditatea gastrică.
1055. Cum se modifică metabolismul proteic în maldigestia proteinelor?
x carenţa acizilor aminaţi esenţiali
carenţa acizilor aminaţi neesenţiali
excesul de acizilor aminaţi esenţiali în sânge
proteoliza în miocard
catabolizarea proteinelşor serice în scop energetic
x excesul acizilor aminaţi neesenţiali în sânge

Pagina 211 din 376
excesul acizilor aminaţi esenţiali în sânge
x aminoaciduria
excesul acizilor aminaţi esenţiali în sânge
x bilanţul negativ de azot
bilanţ pozitiv de azot
Hiperproteinemie
x carenţa acizilor aminaţi esenţiali
Hiperproteinemie
x excesul acizilor aminaţi neesenţiali în sânge
Hiperproteinemie

Pagina 212 din 376
x aminoaciduria
Hiperproteinemie
1062. Cum se modifică procesele digestive în intestinul gros în maldigestia proteinelor?

hipoosmolartatea conţinutului intestinului
formarea în exces dioxidului de carbon
formarea în exces a acidului lactic
x formarea în exces a amoniacului
Absorbţia în sânge a moleculelor de proteine

x formarea în exces a hidrogenului sulfurat

x formarea în exces a aminelor biogene


Pagina 213 din 376
x formarea în exces a amoniacului

x formarea în exces a hidrogenului sulfurat
1067. În ce proces patologic se instalează hipoproteinemia?

x Inaniţia totală.
diabetul insipid
Hemoconcentraţia.
glomerulonefrita acută
insuficienţa renală acută
x Proteinuria
diabetul insipid
Hemoconcentraţia.
diabetul insipid
Hemoconcentraţia.
x Combustiile de gradul II-III

diabetul insipid
Hemoconcentraţia.
x insuficienţa hepatică

Pagina 214 din 376
diabetul insipid
Hemoconcentraţia.
x sindromul nefrotic
1072. În ce procese patologice se instalează hipoproteinemia?
diabetul insipid
Hemoconcentraţia.
x Inaniţia totală.
diabetul insipid
Hemoconcentraţia.
x Proteinuria.

diabetul insipid
Hemoconcentraţia.
x Combustiile de gradul II-III

diabetul insipid
Hemoconcentraţia.
1076. La ce conduce hipoproteinemia?

x Hipoonchia plasmei.
Micşorarea filtraţiei renale.

Pagina 215 din 376
hiponutriţia organelor
diminuarea gluconeogenezei din aminoacizi şi hipoglicemie
deficit energetic
x Edeme.
deficit energetic

x Poliuria
deficit energetic

x Poliuria
x Hipoonchia plasmei.
deficit energetic

x Poliuria
x Edeme.
deficit energetic
1081. În ce proces patologic se instalează hiperproteinemia?
Hemoragia
x deshidratare
Insuficienţa renală.
intensificarea sintezei de proteine de către ficat

Pagina 216 din 376
1082. La ce conduce hiperproteinemia?
Edeme.
x Deshidratarea interstiţială.
Poliuria.
distrofia proteică a ficatului
alergizarea organismuluzi

Edemele.
Intensificarea filtraţiei renale.
x Micşorarea filtraţiei renale.
alergizarea organismuluzi

Edemele.
Intensificarea filtraţiei renale.
x Micşorarea filtraţiei renale.
x Deshidratarea interstiţială.
1085. Ce substanţă se formează în exces la intensificarea catabolismului nucleoproteidelor?
x acid uric.
uree.
amoniac
bioxid de carbon
amine biogene
1086. În ce caz se întâlneşte echilibrul negativ de azot?

x Febra.
La copiii sănătoşi.
La administrarea insulinei.
la administrarea androsteroizilor
în gestaţie

x în inaniţie
în gestaţie
x La administrarea glucocorticoizilor.

Pagina 217 din 376
în gestaţie

x În stres
în gestaţie
1090. În ce cazuri se întâlneşte echilibrul negativ de azot?

x Febra.
x În stres
în gestaţie

x în inaniţie
x În stres
în gestaţie
x La administrarea glucocorticoizilor.
x În stres
în gestaţie
1093. În ce caz se întâlneşte echilibrul pozitiv de azot?

Febra.
x La copiii sănătoşi.
La administrarea glucocorticoizilor.
Diabetul zaharat.
obezitate

Febra.
x La administrarea insulinei.
Diabetul zaharat.
obezitate

Febra.

Pagina 218 din 376
x administrarea androsteroizilor
Diabetul zaharat.
obezitate

Febra.
Diabetul zaharat.
x Gestaţia
obezitate
1097. În ce cazuri se întâlneşte echilibrul pozitiv de azot?

x La administrarea insulinei.
Diabetul zaharat.
x Gestaţia
obezitate
1098. În ce cazuri se întâlneşte echilibrul pozitiv de azot?
x administrarea androsteroizilor
Diabetul zaharat.
x Gestaţia
obezitate
1099. La ce conduce consumul alimentar excesiv de proteine?
Hiperproteinemia.
proteunuria
alergie alimentară
distrofie proteică a ficatului
x dispepsie proteică
1100. La ce conduce consumul excesiv alimentar de proteine?

Hiperproteinemia.
proteinuria
x hiperaminoacidemia

Pagina 219 din 376
alergie alimentară

Hiperproteinemia.
proteunuria
x aminoaciduria
alergie alimentară
distrofia proteică a ficatuluiu

Hipersecreţia bilei.
x creatorea
amilorea
steatorea

x creatorea
amilorea
x dispepsie proteică

x creatorea
amilorea

x creatorea

Pagina 220 din 376
amilorea
x aminoaciduria
1106. Ce substanţă se formează în intestinul gros în urma putrefacţiei proteinelor?

x Metanul.
Acidul lactic.
acidul uric
acetatul
bioxidul de carbon

x Indolul.
Acidul lactic.
acidul uric
acetatul
bioxidul de carbon

x Hidrogenul sulfurat.
Acidul lactic.
acidul uric
acetatul
bioxidul de carbon

x Putrescina.
Acidul lactic.
acidul uric
acetatul
bioxidul de carbon
1110. Ce substanţe se formează în intestinul gros în urma putrefacţiei proteinelor?

x Putrescina.
Acidul lactic.
acidul uric

Pagina 221 din 376
acetatul
x Metanul.

x Putrescina.
Acidul lactic.
acidul uric
acetatul
x Indolul.

x Putrescina.
Acidul lactic.
acidul uric
acetatul
x Hidrogenul sulfurat.
1113. Ce substanţe toxice provoacă autointoxicaţie intestinală?
x produsele de putrefacţie a proteinelor
produsele fermentaţiei glucidelor
produsele peroxidării lipidelor
produsele ectivităţii vitale microbiene
antigenele microbiene
1114. Ce procese patologice provoacă autointoxicaţie intestinală?
x constipaţia
gastrita cronică
x Enterita.
diarea
colita

x Insuficienţa hepatică.
gastrita cronică
x Enterita.
diarea

Pagina 222 din 376
colita
x Insufucienţa renală.
gastrita cronică
x Enterita.
diarea
colita

gastrita cronică
x Enterita.
diarea
x constipaţia

gastrita cronică
x Enterita.
diarea
x Insuficienţa hepatică.
1119. Acumularea cărei substanţe endogene poate conduce la acidoză?

x corpii cetonici
acidul acetic
acidul piruvic
acidul uric
acidul oxalacetic
1120. Acumularea cărei substanţe endogene pot conduce la acidoză?

x acidul acetic
acidul piruvic
CO2
acidul uric
acidul oxalacetic

Pagina 223 din 376
1121. Acumularea cărei substanţe endogene pot conduce la acidoză?
x acidul lactic
acidul acetic
acidul piruvic
acidul uric
acidul oxalacetic
1122. Acumularea căror substanţe endogene poate conduce la acidoză?

x acidul lactic
acidul acetic
acidul piruvic
acidul uric
x corpii cetonici
1123. Acumularea căror substanţe endogene poate conduce la acidoză?

x acidul lactic
acidul acetic
acidul piruvic
acidul uric
x CO2
1124. Care este criteriul acidozei?

x Micşorarea pH.
Mărirea pH.
Micşorarea concentraţiei de H+
Acumularea de rezerve alcaline
acidificarea urinei

Mărirea pH.
x Mărirea concentraţiei ionilor de H+.
acidificarea urinei

Pagina 224 din 376
Mărirea pH.
x Reducerea rezervelor alcaline
acidificarea urinei
1127. Care sunt criteriile acidozei?

Mărirea pH.
x Micşorarea pH.
1128. Care sunt criteriile acidozei?
Mărirea pH.
x Mărirea concentraţiei ionilor de H+.

1129. Care este criteriul alcalozei?
Micşorarea pH.
x Mărirea pH.
Mărirea concentraţiei ionilor de hidrogen
Reducerea rezervelor alcaline
alcalinizarea urinei

Micşorarea pH.
x Micşorarea concentraţiei ionilor de H+.

Micşorarea pH.

Pagina 225 din 376
x Acumularea în exces de rezerve alcaline
1132. Care sunt criteriile alcalozei?

Micşorarea pH.
x Mărirea pH.
1133. Care sunt criteriile alcalozei?

Micşorarea pH.
x Micşorarea concentraţiei ionilor de H+.

1134. Ce numim acidoză compensată?
Micşorarea rezervelor alcaline cu micşorarea pH.
Micşorarea rezervelor alcaline cu mărirea pH.
x Micşorarea rezervelor alcaline cu pH constant
Mărirea rezervelor alcaline cu pH constant.
Rezervele alcaline constante, pH constant

1135. Ce numim acidoză decompensată?
x Micşorarea rezervelor alcaline cu micşorarea pH.
Micşorarea rezervelor alcaline cu pH constant
Mărirea rezervelor alcaline cu pH constant.

1136. Ce numim alcaloză compensată?

Pagina 226 din 376
x Mărirea rezervelor alcaline cu pH constant.

1137. Ce numim alcaloză decompensată?
x Mărirea rezervelor alcaline cu pH mărit

1138. În ce proces survine acidoza respiratorie?
Hiperventilaţia pulmonară
x Hipoventilaţia pulmonară
hipobaria atmosferică
boala alpină
boala de cheson
1139. În ce proces survine acidoza respiratorie?
Hiperentilaţia pulmonară
x dereglarea difuziei gazelor la nivelul alveolo-capilar
boala alpină
boala de cheson
1140. În ce procese survine acidoza respiratorie?

Hiperentilaţia pulmonară
x dereglarea difuziei gazelor la nivelul alveolo-capilar
boala de cheson
1141. În ce proces survine acidoza metabolică?

inaniţia proteică
inaniţia lipidică
x cetogeneza

Pagina 227 din 376
intensificarea proteolizei
1142. În ce proces survine acidoza metabolică?

inaniţia proteică
inaniţia lipidică
x intensificarea glicolizei anaerobe
intensificarea proteolizei
1143. În ce procese survine acidoza metabolică?

inaniţia proteică
inaniţia lipidică
x intensificarea glicolizei anaerobe
x cetogeneza
1144. În ce proces survine acidoza excretorie?

Poliuria în diabetul insipid
x hipersalivaţia cu pierderea salivei
voma frecventă
transpiraţia abundentă
1145. În ce proces survine acidoza excretorie?

voma frecventă
x diarea abundentă
transpiraţia abundentă
1146. În ce procese survine acidoza excretorie?

voma frecventă
x diarea abundentă

Pagina 228 din 376
x hipersalivaţia cu pierderea salivei
1147. Care este factorul patogenetic al acidozei excretorii?
Formarea excesivă de CO2.
x Pierderea bicarbonaţilor cu saliva în hipersalivaţie
Pierderea excesivă de CO2 în hiperventilaţia alveolară.
Pierderea bicarbonaţilor cu sucul gastric în vomă
Pierderea bicarbonaţilor cu sudoarea în transpiraţie abundentă
1148. Care este factorul patogenetic al acidozei metabolice ?

x Formarea excesivă de acid lactic.
1149. Care este factorul patogenetic al acidozei metabolice?

x Formarea excesivă de corpi cetonici.
1150. Care sunt factorii patogenetici al acidozei metabolice şi excretorii?

x Pierderea bicarbonaţilor cu saliva în hipersalivaţie
1151. Care sunt factorii patogenetici al acidozei metabolice ?


Pagina 229 din 376
x Formarea excesivă de acid lactic.
1152. Care este factorul patogenetic al alcalozelor?

Formarea insuficientă de corpi cetonici.
Excreţia abundentă de acid uric
x Dereglarea sintezei ureei din amoniac.
diaree abundentă
poliuria
x Ingerarea excesivă a bicarbonaţilor
diaree abundentă
poliuria
x Pierderea acidului clorhidric cu sucul gastric.
diaree abundentă
poliuria
x Pierderea excesivă de CO2 în hiperventilaţia alveolară.
diaree abundentă
poliuria
1156. Care sunt factorii patogenetici a alcalozelor?
x Dereglarea sintezei ureei din amoniac.
diaree abundentă
poliuria
x Ingerarea excesivă a bicarbonaţilor


Pagina 230 din 376
diaree abundentă
poliuria
x Pierderea acidului clorhidric cu sucul gastric.
diaree abundentă
poliuria
1159. Care este reacţia compensatorie renală în acidoze?
x Reabsorbţia ionilor de HCO3 în schimbul ionilor de hidrogen
Poliuria
Oliguria
eliminarea acidului carbonic
reţinerea radicalului hidroxil OH-

x Excreţia renală a ionilor de H+ (acidogeneză)
Poliuria
Oliguria

x Reabsorbţia renală a ionilor de Na+ în schimbul ionilor de hidrogen
Poliuria
Oliguria

x Sinteza şi eliminarea renală a ionilor de NH4 (amoniogenez .
Poliuria
Oliguria

Pagina 231 din 376
1163. Care sunt reacţiile compensatorii renale în acidoze?

Poliuria
x Reabsorbţia ionilor de HCO3 în schimbul ionilor de hidrogen

Poliuria
x Excreţia renală a ionilor de H+ (acidogeneză)

x Reabsorbţia renală a ionilor de Na+ în schimbul ionilor de hidrogen
Oliguria
1166. Care este reacţia compensatorie a aparatului respirator în acidoze?

x Hiperventilaţia alveolară.
hipoventilaţia alveolară
creşterea perfuziei pulmonare
reflexul Kitaev
şuntarea arteriovenoasă în circuitul pulmonar
1167. Care este consecinţa acidozelor?

Incorporarea Ca plasmatic în oase.
hipoventilaţie flveolară
Hipertensiune arterială
hipocalciemie

Pagina 232 din 376
x Hipotensiune arterială

Incorporarea Ca în oase.
Acidoza respiratorie
Hipertensine arterială
hipocalciemie
x eliminarea Ca din oase şi osteoporoza

hipoventilaţie alveolară
Hipertensine arterială
hipocalciemie
x hipercalciemie
1170. Care sunt consecinţele acidozelor?

x Hipotensiune arterială
hipocalciemie
x hipercalciemie
1171. Care sunt consecinţele acidozelor?

x osteoporoza
hipocalciemie
x hipercalciemie
1172. Care este reacţia compensatorie în alcaloze?

x Micşorarea secreţiei renale a ionilor de H+.
Sinteza si eliminarea renală a ionilor de NH4.
Reabsorbţia ionilor de HCO3-
eliminarea excesivă de amoniu

Pagina 233 din 376
hipercalciemie

hipercalciemie

x Excreţia renală a ionilor de HCO3-.
hipercalciemie

x incorporarea Ca în oase.
hipercalciemie
1176. Care sunt reacţiile compensatorii în alcaloze?
x Reabsorbţia renală a ionilor de H+.

hipercalciemie
1177. Care sunt reacţiile compensatorii în alcaloze?
x Eliminarea renală a ionilor de Na+.

Pagina 234 din 376
hipercalciemie
1178. Ce numim hipoxie?
micşorarea conţinutului de oxigen în sânge.
micşorarea conţinutului de oxigen în ţesuturi.
tulburarea oxigenării sângelui în plămâni
micşorarea presiunii parţiale a oxigenului în aerul inspirat.
x micşorarea conţinutului de oxigen în celule
1179. Ce numim hipoxemie?
x micşorarea conţinutului de oxigen în sânge.
micşorarea conţinutului de oxigen în ţesuturi.
tulburarea oxigenării sângelui în plămâni
micşorarea presiunii parţiale a oxigenului în aerul inspirat.
micşorarea conţinutului de oxigen în celule
1180. De ce depinde vulnerabilitatea diferitor organe faţă de hipoxie?
x Randamentul biologic al proceselor oxidative
capacitatea diferitor structuri de a fixa oxigenul
x rezervele de oxigen din organ
capacitatea de disociere a oxihemoglobinei în organ
gradul de hipoxie
x capacitatea organului de a genera energie pe cale anaerobă
capacitatea de disociere a oxihemoglobinei
gradul de hipoxie
x intensitatea consumului de oxigen de către organ

Pagina 235 din 376
gradul de hipoxie
x Randamentul biologic al proceselor oxidative
x capacitatea organului de a genera energie pe cale anaerobă
1185. Care este vulnerabilitatea diferitor organe la hipoxie (în ordine descrescândă)?
creierul - muşchii netezi - rinichiul - ficatul - pielea
x creierul -- rinichiul - ficatul - muşchii netezi - pielea
creierul - muşchii netezi - rinichiul - pielea - ficatul -
creierul - muşchii striaţi - rinichiul - ficatul - pielea
creierul - muşchii netezi -muşchii striaţi - ficatul - pielea
1186. Ce tip de hipoxie se dezvoltă în boala alpină?
exogenă normobarică
exogenă hiperbarică
x exogenă hipobarică
respiratorie
histotoxică

Pagina 236 din 376
1187. Ce tip de hipoxie se dezvoltă în dereglările proceselor de utilizare intracelulară a oxigenului?
x histotoxică
cardiogenă
respiratorie
interstiţială
anemică
1188. Care este patogenia hipoxiei hemice în intoxicaţia cu nitriţi?
x micşorarea afinităţii faţă de oxigen a methemoglobinei
micşorarea afinităţii faţă de oxigen a caboxihemoglobinei
micşorarea afinităţii faţă de oxigen a carbhemoglobinei
micşorarea afinităţii faţă de oxigen a hemoglobinei cu 4 lanţuri beta
micşorarea afinităţii faţă de oxigen a hemoglobinei cu 4 lanţuri alfa
1189. Care este patogenia hipoxiei hemice în hemoglobinopatii?
micşorarea afinităţii faţă de oxigen a methemoglobinei
x micşorarea afinităţii faţă de oxigen a hemoglobinei cu 4 lanţuri beta
micşorarea afinităţii faţă de oxigen a hemoglobinei cu fierul bivalent

x micşorarea afinităţii faţă de oxigen a hemoglobinei cu 4 lanţuri alfa


Pagina 237 din 376
x micşorarea afinităţii faţă de oxigen a hemoglobinei cu 4 lanţuri alfa
x micşorarea afinităţii faţă de oxigen a hemoglobinei cu 4 lanţuri beta

1192. Care este patogenia hipoxiei hemice în hemoragii?
x micşorarea absolută a capacităţii oxigenice a sângelui
1193. Care este patogenia hipoxiei hemice în intoxicaţia cu monoxid de carbon?
x mărirea afinităţii hemoglobinei faţă de CO
micşorarea absolută a capacităţii oxigenice a sângelui
1194. În ce caz se dezvoltă hipoxia histotoxică?

x intoxicaţii cu cianuri
intoxicaţii cu CO
intoxicaţii cu O2
intoxicaţii cu nitraţi
intoxicaţii cu acid acetic

x tulburarea sintezei enzimelor lanţului respirator
intoxicaţii cu CO
intoxicaţii cu O2

x tireotoxicoză
intoxicaţii cu CO
intoxicaţii cu O2

Pagina 238 din 376

x alterarea mitocondriilor
intoxicaţii cu CO
intoxicaţii cu O2
1198. În ce cazuri se dezvoltă hipoxia histotoxică?

x intoxicaţii cu alcool etilic
intoxicaţii cu CO
x intoxicaţii cu cianuri
1199. În ce stări se dezvoltă hipoxia histotoxică?

intoxicaţii cu CO
x tulburarea sintezei enzimelor lanţului respirator
1200. În ce stări se dezvoltă hipoxia histotoxică?

intoxicaţii cu CO
x tireotoxicoză
1201. În ce stare curba disocierii oxihemoglobinei deviază spre dreapta?
x acidoză
alcaloză
hipocapnie

Pagina 239 din 376
hipotermie
suplusul de hemoglobină în eritrocite
alcaloză
hipocapnie
x hipercapnie
hipotermie
suplusul de hemoglobnă în eritrocite

alcaloză
hipocapnie
x hipertermie
hipotermie
suplusul de hemoglobnă în eritrocite
1204. În ce stări curba disocierii oxihemoglobinei deviază spre dreapta?
alcaloză
hipocapnie
x hipertermie
hipotermie
x acidoză
1205. În ce stări curba disocierii oxihemoglobinei deviază spre dreapta?

