1.În ce patologie survine suprasolicitarea inimii cu rezistenţă?

a) Insuficienţa mitrală

b) Insuficienţa valvelor aortice

c) > Hipertensiunea arterială

d) Insuficienţa tricuspidiană

e) Anemii

2. În ce patologii survine siprasolicitarea inimii cu volum?

a) > Insuficienţa mitrală

b) Hipersecreţia adrenalinei

c) > Insuficienţa valvelor aortice

d) > Hipervolemia

e) Anemii

3. În ce maladii survine insuficienţa cardiacă dismetabolică ?

a) Insuficienţa tricuspidiană

b) Boala hipertensivă

c) > Infarctul miocardic

d) > Miocardita

e) Stenoza aortică

4. Care sunt cauzele posibile ale insuficienţei cardiace dreapta?

a) > Hipertensiunea în mica circulaţie

b) Insuficienţa mitrală

c) > Insuficienţa tricuspidiană

d) Coarctaţia aortică

e) > Emfizemul pulmonar

5. Care sunt cauzele posibile ale insuficienţei cardiace stânga?

 a) > Insuficienţa mitrală

b) > Coarctaţia aortică

c) Emfizemul pulmonar

d) > Boala hipertensivă

e) Pneumoscleroza

5. Care este cauza posibilă a insuficienţei cardiace stânga?

a) > Insuficienţa mitrală

b) Hipertensiunea în circulaţia mică

c) Emfizemul pulmonar

d) Hipovolemia

e) Pneumoscleroza

5. Care este cauza posibilă a insuficienţei cardiace stânga?

a) Insuficienţa tricuspidală

b) > Coarctaţia aortică

c) Emfizemul pulmonar

d) Boala hipotensivă

e) Pneumoscleroza

5. Care este cauza posibilă a insuficienţei cardiace stânga?

a) Insuficienţa tricuspidală

b) Hipertensiunea pulmonară

c) Emfizemul pulmonar

d) > Boala hipertensivă

e) Pneumoscleroza

6. Care sunt manifestările caracteristice pentru insuficienţa cardiacă stânga?

a) > Reducerea volumului sistolic

 b) > Tahicardia

c) > Staza venoasă în mica circulaţie

d) > Dispnee

e) Hepatomegalie

7. Care sunt manifestările caracteristice pentru insuficienţa cardiacă dreapta ?

a) > Hepatomegalia

b) > Staza venoasă în circulaţia mare

c) Edem pulmonar

d) Staza venoasă în mica circulaţie

e) > Ascita

8.Care sunt mecanismele compensatorii cardiace imediate în afecţiunile cordului?

Care sunt mecanismele compensatorii cardiace imediate оn afecюiunile cordului

* 1. Bradicardia

* 2. Tahicardia

3. Retenюia hidrosalinг

4. Hipertrofia miocardului

5. Intensificarea eritropoiezei

9.Care este mecanismul compensator cardiac tardiv în afecţiunile cordului?

. Care sunt mecanismele cardiace de compensare a insuficienţei circulatorii? Cred ca astai rsp

a. +creşterea forţei de contracţie a miocardului

b. +tahicardia
c. +creşterea debitului sistolic
d. +creşterea debitului cardiac
e. creşterea volumului endsistolic

10. Care sunt mecanismele compensatorii extracardiace imediate în afecţiuni cardiace?

a) > Redistribuirea debitului cardiac cu centralizarea circulaţiei

b) Hipertrofia miocardului

c) Creşterea tonusului sistemului nervos parasimpatic

d) > Hiperventilaţia pulmonară

e) Intensificarea eritropoiezei

11. Care sunt mecanismele compensatorii extracardiace tardive în afecţiuni cardiace?

a) Redistribuirea debitului cardiac cu centralizarea circulaţiei

b) Hipertrofia miocardului

c) Creşterea tonusului sistemului nervos parasimpatic

d) Hiperventilaţia pulmonară

e) > Intensificarea eritropoiezei

12. Cum se realizează hiperfuncţia predominant homeometrică a miocardului?

a) Prin micşorarea amplitudinei contracţiei miocardului

b) Prin mecanismul Frank-Starling

c) Prin creşterea amplitudinei contracţiei miocardului

d) > Prin creşterea încordării miocardului

e) Prin tahicardie

13. Cum se realizaeză hiperfuncţia predominant heterometrică a miocardului ?

a) Prin micşorarea amplitudinei contracţiei miocardului

b) > Prin mecanismul Frank-Starling

c) > Prin creşterea amplitudinei contracţiei miocardului

d) Prin creşterea încordării miocardului

e) Prin tahicardie

14.Pentru care vicii cardiace este caracteristică hiperfuncţia homeometrică?

a) > Stenoza orificiului aortei

b) > Stenoza orificiului trunchiului pulmonar

 c) Insuficienţa valvulelor aortice

d) Insuficienţa valvulelor mitrale

e) Insuficienţa valvulelor tricuspidale

15. Pentru care vicii cardiace este caracteristică hiperfuncţia heterometrică ?

. Pentru care vicii cardiace este caracteristicг hiperfuncюia heterometricг ?

1. Stenoza mitralг
2. Stenoza orificiului aortic
3. *Insuficienюa valvulelor mitrale
4. *Insuficienюa valvelor aortice
5. Stenoza orificiului arterei pulmonare

16. Care sunt mecanismele epuizării funcţionale şi cardiosclerozei a miocardului hipertrofiat?

a) > Tulburarea asigurării cu energie a cardiomiocitelor

b) > Hipoxia relativă a miocardului

c) > Creşte IFS miocardioctelor rămase intacte

d) Creşte presiunea în cavitatea pericardului

e) Scade presiunea de perfuzie în coronare

17. Care este cauza hipoxiei relative în miocardul hipertrofiat?

Care sunt cauzele hipoxiei relative оn miocardul hipertrofiat?
1. Spasmul vaselor coronariene
2. Formarea in vase a plгcuюelor ateromatoase
3. Dereglarea utilizгrii oxigenului
4. Dereglarea energogenezei
5. *Retardarea dezvoltгrii microvaselor comparativ cu creєterea masei miocardului

18. Cum se modifică volumul sistolic şi volumul de sânge circulant în insuficienţa cardiacă?
Cum se schimbг volumul bгtaie al inimii єi volumul de sвnge circulant оn insuficienюa cardiacг?
1. Volumul bгtaie se micєoreazг, iar volumul de sвnge circulant creєte
2. Ambii indici se mгresc
3. Volumul bгtaie creєte, iar volumul de sвnge circulant scade
4. *Ambii indici se micєoreazг
5. Nu se modificг

19.Care sunt cauzele hipervolemiei în insuficienţa cardiacă cronică?

 Care sunt cauzele hipervolemiei оn insuficienюa cardiacг cronicг?
1. Staza venoasг
2. Mobilizarea sвngelui depozitat
3. *Retenюia hidrosalinг
4. Sporirea filtraюiei glomerulare
5. Intensificarea eritropoezei

20. Care sunt consecinţele stazei venoase în insuficenţa circulatorie?

a) > Hipoxia

b) > Formarea edemelor

c) Mărirea vitezei de circulaţie a sângelui

d) Scăderea proceselor de disociere a oxihemoglobinei

e) Cetoacidoza

21.În ce regiuni anatomice apare staza venoasă în caz de insuficienţă ventriculară stângă?
Оn ce regiuni anatomice apare staza venoasг оn caz de insuficienюг ventricularг stвngг?
1. Оn regiunea facialг
2. Оn membrele inferioare
3. Оn ficat
4. Оn creier
5. *Оn plгmвni

22.Care sunt consecinţele stazei venoase în ficat?

Care sunt consecinюele stazei venoase оn ficat?
1.Mгrirea funcюiei de dezintoxicare a ficatului
2*.Substituirea hepatocitelor cu юesut conjunctiv
3.Suprasolicitarea ventriculului stвng
4.Suprasolicitarea ventriculului drept
5*.Hipertensiunea оn sistemul venei porte

23Care sunt cauzele hipertensiunii portale în ciroza hepatică?

. Care sunt cauzele hipertensiunii portale оn ciroza hepaticг?
1. Dezvoltarea colateralelor cava-cavale
2.Compresia vaselor circuitului mare ???
3.* Dezvoltarea colateralelor porto-cavale
4. Reducerea numгrului de capilare funcюionale intrahepatice
5. Creєterea permiabilitгюii vaselor mezenteriale

24Care sunt consecinţele hipertensiunii portale?

Care sunt consecinюele hipertensiunii portale?
1*.Formarea anastomozelor porto-cavale
2. *Ascita
 3.*Dilatarea varicoasг a venelor esofagiene inferioare
4.*Hemoragia din venele vericoase ale esofagului
5. Formarea anastomozelor cava-cavale

25În ce patologii se dezvoltă staza venoasă în ficat?

. Оn care afecюiuni se dezvoltг staza venoasг оn ficat?
1.Boala hipertensivг
2.Hipotonie arterialг
3.Hipovolemie
4*Insuficienюa ventricularг dreapta
5.Insuficienюa ventricularг stвnga

26n ce caz se formeaza . Anastomoze porto-cavale

1. Оn caz de dereglare a refluxului bilei
2.*Оn caz de hipertensiune portalг
3. Оn caz de insuficienюг a ventriculului stвng
4. Оn caz de restricюie a excursiei cutiei toracice
5. Оn caz de colelitiazг

. 27. Care sunt factorii patogenetici ale edemelor cardiace?

a) > hipoperfuzia rinichilor şi hiperseceţia reninei

b) > staza venoasă

c) > insuficienţa hepatică şi hipoalbuminemia

d) hipotensiunea arterială

e) hipoxia

27. Care sunt factorii patogenetici ale edemelor cardiace?

a) > Staza venoasă

b) > hiperaldosteronismul secundar

c) > hipervolemia

d) hipotensiunea arterială

e) hipoxia

28Care este rolul hipoperfuziei rinichiului în patogenia edemelor?

Оn ce mod dereglгrile hemodinamice intrarenale contribuie la dezvoltarea edemelor?
1. Prin mгrirea permiabilitгюii capilarelor
2. *Prin activarea aparatului juxta-glomerular
3. Prin inhibarea aparatului juxta-glomerular
4. Prin activarea eliminгrii adiuretinei
5.* Prin micєorarea presiunii efective de filtrare ????
29Ce reprezintг hiperaldosteronismul secundar?
1. Creєterea sintezei єi eliberгrii de aldosteron оn sindromul Konn
2. Creєterea sintezei єi eliberгrii de aldosteron оn hiperreninemie
3. *Creєterea concentraюiei de aldosteron оn sвnge оn insuficienюa hepaticг
4. Micєorarea eliminгrii de aldosteron єi cortizol
5. *Creєterea secreюiei de aldosreron оn hipoperfuzia єi hipoxia renalг

30 Ce schimbгri metabolice sunt caracteristice pentru faza iniюialг a hipertrofiei ?

1. Diminuarea proceselor oxidative єi glicolitice
2. Metabolismul energetic nu se schimbг
3. *Utilizarea intensг de ATP
4. *Creєterea utilizгrii oxigenului
5. *Intensificarea sintezei proteice
31. Cum se modifică structura miocardului în hipertrofie ?

32. Cum se modifică presiunea arterială şi venoasă în insuficienţa cardiacă?

33. Cum se modifică volumul sistolic şi volumul endsistolic în insuficienţa cardiacă?

1. Volumul sistolic se mгreєte, iar volumul endsistolic se micєorezг

2. Ambii indici se micєoreazг
3. Volumul sistolic se micєoreazг, volumul endsistolic rгmвnвnd neschimbat
4. Ambii indici se mгresc
5. Volumul sistolic se micєoreazг, iar volumul endsistolic creєte

34. Prin ce se manifestă dereglarea conductibilităţii intracardiace?

1. Prin bloc cardiac de diferit grad

2. Prin bradicardie sinuzalг
3. Prin tahicardie sinuzalг
4. Prin extrasistolie
5. Fibrilaюie ventricularг

35. Pentru ce afecţiuni este caracteristică bradicardia sinuzală?

1. Edemul pulmonar
2. Tireotoxicozг
3. Icterul mecanic (posibil)
4. Emfizemul pulmonar
5. Meningite

36. Pentru ce extrasistolie este caracteristică pauza compensatorie completă?

1. Extrasistolie sinuzalг
2. Extrasistolie atrialг
3. Extrasistolie atrioventricularг din partea superioarг
4. Extrasistolie ventricularг
5. Extrasistolie atrioventricularг din partea medie
37. Prin ce se manifestă dereglarea excitabilităţii inimii?