alcaloză
hipocapnie
x hipertermie
hipotermie
x hipercapnie
1206. În ce stare curba disocierii oxihemoglobinei deviaza spre stânga?
acidoză
x alcaloză

Pagina 240 din 376
hipercapnie
hipertermie
surlusul de hemoglobină în eritrocit
acidoză
hipercapnie
x hipocapnie
hipertermie

acidoză
hipercapnie
hipertermie
x hipotermie
1209. În ce stări patologice curba disocierii oxihemoglobinei deviaza spre stânga?
acidoză
hipercapnie
hipertermie
x hipotermie
x alcaloză
1210. În ce stări patologice curba disocierii oxihemoglobinei deviaza spre stânga?
acidoză
hipercapnie
hipertermie
x hipotermie
x hipocapnie
1211. Prin ce se manifestă hipoxia creierului?
x cefalee
nevroze
frisoane

Pagina 241 din 376
psihoze
excitaţie durabilă
x euforie
nevroze
frisoane
psihoze
excitaţie
x comportament neadecvat
nevroze
frisoane
psihoze

nevroze
frisoane
x cefalee

nevroze
frisoane
x euforie
1216. Ce procese patologice se dezvoltă în creier la scăderea presiunii parţiale a O2 în sângele arterial sub 20 mmHg?
x coma cerebrală
cefalee
vertije

Pagina 242 din 376
obnubilare
somnolenţă
1217. Ce este hiperoxia?
x creşterea presiunii parţiale a O2 în ţesuturi ca rezultat al aportului excesiv al O2
x creşterea presiunii parţiale a O2 în ţesuturi ca rezultat al micşorării consumului acestuia
creşterea presiunii parţiale a O2 în sânge ca rezultat al intensificării proceselor catabolice
creşterea presiunii parţiale a O2 în ţesuturi ca rezultat al intensificării proceselor anabolice
x creşterea presiunii O2 în ţesuturi ca rezultat al aportului excesiv de O2 sau al micşorării consumului acestuia
1218. În ce condiţii creşte rata de O2 dizolvat în sânge?
hiperoxie +normobarie
hiperoxie +hipobarie
x hiperoxie +hiperbarie
hiperventilaţia alveolară în condiţii de normobarie
hiperventilaţia alveolară în condiţii de hipobarie
1219.
1224. Cu ce presiune se aplică oxigenul în scop terapeutic?
x 2-3 ata
4-5 ata
5-7 ata
7-8 ata
10-12 ata
1225. În ce patologie este contraindicată aplicarea terapeutică a oxigenului?
bolile cronice ale sistemului respirator
bolile cronice ale aparatului cardiovascular
hemoragii
anemii
x procese tumorale

Pagina 243 din 376
1226. Care este efectul nociv al hiperoxiei?
x peroxidarea fosfolipidelor membranelor celulare
intensificarea oxidării în mitocondrii şi epuizarea substratelor nutritive
creşterea cantităţii absolute de ATP în celulă
intensificarea activităţii ciclului Krebs
hipoventilaţia pulmonară cu acidoză respiratorie

x peroxidarea proteinelor
intensificarea oxidării în mitocondrii şi epuizarea substratelor nutritive

x peroxidarea ADN-ului şi ARN- ului
intensificarea oxidării şi epuizarea substratelor nutritive

creşterea concentraţiei de oxihemoglobină în eritrocite
creşterea concentraţiei de carbohemoglobină în eritrocite
x creşterea concentraţiei de CO2 în ţesuturi
scăderea concentraţiei de dioxid de carbon dizolvat în sânge
creşterea concentraţiei de azot dizolvat în sânge

creşterea concentraţiei de carboxiemoglobină în eritrocite
x creşterea concentraţiei de oxigen dizolvat în sânge

Pagina 244 din 376
creşterea concentraţiei de carboxiemoglobină în eritrocite
x creşterea concentraţiei de dioxid de carbon dizolvat în sânge

acidoză metabolică
alcaloză metabolică
alcaloză respiratorie
x acidoză respiratorie
acidoză metabolică + alcaloză respiratorie
1233. Care sunt efectele nocive ale hiperoxiei?

x peroxidarea fosfolipidelor membranelor celulare
x acidoza respiratorie
x peroxidarea proteinelor

x peroxidarea ADN-ului şi ARN- ului


Pagina 245 din 376
x creşterea concentraţiei de carbohemoglobină în eritrocite


x creşterea concentraţiei de oxigen dizolvat în sânge

x hipercapnia
x creşterea concentraţiei de dioxid de carbon dizolvat în sânge
1239. Care este mecanismul acumulării de CO2 în hiperoxie?
micşorarea afinităţii hemoglobinei pentru CO2
competiţia CO şi CO2 pentru Hb
x saturaţia Hb cu O2
saturaţia Hb cu CO2
creşterea solubilităţii CO2
1240. Cum se modifică EAB în hiperoxie?

acidoza metabolică+alcaloza brespiratorie
1241. Care este veriga patogenetică principală a şocului de orice etiologie?

Pagina 246 din 376
hipoxia generalizată
hiponutriţia generalizată
hipoenergogeneza generalizată
acidoza metabolică generalizată
x hipoperfuzia generalizată
1242. Cum se modifică activitatea SNC în şocul compensat?

inhibiţia sistemului simpato-adrenal
activarea sistemului nervos vegetativ parasimpatic
inhibiţia sistemului nervos vegetativ parasimpatic
nuroplegie simpatică şi prasimpatică
1243. Cum se modifică activitatea endocrină în şocul compensat?

hiposecreţia glucocorticosteroizilor
hiposecreţia ADH
x hipersecreţia de renină
hiposecreţia de renină

hiposecreţia de catecolamine
hiposecreţia ADH
x hiposecreţia hormonului natriuretic

x hipersecreţia de catecolamine
hiposecreţia ADH

x hipersecreţia glucocorticoizilor
hiposecreţia ADH

Pagina 247 din 376

x hipersecreţia ADH
hiposecreţia ADH

x hipersecreţia de aldosteron
hiposecreţia de aldosteron
hipersecreţia gonadoliberinelor-gonadotropinelor-hormonilor sexuali
deficitul de angiotensină

hipersecreţia hormonilor sexuaţi

x hipersecreţia de renină

x hiposecreţia hormonului natriuretic
x hiposecreţia hormonilor sexuaţi

x hipersecreţia de catecolamine
x hiposecreţia hormonilor sexuaţi

Pagina 248 din 376
x hipersecreţia glucocorticoizilor
x hipersecreţia ADH
1255. Cum se modifică funcţiile cardiovasculare în şocul compensat?

spasmul generalizat al microvaselor
x spasmul vaselor cu alfa-adrenoreceptori
spasmul vaselor cu beta-adrenoreceptori
bradicardia
hipertensiune pulmonară

x relaxarea vaselor cu beta-adrenoreceptori
hipertensiune în circuitul mare
bradicardia

x efecte cardiotrope pozitive
efecte cardiotrope negative

bradicardia
x tahicardia

Pagina 249 din 376

bradicardia
x tahicardia
x spasmul vaselor cu alfa-adrenoreceptori

bradicardia
x tahicardia
x relaxarea cu beta-adrenoreceptori

bradicardia
x tahicardia
x efecte cardiotrope pozitive

1262. Ce procese patologice se dezvoltă în rinichi în şocul compensat?
x ischemia rinichiului
hiperemia venoasă a rinichiului
hiperperfuzia rinichiului
poliuria
hipostenuria
hiperemia venoasă a rinichiului

x hipoperfuzia rinichiului
poliuria
hipostenuria
x ischemia rinichiului
x hipoperfuzia rinichiului
poliuria

Pagina 250 din 376
hipostenuria
1265. Cum se modifică sistemul renină-angiotensină- aldoasteron în şocul compensat?
x creşte secreţia reninei - creşte angiotensina II - creşte aldosteronul
creşte secreţia reninei - creşte angiotensina I - creşte aldosteronul
scade secreţia reninei - creşte angiotensina II - creşte aldosteronul
creşte secreţia reninei -scade angiotensina II - creşte aldosteronul
creşte secreţia reninei - scade angiotensina I - creşte aldosteronul
1266. Cum se modifică filtraţia glomerulară şi reabsorbţia canaliculară în şocul compensat?

filtaţia creşte; reabsorbţia apei creşte; reabsorbţia natriului creşte
x filtaţia scade; reabsorbţia apei creşte; reabsorbţia natriului creşte

filtaţia scade; reabsorbţia apei scade; reabsorbţia natriului scade
filtaţia creşte; reabsorbţia apei scade; reabsorbţia natriului creşte
filtaţia creşte; reabsorbţia apei creşte; reabsorbţia natriului scade
1267. Cum se modifică diureza în şocul compensat?
poliurie
x oligurie
hipostenurie
hipernatriurie
hipokaliurie
1268. Care este factorul patogenetic al şocului la nivel tisular?
x hipoxia
edemul interstiţial
exicoza celulelor
intumescenţa celulelor

x acidoza
exicoza celulelor

x acumulatrea metaboliţilor
exicoza celulelor

Pagina 251 din 376
catecolaminele
x histamina
aldosteronul
acetilcolina
catecolaminele
x citokinele proinflamatoare
aldosteronul
acetilcolina
1273. Care sunt factorii patogenetici ai şocului la nivel tisular?
catecolaminele
x hipoxia
acetilcolina
catecolaminele
x acidoza
acetilcolina
catecolaminele
x histamina
acetilcolina
catecolaminele
x acumulatrea metaboliţilor
acetilcolina
1277. Ce modificare a microcirculaţiei are loc în şocul compensat în rinichi şi organele abdominale?
hiperpermeabilitate vasculară
edem
hiperemie venoasă
sechestrarea sângelui în capilare
x ischemie
1278. Ce modificare a microcirculaţiei are loc în şocul compensat în rinichi şi organele bdominale?
hiperpermeabilitate vasculară
edem
hiperemie venoasă
x spasmul concomitent al pre- şi postcailarelor
1279. Ce modificări ale microcirculaţiei au loc în şocul compensat în rinichi şi organele abdominale?
x ischemie
edem
hiperemie venoasă

Pagina 252 din 376
x spasmul concomitent al pre- şi postcailarelor

1280. Ce modificare a microcirculaţiei are loc în şocul decompensat în rinichi şi organele abdominale?
x hiperpermeabilitate vasculară, edem
spasmul concomitent a precapilarelor şi post-capilarelor
dilatarea concomitentă a precapilarelor şi post-capilarelor
spasmul precapilarelor şi dilatarea post -capilarelor
ischemia organelor periferice
x sechestrarea sângelui în capilare
ischemia
x dilatarea precapilarelor cu spasmul persistent al post-capilarelor
ischemia
x hiperemia venoasă
ischemia
spasmul concomitent al precapilarelor şi l post -capilarelor
ischemia
x staza venoasă
1285. Ce modificări ale microcirculaţiei au loc în şocul decompensat în rinichi şi organele abdominale?
x hiperpermeabilitate vasculară, edem
ischemia
x staza venoasă
x sechestrarea sângelui în capilare
ischemia
x staza venoasă
x dilatarea precapilarelor cu spasmul persistent al post-capilarelor
ischemia
x staza venoasă
x hiperemia venoasă
ischemia
x staza venoasă
1289. Ce dereglare respiratorie survine în stadiile tardive ale şocului?
respiraţie profundă şi accelerată
x respiraţie superficială şi accelerată
hiperventilaţie pulmonară cu alcaloză respiratorie
hipoventilaţia alveolară cu alcaloză respiratorie

Pagina 253 din 376
hiperventilaţie pulmonară cu acidoză respiratorie
1290. La ce valoare a diurezei se poate instala insuficienţa renală în şoc?
diureza de 150 - 200 ml/oră

diureza de 100-150 ml/oră
x diureza de 10 - 20 ml/oră
1291. Cum se modifică biochimia sângelui în şoc cu insuficienţă renală?
x ceşterea concentraţiei de azot neproteic în sânge
ceşterea concentraţiei de azot proteic în sânge
creşterea concentraţiei de aminoacizi în sânge

creşterea concentraţiei de acid uric în sânge
creşterea concentraţiei de amoniac în sânge
x ceşterea concentraţiei de uree

ceşterea concentraţiei de acid uric
creşterea concentraţiei de aminoacizi
creşterea concentraţiei de amoniac
creşterea concentraţiei de proteine
x ceşterea concentraţiei de uree

ceşterea concentraţiei de acid uric
creşterea concentraţiei de amoniac
x ceşterea concentraţiei de azot neproteic în sânge
1294. Care este veriga patogenetică principală a insuficienţei hepatice în şoc?
x hipoperfuzia ficatului
dimiuarea glicogenului în ficat
diminuarea lipidelor în ficat
hipertensiunea portală
ascita
1295. Ce modificări biochimice în sânge survin în şoc cu insuficienţă hepatică?
creşterea concentraţiei de uree
creşterea concentraţiei de acid uric

x creşterea concentraţiei de amoniac
creşterea concentraţiei de proteine
1296. Prin ce se manifestă leziunea barierei hemato-intestinale în şoc?
absorbţia din intestin a acizilor biliari
absorbţia din intestin a bilirubinei directe

Pagina 254 din 376
x absorbţia din intestin a aminelor biogene
absorbţia din intestin a enzimelor intestinale
absorbţia intensă din intestin a apei şi electroliţilor

x absorbţia endotoxinelor bacteriene
absorbţia din intestin a enzimemelor intestinale

x pătrunderea în sânge a florei intestinale

x absorbţia din intestin a aminelor biogene

x absorbţia endotoxinelor bacteriene

1301. Prin ce se manifestă leziunile pancreatice în şoc?
x prezenţa enzimelor pancreatice în sânge
prezenţa autoanticorpilor antipamcreatici
prezenţa limfocitelor sensibilizate antipancreatice
hiperecreţia insulinei
x autoactivarea enzimelor pancreatice
prezenţa autoanticorpilor antipamcreatici
prezenţa limfocitelor sensibilizate antipancreatice
x colapsul arterial
hiperglicemia consecutivă hipoinsulinismului
hiposeceţia insulinei de către pancreasul endocrin
hiposeceţia glucagonului de către pancreasul endocrin
x necroza lipidică
prezenţa autoanticorpilor antipancreatici

Pagina 255 din 376
x prezenţa enzimelor pancreatice în sânge
x necroza lipidică
x autoactivarea enzimelor pancreatice

x necroza lipidică

x colapsul arterial
x necroza lipidică
1308. Care este veriga patogenetică principală a leziunilor miocardului în şoc?
insuficienţa relativă coronariană
x hipotensiunea în bulbul aortei
staza sanguină în miocard
embolia coronariană
spasmul coronarian
1309. Prin ce se manifestă leziunile miocardului în şoc?

miocardită
miocardioscleroză
miocardiodistrofie
x infarct miocardic
anevrizm
1310. Ce valoare a glicemiei este incompatibilă cu activitatea normală a creierului?
x 2,5 mmol/L
3,5 mmol/l
10 mmol/L
100 mmol/L
500 mmol/L
1311. Ce valoare a oxemiei este incompatibilă cu activitatea normală a creierului?
x 20 mm Hg
50 mm Hg
100 g
150 mm Hg
200 mm Hg
1312. Ce valoare minimă a osmolarităţii plasmei sanguine este incompatibilă cu activitatea normală a creierului?
150 mosm/l

Pagina 256 din 376
300 mosm/l
x 500 mosm/l
1000 mosm/l
1500 mosm/l
1313. Ce valoare a temperaturii corpului este incompatibilă cu activitatea normală a creierului?
36,5 Co
35 Co
x 32 Co
38 Co
39 Co
1314. Ce dishomeostazie electrolitică poate provoca stopul cardiac ?
Hipernatriemia
hiponatriemia
x hiperkaliemia
hipercalciemia
hiporcalciemia
1315. Care este succesiunea stărilor terminale ?

boala, preagonia, agonia, moartea clinică, moartea biologică
starea premorbidă, boala, preagonia, agonia, moartea clinică, moartea biologică
preagonia, agonia, moartea clinică, moartea biologică
x preagonia, agonia, moartea clinică, starea postreanimaţională, moartea biologică
agonia, moartea clinică, moartea biologică
1316. Care este nivelul minim de perfuzie cerebrală suficient pentru resuscitarea din moarte clinică ?
10-15 ml/100g/min
5-6 ml/100g/min
x 8-10 ml/100g/min
15-20 ml/100g/min
25-30 ml/100g/min
1317. Dereglarea funcţiei cărei structuri nervoase provoacă agonia ?
x bulbului rahidian
lobului frontal a creierului
hipotalamusului
hipocampului
scoarţei cerebrale
1318. Care este semnul clinic ce caracterizează agonia ?
dispneia inspiratorie
bradicardia

Pagina 257 din 376
x respiratia rară cu amplitudine descrescândă
respiratia superficială şi accelerată
tahicardia
1319. Care este unul din semnele morţii clinice ?

pierderea cunoştinţei
lipsa reflexelor cndţionate
areflexie generală
x oprirea contracţiilor cardiace
păstrarea reflexului pupilei la lumină
1320. Care este unul dn semnele morţii clinice ?

areflexie generală
x stopul respirator
1321. Care sunt semnele morţii clinice ?
x oprirea contracţiilor cardiace
x stopul respirator
1322. Ce factori determină durata mortii clinice ?
predispoziţie ereditară
x rezistenţa scoarţei cerebrale la hipoxie
proprietăţile factorilor tanatogeni
reactivitatea organismului
profunzimea proseselor de excitare şi înhibiţie din scoarţă
1323. În cât timp după moartea clinică apar primele dereglări funcţionale ale neuronilor corticali?
2-3 minute
15-30 minute
x cîteva secunde
5-6 minute
45 minute
1324. Peste cât timp după instalarea anoxemiei apare necroza neuronilor corticali?
2-3 minute
15-30 minute
cîteva secunde

Pagina 258 din 376
x 5-6 minute
45 minute
1325. Cât timp rezistă la anoxemie structurile subcorticale?

2-3 minute
x 15-30 minute
cîteva secunde
5-6 minute
45 minute
1326. Care este mecanismul prelungirii duratei morţii clinice în hipotermie ?
x micşorarea vitezei reacţiilor biochimice şi a consumului de oxigen
bradicardia produsă de temperatura joasă
demararea reacţiilor adaptative la temperaturi joase
scăderea coeficientului respirator
mărirea randamentului oxidării biologice
SEMESTRUL DE PRIMAVARA
1327. Care este măsura excitabilităţii celulei ?
valoarea potenţialului de repaus
valoarea critică a potenţialului membranar
x diferenţa dintre potenţialul de repaus şi valoarea critică a potenţialului
viteza depolarizării lente
viteza deplarizării rapide
1328. Ce este pragul de excitaţie a celulei excitabile?
valoarea minimă a excitantului care iniţiază depolarizarea lentă

Pagina 259 din 376
x valoarea minimă a excitantului care depolarizează membrana până la valoarea critică
valoarea minimă a excitantului care anihilează potenţialul mebranar
valoarea minimă a excitantului care inversează potenţialul membranar
valoarea minimă a excitantului care produce hiperpolarizarea membranei
1329. Cum se modifică excitabilitatea celulei la micşorarea potenţialului de repaus?
x excitabilitatea creşte
excitabilitatea scade
excitabilitatea nu se modifică
survine inhibiţia hiperpolarizantă
celula pierde excitabilitatea
1330. Cum se modifică excitabilitatea celulei la creşterea potenţialului de repaus?

excitabilitatea creşte
x excitabilitatea scade
excitabilitatea nu se modifică
survine inhibiţia depolarizantă
celula pierde excitabilitatea
1331. Ce proces creşte excitabilitatea celulei?

x hipoxia
oxigenarea optimă
nutriţia optimă
creşterea ATP intracelular
concentraţia crescută de Na extracelular

x hiponutriţia
oxigenarea optimă
nutriţia optimă

Pagina 260 din 376
x acidoza
oxigenarea optimă
nutriţia optimă
x inflamaţia
oxigenarea optimă
nutriţia optimă

x scăderea ATP intracelular
nutriţia optimă
x concentraţia crescută de K extracelular
concentraţia scăzută de K extracelular
concentraţia crescută de Ca extracelular
1337. Ce proces crește excitabilitatea celulei?
x concentraţia scăzută de Na extracelular

Pagina 261 din 376
scăderea ATP intracelular
nutriţia optimă
x concentraţia crescută de Na intracelular

oxigenarea optimă
1339. Cum se modifică potenţialul de repaus al celulei excitabile la sistarea pompelor membranare Na,K?
x depolarizare
repolarizare
inversia potenţialului
hiperpolarizare
nu se modifică
1340. Cum se modifică concentraţia intracelulară a electroliţilor la sistarea pompelor membranare Na,K?
creşte concentraţia de K şi Na
scade concentraţia de K şi Na
x creşte concentraţia de Na; scade concenraţia de K
scade concentraţia de Na ; creşte concntaţia de K
creşte concentraţia de Na; concentraţia de K nu se modifică
1341. Cum influenţează sistarea pompelor membranare Ca,Mg asupra homeostaziei Ca intracelular?
creşte concentraţia de Ca în reticulul endoplasmatic
scade concentraţia de Ca în reticulul endoplasmatic
x creşte concentraţia de Ca în hialoplasmă
scade concentraţia de Ca în hialoplasmă
creşte concentraţia de Ca în reticulul endoplasmatic şi hialoplasmă
1342. Care este mecanismul de acţiune a mediatorilor excitanţi?