1. Bradicardie
2. Bloc transversal complet
3. Bloc longitudinal
4. Tahicardie
5. Extrasistolie

38. Prin ce se manifestă tulburarea automatismului cardiac?

1. Bloc atrio-ventricular
2. Bradicardie sinizalг
3. Tahicardie sinuzalг
4. Extrasistolie
5. Fibrilaюie atrialг

39. Care sunt cauzele bradicardiei sinuzale?

a) Excitarea centrului vaso-constrictor

b) Activarea sistemului nervos simpatic

c) > Excitarea centrului nervului vag

d) Excitarea fasciculului Hisse

e) > Hipertensiunea intracraniană

1. Excitarea centrului vaso-constrictor

2. Activarea sistemului nervos simpatic
3. Excitarea centrului nervului vag
4. Excitarea fasciculului Hisse
5. Excitarea sistemului nervos parasimpatic

40. Care este patogenia hipertensiunii arteriale în unele afecţiuni renale?

1. Creєte secreюia de adrenalinг

2. Creєte funcюia secretoare a aparatului juxta-glomerular
3. Scade secreюia vasopresinei
4. Creєte filtraюia glomerularг
5. Scade reabsorbюia оn canaliculele renale

6. Creşte secreţia de adrenalină

7. b) > Creşte secreţia reninei
8. c) Creşte secreţia vasopresinei
9. d) Creşte secreţia eritripoietinei
10. e) Creşte secreţia hormonului nariuretic

41. Hiperfuncţia cărui compartiment al inimii are loc în boala hipertensivă?

 1. Ventriculului drept
2. Atriului stвng
3. Atriului drept
4. Ventriculului stвng
5. Atriului єi ventriculului drept

42. În ce boli endocrine survine hipertensiunea arterială secundară?

1. Boala Cushing
2. Hiperaldosteronismul primar
3. Boala Addison
4. Mixedemul
5. Feocromocitomul

43. Care sunt semnele insuficienţei cardiace?

a. debitul sistolic 60-75 ml

b. debitul sistolic sub 50 ml*

c. debitul cardiac 4-5 L/min

d. debitul cardiac sub 4 L/min*

e. timpul de circulatie a sângelui 20-23 sec

debitul sistolic 60-75 ml

x] debitul sistolic sub 50 ml
debitul cardiac 4-5 L/min
x] debitul cardiac sub 4 L/min
timpul de circulaţie a sângelui 20-23 sec

44. Care sunt semnele insuficienţei vasculare?

a. scaderea volumului sângelui circulant

b. scaderea presiunii arteraile*

c. scaderea presiunii venoase centrale

d. cresterea presiunii venoase centrale*

e. cresterea volumului sângelui circulant

x] scăderea volumului sângelui circulant
x] scăderea presiunii arteraile
x] scăderea presiunii venoase centrale
creşterea presiunii venoase centrale
creşterea volumului sângelui circulant

45. Cum se modifică volumul sistolic şi volumul endsistolic în insuficienţa cardiacă?

6. Volumul sistolic se mгreєte, iar volumul endsistolic se micєorezг

7. Ambii indici se micєoreazг
8. Volumul sistolic se micєoreazг, volumul endsistolic rгmвnвnd neschimbat
9. Ambii indici se mгresc
10. Volumul sistolic se micєoreazг, iar volumul endsistolic creєte

46. Care sunt cauzele suprasolicitării cordului cu volum?

a) stenoza orificiului aortei

b) [x] insuficienţa mitrală
c) [x] hipervolemia
d) [x] insuficienţa valvelor aortice
e) hipotensiunea arterială

a. stenoza orificiului aortei

b. insuficienta mitrala*

c. hipervolemia*

d. insuficienta valvelor aortice*

e. hipotensiunea arteriala

47. Care sunt cauzele suprasolicitării cordului cu rezistenţă?

x] stenoza orificiului aortei

insuficienţa mitrală
hipovolemia
insuficienţa valvelor aortice
x] hipertensiunea arterială

48. Ce factori patogeni cresc presarcina cordului?

stenoza orificiului aortei
x] insuficienţa mitrală
x] hipervolemia
x] insuficienţa valvelor aortice
hipotensiunea arterială

49. Ce factori patogeni cresc postsarcina cordului?

a. stenoza orificiului aortei*

b. insuficienta mitrala
c. hipervolemia
d. insuficienta valvelor aortice
e. hipertensiunea arteriala*

50. Care este factorul patogenetic principal ce declanşează hipertrofia miocardului?

sporirea volumului total de lucru efectuat de miocard

x] sporirea lucrului efectuat de o unitate de masă de miocard
creşterea presiunii arteriale în circuitul mare
creşterea presiunii arterale în circuitul mic
hipervolemia

51. Care sunt mecanismele cardiace de compensare a insuficienţei circulatorii?

x] creşterea forţei de contracţie a miocardului

x] tahicardia
x] creşterea debitului sistolic
x] creşterea debitului cardiac
creşterea volumului endsistolic

52. Care sunt mecanismele extracardiace imediate de compensare a insuficienţei circulatorii?

reducerea volumului sângelui circulant prin sechestrarea parţială a sângelui

x] sporirea volumului sângelui circulant prin mobilizarea sângelui depozitat
repartizarea uniformă a debitului cardiac către organe
x] repartizarea prioritară a debitului cardiac pentru organele vitale
spasmul generalizat al vaselor sanguine pentru menţinerea presiunii arteriale

53. Care sunt mecanismele extracardiace tardive de compensare a insuficienţei circulatorii?

x] hipersecreţia de aldosteron(nu e exact)

hiperkaliemia
hiposecreţia de vasopresină
hiperhidratare
x] hipersecreţia eritropoietinelor
 54. Care sunt semnele insuficienţei ventriculului stâng?

x] hipotensiunea în aortă
x] hipertensiunea în circulaţia mică
x] edem pulmonar
ascită
hepatomegalie

55. Care sunt semnele insuficienţei ventriculului drept?

hipotensiunea în aortă
hipertensiunea în circulaţia mică
edem pulmonar
x] ascită
x] hepatomegalie

56. Prin ce se manifestă dereglarea conductibilităţii intracardiace?

Extrasistola
x] bloc atrioventricular
tahicardia paroxistică
x] bloc sinoatrial
fibrilaţia atriala

57. Prin ce se manifestă dereglarea excitabilităţii inimii?

x] Extrasistola
x] tahicardia paroxistică
fibrilaţia atriala(poate fi)
bloc atrioventricular
bloc sinoatrial

58. Prin ce se manifestă tulburarea automatismului cardiac?

a) Bloc atrio-ventricular

b) > Bradicardie sinizală

c) > Tahicardie sinuzală

d) Extrasistolie

e) Fibrilaţie atrială

59. Care sunt cauzele bradicardiei sinuzale?

Intreb 38

60. Pentru ce afecţiuni este caracteristică bradicardia sinuzală

Intrebarea 35

61. Care sint formele de dereglare a excitabilităţii miocardului?

57 intrebarea

62. Care sint formele de dereglare a conductibilităţii miocardului?

56 intrebarea

1. Pentru ce afecţiuni este caracteristică bradicardia sinuzală?

a) Edemul pulmonar
b) Tireotoxicoză
c) > Icterul mecanic
d) Emfizemul pulmonar
e) > Meningite