Pagina 262 din 376
x deschid canalele de Na
deschid canalele de Ca
deschid canalele de Cl
deschid canalele de H
blochează canalele de Ca
1343. Care este mecanismul de acţiune a mediatorilor inhibitori?
deschid canalele de Na
deschid canalele de Ca
x deschid canalele de Cl
deschid canalele de H
blochează canalele de Ca
1344. Care este mecanismul creşterii excitabilităţii celulei în condiţii de hipoxie?
x deficitul energetic; sistarea pompelor Na,K; depolarizare
deficitul energetic; sistarea pompelor Na,K; ceşterea concentraţiei intracelulare de Ca
deficitul energetic; sistarea pompelor Na,K; micşorarea valorii potenţialului critic membranar
deficitul energetic; sistarea pompelor Na,K; creşterea concentraţiei intracelulare de Cl

deficitul energetic; sistarea pompelor Na,K; creşterea concentraţiei intracelulare de K
1345. Care este mecanismul creşterii excitabilităţii celulei în condiţii de hiponutriţie?

x deficitul energetic; sistarea pompelor Na,K; depolarizare
deficitul energetic; sistarea pompelor Na,K; ceşterea concentraţiei intracelulare de Ca
deficitul energetic; sistarea pompelor Na,K; micşorarea valorii potenţialului critic membranar
deficitul energetic; sistarea pompelor Na,K; creşterea concentraţiei intracelulare de Cl
deficitul energetic; sistarea pompelor Na,K; creşterea concentraţiei intracelulare de K
1346. Care este efectul blocării receptorilor postsinaptici ?
hiperfuncţia structurilor inervate
hipertrofia structurilor inervate
hipersensibilizarea structurilor inervate

Pagina 263 din 376
desensibilizarea structurilor inervate
x paralizia structurilor inervate
1347. Care este efectul epuizării rezervelor de mediator în terminaţiunile nervoase?
stimularea sintezei mediatorului epuizat
x hipoactivitatea structurilor postsinaptice
hiperactivitatea structurilor postsinaptice
stimularea recaptării mediatorului
inactivarea enzimeleor degradante a mediatorului
1348. Care este efectul epuizării rezervelor de noradrenalină în terminaţiunile simpatice postsinaptice?
hipotonie musculară
hipertonus muscular
tremor parkinsonian
1349. Care este efectul epuizării rezervelor de dopamină în centrii nervoşi extrapiramidali?
hipotonusul muşchjilor scheletici
atrofia muşchilor scheletici
x tremor parkinsonian
1350. La afecţiunea căror structuri survine paralizia spastică?
motoneuronii spinali
x motoneuronii corticali
motoneuronii sistemului extrapiramidal

Pagina 264 din 376
nervii motorii spinali
nervii vegetativi spinali
1351. La afecţiunea căror structuri survine paralizia spastică?
motoneuronii spinali
nervii motorii spinali
x tractul corticospinal
nervii vegetativi bulbari
1352. La afecţiunea căror structuri survine paralizia flască?

x motoneuronii spinali
motoneuronii corticali
1353. La afecţiunea căror structuri survine paralizia flască?
x nervii motorii spinali
tractul corticospinal
nervii vegetativi bulbari
1354. Prin ce se caracterizează paralizia spastică?
pierderea mişcărilor involuntare
x pierderea mişcărilor voluntare
piederea mişcărilor automate
pierderea reflexelor condiţionate
pierderea reflexelor necondiţionate
1355. Cum se modifică tonusul muscular în paralizia spastică?

Pagina 265 din 376
x hipotonusul muşchilor scheletici
hipertonusul muşchilor scheletici
atrofia muşchilor scheletici

1356. Cum se modifică reflexele motorii în paralizia spastică?
păstrarea intensităţii normale a reflexelor spinale
x hiperreflexie spinală
pierderea reflexelor spinale
1357. Prin ce se caracterizează paralizia flască?
păstrarea intensităţii normale a reflexelor spinale
hiperreflexie spinală
x pierderea reflexelor spinale
pierderea mişcărilor involuntare cu păstrarea celor voluntare
pierderea mişcărilor voluntare cu păstrarea celor involuntare
x pierderea mişcărilor voluntare şi celor involuntare
piederea doar a mişcărilor automate
x hipotonusul muşchilor scheletici

Pagina 266 din 376
hipererflexie

1360. Prin ce se caracterizează durerea fiziologică?
apare la acţiunea stimulului nocigen asupra exteroreceptorilor
x apare la acţiunea stimulului nocigen asupra nocireceptorilor
apare la acţiunea stimulului nocigen asupra proprioreceptorilor

apare spontan, în lipsa stimulului nocigen
apare la acţiunea stimulului fiziologic asupra nociceptorilor
1361. Prin ce se caracterizează durerea patologică?
apare la excitarea specifică a nociceptorilor
apare la excitarea specifică a structurilor sistemului nociceptiv
x apare la localizarea proceselor patologice în structurile sistemului nociceptiv

apare la distrucţia coarnelor posterioare spinale
apare la distrucţia girusului postcentral cortical
1362. Care este mecanismul durerii la anoxia organului?
sinteza kininelor nocigene
x acumularea cataboliţilor anaerobi
excitarea directă a receptorilor nocigeni de lipsa oxigenului
micşorarea pragului de excitaţâie a nociceptorilor
sensitizarea nociceptorilor
1363. Care este mecanismul durerii la contracţia spastică a musculaturii netede a organelor interne?
sinteza kininelor nocigene
acumularea cataboliţilor anaerobi
x excitarea mecanică a receptorilor nocigeni

Pagina 267 din 376
1364. Care este mecanismul durerii în inflamaţia organului?
x sinteza kininelor nocigene
acumularea cataboliţilor anaerobi

excitarea directă a receptorilor nocigeni
1365. Care este răspunsul suprasegmentar la durere?
creşterea tonusului sistemului vegetativ parasimpatic
x creşterea tonusului sistemului vegetativ simpatic
diminuarea tonusului sistemului vegetativ simpatic
diminuarea tonusului sistemului vegetativ simpatic şi parasimpatic
creşterea tonusului sistemului vegetativ simpatic şi parasimpatic
1366. Care este răspunsul sistemului cardiovascular la durere?
tahicardie şi hipotensiune arterială
bradicardie şi hipotensiune arterială
x tahicardie şi hipertensiune arterială
bradicardie şi hipertensiune arterială
tahicardie şi diminuarea rezistenţei circulaţiei periferice
1367. Care este răspunsul sistemului endocriin la durere?
hipersecreţia medulosuprarenalelor, corticosuprarenalelor, tiroidei şi insulinei
x hipersecreţia medulosuprarenalelor, corticosuprarenalelor, glucagonului
hipersecreţia medulosuprarenalelor, corticosuprarenalelor, hipopsecreţia tiroidei şi insulinei
hipersecreţia medulosuprarenalelor, corticosuprarenalelor, hormonilor sexuaţi şi insulinei
hiposecreţia medulosuprarenalelor, corticosuprarenalelor, diminuarea secreţiei hormonilor sexuali
1368. Care este efectul activării sistemului vegetativ simpatic asupra metabolismului glucidic?
activarea glicoligenogenezei cu hipoglicemie

Pagina 268 din 376
x activarea glicogenolizei cu hiperglicemie
activarea neoglucogenezei
activarea oxidării glucidelor în ciclul Krebs
activarea lipogenezei din glucoză
1369. Care este efectul activării sistemului vegetativ simpatic asupra metabolismului lipidic?
activarea lipogenezei din glucoză
activarea oxidării lipidelor în ciclul Krebs
activarea beta-oxidării acizilor graşi
x activarea lipolizei cu hiperlipidemie de transport
activarea transformării acizilor graşi în glucoză
1370. Care este efectul simpaticotrop asupra glandelor endocrine?
x stimularea secreţiei glucocorticosteroizilor
stimularea secreţiei mineralocorticosteroizilor
stimularea secreţiei hormonilor tiroidieni

stimularea secreţiei hormonilor sexuaţi
stimularea secreţiei somatotropinei

1371. Care este efectul simpaticotrop asupra sistemului cardiovascular?
x efecte cardiotrope pozitive - creşterea debitului cardiac - hipertensiune arterială
efecte cardiotrope negative - diminuarea debitului cardiac - hipotensiune arterială
efecte cardiotrope pozitive - creşterea debitului cardiac - hipertensiune arterială-creşterea perfuziei musculaturii scheletului în repaus-
ischemia miocardului
efecte cardiotrope negative- diminuarea debitului cardiac - hipotensiune arterială-diminuarea perfuziei musculaturii scheletului -
efecte cardiotrope pozitive - creşterea debitului cardiac - hipertensiune arterială-creşterea perfuziei musculaturii scheletului în repaus -
1372. Care este efectul simpaticotrop asupra tractului digestiv?
stimularea secreţiei glandelor digestive-stimularea tonicităţii musculaturii netede - stimularea motilităţii-stimularea pasajului bolului
alimentar-relaxarea sfincterilor
x inhibiţia secreţiei glandelor digestive-relaxarea musculaturii netede - inhibiţia motilităţii-retardul pasajului bolului alimentar-
spasmul sfincterilor
inhibiţia secreţiei glandelor digestive-relaxarea musculaturii netede - inhibiţia motilităţii-retardul pasajului bolului alimentar-relaxarea

Pagina 269 din 376
sfincterilor
stimularea secreţiei glandelor digestive- relaxarea musculaturii netede - inhibiţia motilităţii-stimularea pasajului bolului alimentar-
relaxarea sfincterilor
sinhibiţia secreţiei glandelor digestive-stimularea tonicităţii musculaturii netede - stimularea motilităţii-stimularea pasajului bolului
alimentar-spasmul sfincterilor
1373. Care este efectul simpaticotrop asupra arborelui bronhial?
spasmul musculaturii netede a bronhiilor, hipoventilaţie obstructivă, hipersecreţia mucusului
spasmul musculaturii netede a bronhiilor, hipoventilaţie obstructivă, hiposecreţie mucozală
relaxarea musculaturii netede a bronhiilor, hipoventilaţie obstructivă, hipersecreţie mucozală
x relaxarea netede a bronhiilor, micşorarea rezistenţei căilor aeroconductorii, inhibiţia secreţiei mucozale
spasmul musculaturii netede a bronhiilor, micşorarea rezistenţei căilor aeroconductorii, inhibiţia secreţiei mucozale
1374. Care sunt efectele simpaticotrope asupra ochiului?
mioza, sferizarea cristalinului, lacrimaţie
x midriaza, aplatisarea cristalinului, presbitism
mioza, aplatisarea cristalinului, inhibiţia secreţiei lacrimale
midriaza, sferizarea cristalinului, inhibiţia lacrimaţiei
X ??? midriaza, aplatisarea cristalinului, inhibiţia lacrimaţiei
1375. Care sunt efectele simpaticotrope asupra vaselor şi derivaţilor pielii?
constricţia vaselor - secreţia glandelor sudoripare - constricţia muşchilor piloerectori
x constricţia vaselor - micşorarea secreţiei glandelor sudoripare - contracţia muşchilor piloerectori
dilatarea vaselor - secreţia glandelr sudoripare - constricţia muşchilor piloerectori
dilatarea vaselor - secreţia glandelor sudoripare - constricţia muşchilor piloerectori
constricţia vaselor - micşorarea secreţiei glandelor sudoripare - relaxarea muşchilor piloerectori
1376. Care este efectul parasimpaticotrop asupra sistemului cardiovascular?
efecte cardiotrope pozitive - creşterea debitului cardiac - hipertensiune arterială
x efecte cardiotrope negative - diminuarea debitului cardiac - hipotensiune arterială

Pagina 270 din 376
efecte cardiotrope pozitive - creşterea debitului cardiac - hipertensiune arterială-creşterea perfuziei musculaturii scheletului în repaus-
efecte cardiotrope negative- diminuarea debitului cardiac - hipotensiune arterială-diminuarea perfuziei musculaturii scheletului -
efecte cardiotrope pozitive - creşterea debitului cardiac - hipertensiune arterială-creşterea perfuziei musculaturii scheletului în repaus -
1377. Care este efectul efectul parasimpaticotrop asupra arborelui bronhial?
x spasmul musculaturii netede a bronhiilor, hipoventilaţie obstructivă, hipersecreţie mucozală
spasmul musculaturii netede a bronhiilor, hipoventilaţie obstructivă, hiposecreţie mucozală
relaxarea musculaturii netede a bronhiilor, hipoventilaţie obstructivă, hipersecreţie mucozală
relaxarea netede a bronhiilor, micşorarea rezistenţei căilor aeroconductorii, inhibiţia secreţiei mucozale
e. spasmul musculaturii netede a bronhiilor, micşorarea rezistenţei căilor aeroconductorii, inhibiţia secreţiei mucozale
1378. Care sunt efectele parasimaticotrope asupra ochiului?
contracţia dilatatorului pupilei, midriaz - relaxarea muşchiului ciliar, aplatisiarea cristalinului - presbitism
contracţia dilatatorului pupilei, midriaz - contracţia muşchiului ciliar, sferizarea cristalinului - acomodare, miopie
relaxarea dilatatorului pupilei - relaxarea muşchiului ciliar, sferizarea cristalinului - acomodare, miopie
x contracţia sfincterului pupilei, mioză - contracţia muşchiului ciliar, sferizarea cristalinului - acomodare, miopie
contracţia dilatatorului pupilei, midriaz - relaxarea muşchiului ciliar, sferizarea cristalinului - acomodare, miopie
1379. Care este cauza dereglării funcţiei adenohipofizei?
dereglarea transportului liberinelor hipotalamice spre adenohipofiză prin circulaţia sistemică
x dereglarea transportului liberinelor hipotalamice spre adenohipofiză prin circulaţia portală hipofizară
dereglarea transportului axonal al liberinelor hipotalamice spre adenohipofiză
dereglarea inervaţiei hipotalamice a adenohipofizei
dereglarea relaţiilor dintre adenohipofiză şi neurohipofiză
1380. Care este cauza hipersecreţiei hormonului antidiuretic?
izoosmolaritatea plasmei sanguine
x hiperosmolaritatea plasmei sanguine
hiposmolaritatea plasmei sanguine

hiponatriemia
hiperkaliemia

Pagina 271 din 376
1381. Care este cauza hipersecreţiei hormonului antidiuretic?
x hipernatriemia
hiponatriemia
hiperkaliemia
1382. Care sunt cauzele hipersecreţiei hormonului antidiuretic?
x hiperosmolaritatea plasmei sanguine
x hipernatriemia
hiperkaliemia
1383. Care este mecanismul hiposecreţiei hormonului antidiuretic la trauma picioruşului hipofizar?
se întrerupe transportul liberinelor hipotalamice spre adenohipofiză prin sistemul port hipofizar
se întrerupe transportul hormonului antidiuretic de la hipotalamus spre adenohipofiză prin sistemul port hipofizar
x întrerupe transportul hormonului antidiuretic de la hipotalamus spre neurohipofiză prin axonii neuronali
se întrerupe transportul hormonului antidiuretic de la hipotalamus spre adenohipofiză prin circulaţia sistemică
se întrerupe stimularea neurogenă a hipofizei de către hipotalamus
1384. Prin ce se manifestă hipersecreţia ADH?
x oliguria
poliuria
izostenuria
polakiuria
dizuria
1385. Prin ce se manifestă hipersecreţia ADH?

Pagina 272 din 376
x oliguria
poliuria
x hiperstenuria
polakiuria
dizuria
1386. Care sunt manifestările hiposecreţiei ADH?
oliguria
x poliuria
x hipostenuria
polakiuria
dizuria
1387. Care este cauza hipersecreţiei de prolactină?
hipersecreţia lactoliberinei hipofizare
hipersecreţia prolactostatinei hipotalamice
întreruperea transportului lactostatinei hipofizare spre adenohipofiză
x întreruperea transportului dopaminei hipotalamice spre adenohipofiză
întreruperea transportului norepinefrinei hipofizare spre adenohipofiză
1388. Care este cauza hipersecreţiei de prolactină?
x adenom hipofizar din celule acidofile
adenom hipofizar din celule bazofile
adenom hipofizar din celule cromofobe
adenom neurohipofizar
adenomul lobului intermediar al hipofizei

Pagina 273 din 376
1389. Care sunt cauzele hipersecreţiei de prolactină?
x adenom hipofizar din celule acidofile
adenom hipofizar din celule bazofile
adenom hipofizar din celule cromofobe
adenom neurohipofizar
x întreruperea transportului dopaminei hipofizare spre adenohipofiză
1390. Prin ce se manifestă hipersecreţia prolactinei la femei?
x amenoree
x sterilitate
hipogalactie
x lactoree
atrofia glandelor mamare
x amenoree
hipogalactie
ginecomastie
hipersexualitate
hirsutism
hipogalactie
x lactoree
hipersexualitate
hirsutism
atrofia glanelor mamare
1393. Prin ce se manifestă hipersecreţia prolactinei la femei ?

x sterilitate

Pagina 274 din 376
hipogalactie
hipersexualitate
hirsutism
atrofia glanelor mamare
1394. Prin ce se manifestă hipersecreţia prolactinei la bărbaţi?
x ginecomastie
hipersexualitate
hirsutism
x oligozoospermie
x diminuarea libidoului
x oligozoospermie
hipersexualitate
hirsutism
obezitate
gigantism
x diminuarea libidoului
hipersexualitate
hirsutism
obezitate
gigantism
x ginecomastie
hipersexualitate
hirsutism

Pagina 275 din 376
obezitate
gigantism
1398. Care este cauza hipersecreţiei hormonului somatotrop?
hipersecreţia somatostatinei
hipersercreţia somatomedinelor
hiposecreţia somatomedinei
x hipersecreţia somatoliberinei
1399. Care este cauza hipersecreţiei hormonului somatotrop?
adenom hipofizar bazofil
x adenom hipofizar acidofil
adenom hipofizar cromofob
adenomul lobului posterior al hipofizei
adenomul lobului intermediar al hipofizei
1400. Care sunt cauzele hipersecreţiei hormonului somatotrop?
adenom hipofizar bazofil
x adenom hipofizar acidofil
adenom hipofizar cromofob
adenomul lobului posterior al hipofizei
x hipersecreţia somatoliberinei
1401. Care este cauza hiposecreţiei hormonului somatotrop?
x hiposecreţia somatoliberinei
hipersercreţia somatomedinelor
hiposecreţia somatomedinei
hipersecreţia somatoliberinei
1402. Care este cauza hiposecreţiei hormonului somatotrop?

Pagina 276 din 376
atrofia celulelor hipofizare bazofile
x atrofia celulelor hipofizare acidofile
atrofia celulelor hipofizare cromofobe
atrofia lobului posterior al hipofizei
atrofia lobului intermediar al hipofizei
1403. Care sunt cauzele hiposecreţiei hormonului somatotrop?
atrofia celulelor hipofizare bazofile
x atrofia celulelor hipofizare acidofile
atrofia celulelor hipofizare cromofobe

atrofia lobului păosterior al hipofizei
x hiposecreţia somatoliberinei
1404. Cum se modifică metabolismul glucidic în hipersecreţia somatotropinei ?
se intensifică glicogenogeneza cu hipoglicemie
x se intensifică glicogenoliza cu hiperglicemie
se intensifică gluconeogeneza
diminuează gluconeogeneza
diminuează glicogenoliza cu hipoglicemie
1405. Cum se modifică metabolismul proteic în hipersecreţia somatotropinei ?

se intensifică proteoliza cu bilanţ negativ de azot
se intensifică transaminarea amioacizilor
x intensifică proteosinteza cu bilanţ pozitiv de azot
creşte conentraţia de amoniac în sânge
creşte cocentraţia de uree în sânge
1406. Cum se modifică biochimia sângelui în hipersecreţia de somatotropină?
hiperglicemie, hiperlipidemie, fără cetonemie
hiperglicemie, hipolipidemie, hipercetonemie
hipoglicemie, hiperlipidemie, fără cetonemie

Pagina 277 din 376
hipoglicemie, hipolipidemie, fără cetonemie
x hiperglicemie, hiperlipidemie, hipercetonemie
1407. Care sunt manifestările somatice în hipersecreţia somatotropinei la copii?
gigantism, acromegalie, splanhnomegalie
x gigantism, splanhnomegalie
acromegalie, splanhnomegalie
gigantism, acromegalie
acromegalie, atrofia organelor interne
1408. Care sunt manifestările somatice în hipersecreţia somatotropinei la adulţi?
gigantism, acromegalie, splanhnomegalie
gigantism, splanhnomegalie
x acromegalie, splanhnomegalie
gigantism, acromegalie
acromegalie, atrofia organelor interne
1409. Care sunt manifestările somatice în hiposecreţia somatotropinei la adulţi?
nanism, hipotrofia organelor interne, osteopenie, atrofia ţesutului conjunctiv
gigantism, hipotrofia organelor interne, osteopenie, atrofia ţesutului conjunctiv
x hipotrofia organelor interne, osteopenie, atrofia ţesutului conjunctiv
acromegalia, hipotrofia organelor interne, osteopenie, atrofia ţesutului conjunctiv
nanism, splanhnomegalia, osteopenie, atrofia ţesutului conjunctiv
1410. Care sunt manifestările somatice în hiposecreţia somatotropinei la copii?
x nanism, hipotrofia organelor interne, osteopenie, atrofia ţesutului conjunctiv
gigantism, hipotrofia organelor interne, osteopenie, atrofia ţesutului conjunctiv
hipotrofia organelor interne, osteopenie, atrofia ţesutului conjunctiv
acromegalia, hipotrofia organelor interne, osteopenie, atrofia ţesutului conjunctiv

Pagina 278 din 376
nanism, splanhnomegalia, osteopenie, atrofia ţesutului conjunctiv
1411. Care este cauza posibilă a hipercorticismului terţiar?
x hipersecreţia corticoliberinei
hiposecreţia corticoliberinei
hiposecreţia corticotropinei
patologia corticosuprarenalelor
1412. Care este cauza posibilă a hipercorticismului secundar?
hipersecreţia corticoliberinei
x hipersecreţia corticotropinei
hiposecreţia corticotropinei
patologia corticosuprarenalelor
1413. Care este cauza posibilă a hipercorticismului primar?
tumoare hormonsecretoare a hipotalamusului
tumoare hormonsecretoare a adenohipofizei
x tumoare hormonsecretoare a a corticosuprarenalelor
x procese autoimune în corticosuprarenale
dereglarea reglării feed-back a corticosuprarenalelor
1414. Care este cauza posibilă a hipocorticismului terţiar?
x hiposecreţia corticoliberinei
atrofia hipofizei
dereglarea inervaţiei corticosuprarenalelor
1415. Care este cauza posibilă a hipocorticismului secundar?