2. Care sint formele de dereglare a excitabilităţii miocardului?

a) Bradicardie
b) Bloc transversal complet
c) Bloc longitudinal
d) Tahicardie
e) > Extrasistolie

3. Care sint formele de dereglare a conductibilităţii miocardului?

a) > bloc atrioventricular
b) bradicardie sinuzală
c) tahicardie sinuzală
d) extrasistolie
e) fibrilaţie ventriculară

4. Ce valori ale presiunii arteriale indică hipertensiunea arterială ?

Sistolica 158mmhg, diastolica 99mmhg 80 batai pe min
5. Ce stimuli provoacă constricţia vaselor periferice ?
- excitarii fibrelor simpatice adrenergice prin actiune asupra alfa-adrenoreceptorilor

6. Ce stimuli provoacă dilatarea vaselor periferice ?

-diminuarea influentei simpatice vasoconstrictoare
- excitarii b-adrenoreceptorilor
- excitarii fibrelor simpatice si parasimpatice colinergice
- provocarii vasodilatatiei indirect de catre inervatia parasimpatica prin modificarea metabolismului sau
prin eliinarea din celule a enzimelor (kalikreina) care difundeaza in spatiul intercelular si cliveaza
substantele vasodilatatoare de la macromolecule (globuline), asa cum are loc in vasele salivare si
sudoripare

7. Ce numim dispnee?
a) > modificarea frecvenţei respiraţiei
b) > modificarea amplitudinei respiraţiei
c) > modificarea ritmului respiraţiei
d) modificarea compoziţiei gazoase a sângelui
e) > senzaţie subiectivă de insuficienţă a aerului

8. Ce numim dispnee inspiratorie?

 a)prelungirea duratei inspirului
b)preliungirea duratei expirului
c)creєterea efortului inspirator cu expir pasiv
d)creєterea efortului inspirator cu expir forюat
e)prelungirea concomitentг a inspirului єi expirului
9. Ce numim dispnee expiratorie?
a.prelungirea duratei inspirului
b.preliungirea duratei expirului
c.creєterea efortului inspirator cu expir pasiv
d.expir forюat prelungit
e.prelungirea concomitentг a inspirului єi expirului

10. Ce reprezintă hipercapnia?

a. presiunea parțială a dioxidului de carbon în sângele venos mai sus de 46 mm Hg.
b. presiunea parţială a oxigenului în sângele arterial sub 100 mm Hg
+c. presiunea parțială de dioxid de carbon în sângele arterial mai sus de 46 mm Hg
d. presiunea parţială a oxigenului în sângele venos mai sus de 100 mm Hg
e. presiunea parţială a dioxidului de carbon în sângele artelial sub 40 mm Hg

11. Ce reprezintă hipoxemia ?

a. presiunea parţială de dioxid de carbon în sângele venos mai sus de 46 mm Hg.
+b. presiunea parţială a oxigenului în sângele arterial sub 100 mm Hg
c. presiunea parţială a dioxidului de carbon în sângele arterial mai jos de 46 mm Hg.
d. presiunea parţială a oxigenului în sângele venos mai jos de 100 mm Hg
e. presiunea parțială a oxigenului în sângele arterial mai jos de 50 mm Hg

12. Ce numim restricţie pulmonară ?

reducerea complianţei totale a alveolelor
+reducerea complianţei totale a aparatului respirator pe seama reducerii predominante a complianţei
cutiei toracice sau a plămânilor
reducerea complianţei totale a cutiei toracice
reducerea complianţei totale a aparatului respirator pe seama reducerii elasticităţii plămânilor
reducerea complianţei totale a aparatului respirator pe seama reducerii complianţei şi elasticităţii
plămânilor
13. Ce dereglări determină restricţia pulmonară extraparenchimală ?
+afecţiunile pleurei
+afecţiunile cutiei toracice
dereglările din circuitul pulmonar
+dereglările aparatului neuro-muscular
dereglările de distensibilitate a plămânilor
14. Care sunt cauzele proceselor restrictive pulmonare ?
+colagenozele
+bolile primare pulmonare
afecţiunile căilor respiratorii superioare
+unele medicamente (nitrofurane, aurul, ciclofosfamida, metotrexatul)
+afecţiunile cu prafuri anorganice
15. Ce numim restricţie pulmonară intraparenchimală ?
+este reducerea complianţei totale a aparatului respirator pe seama reducerii complianţei şi elasticităţii
plămânilor
reducerea complianţei totale a aparatului respirator
reducerea complianţei totale a aparatului respirator pe seama reducerii predominante a complianţei
cutiei toracice sau a plămânilor
 reducerea complianţei totale a cutiei toracice
+reducerea elasticităţii pulmonare
16. Ce procese patologice scad forţa de aspiraţie a cutiei toracice ?
17. Ce numim obstrucţie pulmonară ?
a. dereglarea afluxului de singe spre plămâni
b. marirea presiunii sanguine în circuitul pulmonar
+c. mărirea rezistenţei căilor aeroconductoare care împiedică sau face imposibilă ventilaţia pulmonară
+d. mărirea rezistenţei în căile aeroconductoare
c. micşorarea rezistenţei în căile aeroconductoare

18. Ce factori pot provoca obstrucţia căilor respiratorii superioare ?

a. prezența trombilor în artera pulmonară
+b. tumefierea mucoasei bronşice
+c. prezența corpilor străini în trahee şi bronhii
+d. stenoza laringelui
e. tumori mediastinale

19. Ce factori pot provoca obstrucţia căilor respiratorii inferioare ?

+a. hipersecreţia de mucus bronșic
+b. tumefierea mucoasei bronhiilor subsegmentare şi bronhiolelor terminale
c. prezența corpilor străini în trahee şi bronhii
d. stenoza laringelui
+e. spasmul musculaturii netede a bronhiilor subsegmentare

20. Ce reprezintă edemul pulmonar ?

a) > acumulare de lichid în interstiţiul pulmonar
b) acumulare de lichid în cavitatea pleurală
c) > acumulare de lichid în alveole
d) acumulare de lichid în mediastin
e) acumulare de lichid în caile aeroconductorii

21. Ce factori provoacă edemul pulmonar?

a) > blocul drenajului limfatic pulmonar
b) > creşterea presiunii oncotice în interstiţiul pulmonar
c) Hipoperfuzia pulmonară
d) Astmul bronşic
e) Stenoza laringelui

22. Ce numim emfizem pulmonar ?

a) micşorarea lumenului căilor aeroconductorii inferioare
b) > dilatarea excesivă persistentă a spaţiilor aeriene distal de bronhiolele
c) dilatarea excesivă a arteriolelor pulmonare
d) colabarea parenchimului pulmonar
e) dilatare excesivă persistentă a bronhiilor de calibru II