Pagina 279 din 376
x atrofia hipofizei
1416. Care este cauza posibilă a hipcorticismului primar?
atrofia hipofizei
1417. Care este mecanismul hiposecreţiei corticosuprarenalelor la administrarea îndelungată în doze mari a glucocorticosteroizilor?
glucocorticosteroizii exogeni inhibă direct cortexul suprarenalian
x glucocorticosteroizii exogeni inhibă secreţia corticotropinei
glucocorticosteroizii exogeni inhibă secreţia corticoliberinei dar nu influenţiază secreţia corticotropinei
glucocorticosteroizii exogeni inhibă secreţia somatotropinei şi a cortexului suprarenalian
glucocorticosteroizii exogeni desensitizează receptorii pentru steroizii endogeni
1418. Care este mecanismul atrofiei celulelor Leydig la administrarea îndelungată în doze mari a androgenelor?
androgenele exogene inhibă direct multiplicarea celulelor Leydig
x androgenele exogene inhibă secreţia LH
exogene inhibă secreţia FSH
androgenele exogene inhibă inhibă secreţia somatotropinei
androgenele exogene desensitizează receptorii pentru androsteroizii endogeni

Pagina 280 din 376
1419. Care este mecanismul atrofiei celulelor Sertoli la administrarea îndelungată în doze mari a androgenelor?
androgenele exogene inhibă diect multiplicarea celulelor Leydig
androgenele exogene inhibă secreţia LH
x androgenele exogene inhibă secreţia FSH
androgenele exogene inhibă inhibă secreţia somatotropinei
1420. Care este mecanismul hiposecreţiei testosteronului la administrarea îndelungată în doze mari a androgenelor?
androgenele exogene inhibă direct secreţia androgenelor de către celulele Leydig
x androgenele exogene inhibă secreţia LH care ulterior inhibă inhibă secreţia celulelor Leydig
androgenele exogene inhibă secreţia FSH care ulterior inhibă secreţia celulelor Leydig
androgenele exogene inhibă secreţia somatotropinei care ulterior inhibă secreţia celulelor Leydig
1421. Prin ce se manifestă hipersecreţia glucocorticosteroizilor?
x osteoporoză
x pierderea calciului din oase
hipocalciemie
x hipercalciemie
calcificarea exagerată a oaselor
1422. Prin ce se manifestă hiposecreţia glucocorticosteroizilor?
bradicardie
x diminuarea rezistenţei perifarice a circulaţiei sanguine
x diminuarea tonusului arteriolar

Pagina 281 din 376
hiperplazia timusului
x atrofia timusului şi ţesutului limfoid
limfocitoză cu limfocite T
limfocitoză cu limfocite B
x predispoziţia la boli alergice
hipoaciditate gastrică
x ulcerogeneză gastrică
intensificarea multiplicării epiteliocitelor cu hipertrofia mucoasei gastrice
x intensificarea secreţiei gastrinei
x intensificarea secreţiei histaminei
creşterea rezistenţei la bolile infecţioase
x diminuarea rezistenţei la bolile infecţioase
x predispoziţia la bolile alergice
predispoziţia la bolile parazitare
limfocitoză
hipoglicemie
x hiperglicemie
toleranţa crescută la glucoză
x toleranţa scăzută la glucoză
x hipersecreţia insulinei
hipoglicemie

Pagina 282 din 376
x hiperlipidemie
hiperproteinemie
x toleranţa scăzută pentru glucide
x hipersecreţia insulinei
1428. Care sunt efectele metabolice ale glucocorticosteroizilor?

creşte proteosinteza
scade lipogeneza
se intensifică glicogenogeneza
x intensifică gluconeogeneza
se intensifică lipoliza
1429. Care sunt manifestările hipersecreţiei glucocorticosteroizilor?
limfocitoză cu limfocite T
limfocitoză cu limfocite B
x limfocitopenie
x eozinopenie
hiperplazia timusului
x hiposecreţia gonadoliberinei
x hiposexualitate
hipersecreţia LH
hipersecreţia FSH
hipersexualitate
obezitate generală

Pagina 283 din 376
x obezitatea trunchiului corpului
caşexie
x hipotrofie musculară
faţa „hipocratică"
1432. Care sunt manifestările hiposecreţiei glucocorticosteroizilor?

criză hipertensivă
x colaps arterial
tahicardie cu hipertensiune arterială
creşterea rezistenţei periferice a circulaţiei sanguine
creşterea tonusului arteriolar
1433. Care sunt manifestările hiposecreţiei glucocorticosteroizilor?
x insuficienţă cardiacă
bradicardie
creşterea rezistenţei periferice a circulaţiei sanguine
creşterea tonusului arteriolar
1434. Care sunt manifestările hiposecreţiei primare a glucocorticosteroizilor?
hiposecreţia de ACTH
x hipersecreţia de ACTH
hiposecreţia de corticoliberine
x hiperpigmentaţia pielii
insufiicienţa melaninei
1435. Care este cauza hiperaldosteronismului primar? DE AICI
x tumoarea hormonsecretoare din stratul glomerular al suprarenalelor
tumoarea hormonsecretoare din stratul fasciculat al suprarenalelor
tumoarea hormonsecretoare din stratul reticulat al suprarenalelor

Pagina 284 din 376
tumoare hormonsecretoare în adenohipohiză
tumoare hormonsecretoare în hippotalamus

1436. Care sunt cauzele hiperaldosteronismului secundar?
tahicardia
hipersecreţia hormonului atrial natriuretic
x hipovolemie
hipervolemie
infuzii lichidiene abundente intravenoase
1437. Care este cauza hiperaldosteronismului secundar?
x hipertensiune arterială esenţială
hipervolemie
tahicardia
infuzii lichidiene abundente intravenoase
ischemia ficatului
hiperemia rinichilor
x ischemia rinichilor
hiperemia ficatului
ischemia cerebrală
1439. Care sunt cauzele hiperaldosteronismului secundar?
angiotensinogena I
x hipersecreţia reninei
x formarea excesivă a angiotesinei II
hipersecreţia enzimei de conversie a angiotensinei

Pagina 285 din 376
tumoare secretoare de angiotesinogenă I
tumoare secretoare de angiotesinogenă II
tumoare secretoare de enzimă de conversie a angiotensinei
tumoare secretoare de hormon atrial natriuretic
x tumoare secretoare de renină
insuficienţa angiotesinogenei I
insuficienţa angiotesinogenei II
insuficienţa enzimei de conversie a angiotensinei
insuficienţa hormonului atrial natriuretic
x hipersecreţia de ACTH
hipersecreţia corticoliberinei
hiposecreţia de ACTH
hiposecreţie de glucocorticosteroizi
1443. Prin ce se manifestă hiperaldosteronismul?
hiponatriemie
x hipernatriemie
hiperkaliemie
hipercalciemie
hipocalciemie
deshidratare intravasculară
deshidratare interstiţială

Pagina 286 din 376
x hipokaliemie
hipercalciemie
hipocalciemie
deshidratare intravasculară
deshidratare interstiţială
x hiperhidratare interstiţială
hiperkaliemie
hipocalciemie
x creşterea rezistenţei periferice vasculare
hipotonusul arteriolar
desensibilizarea miocitelor vasculare faţă de catecolamine
dilatarea vaselor periferice
micşorarea rezistenţei periferice vasculare
x hipokaliemie
x creşterea rezistenţei periferice vasculare
x hipernatriemie

Pagina 287 din 376
1449. Prin ce se manifestă hipoaldosteronismul?
x hiponatriemie
hipernatriemie
hipokaliemie
hipercalciemie
hipocalciemie
1450. Prin ce se manifestă hipoaldosteronismul ?

hipernatriemie
x hiperkaliemie
hipokaliemie
hipercalciemie
hipocalciemie
eliminarea excesivă a potasiului cu urina
x eliminarea excesivă a natriului cu urina
oligurie
hipernatriemie
hipokaliemie
creşterea rezistenţei periferice vasculare
hipertonusul arteriolar
hipersensibilizarea miocitelor vasculare faţă de catecolamine
spasmul vaselor periferice

Pagina 288 din 376
x astenie musculară
c. creşterea excitabilităţii nervoase

hiperreflexie
spasmul muşchilor scheletici
x hiponatriemie
x hiperkaliemie
x eliminarea excesivă a natriului cu urina
x astenie musculară

Pagina 289 din 376
1458. Care este importanţa biologică a glucocorticosteroizilor în reacţia stres?
diminuează rezistenţa organismului la acţiunea factorilor stresanţi
x creşte rezistenţa organismului la acţiunea factorilor stresanţi
x stimulează procesele catabolice
inhibă procesele catabolice
x creşte presiunea arterială
scade presiunea artterială
x creşte debitul cardiac
x creşte perfuzia creierului
scade perfuzia muşchilor scheletici
x creşte sinteza de CA cu efecte cardiotrope pozitive
scade sinteza de CA cu efecte cardiotrope negative
x inhibă recaptarea CA în sinapsele adrenergice cu efecte cardiotrope pozitive
x inhibă activitatea MAO şi amplifică efectele adrenergice
stimulează activitatea MAO şi diminuează efectele adrenergice
x creşte sinteza de CA cu efecte cardiotrope pozitive
scade sinteza de CA cu efecte cardiotrope negative
x inhibă recaptarea CA în sinapsele adrenergice cu efecte cardiotrope pozitive
x inhibă activitatea COMT şi amplifică efectele adrenergice

Pagina 290 din 376
stimulează activitatea MAO şi diminuează efectele adrenergice
1462. Care sunt efectele metabolice ale glucocorticoizilor?
hipoglicemia
x hiperglicemia
x gluconeogeneza
hipoproteinemia
hipoaminoacidemia
glicogenogeneza
proteosinteza
hiperproteinemia
x bilanţ negativ de azot
x Glicogenoliza
glicogenogeneza
proteosinteza
x hiperglicemia

glicogenogeneza
proteosinteza
hiperproteinemia
x proteoliza
glicogenogeneza
proteosinteza

Pagina 291 din 376
hiperproteinemia
x inhibiţia proteosintezei
1467. Care sunt organotrope metabolice ale glucocorticoizilor?
atrofia miocardului
atrofia ţesutului adipos
atrofia ţesutului nervos
atrofia pielii
x atrofia ţesutului conjunctiv
1468. Care sunt efectele organotrope ale glucocorticoizilor?
atrofia miocardului
atrofia pielii
x atrofia timusului
1469. Care sunt efectele organotrope ale glucocorticoizilor?
atrofia miocardului
x atrofia muşchilor scheletici
atrofia pielii
1470. Care este importanţa biologică a glucocorticosteroizilor în ontogeneza antenatală a plămânilor?
stimulează dezvoltarea arborelui bronhial
stimulează proliferarea alveolocitelor I şi sinteza de surfactant
x stimulează proliferarea alveolocitelor II şi sinteza de surfactant
stimulează proliferarea macrofagilor alveolari

Pagina 292 din 376
stimulează dezvoltarea imunităţii locale
1471. Care este importanţa biologică a glucocorticosteroizilor în ontogeneza antenatală a tiroidei?
stimulează sinteza hormonilor tiroidieni
stimulează captarea iodului de către tiroida fătului
stimulează captarea hormonilor tiroidieni maternali
x contribuie la sinteza enzimelor tiroidiene hormonogenetice
stimulează proliferarea tiroidei fetale
1472. Care este importanţa biologică a glucocorticosteroizilor în ontogeneza antenatală a tractului digestiv?
stimulează proliferarea mucoasei intestinale
x stimulează sinteza enzimelor digestive
stimulează dezvoltarea imunităţii locale

stimulează dezvoltarea sitemului nervos autonom
stimulează formarea barierei intestinale
1473. Care este importanţa biologică a glucocorticosteroizilor în ontogeneza antenatală a ochiului?
x stimulează sinteza rodopsinei
stimulează dezvoltarea rezelei nervoase a retinei
stimulează dezvoltarea mediilor optice
stimulează formarea barierei hemato-oftalmice
stimulează dezvoltarea terminaţiunilor neuromusculare oculare
1474. Care este rolul hormonilor glucocorticosteroizi în reacţia inflamatoare?
inhibă în mod direct genele citokinelor proinflamatoare
x inhibă NF-kB şi indirect genele citokinelor proinflamatoare
activează în mod direct genele citokinelor antiinflamatoare
activează NF-kB şi indirect genele citokinelor proinflamatoare
inhibă receptorii nucleari pentru NF-kB
1475. Care este rolul hormonilor glucocorticosteroizi în reacţia inflamatoare?

stimulează reacţia inflamatoare provocând inflamaţie hiperergică
inhibă reacţia inflamatoare provocând inflamaţie hipoergică

Pagina 293 din 376
x modulează reacţia inflamatoare menţinând inflamaţie normoergică
intensifică răspunsul imun şi diminuează reacţia inflamatoare
inhibă răspunsul imun dar intensifică reacţia inflamatoare
1476. Cum influenţează hormonii glucocorticosteroizi asupra reacţiilor vasculare în reacţia inflamatoare?
activează NO-sintaza, cresc concentraţia de NO şi dilată arteriolele
inhibă NO-sintaza, scad concentraţia de NO şi dilată arteriolele
x inhibă NO-sintaza, scad concentraţia de NO şi spasmează arteriolele
diminuează reactivitatea endoteliului la NO şi spasmează arteriolele
cresc reactivitatea endoteliului la NO şi spasmează arteriolele
1477. Cum influenţează hormonii glucocorticosteroizi asupra procesului de exsudare în reacţia inflamatoare?
cresc presiunea hidrostatică în capilare şi contribuie la exudare
scad presiunea oncotică în capilare şi contribuie la exudare
cresc permeabilitatea capilarelor în capilare şi contribuie la exsudare
scad permeabilitatea capilarelor în capilare şi contribuie la exsudare
x scad permeabilitatea capilarelor şi dimimnuează exsudarea
1478. Cum influenţează hormonii glucocorticosteroizi asupra procesului de emigrare a leucocietelor în reacţia inflamatoare?
cresc concentraţia de leucocite în sânge şi contribuie la emigrare
x scad concentraţia de leucocite în sânge şi inhibă emigrarea
cresc concentraţie de selectine şi integrine şi contribuie la emigrare
scad concentraţie de selectine şi integrine şi contribuie la emigrare
x scad concentraţie de selectine şi integrine şi reţin emigrarea
1479. Care este patogenia hipertiroidismului terţiar?
tumoarea tiroidei producentă de hormoni tiroidieni
tumoare a hipofizei producentă de hormon tireotrop
x hiperproducţia de tiroliberină
consumul excesiv de iod

Pagina 294 din 376
deficienţa de iod alimentar
1480. Care este patogenia hipertiroidismului secundar?
tumoarea tiroidei producentă de hormoni tiroidieni
x tumoare a hipofizei producentă de hormon tireotrop
hiperproducţia de tiroliberină
1481. Care este patogenia hipertiroidismului primar?
x tumoarea tiroidei producentă de hormoni tiroidieni
tumoare a hipofizei producentă de hormon tireotrop
hiperproducţia de tiroliberină
1482. Cum se modifică concentraţia de hormoni în sânge în hipertiroidismul terţiar?
tiroliberina crescută, tirotropina crescută, hormonii tiroidieni scăzuţi
tiroliberina crescută, tirotropina scăzută, hormonii tiroidieni crescuţi
tiroliberina scăzută, tirotropina crescută, hormonii tiroidieni crescuţi
tiroliberina scăzută, tirotropina scăzută, hormonii tiroidieni crescuţi
x tiroliberina crescută, tirotropina crescută, hormonii tiroidieni crescuţi
1483. Cum se modifică concentraţia de hormoni în sânge în hipertiroidismul secundar?
x tiroliberina scăzută, tirotropina crescută, hormonii tiroidieni crescuţi
tiroliberina crescută, tirotropina crescută, hormonii tiroidieni crescuţi
1484. Cum se modifică concentraţia de hormoni în sânge în hipertiroidismul primar?

Pagina 295 din 376

tiroliberina scăzută, tirotropina crescută, hormonii tiroidieni crescuţi
x tiroliberina scăzută, tirotropina scăzută, hormonii tiroidieni crescuţi
tiroliberina crescută, tirotropina crescută, hormonii tiroidieni crescuţi
1485. Care sunt cauzele hipotiroidismului terţiar?
afecţiuni hipofizare
inflamaţia glandei tiroide
x afecţiuni hipotalamice
carenţa de iod în raţia alimentară
extirparea tiroidei
1486. Care sunt cauzele hipotiroidismului secundar?
x afecţiuni hipofizare
afecţiuni ale glandei tiroide
afecţiuni hipotalamice
carenţa de iod în raţia alimentară
extirparea tiroidei
1487. Care sunt cauzele hipotiroidismulu primar?
afecţiuni hipofizare
afecţiuni hipotalamice
insuficienţa tirotropinei
insuficienţa tiroliberinei
x procese patologice în glanda tiroidă
1488. Cum se modifică concentraţia de hormoni în sânge în hipotiroidismul secundar?
tiroliberina scăzută, tirotropina scăzută, hormonii tiroidieni scăzuţi

Pagina 296 din 376
tiroliberina scăzută, tirotropina crescută, hormonii tiroidieni scăzuţi
x tiroliberina crescută, tirotropina scăzută, hormonii tiroidieni scăzuţi
1489. Cum se modifică concentraţia de hormoni în sânge în hipotiroidismul primar?
tiroliberina scăzută, tirotropina scăzută, hormonii tiroidieni scăzuţi
tiroliberina scăzută, tirotropina crescută, hormonii tiroidieni scăzuţi
x tiroliberina crescută, tirotropina crescută, hormonii tiroidieni scăzuţi
tiroliberina crescută, tirotropina scăzută, hormonii tiroidieni scăzuţi
1490. Cum se modifică metabolismul energetic în hipotiroidism?
x scăderea metabolismului bazal
creşte consumul de oxigen
x scăderea temperaturii corpului
creşte metabolismul bazal
1491. Cum se modifică termoreglarea în hipotiroidism?
Termogeneza creşte; termoliza creşte; temparatura corpului constantă
Termogeneza creşte;termoliza scade; temparatura corpului creşte,
x Termogeneza scade; termoliza creşte; temperatura corpului scade

Termogeneza scade; termoliza scade; temparatura corpului creşte
Termogeneza, termoliza şi temparatura corpului nu se modifică
1492. Cum se modifică metabolismul lipidic în hipotiroidism?
x hipercolesterolemie cu fracţiile VLDL, LDL şi predispoziţia la ateromatoză
hipercolesterolemie cu HDL fără ateromatoză
hipercolesterolemie cu fracţiile VLDL, LDL şi HDL

Pagina 297 din 376
hipercolesterolemie cu intensificarea catabolismului colesterolului
x hipercolesterolemie cu diminuarea metabolismului colesterolului
1493. Care sunt efectele cardiace în hipotiroidism ?

tahicardie cu hipertensiune arterială
x bradicardie cu hipotensiune arterială
tahicardie cu fibrilaţie atrială
tahicardie cu bloc atrioventricular
bradicardie cu fibrilaţie atrială
1494. Care sunt efectele cardiace în hipertiroidism ?

x tahicardie cu hipertensiune arterială
bradicardie cu hipotensiune arterială
x tahicardie cu fibrilaţie atrială
tahicardie cu bloc atrioventricular
bradicardie cu fibrilaţie atrială
1495. Cum se modifică diureza în diabetul zaharat tip I?
poliurie cu izostenurie
poliurie cu hipostenurie
x poliurie cu hiperstenurie
oligurie cu hiperstenurie
oligurie cu hipostenurie
1496. Care este patogenia poliuriei în diabetul zaharat tip I?
reabsorbţia incompletă a potasiului din urina primară
reabsorbţia incomppletă a ureei din urina primară
reabsorbţia incompletă a corpilor cetonici din urina primară
x reabsorbţia incompletă a glucozei din urina primară
reabsorbţia incompletă a proteinelor din urina primară
1497. Care este cauza hiperstenuriei în diabetul zaharat tip I?