23. Care este veriga patogenetică principală a emfizemului pulmonar?

dizechilibrul dintre proteinaze єi antiproteinaze cu predominarea antiproteinazelor
dizechilibrul dintre proteinaze єi antiproteinaze cu predominarea proteinazelor
dizechilibrul dintre tripsinг єi alfa 1 antitripsinг cu predominarea tripsinei
dizechilibrul dintre trpsinг єi alfa 1 antitripsinг cu predominarea alfa 1 antitripsinei
dizechilibrul dintre factorii trombogenetici єi fibrinolitici оn favoarea fibrinoliticelor.
24. Care sunt sursele de enzime proteolitice care lezează alveolele pulmonare?
mastocitele
neutrofilele
monocitele
pancreasul exocrin
hepatocitele
25. Prin ce se caracterizează emfizemul pulmonar?
a. mгrirea volumului rezidual al plгmвnilor
dispnee inspiratorie
a. micєorarea capacitгюii vitale a plгmвnilor
b. dispnee expiratorie
c. micєorarea volumului expirator forюat timp de 1 secundг
26. În ce cazuri se întâlneste respiraţia profundă şi accelerată*
a. efort fizic
b. astm bronєic
c. acidozг nerespiratorie
d. stres psiho-emoюional
e. hipoxie circulatorie

27. În ce azuri se întâlneste respiraţia frecventă superficială?

a. hipercapnie
b. atelectazie pulmonarг.
c. edem pulmonar
d. pneumonie
e. acidozг nerespiratorie

28. În ce cazuri se întâlneşte respiraţia rară şi profundă?

a. efort fizic
b. stenoza cгilor aeroconductorii
c. pneumonie
d. edem pulmonar
e. hipoxie de orice origine

29. În ce cazuri se întâlneşte dispneea expiratorie?

a. pneumonie
b. hipertenzie pulmonarг
c. astm bronєic
d. stenoza cгilor aeroconductorii

30. Ce substanţe biologic ative posedă efect bronhoconstrictor?

a) > histamina
b) > serotonina
c) bradikinina
d) PGF2-alfa
e) > acetilcolina

31. Ce parametri fizici ai aerului alveolar încetineşte difuzia gazelor prin bariera alveolo-capilară?
a) creşterea presiunii parţiale a oxigenului
b) > scăderea presiunii parţiale a oxigenului
 c) > creşterea presiunii parţiale a dioxidului de carbon
d) scăderea presiunii parţialşe a dioxidului de carbon
e) creşterea presiunii parţiale a azotului