Prezenţa în urină a coprpilor cetonici

Pagina 298 din 376
x prezenţa glucozei în urină
concentraţia mare în urină a ureei
prezenţa în urină a proteinelor
prezenţa în urină a acidului uric
1498. Care este cauza polidipsiei în diabetul zaharat tip I?

Hipovolemia cu hiponatriemie
Hipovolemia cu hiperkaliemie
Hipovolemia cu hipokaliemie
Hipovolemia cu hipercetonemie
x Hipovolemia cu hipernatriemie
1499. Care este cauza creşterii poftei de mâncare în diabetul zaharat tip I?
hipoglicemie
hiperglicemie
hiperlipidemie
creşterea concentraţiei glucagonului
x micşorarea concentraţiei leptinei
1500. Cum se modifică masa corporală în diabetul zaharat tip I?
creşte pe seama hipertrofiei musculare
creşte prin mărirea masei ţesutului adipos
creşte prin reţinerea apei în organism cu edeme
scade prin deshidratarea organismului
x scade prin micşorarea masei ţesutului adipos
1501. Cum se modifică metabolismul în diabetul zaharat tip I?
Diminuează catabolismul prin insuficienţa insulinei
x Diminuează anabolismul prin insuficienţa insulinei
Diminuează catabolismul prin surplusul de glucocorticosteroizi
Se intensifică anabolismul prin surplusul glucagonului

Pagina 299 din 376
Se intensifică anabolismul prin surplusul catecolaminelor
x Se intensifică catabolismul prin surplusul de glucocorticosteroizi
x Se intensifică catabolismul prin surplusul de catecolamine
x Se intensifică catabolismul prin surplusul de glucagon
1505. Cum se modifică masa muşchilor scheletici în diabetul zaharat tip I?
creşte pe seama hipertrofiei musculare
creşte prin mărirea masei ţesutului adipos din muşchi
creşte prin reţinerea apei în muşchi
scade prin deshidratarea muşchilor

Pagina 300 din 376
x scade prin atrofia muşchilor
1506. Ce celule sunt dotate cu receptori Glut insulindependente?

x miocitul striat
neuronul
epiteliocitul renal
enterocitul
hepatocitul
x adipocitul
neuronul
epiteliocitul renal
enterocitul
hepatocitul
x leucocitele
neuronul
epiteliocitul renal
enterocitul
hepatocitul
1509. Ce condiţii asigură utilizarea glucozei de către neuron în lipsa insulinei?

x glucokinaza insulinindependentă
x receptorii Glut insulinindependenţi
fosforilaza insulinindependentă
fosfataza insulinindependentă
glicogensintaza insulinindependentă
1510. În ce celule hexokinaza este insulindependentă?
leucocitele
neuronul
epiteliocitul renal

Pagina 301 din 376
enterocitul
x hepatocitul
1511. Care este patogenia hiperglicemiei în diabetul zaharat tip I?
x mobilizarea intensă a glucozei din glicogenul ficatului
mobilizarea intensă a glucozei din glicogenul muşchilor striaţi
gluconeogeneza din acizii graşi
xgluconeogeneza din aminoacizi
ingerarea excesivă a glucidelor cu alimentele
x Glicogenoliza în hepatocite provocată de glucagon
gluconeogeneza din acizii graşi provocată de glucocorticosteroizi
Inhibiţia proteosintezei din glucoză în lipsa insulinei
Incapacitatea rinichilor de a elimina surplusul de glucoză în lipsa insulinei
x Glicogenoliza în hepatocite provocată de catecolamine
inhibiţia proteosintezei din glucoză în lipsa insulinei
incapacitatea rinichilor de a elimina surplusul de glucoză în lipsa insulinei
x Gluconeogeneza din aminoacizi provocată de glucocorticosteroizi

Pagina 302 din 376
x Inibiţia glicogenogenezei în lipsa insulinei
x Inhibiţia lipogenezei din acizi graşi în lipsa insulinei
x imposibiltatea utilizării glucozei în muşchii striaţi în lipsa insulinei

inhibiţia proteosintezei din glucoză în lipsa insulinei
1518. Care este cauza atrofiei musculare în diabetul zaharat tip I?
neasimilarea glucozei în lipsa insulinei
neasimilarea acizilor graşi în lipsa insulinei
mioliza prin acţiunea excesului de glucagon
x lipsa efectelor anabolice a insulinei
hipodinamia pacienţilor
1519. Care este cauza atrofiei musculare în diabetul zaharat tip I?
neasimilarea glucozei în lipsa insulinei

Pagina 303 din 376
neasimilarea acizilor graşi în lipsa insulinei
mioliza provocată de glucagon
x mioliza provocată de glucocorticosteroizi
hipodinamia pacienţilor
1520. Care este cauza disfuncţiei erectile la bărbaţi în diabetul zaharat tip I?
atrofia corpilor cavernoşi în lipsa insulinei
diminuarea influenţelor simpatice asupra arteriolelor corpilor cavernoşi
amplificarea influenţelor parasimpatice asupra vaselor corpilor cavernoşi
x ateroscleroza arterelor pudende
x hipoandrogenia provocată de corticosteroizi
1521. Care este cauza insuficienţei coronariene în diabetul zaharat tip I?
neasimilarea glucozei de către miocardiocit în lipsa insulinei
neasimilareai acizilor graşi de către miocardiocit în lipsa insulinei
x ateroscleroza arterelor coronariene
amplificarea influenţelor beta-adrenergice asupra vaselor coronariene
amplificarea influenţelor parasimpatice asupra miocardului
1522. Care este cauza dereglărilor vizuale în diabetul zaharat tip I?
neasimilarea glucozei de către celulele retinei în lipsa insulinei
neasimilarea acizilor graşi de către celulele retinei în lipsa insulinei
ateroscleroza arterelor retinei
x microangiopatia microvaselor retinei
opacificarea corpului vitros
1523. Care este cauza predispoziţiei pacienţilor cu diabet zaharat tip I la infecţii piogene?

Pagina 304 din 376
insuficienţa complementului
insuficienţa activităţii fagocitare a neutrofilelor
x diminuarea activităţii microbicide a fagociţilor
1524. Care este cauza diminuării activităţii microbicide a fagociţilor la pacienţii cu diabet zaharat tip I ?
glucagonul inhibă producţia de radicali liberi în citoplasma fagocitului
x lipsa insulinei inhibă producţia de radicali liberi în citoplasma fagocitului
glucagonul inhibă activitatea enzimelor lizozomale a fagocitului
lipsa insulinei inactivează enzimele lizozomale a fagocitului
glucocorticosteroizii induc apoptoza leucocitelor neutrofile
1525. Care este cauza regenerării lente a plăgilor la pacienţii cu diabet zaharat tip I?
glucocorticosteroizii inhibă proteosinteza
glucagonul inhibă proteosinteza
x în lipsa insulinei se inhibă proteosinteza
carenţa de aminoacizi
1526. Cum se modifică lipidograma la pacienţii cu diabet zaharat tip I?
x creşte concentraţia de VLDL
x creşte concentraţia LDL
scade concentraţia chilomicronilor pe nemâncate
scade concentraţia de VLDL
x creşte concentraţia de acizi graşi liberi
1527. Cum se modifică echilibrul acido-bazic la pacienţii cu diabet zaharat tip I?
x acidoză metabolică
acidoză gazoasă
acidoză excretorie
acidoză exogenă

Pagina 305 din 376
lactoacidoză
1528. Acumularea căror acizi provoacă acidoza la pacienţii cu diabet zaharat tip I?
acidul lactic
acidul piruvic
x acidul acetoacetic
x acidul beta-hidroxibutiric
acidul acetic
1529. Cum se modifică metabolismul proteic în diabetul zaharat tip I?
predomină anabolismul proteic asupra catabolismului
x predomină catabolismul proteic asupra anabolismului
echilibru pozitiv de azot
se intensifică sinteza nucleoproteidelor
se intensifică sinteza apoproteinelor
1530. Care este patogenia echilibrului negativ de azot în diabetul zaharat tip I?
x deficitul de insulină
surplusul de glucagon
surplusul de catecolamine
x surplusul de glucocorticosteroizi
deficitul de glucagon
1531. Care este mecanismul glucozuriei la pacienţii cu diabet zaharat tip I?
în lipsa insulinei se inhibă reabsorbţia glucozei din urina primară
surplusul de glucagon inhibă reabsorbţia glucozei din urina primară
microangiopatia renală dereglează reabsorbţia glucozei din urina primară
x concentraţia mare de glucoză în urina primară depăşeşte capacităţile de reabsorbţie a epiteliului renal
hiperglicemia conduce la filtraţia excesivă a glucozei în urina primară
1532. La ce nivel de glicemie survine glucozuria la pacienţii cu diabet zaharat tip I?
în lipsa insulinei la orice concentraţie de glucoză în sânge
în surplusul de glucagon la orice concentraţie de glucoză în sânge

Pagina 306 din 376
x la concentraţia de peste 10 mMol/L
la concenztraţi de peste 6 mMol/L
la concentraţie de peste 20 mMol/L
1533. Care sunt parametrii normovolemiei normocitemice?
volumul total de sânge 7% din masa corporală; numărul de eritrocite 7.1012/L; hematocritul 56%
volumul total de sânge 5% din masa corporală; numărul de eritrocite 3.1012/L; hematocritul 32%;
volumul total de sânge 7% din masa corporală; numărul de eritrocite 3.1012/L;

hematocritul 32%
x volumul total de sânge 7% din masa corporală; numărul de eritrocite 5.1012/L; hematocritul 42%
1534. În ce stări se constată hipovolemia simplă?
x peste 30 - 40 minute după hemoragia acută acută
peste 72 ore după hemoragia acută
în şocul combustitional
în hipertermie
în hipotermie
1535. Care sunt parametrii hipovolemiei oligocitemice?


hematocritul 56%
x volumul total de sânge 5% din masa corporală; numărul de eritrocite 3.1012/L;

hematocritul 32%;

hematocritul 32%

hematocritul 56%

Pagina 307 din 376
1536. În ce stări se constată hipovolemia oligocitemică?
în primele minute după hemoragia acută

x peste 24 ore după hemoragia acută
în eritremie
în hipertermie
în hipotermie
1537. Care sunt parametrii hipovolemiei policitemice?

hematocritul 42%

hematocritul 56%

hematocritul 56%;

hematocritul 32%

hematocritul 56%
1538. În ce stări se constată hipovolemia policitemică?
x în deshidratarea hiperosmolară
x în combustii
în eritremie
în anemii
x în deshidratarea izoosmolară
1539. Care sunt parametrii hipervolemiei oligocitemice?

hematocritul 42%

hematocritul 56%

hematocritul 32%;

hematocritul 32%

hematocritul 32%

Pagina 308 din 376
1540. În ce stări se constată hipervolemia oligocitemică?
x în infuzii masive de soluții izotonice
în transfuzii excesive de sânge
în transfuzii de masă eritrocitară
în polidipsia diabetului zaharat
în polidipsia diabetului insipid
1541. Care sunt parametrii hipervolemiei policitemice?

hematocritul 42%

hematocritul 56%

hematocritul 32%;

hematocritul 32%

hematocritul 56%
1542. În ce stări se constată hipervolemia policitemică?
x în eritremie
în insuficienta renală
în transfuzii excesive de sânge
în polidipsia în diabetul zaharat
în polidipsia în diabetul insipid
1543. Care sunt semnele dereglării diferenţieirii celulare în seria eritroblastică?
creşterea numărului de proeritroblaşti, eritroblaşti, normoblaşti şi reticulocite în

măduva roşie
creşterea numărului de normoblaşti şi reticulocite în sângele periferic
creşterea numărului de eritroblaşti, normoblaşti şi reticulocite în sângele periferic
x creşterea numărului de proeritroblaşti, eritroblaşti concomitent cu scăderea

numărului de normoblaşti şi reticulocite în măduva roşie
x creşterea numărului de eritroblaşti concomitent cu scăderea numărului de

Pagina 309 din 376
normoblaşti şi reticulocite în sângele periferic
1544. Care sunt modificările mielogramei în hiperproliferarea măduvei roşii?
x creşterea numărului de eritroblaşti
x creşterea numărului de normoblaşti
x creşterea numărului de reticulociţi
substituirea cu ţesut adipos
x expansia măduvei roşii
1545. Care sunt modificările hemogramei la hiperproliferarea măduvei roşii?
creşterea numărului de eritroblaşti
x creşterea numărului de normoblaşti
x creşterea numărului de reticulociţi
x eritrocitoză cu hemoconcentraţie
eritrocitoză cu hemodiluţie
1546. Care sunt semnele hipocromiei eritrocitelor?
x conţinutul de hemoglobină într-un eritrocit sub 29 pg
conţinutul de hemoglobină într-un eritrocit 40 pg
x indicile cromatic mai mic de 0,8
x forma anulară a hematiilor
x concentraţia medie a hemoglobinei în eritrocit mai mică de 33%
1547. Care este unul din semnele hipocromiei eritrocitelor?
x conţinutul de hemoglobină într-un eritrocit sub 29 pg
indicile cromatic 0,9-1,1
forma eliptoidă anulară a hematiilor
concentraţia medie a hemoglobinei în eritrocit 33%

Pagina 310 din 376
x indicile cromatic mai mic de 0,8
forma eliptoidă a hematiilor
x forma anulară a hematiilor
1550. Care sunt semnele hipocromiei eritrocitelor?
x conţinutul de hemoglobină într-un eritrocit mai mică de 29 pg
forma eliptoidă a hematiilor
x concentraţia medie a hemoglobinei în eritrocit sub 33%
1551. Care sunt semnele hipercromiei eritrocitelor?
x conţinutul de hemoglobină într-un eritrocit peste 30 pg
conţinutul de hemoglobină într-un eritrocit egal cu 29 pg
x indicile cromatic 1,3
indicile cromatic egal cu 1
concentraţia medie a hemoglobinei în eritrocit mai mare de 33%
1552. Care sunt semnele macrocitozei eritrocitelor?
x diametrul mediu al eritrocitelor mai mare de 8 µ
x volumul mediu al eritrocitelor mai mare de 90 fl

Pagina 311 din 376
x grosimea medie a eritrocitelor mai mare de 4 µ
forma elipsoidă a eritrocitelor
1553. Care este unul din semnele macrocitozei eritrocitelor?
x diametrul mediu al eritrocitelor mai mare de 8 µ
volumul mediu al eritrocitelor 90 fl
grosimea medie a eritrocitelor 4 µ
diametrul mediu al eritrocitelor 8 µ
x volumul mediu al eritrocitelor mai mare de 90 fl
grosimea medie a eritrocitelor 4 µ
diametrul mediu al eritrocitelor 8 µ
volumul mediu al eritrocitelor 90 fl
x grosimea medie a eritrocitelor mai mare de 4 µ
1556. Care sunt semnele eritrocitozei primare (eritremiei)?
x granulocitoză
x numărul de eritrocite mai mare de 5.1012/L
x numărul de reticulocite mai mare de 2,5%

x trombocitoză
numărul de reticulocite sub 0,5%
1557. Care sunt semnele eritrocitozei primare (eritremiei)?

Pagina 312 din 376
x granulocitoză
numărul de eritrocite mai mare de 5.1012/L
x numărul de reticulocite mai mare de 2,5%
x trombocitoză
numărul de reticulocite sub 0,5%
1558. În ce stare se constată eritrocitoza primară?

în anemii
în voma incoercibilă
în boli renale
în hipoxii
x în eritremie
1559. Care sunt semnele eritrocitozei secundare absolute?
x conţinutul de hemoglobină mai mare de 160 g/L
x numărul de reticulocite mai mare de 2%
volumul total de sânge sub 7% din masa corporală
x hematocritul mai mare de 45%
1560. În ce stări se constată eritrocitoza secundară absolută?
x la locuitorii din regiunile muntene
la gravide cu vomă incoercibilă

la bolnavii deshidrataţi
x la bolnavii cu boli respiratorii cronice
x în hipoxie cronică
1561. În ce stare se constată eritrocitoza secundară absolută?
x la locuitorii din regiunile muntene

la bolnavii cu boli respiratorii acute
în hipoxie acută

Pagina 313 din 376
la locuitorii din regiunile Mediteranene
x la bolnavii cu boli respiratorii cronice
în hipoxie acută

la locuitorii din regiunile Mediteranene
la bolnavii cu boli respiratorii acute
x în hipoxie cronică
1564. Care sunt semnele eritrocitozei relative?
x conţinutul de hemoglobină mai mare de 160 g/L
numărul de reticulocite mai mare de 2%
hiperproliferarea seriei eritrocitare din măduva roşie
x volumul total de sânge sub 7% din masa corporală
1565. În ce stări se constată eritrocitoza relativă?

x în boala arşilor
x în voma incoercibilă
x în deshidratatrea organismului
în hipoxie cronică
în eritremii
1566. În ce stare se constată eritrocitoza secundară relativă?
x în boala arşilor
în anemia feriprivă
în anemia megaloblastică
în eritremii
anemia feriprivă
x în voma incoercibilă
în eritremii
în anemia feriprivă

Pagina 314 din 376
x în deshidratatrea organismului
în eritremii
1569. Ce proces se dereglează în anemia hipo- aplastică?
diferenţierea tuturor celulelor măduvei osoase, preponderent a seriei eritroblastice
x proliferarea tuturor celulelor măduvei osoase preponderent a seriei eritroblastice.
sinteza hemoglobinei
eritrodiereza
maturaţia eritrocitelor
1570. Cum se modifică hemograma în anemia hipo- aplastică?
Leucocitoză neutrofilă
Drepanocitoză
Megalocitoză
Trombocitoză.
x Pancitopenia
1571. Ce reprezintă pancitopenia?
micşorarea numărului total de eritrocite în singele periferic
micşorarea numărului de agranulocite în singele periferic
creşterea numărului de trombocite în singele periferic

x micşorarea numărului de eritrocite, granulocite şi trombocite în singele periferic
creşterea tuturor elementelor figurate în singele periferic
1572. Ce procese se dereglează în anemia hemolitică?
proliferarea seriei eritroblastice
diferenţierea seriei eritroblastice
x eritrodiereza
maturaţia eritrocitelor
1573. Care este unul din semnele hemolizei intracelulare?
prezenţa hemoglobinei libere în plasma sanguină
scăderea cantităţii de haptoglobină în plasma sanguină
hemoglobinurie
x hiperbilirubinemie cu bilirubina liberă (indirectă)
hiperbilirubinemie cu dilirubina conjugată (directă)
1574. Care sunt semnele hemolizei intracelulare?

prezenţa hemoglobinei libere în plasma sanguină
scăderea cantităţii de haptoglobină în plasma sanguină

Pagina 315 din 376
x splenomegalie

1575. Care sunt semnele hemolizei intravasculare severe?
x prezenţa hemoglobinei libere în plasma sanguină
x scăderea cantităţii de haptoglobină în plasma sanguină
x hemoglobinurie
creşterea cantităţii de haptoglobină în plasma sanguină
x hemoglobinurie
concentraţie normală de bilirubina în sânge
creşterea cantităţii de haptoglobină în plasma sanguină
x scăderea cantităţii de haptoglobină în plasma sanguină
x hemoglobinurie
1578. Ce procese se dereglează în anemia feriprivă?
proliferarea seriei eritroblastice
x sinteza hemoglobinei
eritrodiereza
x maturaţia eritrocitelor
1579. Cum se modifică hemograma în anemia feriprivă?

Pagina 316 din 376
Megalocitoză
x Hipocromia eritrocitelor
x Microcitoză
x Anulocitoză.
Drepanocitoză
1580. În care anemii se constată microcitoza?
x Anemia fierodeficitară
x Anemia hemolitică ereditară (boala Minkowski - Chauffar .
Anemia posthemoragică acută.
x Anemia posthemoragică cronică.
Anemia hipo- aplastică
1581. În care anemie se constată microcitoza?
x Anemia fierodeficitară.
Anemia hemolitică dobândită
Anemia B12 deficitară

Anemia B12 deficitară

x Anemia hemolitică ereditară (boala Minkowski - Chauffar .

Anemia B12 deficitară.
x Anemia posthemoragică cronică.
1584. Ce procese se dereglează în anemia B12 - deficitară?