91. Ce procese diminuează difuzia gazelor prin bariera alveolo-capilară?

a) > pneumoscleroza

b) < edemul pulmonar interstiţial

c) ateroscleroza arterelor circuitului mic

d) hipoperfuzia plămânilor

e) hipobaria atmosferică

91 Ce procese diminuează difuzia gazelor prin bariera alveolo-capilară?

a) > edem alveolar

b) > atelectazie
c) ateroscleroza arterelor circuitului mic

d) hipoperfuzia plămânilor

e) hipobaria atmosferică

92. Ce reprezintă reflexul Hering-Breuer?

a) reflex petru preintămpinarea edemului pulmonar

b) reflex de apărare la inspiraţia substanţelor toxice

c) reflex de stimulare a diafragmului

d) reflex de limitarea a perfuziei plămănilor

e) *reflex ce determină oprirea inspiraţiei şi iniţierea expiraţiei

93. Care este mecanismul reflexului Hering-Breuer ?

a) aferentaţia nervoasă spre centrul respirator cu stimularea inspirului

b) stimularea receptorilor din căile respiratorii inferioare

c) *aferentaţia nervoasă spre centrul respirator cu inhibiţia inspirului

d) *stimularea mecanoreceptorilor alveolari

e) aferentaţia nervoasă spre centrul respirator cu stimularea expirului

94. Care sunt mecanismele respiraţiei profunde şi accelelrate ?

a) micşorarea timpului reflexului Hering-Breuer

b) *intărzierea timpului reflexului Hering-Breuer

c) apariţia reflexului de apărare Kratschmer

d) *inhibiţia întărziată a inspirului

e) intărzierea timpului reflexului Kratschmer

94. Care este mecanismul respiraţiei profunde şi accelelrate ?

a) micşorarea timpului reflexului Hering-Breuer

b) intărzierea timpului reflexului Bainbridge

c) apariţia reflexului de apărare Kratschmer

d) *inhibiţia întărziată a inspirului

e) intărzierea timpului reflexului Kratschmer

94. Care este mecanismul respiraţiei profunde şi accelelrate ?

a) micşorarea timpului reflexului Hering-Breuer

b) *intărzierea timpului de apariţie al reflexului Hering-Breuer

c) apariţia reflexului de apărare Kratschmer

d) intărzierea timpului reflexului Bainbridge

e) intărzierea timpului reflexului Kratschmer

95. Care sunt cauzele respiraţiei profunde şi lente (stenotice) ?

a) *obturarea căilor aeroconductorii superioare

b) spasmul căilor aeroconductorii inferioare

c) *compresia căilor aeroconductorii superioare

d) *edemul laringelui

e) astmul bronşic

95. Care sunt cauzele respiraţiei profunde şi lente (stenotice)?

a) *obturarea căilor aeroconductorii superioare

b) spasmul căilor aeroconductorii inferioare

c) *compresia căilor aeroconductorii superioare

d) edemul epiteliului bronhiolelor

e) astmul bronşic

95. Care sunt cauzele respiraţiei profunde şi lente (stenotice) ?

a) edemul epiteliului bronhiolelor

b) spasmul căilor aeroconductorii inferioare

c) *compresia căilor aeroconductorii superioare

d) *edemul laringelui

e) astmul bronşic

95. Care sunt cauzele respiraţiei profunde şi lente (stenotice) ?

a) *obturarea căilor aeroconductorii superioare

b) spasmul căilor aeroconductorii inferioare

c) edemul epiteliului bronhiolelor

d) *edemul laringelui

e) astmul bronşic

95. Care este cauza respiraţiei profunde şi lente (stenotice)?

a) *obturarea căilor aeroconductorii superioare

b) spasmul căilor aeroconductorii inferioare

c) edemul epiteliului bronhiolelor

d) tromboza vaselor pulmonare

e) astmul bronşic

95. Care sunt cauzele respiraţiei profunde şi lente (stenotice) ?

a) tromboza vaselor pulmonare

b) spasmul căilor aeroconductorii inferioare

c) *compresia căilor aeroconductorii superioare

d) edemul epiteliului bronhiolelor

e) astmul bronşic

95. Care sunt cauzele respiraţiei profunde şi lente (stenotice)?

a) tromboza vaselor pulmonare

b) spasmul căilor aeroconductorii inferioare

c) edemul epiteliului bronhiolelor

d) *edemul laringelui

e) astmul bronşic

96. Ce numim asfixie ?

a) micșorarea elasticității plămănilor

b) *dereglarea acută a aprovizionării organismului cu O2 şi eliminării de CO2

c) ingustarea cailor aeroconductorii inferioare

d) ingustarea cailor aeroconductorii superioare

e) acumularea de aer în cavitatea toracală

97. Care sunt stadiile asfixiei ?

a) de inițiere

b) de alarmă

c) *de exitație a SNC

d) *de înhibiție a SNC

e) *de paralizie a SNC

98. Care sunt mecanismele respiraţiei stenotice ?

a) scurtarea timpului reflexului Hering-Breuer

b) *intărzierea timpului de apariţie al reflexului Hering-Breuer

c) *mărirea rezistenţei în caile aeroconductorii superioare

d) inhibiţia centului respirator

e) *respiraţie forţată

98. Care sunt mecanismele respiraţiei stenotice ?

a) scurtarea timpului reflexului Hering-Breuer

b) intărzierea timpului reflexului Kratschmer

c) *mărirea rezistenţei în caile aeroconductorii superioare

d) inhibiţia centului respirator

e) * respiraţie forţată

98. Care sunt mecanismele respiraţiei stenotice ?

a) scurtarea timpului reflexului Hering-Breuer

b) *intărzierea timpului reflexului Hering-Breuer

c) intărzierea timpului reflexului Kratschmer

d) inhibiţia centului respirator

e) * respiraţie forţată

98. Care sunt mecanismele respiraţiei stenotice ?

a) scurtarea timpului reflexului Hering-Breuer

b) *intărzierea timpului reflexului Hering-Breuer

c) *mărirea rezistenţei în caile aeroconductorii superioare

d) inhibiţia centului respirator

e) intărzierea timpului reflexului Kratschmer

98. Care este mecanismul respiraţiei stenotice ?

a) scurtarea timpului reflexului Hering-Breuer

b) * intărzierea timpului de apariţie al reflexului Hering-Breuer

c) intărzierea timpului reflexului Kratschmer

d) inhibiţia centului respirator

e) stimularea reflexului Kratschmer

98. Care sunt mecanismele respiraţiei stenotice ?

a) scurtarea timpului reflexului Hering-Breuer

b) stimularea reflexului Kratschmer

c) *mărirea rezistenţei în caile aeroconductorii superioare

d) inhibiţia centului respirator

e) intărzierea timpului reflexului Kratschmer

99. Ce este reflexul respirator Kratschmer?

a) reflex de preintămpinarea edemului plămănilor

b) *reflex de apărare la inspiraţia substanţelor toxice

c) reflex ce determină stimularea diafragmului

d) reflex de apărare pentru limitarea perfuziei plămănilor

e) reflex ce determină trecerea inspiraţiei în expiraţie

100. Ce stimul provoacă reflexul de protecţie Kreichimer ?

a) inspiraţia aerului ce conţine multe antigene

b) inspiraţia aerului ce conţine SiO2

c) *inspiraţia aerului ce conţine substanţe cu miros înţepător

d) inspiraţia aerului ce conţine vapori de H2O

e) inspiraţia aerului ce conţine microorganisme

102. Ce procese patologice deregleaza digestia în cavitatea bucala?

a. hipersalivatia
b. hiposalivatia*

c. lipsa amilazei salivare*

d. lipsa lizozimului

e. reactia alcalina a salivei

103. Care sunt dereglarile digestive în lipsa amilazei salivare?

a. dereglarea digestiei polizaharidelor*

b. dereglarea digestiei dizaharidelor

c. dereglarea digestiei celulozai

d. dereglarea digestiei proteinelor

e. dereglarea digestiei lipidelor

104.Cum se modifica tonusul si motilitatea stomacului în hipoclorhidrie?

a. Hipotonie*
b. hipertonus
c. evacuatie accelerata*
d. chimostaza în stomac
e. voma

105.Cum se modifica tonusul si motilitatea stomacului în hiperclorhidrie?

a. hipotonie
b. hipertonus*
c. evacuatie accelerata
d. chimostaza în stomac*
e. voma*

106.Ce modificari în digestia gastrica se constata în hipoclorhidrie????????

a. survine maldigestia polizaharidelor

b. survine maldigestia proteinelor
c. survine maldigestia lipidelor
d. ameliorarea digestiei gastrice
e. survine maldigestia celulozei*
107.Ce modificari în digestia gastrica se constata în hiperclorhidrie?

a. survine maldigestia polizaharidelor

b. survine maldigestia proteinelor
c. survine maldigestia lipidelor
d. ameliorarea digestiei gastrice*
e. survine maldigestia celulozei

108. Ce modificari în digestie se constata în insuficienta exocrina a pancreasului?

a. survine maldigestia polizaharidelor*

b. survine maldigestia proteinelor*
c. survine maldigestia lipidelor*
d. ameliorarea digestiei intestinale
e. survine maldigestia celulozei

109.Ce modificari în digestie se constata în insuficienta secretiei bilei?

a. maldigestia polizaharidelor
b. atonie intestinala*

c. steatoree*

d. amiloree

e. creatoree

110. Ce modificari în digestie se constata în afectiunile mucoasei intestinului subtire?

a. derglarea scindarii polizaharidelor

b. dereglarea scindarii dizaharidelor*
c. dereglarea scindarii polipeptidelor
d. dereglarea scindarii dipeptidelor*
e. dereglarea scindarii lipidelor

111. Absorbtia caror substante nutritive se deregleaza la afectiunea mucoasei intestinului subtire?

a. proteinelor
b. aminoacizilor*
c. dizaharidelor
d. monozaharidelor*
e. apa

112. Absorbtia caror substante se deregleaza la afectiunea intestinului gros?

a. proteinelor
b. aminoacizilor
c. sarurilor minerale*
 d. monozaharidelor
e. apei*

113.Cum se modifică biochimia sângelui în insuficienţa hepatică?

a) > hiperamoniemia

b) > hipoalbuminemie

c) > hipoprotrombinemie

d) creşte concentraţia de uree

e) scade concentraţia de amoniac

. 114. Cum se modifică biochimia sângelui în colestază?

a) > hiperbilirubinemie cu bilirubină conjugată

b) > colalemie

c) > hipoprotrombinemie

d) hiperbilirubinemie cu bilirubină liberă

e) hiperlipidemie

114. Cum se modifică biochimia sângelui în colestază?

a) > hiperbilirubinemie cu bilirubină conjugată

b) hiperbilirubinemie cu bilirubină liberă

c) hiperlipidemie

d) hiperchilomicronemie

e) creşterea activităţii aminotransferazelor

114. Cum se modifică biochimia sângelui în colestază?

a) > hipoprotrombinemie

b) hiperbilirubinemie cu bilirubină liberă

c) hiperlipidemie

d) hiperchilomicronemie

e) creşterea activităţii aminotransferazelor

115.Care sunt consecinţele obturării ductului coledoc?