Pagina 317 din 376
x proliferarea seriei eritroblastice
x eritrodiereza
diabaza eritrocitelor
1585. Cum se modifică hemograma în anemia B12-deficitară?
x Hipercromia eritrocitelor
x Megalocitoză
x Trombocitopenie
x eritrocite cu inele Cabot şi corpusculi Jolli
Neutrofilie cu deviere nucleară spre stânga.
1586. În care anemii se constată eritropoieza de tip megaloblastic?
-Talasemie.
x Anemia prin carenta de acid folic
x Anemia prin carenta de vitamina B12 .
Anemia hipo-aplastică
Anemia fierodeficitară.
1587. Care sunt semnele leucocitozei absolute?
x numărul de leucocite în sânge mai mare de 10.109/L
x creşterea numărului de leucocite tinere în sânge

numărul de leucocite în sânge normal
prezenţa în sânge a leucocitelor nediferenţiate
creşterea procentului unei forme de leucocite concomitent cu scăderea procentului altei forme de leucocite în leucogramă
1588. Care sunt semnele leucocitozei relative?
numărul de leucocite în sânge mai mare de 9.109/L
creşterea numărului de leucocite tinere în sânge

numărul de leucocite în sânge normal
rezenţa în sânge a leucocitelor nediferenţiate
x creşterea procentului unei forme concomitent cu scăderea procentului altei forme de leucocite în leucogramă
1589. Care leucocitoze pot fi considerate fiziologice?

Pagina 318 din 376
x miogenă
inflamatorie
infectioasă
x dlimentară
x la nou-născuti
1590. Ce leucocitoză este fiziologică?
x la efort fizic
în inflamaţie
în boli infeţioase
în inaniţia curativă
la persoanele sănătoase în vârstă
în repaus fizic
în inflamaţie
x postprandial
la persoanele sănătoase în vârstă
în repaus fizic
în inflamaţie
în inaniţia curativă
x la nou-născuti
1593. Care este cauza neutrofiliei?
insuficienţa suprarenaliană
boli alergice
x infecţie cocică
parazitoze
infecţie specifică cronică
1594. În ce boli se constată leucocitoza neutrofilă?

Pagina 319 din 376
x Furunculoză
tuberculoză
x otite purulente
boli virale
x infarct al miocardului
1595. Ce reprezintă devierea nucleară "spre stânga"?
creşterea numărului de agranulocite în singele periferic
creşterea numărului de granulocite în singele periferic

x creşterea numărului de neutrofile imature în singele periferic
creşterea numărului de neutrofile mature în singele periferic
creşterea numărului de neutrofile hipersegmentate în singele periferic
1596. În ce stare se constată leucocitoza neutrofilă hiperregenarativă?

boala actinică
aplaziа măduvei osoase
intoxicatii cu benzol
x septicemie
suprarăcirea organismului
1597. În ce stări se atestă leucocitoza eozinofilă?
infecţie cocică
x boli alergice
x boli parazitare
x leucoza mieloidă cronică
x colagenoze
1598. În ce stare se atestă leucocitoza eozinofilă?
infecţie cocică
x boli alergice
boli infecţioase cronice
leucoza mieloidă acută
boli ereditare

Pagina 320 din 376
infecţie cocică

boli ereditare
x boli parazitaree
infecţie cocică
boli ereditare
x leucoza mieloidă cronică
infecţie cocică

boli ereditare
x colagenoze
1602. În ce boli se întâlneşte limfocitoza?
insuficienţa suprarenaliană
boli alergice
infecţie cocică
parazitoze
x infecţie specifică cronică
1603. În ce boli se întâlneşte limfocitoza?
x tuberculoză
septicemie
astmul bronşic

Pagina 321 din 376
x leucoza limfoidă cronică
infarct miocardic
1604. În ce stări se atestă monocitoza?
x în perioada convalescenţei infectiilor acute
x inflamaţii granulomatoase
x mononucleoza infectioasă
astmul bronsic
x tuberculoză
1605. Ce reprezintă agranulocitoza?
creşterea numărului de limfocite şi monocite în singele periferic
x diminuarea severă sau lipsa leucocitelor granulate în singele periferic

creşterea numărului de leucocite agranulate în singele periferic
creşterea numărului de neutrofile hipersegmentate în singele perifericc

diminuarea severă a numărului de reticulocite în singele periferic
1606. În ce stări se atestă agranulocitoza?
x anemia aplastică
x tratamentul cu citostatice
boli parazitare
boli alergice
septicemie
1607. Ce procese se dereglează în leucoza eritroblastică?
x proliferarea seriei eritroblastice
x diferenţierea seriei eritroblastice
eritrodiereza
x maturaţia eritrocitelor
1608. Care sunt semnele hematologice ale leucozei mieloide leucemice?
x Numărul de leucocite mai mare de 50x109 /L asociat cu un număr mare de celule blaste în sângele periferic.

Pagina 322 din 376
Numărul de leucocite mai mic de 50 x109 /L asociat cu un număr mare de celule blaste în sângele perigeric.
Numărul de leucocite mai mic de 6 x109 /L asociat cu prezenţa de celule blaste în sângele periferic.
Nunărul e leucocite mai mic de 6 x109 /L asociat cu prezenţa de celule blaste în măduva roşie a oaselor.
x invadarea sângelui cu celule nediferenţiate din seria leucocitară

1609. Care sunt semnele hematologice de bază ale leucozei mieloide leucocitopenice?
Numărul de leucocite mai mare de 50 x109 /L asociat cu un număr considerabil de celule blaste în sângele periferic.
Numărul de leucocite mai mic de 50 x109 /L asociat cu un număr mare de celule blaste în sângele perigeric.
x Numărul de leucocite mai mic de 5 x109 /L asociat cu prezenţa de celule blaste în sângele periferic.
Nunărul de leucocite mai mic de 6 x109 /L asociat cu prezenţa de celule blaste în măduva roşie a oaselor.
lipsa celulelor blaste în singele periferic
1610. În ce patologie survine suprasolicitarea inimii cu rezistenţă?
Insuficienţa mitrală
Insuficienţa valvelor aortice
x Hipertensiunea arterială
Insuficienţa tricuspidiană
Anemii
1611. În ce patologii survine siprasolicitarea inimii cu volum?
x Insuficienţa mitrală
Hipersecreţia adrenalinei
x Insuficienţa valvelor aortice
x Hipervolemia
Anemii
1612. În ce maladii survine insuficienţa cardiacă dismetabolică ?
Insuficienţa tricuspidiană
Boala hipertensivă
x Infarctul miocardic
x Miocardita
Stenoza aortică
1613. Care sunt cauzele posibile ale insuficienţei cardiace dreapta?

x Hipertensiunea în mica circulaţie

Pagina 323 din 376
x Insuficienţa tricuspidiană
Coarctaţia aortică
x Emfizemul pulmonar
1614. Care este cauza posibilă a insuficienţei cardiace dreapta?
x Hipertensiunea în mica circulaţie

Hipertensiunea în circlaţia mare
edemul pulmonar
1615. Care este cauza posibilă a insuficienţei cardiace dreapta?

Hipertensiunea în circulaţia mare
x Insuficienţa tricuspidiană
Edemul pulmonar
1616. Care sunt cauzele posibile a insuficienţei cardiace dreapta?
x Hipertensiunea în circulaţia mică

hipovolemia
x Emfizemul pulmonar
1617. Care sunt cauzele posibile ale insuficienţei cardiace stânga?
x Coarctaţia aortică
Emfizemul pulmonar
x Boala hipertensivă
Pneumoscleroza
1618. Care este cauza posibilă a insuficienţei cardiace stânga?
Hipertensiunea în circulaţia mică
Emfizemul pulmonar
Hipovolemia
Pneumoscleroza
Insuficienţa tricuspidală
x Coarctaţia aortică
Emfizemul pulmonar
Boala hipotensivă
Pneumoscleroza

Pagina 324 din 376
Insuficienţa tricuspidală
Hipertensiunea pulmonară
Emfizemul pulmonar
x Boala hipertensivă
Pneumoscleroza
1621. Care sunt manifestările caracteristice pentru insuficienţa cardiacă stânga?

x Reducerea volumului sistolic
x Tahicardia
x Staza venoasă în mica circulaţie
x Dispnee
Hepatomegalie
1622. Care sunt manifestările caracteristice pentru insuficienţa cardiacă dreapta ?
x Hepatomegalia
x Staza venoasă în circulaţia mare
Edem pulmonar
Staza venoasă în mica circulaţie
x Ascita
1623. Care sunt mecanismele compensatorii cardiace imediate în afecţiunile cordului?
Bradicardia
x Tahicardia
Retenţia hidrosalină
Hipertrofia miocardului
Intensificarea eritropoiezei
1624. Care este mecanismul compensator cardiac tardive în afecţiunile cordului?
Bradicardia
Tahicardia
Retenţia hidrosalină
x Hipertrofia miocardului
1625. Care sunt mecanismele compensatorii extracardiace imediate în afecţiuni cardiace?

Pagina 325 din 376
x Redistribuirea debitului cardiac cu centralizarea circulaţiei
Creşterea tonusului sistemului nervos parasimpatic
x Hiperventilaţia pulmonară
1626. Care sunt mecanismele compensatorii extracardiace tardive în afecţiuni cardiace?
Redistribuirea debitului cardiac cu centralizarea circulaţiei

Creşterea tonusului sistemului nervos parasimpatic
Hiperventilaţia pulmonară
x Intensificarea eritropoiezei
1627. Cum se realizează hiperfuncţia predominant homeometrică a miocardului?

Prin micşorarea amplitudinei contracţiei miocardului
Prin mecanismul Frank-Starling
Prin creşterea amplitudinei contracţiei miocardului
x Prin creşterea încordării miocardului
Prin tahicardie
1628. Cum se realizaeză hiperfuncţia predominant heterometrică a miocardului ?
Prin micşorarea amplitudinei contracţiei miocardului
x Prin mecanismul Frank-Starling
x Prin creşterea amplitudinei contracţiei miocardului
Prin creşterea încordării miocardului
Prin tahicardie
1629. Pentru care vicii cardiace este caracteristică hiperfuncţia homeometrică?
x Stenoza orificiului aortei

x Stenoza orificiului trunchiului pulmonar
Insuficienţa valvulelor aortice
Insuficienţa valvulelor mitrale
Insuficienţa valvulelor tricuspidale
1630. Pentru care viciu cardiac este caracteristică hiperfuncţia homeometrică?

x Stenoza orificiului aortei

Pagina 326 din 376
Stenoza orificiului atrioventricular stâng
1631. Pentru care viciu cardiac este caracteristică hiperfuncţia homeometrică?
x Stenoza orificiului trunchiului pulmonar
1632. Pentru care vicii cardiace este caracteristică hiperfuncţia heterometrică ?
Stenoza mitrală
Stenoza orificiului aortic
x nsuficienţa valvulelor mitrale
Stenoza orificiului arterei pulmonare
1633. Pentru care viciu cardiac este caracteristică hiperfuncţia heterometrică ?
Stenoza mitrală
x Insuficienţa valvulelor mitrale
Stenoza orificiului atrioventricular drept
1634. Pentru care viciu cardiac este caracteristică hiperfuncţia heterometrică ?
Stenoza mitrală


1635. Cum se modifică structura miocardului la hipertrofie?
Creşte numărul de miofibrile
Creşte numărul de miofibrile cu micşorarea volumului lor

Pagina 327 din 376
Creşterea abundentă a ţesutului conjunctiv
Creşte volumul miofibrilelor cu micşorarea numărului lor
x Creşte volumul miofibrilelor dar numărul lor rămâne constant
1636. Care sunt mecanismele epuizării funcţionale şi cardiosclerozei a miocardului hipertrofiat?
x Tulburarea asigurării cu energie a cardiomiocitelor
x Hipoxia relativă a miocardului
x Creşte IFS miocardioctelor rămase intacte
Creşte presiunea în cavitatea pericardului
Scade presiunea de perfuzie în coronare
1637. Care este cauza hipoxiei relative în miocardul hipertrofiat?

Spasmul vaselor coronariene
Formarea in vase a plăcuţelor ateromatoase
Dereglarea utilizării oxigenului
Dereglarea energogenezei
x Insuficienţa relativă a vasculaturii miocardului
1638. Cum se modifică volumul sistolic şi volumul de sânge circulant în insuficienţa cardiacă?
x Volumul sistolic se micşorează, iar volumul de sânge circulant creşte
Ambii indici se măresc
Volumul sistolic creşte, iar volumul de sânge circulant scade
Ambii indici se micşorează
ambii indici nu se modifică
1639. Care sunt cauzele hipervolemiei în insuficienţa cardiacă cronică?

Staza venoasă
x Mobilizarea sângelui depozitat
x Retenţia hidrosalină
Sporirea filtraţiei glomerulare
x Intensificarea eritropoezei

Pagina 328 din 376
1640. Care sunt consecinţele stazei venoase în insuficenţa circulatorie?
x Hipoxia
x Formarea edemelor
Mărirea vitezei de circulaţie a sângelui
Scăderea proceselor de disociere a oxihemoglobinei
Cetoacidoza
1641. În ce regiuni anatomice apare staza venoasă în caz de insuficienţă ventriculară stângă?
În regiunea facială
În membrele inferioare
În ficat
În creier
x În plămâni
1642. Care sunt consecinţele stazei venoase în ficat?
x hepatomegalia
x moartea hepatocitelor şi substituirea cu ţesut conjunctiv
Suprasolicitarea ventriculului stâng

Suprasolicitarea ventriculului drept
x Hipertensiunea portală
1643. Care sunt cauzele hipertensiunii portale în ciroza hepatică?
insuficienţa colateralelor cava-cavale

Compresia vaselor circuitului mare
insuficienţa colateralelor porto-cavale
x Reducerea numărului de capilare funcţionale intrahepatice
Creşterea permiabilităţii vaselor mezenteriale
1644. Care sunt consecinţele hipertensiunii portale?

x Formarea anastomozelor porto-cavale
x Ascita
x Dilatarea varicoasă a venelor esofagiene inferioare
x Hemoragia din venele vericoase ale esofagului
Formarea anastomozelor cava-cavale

Pagina 329 din 376
1645. Care este consecinţa hipertensiunii portale?
x Formarea anastomozelor porto-cavale
Ischemia organelor abdominale
Dilatarea varicoasă a venelor picioarelor
Hemoragia din venele hemoroidale

x Ascita

Ischemia organeor abdominale
x Dilatarea varicoasă a venelor esofagiene inferioare

ischemia organeor abdominale

x Hemoragia din venele vericoase ale esofagului
1649. În ce patologii se dezvoltă staza venoasă în ficat?
Boala hipertensivă
Hipotonie arterială
Hipovolemie
x Insuficienţa ventriculară dreapta

Insuficienţa ventriculară stânga
1650. În ce caz se formează anastomoze porto-cavale?

Pagina 330 din 376
x În caz de hipertensiune portală
şoc hipovolemic
hipervolemie
hipotonie arterială cronică
1651. Care sunt factorii patogenetici ale edemelor cardiace?

x hipoperfuzia rinichilor şi hiperseceţia reninei
x staza venoasă
x insuficienţa hepatică şi hipoalbuminemia
hipotensiunea arterială
hipoxia
1652. Care sunt factorii patogenetici ale edemelor cardiace?
x Staza venoasă
x hiperaldosteronismul secundar
x hipervolemia
hipoxia
1653. Care este unul din factorii patogenetici ale edemelor cardiace?
x hipoperfuzia rinichilor şi hiperseceţia reninei
hipoxia
x Staza venoasă
hipoxia

Pagina 331 din 376
x hiperaldosteronismul secundar
hipoxia
x insuficienţa hepatică şi hipoalbuminemia
hipoxia
x hipervolemia
hipoxia
1658. Care este rolul hipoperfuziei rinichiului în patogenia edemelor?
edemul parenchimului rinichiului
x activarea aparatului juxta-glomerular
ischemia parenchimului rinichiului
inflamaţia parenchimului rinichiului
hipertensiunea în vasele nefronului
1659. Care este patogenia hiperaldosteronismului secundar în insuficenţa circulatorie?
hipersecreţia primară a aldosteronului

Pagina 332 din 376
x hiperreninemia
x degradarea insuficienţa a aldosteronului de către ficat
Micşorarea excreţiei renale a aldosteronului
secreţa aldosteronului de către ficat
1660. Cum se modifică metabolismul în miocard în faza iniţială a hipertrofiei ?
Diminuarea proceselor oxidative
Diminuarea proceselor glicolitice
x Utilizarea intensă de ATP
x Creşterea utilizării oxigenului
x Intensificarea sintezei proteice
1661. Cum se modifică presiunea arterială şi venoasă în insuficienţa cardiacă?
Presiunea arterială şi venoasă creşte
x Presiunea arterială scade, iar cea venoasă creşte
Presiunea arterială şi venoasă nu se schimbă
Presiunea arterială şi venoasă scade
Presiunea arterială creşte iar cea venoasă scade
1662. Cum se modifică volumul sistolic şi volumul endsistolic în insuficienţa cardiacă?
Volumul sistolic se măreşte, iar volumul endsistolic se micşoreză

Ambii indici se micşorează
Volumul sistolic se micşorează, volumul endsistolic rămânând neschimbat

Ambii indici se măresc
x Volumul sistolic se micşorează, iar volumul endsistolic creşte
1663. Prin ce se manifestă dereglarea conductibilităţii intracardiace?

x bloc atrioventricular
bradicardie sinuzală
tahicardie sinuzală
extrasistolie
fibrilaţie ventriculară
1664. Pentru ce afecţiuni este caracteristică bradicardia sinuzală?
Edemul pulmonar

Pagina 333 din 376
Tireotoxicoză
x Icterul mecanic
Emfizemul pulmonar
x Meningite
1665. Pentru ce extrasistolie este caracteristică pauza compensatorie completă?
Extrasistolie sinuzală
Extrasistolie atrială
Extrasistolie atrioventriculară din partea superioară
x Extrasistolie ventriculară
Extrasistolie atrioventriculară din partea medie
1666. Prin ce se manifestă dereglarea excitabilităţii inimii?
Bradicardie
Bloc transversal complet
Bloc longitudinal
Tahicardie
x Extrasistolie
1667. Prin ce se manifestă tulburarea automatismului cardiac?
Bloc atrio-ventricular
x Bradicardie sinizală
x Tahicardie sinuzală
Extrasistolie
Fibrilaţie atrială
1668. Care sunt cauzele bradicardiei sinuzale?

Excitarea centrului vaso-constrictor
Activarea sistemului nervos simpatic
x Excitarea centrului nervului vag
Excitarea fasciculului Hisse

Pagina 334 din 376
x Hipertensiunea intracraniană
1669. Care este patogenia hipertensiunii arteriale în unele afecţiuni renale?
Creşte secreţia de adrenalină
x Creşte secreţia reninei
Creşte secreţia vasopresinei
Creşte secreţia eritripoietinei
Creşte secreţia hormonului nariuretic
1670. Hiperfuncţia cărui compartiment al inimii are loc în boala hipertensivă?
Ventriculului drept
Atriului stâng
Atriului drept
x Ventriculului stâng
Atriului şi ventriculului drept
1671. În ce boli endocrine survine hipertensiunea arterială secundară?

x Boala Cushing
x Hiperaldosteronismul primar
Boala Addison
Mixedemul
x Feocromocitomul
RESPIRATIA
1672. Ce reprezintă hiperpneea?
creşterea frecvenţei respiraţiei
x creşterea amplitudinei şi frecvenţei respiraţiei

mărirea frecvenţei şi profunzimii respiraţiei
scăderea frecvenţei respiraţiei
scăderea amplitudinei respiraţiei

Pagina 335 din 376
x sporirea minut-volumului respiraţiei
1673. Ce reprezintă polipneea?
x respiraţia frecventă şi superficială

inspir şi expir scurtat şi frecvent
creşterea amplitudinei respiraţiei
sporirea minut-volumului respiraţiei

1674. Ce reprezintă bradipneea?
creşterea amplitudinei respiraţiei
x scăderea frecvenţei respiraţiei

inspir şi expir prelungit şi lent
1675. Ce reprezintă hiperventilaţia?
x sporirea minut-volumului respiraţiei

respiraţie cu minut-volum mărit
scăderea minut-volumului respiraţiei

1676. Ce reprezintă hipoventilaţia?

x micşorarea minut-volumului respiraţiei

respiraţie cu minut-volum micşorat
1677. Ce modificări ale compoziţiei aerului alveolar se constată în hiperventilaţie?

presiunea parţială a oxigenului sub 100 mm Hg
P a O2 < 100 mm Hg
x presiunea parţială a oxigenului peste 100 mm Hg

P a O2 > 100 mm Hg
x presiunea parţială a dioxidului de carbon sub 40 mm Hg

Pagina 336 din 376
P a CO2 < 40 mm Hg
presiunea parţială a azotului sub 600 mm Hg

P a N2 < 400 mm Hg
presiunea parţială a azotului peste 600 mm Hg

P a N2 > 400 mm Hg
1678. Ce modificări ale compoziţiei aerului alveolar se constată în hipoventilaţie?
x presiunea parţială a oxigenului sub 100 mm Hg

P a O2 < 100 mm Hg
presiunea parţială a oxigenului peste 100 mm Hg

P a O2 > 100 mm Hg
presiunea parţială a dioxidului de carbon sub 40 mm Hg

P a CO2 < 40 mm Hg

P a N2 < 400 mm Hg
x presiunea parţială a CO2 peste 40 mm Hg

P a CO2 > 40 mm Hg
1679. Ce modificări ale compoziţiei gazoase a sângelui arterial se constată în hiperventilaţie?
presiunea oxigenului sub 100 mm Hg

P a O2 < 100 mm Hg
x presiunea oxigenului peste 100 mm Hg

P a O2 > 100 mm Hg
x presiunea dioxidului de carbon sub 40 mm Hg

P a CO2 < 40 mm Hg
presiunea oxigenului peste 40 mm Hg

P a O2 > 40 mm Hg
presiunea azotului peste 600 mm Hg

P a N2 > 400 mm Hg
1680. Ce modificări ale compoziţiei gazoase a sângelui arterial se constată în hipoventilaţie?
x presiunea parţială a oxigenului sub 100 mm Hg

P a O2 < 100 mm Hg
presiunea parţială a oxigenului peste 100 mm Hg

P a O2 > 100 mm Hg
presiunea parţială a dioxidului de carbon sub 40 mm Hg

P a CO2 < 40 mm Hg
x presiunea parţială a CO2 peste 40 mm Hg

P a CO2 > 40 mm Hg

Pagina 337 din 376
P a N2 < 400 mm Hg
1681. Ce modificări ale echilibrului acido-bazic se constată în hiperventilaţie?
acidoză respiratorie
pH = 7.28 – acidoz ă respiratorie
x alcaloză respiratorie
pH = 7.62 - alcaloză respiratorie
pH = 7.28 – acidoz ă metabolică
echilibru nemodificat
pH = 7,4
1682. Ce modificări ale echilibrului acido-bazic se constată în hipoventilaţie?

a. x acidoză respiratorie
pH = 7.28 – acidoză respiratorie
pH = 7.62 - alcaloză respiratorie
echilibru nemodificat
pH = 7,4
1683. Ce modificări ale parametrilor ventilatorii ai plămânilor se constată în hiperventilaţie?
creşte capacitatea vitală a plămânilor

capacitatea vitală a plămânilor creşte
x creşte minut-volumul respiraţiei

minut-volumul respiraţiei se măreşte
creşte rata procentuală a spaţiului mort anatomic din minut-volumul respiraţiei

rata procentuală a spaţiului mort anatomic din minut-volumul respiraţiei creşte
x scade rata procentuală a spaţiului mort anatomic din minut-volumul respiraţiei

rata procentuală a spaţiului mort anatomic din minut-volumul respiraţiei se micşorează
scade minut-volumul respiraţiei

minut-volumul respiraţiei scade
1684. Ce modificări ale parametrilor ventilatorii ai plămânilor se constată în hipoventilaţie?
creşte capacitatea vitală a plămânilor

capacitatea vitală a plămânilor creşte
x scade minut-volumul respiraţiei

minut-volumul respiraţiei se micşorează
creşte rata procentuală a spaţiului mort anatomic din minut-volumul respiraţiei

rata procentuală a spaţiului mort anatomic din minut-volumul respiraţiei creşte
x creşte rata procentuală a spaţiului mort anatomic din minut-volumul respiraţiei

rata procentuală a spaţiului mort anatomic se măreşte
creşte minut-volumul respiraţiei

minut-volumul respiraţiei creşte

Pagina 338 din 376
1685. Cum se modifică presiunea intratoracică şi returul venos spre cord în respiraţia profundă şi accelerată?
presiunea intratoracică creşte
x presiunea intratoracică scade

se micşorează presiunea intratoracică
returul venos nu se modifică
returul venos este dificil
x returul venos este facilitat

se măreşte returul venos
1686. Cum se modifică presiunea intratoracică şi returul venos spre cord în respiraţia superficială?
x presiunea intratoracică creşte

se măreşte presiunea intratoracică
presiunea intratoracică scade
returul venos nu se modifică
x returul venos este dificil

se micşorează returul venos
returul venos este facilitat
1687. Ce este caracteristic pentru dispnee?
x modificarea frecvenţei respiraţiei

frecvenţei respiraţiei se schimbă
x modificarea amplitudinei respiraţiei
profunzimea respiraţiei se schimbă
x modificarea ritmului respiraţiei
ritmului respiraţiei se schimbă
modificarea compoziţiei gazoase a sângelui
schimbarea compoziţiei gazoase a sângelui
x senzaţie subiectivă de insuficienţă a aerului
pacientul simte lipsă de aer
1688. Ce numim dispnee inspiratorie?
x prelungirea duratei inspirului

mărirea timpului inspirului
preliungirea duratei expirului
x creşterea efortului inspirator cu expir pasiv

respiraţie forţată cu inspir dificil şi expir pasiv
creşterea efortului inspirator cu expir forţat
prelungirea concomitentă a inspirului şi expirului
1689. Ce numim dispnee expiratorie?
prelungirea duratei inspirului

Pagina 339 din 376
x preliungirea duratei expirului
mărirea timpului expirului
creşterea efortului inspirator cu expir pasiv
x expir forţat
respiraţie forţată cu expir dificil şi activ
prelungirea concomitentă a inspirului şi expirului
1690. Ce parametri fizici ai aerului alveolar încetineşte difuzia gazelor prin bariera alveolo-capilară?
creşterea presiunii parţiale a oxigenului
P a O2 > 100 mm Hg
x scăderea presiunii parţiale a oxigenului

P a O2 < 100 mm Hg
x creşterea presiunii parţiale a dioxidului de carbon

P a CO2 > 40 mm Hg
scăderea presiunii parţialşe a dioxidului de carbon

P a CO2 < 40 mm Hg
creşterea presiunii parţiale a azotului

P a N2 > 400 mm Hg
1691. Ce procese diminuează difuzia gazelor prin bariera alveolo-capilară?
x pneumoscleroza
fibroza pulmonară
x edemul pulmonar interstiţial
congestie pulmonară cu edem interstiţial
ateroscleroza arterelor circuitului mic
hipoperfuzia plămânilor
1692. Ce procese diminuează difuzia gazelor prin bariera alveolo-capilară?
x edem alveolar
congestia pulmonară cu edem alveolar
x atelectazie
colabarea alveoleor
1693. Ce proces diminuează difuzia gazelor prin bariera alveolo-capilară?
x pneumoscleroza
fibroza pulmonară

Pagina 340 din 376
obstrucţia căilor aeroconductorii
x edemul alveolar
congestia pulmonară cu edem alveolar
obstrucţia căilor aeroconductori
x edemul pulmonar interstiţial

congestia pulmonară cu edem interstiţial

x atelectazia
colabarea alveoleor
1697. Ce factori scad capacitatea oxigenică a sângelui?
x înlocuirea hemoglobinei adulte cu cea fetală

hemoglobin fetală

Pagina 341 din 376
x transformarea hemoglobinei în methemoglobină
formarea methemoglobinei
scăderea concentraţiei fierului seric în sânge
scăderea concentraţiei feritinei în sânge
scăderea concentraţiei transferinei în sânge
1698. Ce factori scad capacitatea oxigenică a sângelui?
x conţinutul redus de hemoglobină în sânge

micşorarea hemoglobinei
x asocierea monoxidului de carbon la hemoglobină
formarea caboxihemoglobinei
1699. Ce factor scade capacitatea oxigenică a sângelui?

x înlocuirea hemoglobinei adulte cu cea fetală
prezenţa hemoglobinei fetale
scăderea conentraţiei haptoglobinei în sânge
x conţinutul redus de hemoglobină în sânge

micşorarea hemoglobinei
x transformarea hemoglobinei în methemoglobină

formarea methemoglobinei

Pagina 342 din 376
x asocierea monoxidului de carbon la hemoglobină
formarea carboxihemoglobinei
1703. Ce compuşi ai hemoglobinei scad capacitatea oxigenică a sângelui?
oxihemoglobina
hemoglobina deoxigenată
carbohemoglobina
x carboxihemoglobina
x methemoglobina
1704. Ce parametri fizico-chimici împiedică asocierea oxigenului la hemoglobină în circuitul mic?
x acidoza
pH sângelui < 6,36
alcaloza
pH sângelui > 6,42
hipocapnia
P a CO2 < 40 mm Hg
x hipercapnia
P a CO2 > 40 mm Hg
temperatura joasă
1705. Ce parametri fizico-chimici împiedică disocierea oxihemoglobinei în circuitul mare?
acidoza
pH sângelui < 6,36
x alcaloza
pH sângelui > 6,42
x hipocapnia
P a CO2 < 40 mm Hg
hipercapnia
P a CO2 > 40 mm Hg
x temperatura joasă
1706. Ce procese determină restricţia pulmonară extraparenchimală ?

x afecţiunile pleurei
lezinile pleurei

Pagina 343 din 376
x afecţiunile cutiei toracice
trauma cutiei toracice
dereglările din circuitul pulmonar
x dereglările aparatului neuro-muscular

afecţiunile aparatului neuro-muscular
modificările complianţei plămânilor
1707. Ce numim obstrucţie pulmonară ?
dereglarea afluxului de sânge spre plămâni
marirea presiunii sanguine în circuitul pulmonar
x mărirea rezistenţei căilor aeroconductoare cu dereglarea ventilaţiei pulmonare

dereglarea ventilaţiei pulmonare datorită măririi rezistenţei în căile aeroconductoare
micşorarea presiunii sanguine în circuitul pulmonar
micşorarea rezistenţei căilor aeroconductoare
1708. Ce factori pot provocă obstrucţia căilor aeroconductorii superioare ?

prezenţa trombilor în artera pulmonară
x tumefierea mucoasei bronhiilor

edemul etiteliului bronşic
x prezenţa corpilor străini în trahee şi bronhii
nimerirea corpilor străini în căile respiratorii superioare
x stenoza laringelui
spasmul laringelui
x tumori mediastinale
neoplasme mediastinale
1709. Ce factori pot provoca obstrucţia căilor aeroconductorii inferioare ?

x hipersecreţia de mucus bronhial
bronhoreea
x tumefierea mucoasei bronhiolelor terminale
edemul mucoasei bronhiolelor terminale
prezenţa corpilor străini în trahee şi bronhii
stenoza laringelui
tumori mediastinale
1710. În ce cazuri se întâlneste respiraţia profundă şi accelerată?

x efort fizic
astm bronşic
x acidoză nerespiratorie
acidoza metabolică
x stres psiho-emoţional
isterie
x hipoxie circulatorie
hopoxie cardiovasculară
1711. În ce cazuri se întâlneste respiraţia frecventă superficială?
hipercapnie

Pagina 344 din 376
x atelectazie pulmonară
colabarea alveoleor (atelectază)
x edem pulmonar
edem alveolar
x pneumonie
inflamaţia plămânilor
acidoză nerespiratorie
1712. În ce cazuri se întâlneşte respiraţia rară şi profundă?
efort fizic
x stenoza căilor aeroconductorii superioare

îngustarea căilor aeroconductorii superioare
pneumonie
edem pulmonar
hipoxie de orice origine
1713. În ce caz se întâlneşte dispneea expiratorie?

pneumonie
hipertenzie pulmonară
x astm bronşic
emfizem şi astm bronşic
stenoza căilor aeroconductorii superioare
atelectazie pulonară
1714. Ce substanţe biologic active posedă efect bronhoconstrictor?

x histamina
x serotonina
bradikinina
PGF2-alfa
x acetilcolina
1715. Ce substanţe biologic active posedă efect bronhodilatator?
PGE1
x PGE2
serotonina
prostaciclinele
x PGF2-alfa
1716. Ce factori provoacă distresul respirator acut la maturi?

x diverse tipuri de şoc
şoc de orice etiologie
x sindromul coagulării diseminate intravasculare

Pagina 345 din 376
sindromul CID
hipertensiune arterială sistemică
Hipertensiune pulmonară
Spasmul bronhioleleor
1717. Ce factor provoacă distresul respirator acut la maturi?

x pneumonii totale
pneumonii persistente totale
Hipertensiune portală
Spasmul bronhiolelor

x diverse tipuri de şoc
şoc de orice etiologie
Spasmul bronhioleleor

x transfuzii masive de sânge
hemottransfuzii masive
b. hipertensiune arterială sistemică

x sindromul coagulării diseminate intravasculare
sindromul CID
1721. Care este patogenia sindromului distres respirator acut la maturi?

x dereglarea troficii endoteliului vaselor pulmonare;
hipotrofia vaselor pulmonare
x creşterea permeabilităţii membranei alveolo - capilare;
hiperpermeabilitatea alveolo - capilară
creşterea elasticităţii parenchimului pulmonar;

Pagina 346 din 376
x extravazarea lichidului în alveole;
edem alveolar
x formarea de membrane hialinice.
hialinoza pulmonară
1722. Ce reprezintă edemul pulmonar ?
x acumulare de lichid în interstiţiul pulmonar
transvazarea lichidului în interstiţiul pulmonar
acumulare de lichid în cavitatea pleurală
x acumulare de lichid în alveole

transvazarea lichidului în alveole
acumulare de lichid în mediastin
acumulare de lichid în caile aeroconductorii
1723. Ce factori provoacă edemul pulmonar?

x mărirea presiunii hidrostatice a sângelui în capilarele circulaţiei mici
??? hipertenzie pulmonară
x mărirea permeabilităţii peretelui vascular
hiperpermeabilitatea peretelui vascular
Hipoperfuzia pulmonară
Astmul bronşic
Stenoza laringelui
1724. Ce factori provoacă edemul pulmonar?

x blocul drenajului limfatic pulmonar
dereglarea circuitului limfatic în plamâni
x creşterea presiunii oncotice în interstiţiul pulmonar
hiperonchie în interstiţiul pulmonar
Astmul bronşic
Stenoza laringelui
1725. Ce factor provoacă edemul pulmonar?

x mărirea presiunii hidrostatice a sângelui în capilarele circulaţiei mici
??? hipertenzie pulmonară
Şuntul vascular dreapta-stânga
Astmul bronşic
Stenoza laringelui

x blocul drenajului limfatic pulmonar
dereglarea circuitului limfatic în plamâni
Astmul bronşic
Stenoza laringelui

Pagina 347 din 376
x mărirea permeabilităţii peretelui vascular
hiperpermeabilitatea peretelui vascular
Astmul bronşic
Stenoza laringelui

x creşterea presiunii oncotice în interstiţiu pulmonar
hiperonchie în interstiţiul pulmonar
Astmul bronşic
Stenoza laringelui
1729. Ce numim emfizem pulmonar ?

micşorarea lumenului căilor aeroconductorii inferioare
x dilatarea excesivă persistentă a spaţiilor aeriene distal de bronhiolele

distensia spaţiilor aeriene alveolare
dilatarea excesivă a arteriolelor pulmonare
colabarea parenchimului pulmonar
dilatare excesivă persistentă a bronhiilor de calibru II

1730. Care este veriga patogenetică principală a emfizemului pulmonar?
dizechilibrul dintre proteinaze şi antiproteinaze cu predominarea antiproteinazelor
dereglarea raportului dintre proteinaze şi antiproteinaze cu predominarea antiproteinazelor
x dizechilibrul dintre proteinaze şi antiproteinaze cu predominarea proteinazelor
dereglarea raportului dintre proteinaze şi antiproteinaze cu predominarea proteinazelor
x dizechilibrul dintre tripsină şi alfa 1 antitripsină cu predominarea tripsinei
dereglarea raportului dintre tripsină şi alfa 1 antitripsină cu predominarea tripsinei
dizechilibrul dintre trpsină şi alfa 1 antitripsină cu predominarea alfa 1 antitripsinei
dereglarea raportului dintre trpsină şi alfa 1 antitripsină cu predominarea alfa 1 antitripsinei
dizechilibrul dintre factorii trombogenetici şi fibrinolitici în favoarea fibrinoliticelor.
dereglarea raportului dintre factorii trombogenetici şi fibrinolitici în favoarea fibrinoliticelor
1731. Care sunt sursele de enzime proteolitice care lezează alveolele pulmonare?
mastocitele
x neutrofilele
leucocite polinucleare
monocitele
leucocite mononucleare
x pancreasul exocrin
pancreatocitele
hepatocitele
1732. Prin ce se caracterizează emfizemul pulmonar?

x mărirea volumului rezidual al plămânilor
x micşorarea capacităţii vitale a plămânilor
dispnee inspiratorie

Pagina 348 din 376
micşorarea volumului rezidual
x dispnee expiratorie
dereglarea expirului
x micşorarea volumului expirator forţat timp de 1 secundă
mărirea volumului inspirator de rezervă
x mărirea volumului rezidual al plămânilor
hiperventilaţie pulmonară
x micşorarea capacităţii vitale a plămânilor
x micşorarea volumului expirator forţat timp de 1 secundă
1738. Ce procese patologice dereglează digestia în cavitatea bucală?
hipersalivaţia
x hiposalivaţia
x lipsa amilazei salivare
lipsa lizozimului
reacţia alcalină a salivei
1739. Care sunt dereglările digestive în lipsa amilazei salivare?
x dereglarea digestiei polizaharidelor
dereglarea digestiei dizaharidelor

Pagina 349 din 376
dereglarea digestiei celulozei
dereglarea digestiei proteinelor
dereglarea digestiei lipidelor
1740. Ce prezintă hipersalivaţia?
x 2,5 L/24 ore
1L/24 ore
1.5L/24 ore
0.5L/24 ore
0,1 L/24 ore
1741. Care pot fi cauzele hipersalivaţiei patologice?
la copii în timpul erupţiei dinţilor
ingerarea alimentelor uscate
x stomatitele
x neoplasme bucale
x boala Parkinson
1742. Care sunt consecinţele posibile ale sialoreei?
x neutralizarea sucului gastric
scăderea pH stomacal
x creşterea pH stomacal
x deshidratarea organismului
hipervolemia
1743. Care este una din consecinţele sialoreei?
x neutralizarea sucului gastric
Alcaloza excretorie
hipervolemia
acidificarea sucului gastric

Pagina 350 din 376
x creşterea pH stomacal
Alcaloza excretorie
hipervolemia
x deshidratarea organismului
Alcaloza excretorie
hipervolemia
x acidoza excretorie
Alcaloza excretorie
hipervolemia
1747. Care sunt cauzele hiposalivaţiei patologice?

x stresul emoţional
ingerarea alimentelor lichide
x deshidratarea
x parotiditele
x obstrucţia ducturilor salivare
1748. Ce factori provoacă hipersecreţia stomacală?
x etanolul
x Hipersecreţia de gastrină
x vagotonia

Pagina 351 din 376
Hipersecreţia de pepsină
Hipersecreţia colecistokininei
1749. Ce factor exogen provoacă hipersecreţia stomacală?

x cafeină
Hipersecreţia pancreatică
Hiposecreţia pancreatică

x etanolul
x nicotina
1752. Ce factor endogen provoacă hipersecreţia stomacală?
x Hipersecreţia de gastrină
1753. Ce factor endogen provoacă hipersecreţia stomacală?

x vagotonia

Pagina 352 din 376
1754. Cum se modifică funcţia de evacuare a stomacului în caz de hipersecreţie cu hiperaciditate?
creşte
x scade
nu se modifică
x se dezvoltă chimostaza gastrică
se dezvoltă sindromul dumping

1755. Cum se modifică tranzitul intestinal în caz de hipersecreţie cu hiperaciditate stomacală?
creşte
x scade
nu se modifică
x constipaţii frecvente
diaree
1756. Ce reprezintă aclorhidria?
lipsa ionilor de Cl în sânge
x absenţa HCl în sucul gastric
lipsa enzimelor în sucul gastric
creşterea pH sanguin
scăderea pH sanguin
1757. Care pot fi cauzele aclorhidriei?

x carenţa de gastrină
x gastrite cronice atrofice
x cancer gastric
gastrite hipertrofice
ulcer gastric
1758. Care poate fi cauza aclorhidriei?

Pagina 353 din 376
x carenţa de gastrină
ulcer gastric
hipersecreţia gastrinei
hipersecreţia pancreatică
x gastrite cronice atrofice
ulcer gastric
x cancer gastric
ulcer gastric
1761. Care sunt repercusiunile hipoacidităţii stomacale ?
x creşterea peristaltismului intestinal
scăderea peristaltismului intestinal
x maldigestie
x malabsorbţie
x diaree
1762. Care pot fi consecinţele vomei incoercibile?
hipokaliemie
hiperkaliemie
x alcaloză
acidoză

Pagina 354 din 376
x activarea sistemului renină-angiotensină-aldosteron
1763. Care sunt cauzele insuficienţei secreţiei exocrine a pancreasului?

x pancreatitele cronice
x obturarea ductului pancreatic
x simpaticotonia
vagotonia
ulcerul duodenal
1764. Care este cauza insuficienţei secreţiei exocrine a pancreasului?
x pancreatitele cronice
vagotonia
ulcerul duodenal
hioperplazia celulelor alfa
hiperplazia celulelor beta
x tumorile pancreasului
vagotonia
ulcerul duodenal
hiperplazia celulelor alfa

x obturarea ductului pancreatic
vagotonia
ulcerul duodenal

x simpaticotonia
vagotonia
ulcerul duodenal

Pagina 355 din 376
1768. Care sunt consecinţele digestive ale insuficienţei secreţiei pancreatice?
x maldigestia proteinelor
x maldigestia lipidelor
x maldigestia polizaharidelor
Maldigestia dipeptidelor
Maldigestia acizilor graşi
1769. Care este consecinţa digestivă a insuficienţei secreţiei pancreatice?