a) > acolia

b) > hiperbilirubinemia cu bilirubină conjugată

c) hiperlipidemie

d) creşterea activităţii aminotransferazelor

e) hiperbilirubinemia cu bilirubină liberă

115. Care sunt consecinţele obturării ductului coledoc?

a) > acolia

b) > maldigestia lipidelor

c) hiperlipidemie

d) hiperchilomicronemie

e) creşterea activităţii aminotransferazelor

116 Care sunt consecinюele obturгrii ductului hepatic?

a. hiperbilirubinemia cu bilirubinг liberг

b. colestaza
c. acolia
d. hiperbilirubinemia cu bilirubinг conjugatг
e. maldigestia lipidelor

117.Cum se modifica metabolismul glucidic în insuficienta hepatica?

a. survine hiperglicemia exagerata postprandiala*

b. survine hipoglicemia pe nemâncate*
c. apare fructozemia
d. scade continutul de glicogen în ficat*
e. creste continutul de glicogen în ficat

118. Cum se modifica metabolismul proteic în insuficienta hepatica?

a. apare hiperglobulinemia*
b. apare hipoalbuminemia*
c. apare hiperaminoacidemia*
d. se deregleaza sinteza gama-globulinelor
e. creste concentratia de uree în sânge
119.Cum se modifica metabolismul lipidic în insuficienta hepatica?

a. apare lipoliza intensa în ficat

b. apare steatoza în ficat*
c. creste concentratia în sânge de lipoproteinelor cu densitate foarte mica*
d. creste concentratia în sânge de lipoproteine cu densitate foarte mare
e. creste concentratia în sânge de acizi grasi neesterificati
120.Care sunt modificarile biochimice în insuficienta hepatica?

a. cresterea concentratiei de uree în sânge

b. hiperamoniemia*
c. cresterea concentratiei aminoacizilor aromatizati*
d. hipoalbuminemie*
e. hipoprotrombinemie*

121.Care sunt manifestarile biochimice ale colemiei?

a. hiperbilirubinemie cu bilirubina libera

b. hiperbilirubinemie cu bilirubina conjugata*
c. hipercolesterolemia*
d. colalemia*
e. hipoprotrombinemia*

122. Care sunt consecinţele obturării ductului coledoc?

a) hiperbilirubinemia cu bilirubină liberă

b) [x] colestaza

c) [x] acolia

d) [x] hiperbilirubinemia cu bilirubină conjugată

e) [x] maldigestia lipidelor

123.Care sunt manifestarile hepatitei infectioase în organele cavitatii bucale ?

a. edemul mucoasei bucale

b. icterul mucoasei bucale *

c. teleagioectazii*

d. granulele Fourdis*

e. paloare a mucoasei bucale

524.Ce procese patologice deregleaza digestia în cavitatea bucala?

b. hipersalivatia
b. hiposalivatia*
 c. lipsa amilazei salivare*

d. lipsa lizozimului

e. reactia alcalina a salivei

525.Care sunt dereglările digestive în lipsa amilazei salivare

+a. dereglarea digestiei polizaharidelor

b. dereglarea digestiei dizaharidelor

c. dereglarea digestiei celulozai

d. dereglarea digestiei proteinelor

e. dereglarea digestiei lipidelor

503.Ce prezintă hipersalivaţia

a. secreţia de salivă peste 2L/24 ore

b. secreţia de salivă peste 1L/24 ore
c. secreţia de salivă peste 1.5L/24 ore
d. secreţia de salivă peste 0.5L/24 ore
e. +secreţia de salivă peste 0,3L/24 ore

504. Care pot fi cauzele hipersalivaţiei patologice?

a. la copii în timpul erupţiei dinţilor

b. ingerarea alimentelor uscate
c. +stomatitele
d. +neoplasme bucale
e. +boala Parkinson

505. Care sunt consecinţele posibile ale sialoreei:

a. +neutralizarea sucului gastric

b. scăderea pH stomacal
c. +creşterea pH stomacal
d. +deshidratarea organismului
e. hipervolemia

506. Care sunt cauzele hiposalivaţiei patologice?

a. stările emotive
b. ingerarea alimentelor lichide
c. +deshidratarea
d. +parotiditele
 e. +obstrucţia ducturilor salivare

507.Hipersecreţia stomacală poate fi provocată de:

a. +cafeină
b. +etanol
c. +excesul de gastrină
d. excesul de pepsină
e. +vagotonie

f. 1137. Ce factori provoacă hipersecreţia stomacală?

g. a) > etanolul
h. b) > Hipersecreţia de gastrină
i. c) > vagotonia
j. d) Hipersecreţia de pepsină
k. e) Hipersecreţia colecistokininei

526.Cum se modifică tonusul şi motilitatea stomacului în hipoclorhidrie

f. +Hipotonie
g. hipertonus
h. +evacuaţie accelerată
i. chimostaza în stomac
j. vomă

527.Cum se modifică tonusul şi motilitatea stomacului în hiperclorhidrie

f. hipotonie
g. +hipertonus
h. evacuaţie accelerată
i. +chimostaza în stomac
j. +vomă

529.Ce modificări în digestia gastrică se constată în hipoclorhidrie

f. survine maldigestia polizaharidelor

g. survine maldigestia proteinelor
h. survine maldigestia lipidelor
i. ameliorarea digestiei gastrice
j. +survine maldigestia celulozei

530.Ce modificări în digestia gastrică se constată în hiperclorhidrie?

f. survine maldigestia polizaharidelor

g. survine maldigestia proteinelor
h. survine maldigestia lipidelor
i. +ameliorarea digestiei gastrice
 j. survine maldigestia celulozei

531. Ce modificări în digestie se constată în insuficienţa exocrină a pancreasului?

f. +survine maldigestia polizaharidelor

g. +survine maldigestia proteinelor
h. +survine maldigestia lipidelor
i. ameliorarea digestiei intestinale
j. survine maldigestia celulozei

532.Ce modificări în digestie se constată în insuficienţa secreţiei bilei?

b. maldigestia polizaharidelor
+b. atonie intestinală

+c. steatoree

d. amiloree

e. creatoree

533. Ce modificări în digestie se constată în afecţiunile mucoasei intestinului subţire?

f. derglarea scindării polizaharidelor

g. +dereglarea scindării dizaharidelor
h. dereglarea scindării polipeptidelor
i. +dereglarea scindării dipeptidelor
j. dereglarea scindării lipidelor