Maldigestia dizaharidelor
Maldigestia monozaharidelor
1772. Ce reprezintă steatorea?
prezenţa grăsimilor în sânge
x eliminarea excesivă a grăsimilor cu masele fecale

Pagina 356 din 376
acumularea excesivă a grasimilor în parenchimul hepatic
eliminarea lipidelor cu urina
lipsa grăsimilor în masele fecale

1773. Care pot fi cauzele steatoreei?
x acolia
x insuficienţa lipazei pancreatice
insuficienţa pepsinei
colemia
hiperlipidemia
1774. Ce reprezintă acolia?
lipsa bilei în sânge
x lipsa bilei în intestin
prezenţa bilei în sânge
decolorarea maselor fecale
lipsa bilirubinei în bilă
1775. Ce factori provoacă maldigestia intestinală?
dereglări ale sistemului nervos intramural
x procese inflamatoаre în intestinul subţire
ulcer duodenal
neactivarea tripsinogenului
x atrofia mucoasei intestinului subţire
1776. Care sunt consecinţele maldigestiei dizaharidelor?

x diaree
x deshidratare
constipaţii
hiperhidratare
x hipoglicemie
1777. Care pot fi consecinţele maldigestiei proteinelor?

Pagina 357 din 376
x hipoproteinemie
x hipoonchia plasmei sanguine
x edeme
proteinurie
x imunodeficienţe
1778. Care este consecinţa maldigestiei proteinelor?
x hipoproteinemie
proteinurie
micşorarea concentraţiei de creatinină în sânge
micşorarea concentraţiei ureei în sânge
micşorarea concentraţiei aminoacizilor în sânge
x hipoonchia plasmei sanguine
proteinurie

x edeme
proteinurie

1781. Care pot fi consecinţele maldigestiei lipidelor?
x steatoree
x hipocoagulabilitatea sângelui
x diaree
hiperlipidemie

Pagina 358 din 376
constipaţie
1782. Care pot fi cauzele autointoxicaţiei intestinale?

x intensificarea proceselor de putrefacţie în intestin
x consumul excesiv de alimente proteice
x constipaţiile
diarea
1783. Care sunt manifestările autointoxicaţiei intestinale?

x cefalee
hipoglicemie
hiperglicemie
1784. Cum se modifică tonusul şi motilitatea stomacului în hipoclorhidrie?

x hipotonie
hipertonus
x evacuaţie accelerată
chimostaza în stomac
vomă
1785. Cum se modifică tonusul şi motilitatea stomacului în hiperclorhidrie?
hipotonie
x hipertonus
evacuaţie accelerată
x chimostaza în stomac
x vomă
1786. Ce modificări în digestia gastrică se constată în hipoclorhidrie?
maldigestia polizaharidelor
maldigestia lipidelor
ameliorarea digestiei gastrice

Pagina 359 din 376
maldigestia celulozei
1787. Ce modificări în digestia gastrică se constată în hiperclorhidrie?

maldigestia proteinelor
maldigestia lipidelor
x ameliorarea digestiei gastrice
1788. Ce modificări digestive se constată în insuficienţa exocrină a pancreasului?

ameliorarea digestiei intestinale
1789. Ce modificări în digestie se constată în insuficienţa secreţiei bilei?
x atonie intestinală
x steatoree
amiloree
creatoree
1790. Ce modificări în digestie se constată în afecţiunile mucoasei intestinului subţire?
dereglarea scindării polizaharidelor
x dereglarea scindării dizaharidelor
dereglarea scindării polipeptidelor
x dereglarea scindării dipeptidelor
dereglarea scindării lipidelor
1791. Absorbţia căror substanţe nutritive se dereglează la afecţiunea mucoasei intestinului subţire?
proteinelor
x aminoacizilor

Pagina 360 din 376
dizaharidelor
x monozaharidelor
apa
1792. Ce procese se dereglează la afecţiunea intestinului gros?
scindarea polizaharidelor
scindarea proteinelor
scindarea lipidelor
scindarea celulozei
x sinteza vitaminelor grupei B
1793. Absorbţia căror substanţe se dereglează la afecţiunea intestinului gros?

proteinelor
aminoacizilor
x sărurilor minerale
monozaharidelor
x apei
1794. Cum se modifică metabolismul glucidic în insuficienţa hepatică?
x hiperglicemia exagerată postprandială
x hipoglicemia pe nemâncate
fructozemia
x scade conţinutul de glicogen în ficat
creşte conţinutul de glicogen în ficat
1795. Cum se modifică metabolismul proteic în insuficienţa hepatică?

x hiperglobulinemia
x hipoalbuminemia
se dereglează sinteza gama-globulinelor
creşte concentraţia de uree în sânge

1796. Cum se modifică metabolismul lipidic în insuficienţa hepatică?
lipoliza intensă în ficat

Pagina 361 din 376
x steatoza în ficat
x hiperlipidemie cu VLDL
Hiperlipidemia cu HDL
x hiperlipidemia cu acizi graşi neesterificaţi
1797. Cum se modifică biochimia sângelui în insuficienţa hepatică?
x hiperamoniemia
x hipoalbuminemie
x hipoprotrombinemie
creşte concentraţia de uree
scade concentraţia de amoniac
x hiperamoniemia
creşte concentraţia de acid uric
creşte concentraţia de HDL

x creşte concentraţi aminoacizilor aromatizaţi

x hipoalbuminemie

Pagina 362 din 376
1802. Cum se modifică biochimia sângelui în colestază?
x hiperbilirubinemie cu bilirubină conjugată
x colalemie
hiperbilirubinemie cu bilirubină liberă
hiperlipidemie
x hiperbilirubinemie cu bilirubină conjugată
hiperlipidemie
hiperchilomicronemie
creşterea activităţii aminotransferazelor

x hipercolesterolemie
hiperlipidemie
x colalemie
hiperlipidemie

Pagina 363 din 376
hiperlipidemie
1807. Care sunt consecinţele obturării ductului coledoc?
x acolia
x hiperbilirubinemia cu bilirubină conjugată
hiperlipidemie

hiperbilirubinemia cu bilirubină liberă
1808. Care sunt consecinţele obturării ductului coledoc?
x acolia
hiperlipidemie
1809. Care sunt consecinţele obturării ductului hepatic?
x acolia
x hiperbilirubinemia cu bilirubină conjugată
hiperlipidemie
hiperbilirubinemia cu bilirubină liberă
1810. Care sunt consecinţele obturării ductului hepatic?

Pagina 364 din 376
x acolia
hiperlipidemie
1811. Ce proces al metabolismului bilirubinei se dereglează în icterul hepatic premicrozomal?
x captarea bilirubinei libere din sânge
conjugarea bilirubinei libere captate din sânge
excreţia bilirubinei conjugate din hepatocit în capilarele biliare
evacuarea bilei prin căile biliare intrahepatice
evacuarea bilei prin căile biliare extrahepatice
1812. Ce proces al metabolismului bilirubinei se dereglează în icterul hepatic microzomal?
captarea bilirubinei libere din sânge
x conjugarea bilirubinei libere captate din sânge

1813. Ce proces al metabolismului bilirubinei se dereglează în icterul hepatic postmicrozomal?
x excreţia bilirubinei conjugate din hepatocit în capilarele biliare
1814. Ce proces al metabolismului bilirubinei se dereglează în icterul mecanic intrahepatic?

Pagina 365 din 376
x evacuarea bilei prin căile biliare intrahepatice
1815. Care este mecanismul patogenetic al hematuriei glomerulare?
x diapedeza eritrocitelor prin filtrul glomerular hiperpermeabilizat
diapedeza eritrocitelor prin tubii contorţi proximi
diapedeza eritrocitelor prin tubii contorţi distali
traumarea căilor urinare prin calculi renali
inflamaţia bazinetelor renale
1816. În ce afecţiuni se atestă leucocituria?
x Infecţiile căilor urinare
x Pielonefrite
x Inflamaţia vezicii urinare
Glomerulonefrite
Necroze tubulare acute
1817. În ce afecţiune se atestă leucocituria?
x Infecţiile căilor urinare
Glomerulonefrite
Tubulopatii ereditare
Sindromul nefrotic
x Pielonefrite
Glomerulonefrite
Sindromul nefrotic

Pagina 366 din 376
x Inflamaţia vezicii urinare
Glomerulonefrite
Sindromul nefrotic
1820. În ce afecţiuni se atestă lipiduria?

sindromul nefritic
x degenerescenţe lipidice a epiteliului tubular
insuficienţa hepatică
hiperlipidemii
1821. Ce factori provoacă diminuarea reabsorbţiei apei în tubii renali proximali?
x conţinutul sporit de substanţe osmotic active în urina primară
insufucienţa hormonului antidiuretic
x distrofia epiteliului tubular
areactivitatea epiteliului tubular la vasopresină
inflamaţia glomerulilor renali
1822. Ce factori provoacă diminuarea reabsorbţiei apei în tubii distali şi colectori?

x insufucienţa hormonului antidiuretic
insuficienţa hormonului natriuretic
hipersecreţia aldosteronului

x areactivitatea epiteliului tubular la vasopresină

Pagina 367 din 376


x insufucienţa hormonului antidiuretic

x areactivitatea epiteliului tubular la vasopresină
1828. Ce factori provoacă scăderea reabsorbţiei distale a ionilor de Na?
x tubulopatii
tulburarea reabsorbţiei glucozei
tulburarea reabsorbţiei aminoacizilor

Pagina 368 din 376
x insuficienţa de aldosteron
hiperaldosteronism
1829. Rezultatul căror afecţiuni este proteinuria tubulară?
x tubulopatii inflamatorii
x tulburări ale limfocirculaţiei în rinichi
Glomerulonefrita
Urolitiaza
Hidronefroza
1830. Rezultatul căror afecţiuni este proteinuria tubulară?
x tubulopatii distrofice
x amiloidoza
Glomerulonefrita
Urolitiaza
Hidronefroza
1831. Ce afecţiune provoacă proteinuria tubulară?
x tubulopatii inflamatorii
Glomerulonefrita
Urolitiaza
Hidronefroza
nefroscleroza
x tubulopatii distrofice
Glomerulonefrita
Urolitiaza
Hidronefroza
nefroscleroza

Pagina 369 din 376
x tulburări ale limfocirculaţiei în rinichi
Glomerulonefrita
Urolitiaza
Hidronefroza
nefroscleroza
x amiloidoza
Glomerulonefrita
Urolitiaza
Hidronefroza
nefroscleroza
1835. Ce factori provoacă scăderea reabsorbţiei glucozei?
x carenţa ereditară a hexokinazei în epiteliocitele renale
glomerulopatii
tubulopatii distale
x tubulopatii proximale
diabet zaharat
1836. Ce afecţiuni provoacă aminoacidurie?
carenţa ereditară a hexokinazei în epiteliocitele renale
glomerulopatii
tubulopatii ereditare distale
x tubulopatii ereditare proximale
x afecţiuni hepatice cu hiperaminoacidemie
1837. În ce patologii se atestă hipostenuria?
diabet zaharat
x diabet insipid

Pagina 370 din 376
deshidratare
x hiperhidratare
1838. În ce patologii se atestă hipostenuria?
diabet zaharat
x diabet insipid
x necroză tubulară
deshidratare
1839. În ce patologii se atestă hiperstenuria ?

x diabet zaharat
diabet insipid
necroză tubulara
x deshidratare
hiperhidratare
1840. În ce cazuri se atestă izostenuria?

x insuficienţa renală cronică
glomerulopatii acute
cistită
uretrita
hipoaldosteronism
1841. Ce dereglări include sindromul nefrotic?
x proteinurie
x hiperlipidemie
hipostenurie
leucociturie
1842. Ce dereglări include sindromul nefrotic?
x hipoalbuminemie
x edeme
hipostenurie
leucociturie
1843. Ce fenomene patologice include sindromul nefritic?

Pagina 371 din 376
x hematurie
x hipertensiune arteriala
hipolipidemie
hiperlipidemie
lipidurie
1844. Ce fenomene patologice include sindromul nefritic?
x edeme
x oligurie
hipolipidemie
hipolipidemie
lipidurie
1845. Ce procese provoacă acidoza canaliculară proximală?
tulburării secreţiei ionilor de H
x tulburării reabsorbţiei de bicarbonaţi
tulburării reabsorbţiei amoniacului
x administrării diureticelor - inhibitori ai carboanhidrazei
x sindromului Fanconi
1846. Ce procese provoacă acidoza canaliculară distală?
x tulburării secreţiei ionilor de H
tulburării reabsorbţiei de bicarbonaţi
tulburării reabsorbţiei amoniacului

administrării diureticelor - inhibitori ai carboanhidrazei
scăderii vitezei filtraţiei glomerulare

1847. Ce factori stimulează secreţia reninei?
x hipoperfuzia renală
x hiponatriemia
hiperaldosteronemia
hipokaliemia
hipernatriemia
1848. Ce factori stimulează secreţia reninei?
x hipovolemia

Pagina 372 din 376
x simpaticotonia
hiperaldosteronemia
hipokaliemia
hipernatriemia
1849. Ce factor stimulează secreţia reninei?
x hipoperfuzia renală
hiperaldosteronemia
hipokaliemia
hipernatriemia
hipercalciemia
x hiponatriemia
hiperaldosteronemia
hipokaliemia
hipernatriemia
hipercalciemia
x hipovolemia
hiperaldosteronemia
hipokaliemia
hipernatriemia
hipercalciemia
x simpaticotonia
hiperaldosteronemia
hipokaliemia
hipernatriemia
hipercalciemia

Pagina 373 din 376
1853. Care sunt funcţiile endocrine ale rinichilui?
x increţia de eritropoetină
x secreţia paracrină de prostaglandine vasodilatatoare
increţia de angiotensină
x activarea locală a sistemului kalicrein- kininic
x increţia de renina
1854. Care sunt cauzele prerenale ale insuficienţei renale acute?
x hipovolemii severe
x stenozarea arterei renale
dilatarea arterei renale
hiperhidratarea
hemodiluţia
1855. Care sunt cauzele prerenale ale insuficienţei renale acute?
x insuficienţa cardiacă cu scăderea debitului sanguin
x şoc
hiperhidratarea
hemodiluţia
1856. Care este cauza prerenală a insuficienţei renale acute?
x hipovolemii severe
hiperhidratarea
hemodiluţia
hipoonchia plasmei sanguine

x insuficienţa cardiacă cu scăderea debitului sanguin
hiperhidratarea
hemodiluţia

Pagina 374 din 376
1858. Care este cauza prerenală insuficienţei renale acute?
x şoc
hiperhidratarea
hemodiluţia
x stenozarea arterei renale
hiperhidratarea
hemodiluţia
1860. Care sunt cauzele insuficienţei renale acute intrinseci?

x acţiunea factorilor nefrotoxici
x hemoliză masivă
x necroza masivă a muşchilor scheletici
constricţii ale arterei renale
1861. Care este cauza insuficienţei renale acute de origine postrenală?
acţiunea factorilor nefrotoxici

x obstrucţia căilor urinare
necroza masivă a muşchilor scheletici
constricţii ale arterei renale
dilatare ale arterei renale
1862. Care sunt principalele sindroame în insuficienţa renală acută?
x sindromul urinar
x sindromul umoral
x sindromul clinic
sindromul nefrotic

Pagina 375 din 376
sindromul nefritic
1863. Care sunt manifestările sindromului urinar în insuficienţa renală acută ?

x Oligurie
x izostenurie
hiposteinurie
hematurie
hiperstenurie
1864. Care sunt manifestările sindromului umoral în insuficienţa renală acută ?

x hiperazotemie
x hiperhidratare
x acidoză
anemie
alcaloză
1865. Care sunt manifestările sindromului clinic în insuficienţa renală acută ?

hipotermia
x dereglări ale ritmului respirator
x anemia
x tulburări neuropsihice
1866. Care sunt cauzele insuficienţei renale cronice?
x Afecţiuni glomerulare primare şi secundare
x afecţiuni tubulo-interstiliale
x afecţiuni vasculare renale
hipovolemii severe
insuficienţa cardiacă acută
1867. Care este succesivitatea evoluţiei insuficienţei renale acute?
x perioada incipientă, oligoanurică, poliurică, însănătoşire
perioada incipientă, poliurică, oligoanurică, însănătoşire
perioada incipientă, de compensare , poliurică, insănătoşire
perioada incipientă, oligoanurică, poliurică, uremică.

perioada incipientă, oligoanurică, dismetabolică, uremică, însănătosire.

Pagina 376 din 376

Teste Fizpat 2017 Копия

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste Fizpat 2017 Копия

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Teste Fiziopatologie 2017

1. Ce este etiologia generală ?

x compartimentul fiziopatologiei care studiază cauzele şi condiţiile apariţiei bolilor

compartimentul fiziopatologiei care studiază cauzele apariţiei bolilor

compartimentul fiziopatologiei care studiază condiţiile apariţiei bolior

compartimentul fiziopatologiei care studiază mecanismele evoluţiei bolii

compartimentul fiziopatologiei care studiază mecanismele evoluţiei bolilor

tulpina patogenă de E.coli din intestin

mutaţiile genice apărute pe parcursul vieţii sub acţiunea razelor ionizante

x mutaţii genice moştenite de la predecesori

3. Ce reprezintă condiţiile necesare pentru apariţia bolii?

câmpul biologic generat de alte persoane

influenţe telepatice transmise de alte persoane

câmpurile electrice şi magnetice generate de alte fiinţe vii

4. Ce efect exercită condiţiile favorabile pentru organism ?

favorizează acţiunea cauzei şi apariţia bolii

diminuează rezistenţa organismului la acţiunea factorilor nocivi

scad reactivitatea organismului la acţiunea factorului nociv

purifică aura şi biocâmpul organismului

5. Ce efect exercită condiţiile nefavorabile pentru organism ?

împiedică acţiunea cauzei şi apariţia bolii

x diminuează rezistenţa organismului

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/18740873_1376892782…h=236c232c1993cf4870fdc711b152e4e4&oe=593CD0BD&dl=1 09.06.2017, 13G58

purifică aura şi biocâmpul organismului

6. Care sunt condiţiile endogene care influenţează apariţia bolii?

microclimatul psihologic în familie şi colectivele de lucru

x constituţia, reactivitatea şi rezistenţa organismului

7. Ce este patogenia generală ?

compartimentul fiziopatologiei care studiază legile generale ale rezoluţiei bolilor

compartimentul fiziopatologiei care studiază legile originei bolilor

8. Care este rolul cauzei în apariţia bolii ?

x determină specificul bolii.

detremină momentul apariţiei bolii.

determină complicaţiile bolii.

determină pronosticul bolii.

9. Care este rolul condiţiilor în apariţia bolii ?

determină specificul bolii

detremină momentul apariţiei bolii

x împiedică sau accelerează apariţia bolii

determină simptomatica specifică a bolii

10. Care este rolul cauzei în evoluţia bolii?

în toate bolile cauza are rol decisiv doar în unele perioade

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/18740873_1376892782…h=236c232c1993cf4870fdc711b152e4e4&oe=593CD0BD&dl=1 09.06.2017, 13G58

11. Care este rolul cauzei în evoluţia bolii?

12. Care este rolul cauzei în evoluţia bolii?

13. Care este rolul cauzei în evoluţia bolii?

14. Care este rolul cauzei în evoluţia bolii?

15. Ce reprezintă leziunea?

dishomeostazii persistente structurale la orice nivel de organizare a organismului

dishomeostazii persistente biochimice la orice nivel de organizare a organismului

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/18740873_1376892782…h=236c232c1993cf4870fdc711b152e4e4&oe=593CD0BD&dl=1 09.06.2017, 13G58

dishomeostazii persistente energetice la orice nivel de organizare a organismului

în toate bolile leziunile poartă caracter excluziv local

în toate bolile leziunile poartă caracter excluziv general

x toate bolile reprezintă o combinaţie de leziuni locale şi generale

în toate bolile leziunile poartă caracter excluziv local

în toate bolile leziunile poartă caracter excluziv local

https://cdn.fbsbx.com/v/t59.2708-21/18740873_1376892782…h=236c232c1993cf4870fdc711b152e4e4&oe=593CD0BD&dl=1 09.06.2017, 13G58

x toate fenomenele care se dezvoltă ulterior acţiunii primei cauze

efectul provocat nemijlocit de acţiunea primei cauze

cauza care a provocat boala

condiţiile care au favorizat acţiunea cauzei bolii

21. Ce este lanţul de cauze - efecte în patogenia bolii ?