534. Absorbţia căror substanţe nutritive se dereglează la afecţiunea mucoasei intestinului subţire?

f. proteinelor
g. +aminoacizilor
h. dizaharidelor
i. +monozaharidelor
j. apa

535. Absorbţia căror substanţe se dereglează la afecţiunea intestinului gros?

f. proteinelor
g. aminoacizilor
h. +sărurilor minerale
i. monozaharidelor
j. +apei

1170. Ce procese se dereglează la afecţiunea intestinului gros?

a) scindarea polizaharidelor
 b) scindarea proteinelor

c) scindarea lipidelor

d) scindarea celulozei

e) > sinteza vitaminelor grupei B

508. Cum se modifică funcţia de evacuare a stomacului în caz de hipersecreţie cu hiperaciditate?

a. creşte
b. +scade
c. nu se modifică
d. +se dezvoltă chimostaza gastrică
e. se dezvoltă sindromul dumping

509. Cum se modifică tranzitul intestinal în caz de hipersecreţie cu hiperaciditate stomacală?

a. creşte
b. +scade
c. nu se modifică
d. +constipaţii frecvente
e. diaree

510. Ce reprezintă aclorhidria?

a. lipsa ionilor de Cl în sânge

b. +absenţa HCl în sucul gastric
c. lipsa enzimelor în sucul gastric
d. creşterea pH sanguin
e. scăderea pH sanguin
------------------------------------------------------400---------------------------------------------------

511. Care pot fi cauzele aclorhidriei

a. +carenţa de gastrină
b. +gastrite cronice atrofice
c. +cancer gastric
d. gastrite hipertrofice
e. ulcer gastric

512. Care sunt repercusiunile carenţei HCl în sucul stomacal:

a. +creşterea peristaltismului intestinal

b. scăderea peristaltismului intestinal
c. +maldigestie
d. +malabsorbţie
e. constipaţii
513. Care pot fi consecinţele vomei

a. +hipocloremie
b. hiperkaliemie
c. +alcaloză
d. acidoză
e. +activarea sistemului renină-angiotensină-aldosteron

514. Care sunt cauzele insuficienţei secreţiei exocrine a pancreasului:

a. +pancreatitele cronice
b. +tumorile pancreatice
c. +obturarea ductului pancreatic
d. vagotonia
e. +simpaticotonia

515. Care sunt consecinţele insuficienţei secreţiei pancreatice

a. +maldigestia
b. +malabsorbţia
c. +malnutriţia
d. ulcerogeneza
e. constipaţii

516. Ce reprezintă steatorea

a. prezenţa grăsimilor în sânge

b. +eliminarea excesivă a grăsimilor cu masele fecale
c. acumularea excesivă a grasimilor în parenchimul hepatic
d. eliminarea lipidelor cu urina
e. lipsa grăsimilor în masele fecale

517. Care pot fi cauzele steatoreei

a. +acolia
b. +insuficienţa lipazei pancreatice
c. insuficienţa pepsinei
d. colemia
e. hiperlipidemia

518. Ce reprezintă acolia

a. lipsa bilei în sânge

b. +lipsa bilei în intestin
c. prezenţa bilei în sânge
d. decolorarea maselor fecale
e. lipsa bilirubinei în bilă
519. Care pot fi consecinţele maldigestiei dizaharidelor

a. +diaree
b. +deshidratare
c. constipaţii
d. hiperhidratare
e. +hipoglicemie

520. Care pot fi consecinţele maldigestiei proteinelor

a. +hipoproteinemie
b. +hipoonchie
c. +edeme
d. proteinurie
e. +imunodeficienţe

521.Care pot fi consecinţele maldigestiei lipidelor

a. hiperlipidemie

b. +steatoree

c. +hipocoagulabilitatea sângelui

d. +diaree

e. constipaţii

522.. Care pot fi cauzele autointoxicaţiei intestinale:

+a. intensificarea proceselor de putrefacţie în intestin

+b. consumul excesiv de alimente proteice

+c. constipaţiile

d. diarea

+e. insuficienţa hepatică

523. Care sunt manifestările autointoxicaţiei intestinale?

+a. hipotensiune arterială

b. hipertensiune arterială

+c. cefalee

+d. hipoglicemie
 e. hiperglicemie

338. Care sunt cauzele maldigestiei zaharidelor?

a) Insuficienţa acidului clorhidric.

+b) Insuficienţa amilazei salivare

c) Insuficienţa pepsinei

+d) Insuficienţa amilazei pancreatice

+e) Insuficienţa dizaharidazelor intestinale

340. Care sunt cauzele malabsorbţiei glucidelor în tractul digestiv?

a) Hiposecreţia glandelor intestinului subţire.

b) Hiposecreţia bilei.

c) Leziunea mucoasei gastrice.

+d) Leziunea mucoasei intestinului subţire

e) Leziunea mucoasei intestinului gros.

361.Consecinţele metabolice ale maldigestiei lipidelor:

+a) Carenţa vitaminelor liposolubile

b) Dereglaea sintezei hormonilor steroizi

+c) Modificarea proprietăţilor membranelor celulare

d) Hipercoagulabilitatea sângelui

+e) Hipocoagulabilitatea sângelui

364. În ce fracţii de lipoproteine este predominant transportat colesterolul spre organe?

a) Chilomicroni.
 +b) Lipoproteine cu densitate foarte mică (pre- beta-lipoproteine)

c) Lipoproteine cu densitate mare (alfa-lipoproteine).

+d) Lipoproteine cu densitate mică.(beta-lipoproteine)

e) Colesterol liber.

369. Dereglările metabolice şi digestive în maldigestia proteinelor:

a) + Inaniţia proteică

b)+ Hipoproteinemie

c) Absorbţia în sânge a moleculelor de proteine

d) +Autointoxicaţie gastrointestinală

e) +Intensificarea proceselor de putrefacţie în intestine

370.Consecinţele malabsorbţiei aminoacizilor în tractul digestiv:

+a) Deficienţa acizilor aminaţi esenţiali

b) Hipoproteinemia

c) Mobilizarea proteinelor din depozite.

+d) Imunodeficienţa

e) Mobilizarea grăsimelor din depozite.

1753. Ce factor endogen provoacă hipersecreţia stomacală?

x vagotonia

Hipersecreţia de pepsină

Hipersecreţia colecistokininei

Hipersecreţia pancreatică
Hiposecreţia pancreatică

1752. Ce factor endogen provoacă hipersecreţia stomacală?

x a) Hipersecreţia de gastrină

b)Hipersecreţia de pepsină

c)Hipersecreţia colecistokininei

d)Hipersecreţia pancreatică

e)Hiposecreţia pancreatică