1. În ce patologii survine suprasolicitarea inimii cu rezistenţă?

2. În ce patologii survine siprasolicitarea inimii cu volum?

3. În ce maladii survine insuficienţa cardiacă dismetabolică ?
4. Care sunt cauzele posibile ale insuficienţei cardiace dreapta?
5. Care sunt cauzele posibile ale insuficienţei cardiace stânga?
6. Care sunt manifestările caracteristice pentru insuficienţa cardiacă stânga?
7. Care sunt manifestările caracteristice pentru insuficienţa cardiacă dreapta ?
8. Care sunt mecanismele compensatorii cardiace imediate în afecţiunile cordului?
9. Care este mecanismul compensator cardiac tardiv în afecţiunile cordului?
10. Care sunt mecanismele compensatorii extracardiace imediate în afecţiuni cardiace?
11. Care sunt mecanismele compensatorii extracardiace tardive în afecţiuni cardiace?
12. Cum se realizează hiperfuncţia predominant homeometrică a miocardului?
13. Cum se realizaeză hiperfuncţia predominant heterometrică a miocardului?
14. Pentru care vicii cardiace este caracteristică hiperfuncţia homeometrică?
15. Pentru care vicii cardiace este caracteristică hiperfuncţia heterometrică ?
16. Care sunt mecanismele epuizării funcţionale şi cardiosclerozei a miocardului hipertrofiat?
17. Care este cauza hipoxiei relative în miocardul hipertrofiat?
18. Cum se modifică volumul sistolic şi volumul de sânge circulant în insuficienţa cardiacă?
19. Care sunt cauzele hipervolemiei în insuficienţa cardiacă cronică?
20. Care sunt consecinţele stazei venoase în insuficenţa circulatorie?
21. În ce regiuni anatomice apare staza venoasă în caz de insuficienţă ventriculară stângă?
22. Care sunt consecinţele stazei venoase în ficat?
23. Care sunt cauzele hipertensiunii portale în ciroza hepatică?
24. Care sunt consecinţele hipertensiunii portale?
25. În ce patologii se dezvoltă staza venoasă în ficat?
26. În ce caz se formeaz anastomoze porto-cavale?
27. Care sunt factorii patogenetici ai edemelor cardiace?
28. Care este rolul hipoperfuziei rinichiului în patogenia edemelor?
29. Care este patogenia hiperaldosteronismului secundar în insuficenţa circulatorie?
30. Cum se modifică metabolismul în miocard în faza iniţială a hipertrofiei ?
31. Cum se modifică structura miocardului în hipertrofie ?
32. Cum se modifică presiunea arterială şi venoasă în insuficienţa cardiacă?
33. Cum se modifică volumul sistolic şi volumul endsistolic în insuficienţa cardiacă?
34. Prin ce se manifestă dereglarea conductibilităţii intracardiace?
35. Pentru ce afecţiuni este caracteristică bradicardia sinuzală?
36. Pentru ce extrasistolie este caracteristică pauza compensatorie completă?
37. Prin ce se manifestă dereglarea excitabilităţii inimii?
38. Prin ce se manifestă tulburarea automatismului cardiac?
39. Care sunt cauzele bradicardiei sinuzale?
40. Care este patogenia hipertensiunii arteriale în unele afecţiuni renale?
41. Hiperfuncţia cărui compartiment al inimii are loc în boala hipertensivă?
42. În ce boli endocrine survine hipertensiunea arterială secundară?
43. Care sunt semnele insuficienţei cardiace?
44. Care sunt semnele insuficienţei vasculare?
45. Cum se modifică volumul sistolic şi volumul endsistolic în insuficienţa cardiacă?
46. Care sunt cauzele suprasolicitării cordului cu volum?
47. Care sunt cauzele suprasolicitării cordului cu rezistenţă?
48. Ce factori patogeni cresc presarcina cordului?
49. Ce factori patogeni cresc postsarcina cordului?
50. Care este factorul patogenetic principal ce declanşează hipertrofia miocardului?
51. Care sunt mecanismele cardiace de compensare a insuficienţei circulatorii?
52. Care sunt mecanismele extracardiace imediate de compensare a insuficienţei circulatorii?
53. Care sunt mecanismele extracardiace tardive de compensare a insuficienţei circulatorii?
54. Care sunt semnele insuficienţei ventriculului stâng?
55. Care sunt semnele insuficienţei ventriculului drept?
56. Prin ce se manifestă dereglarea conductibilităţii intracardiace?
57. Prin ce se manifestă dereglarea excitabilităţii inimii?
58. Prin ce se manifestă tulburarea automatismului cardiac?
59. Care sunt cauzele bradicardiei sinuzale?
60. Pentru ce afecţiuni este caracteristică bradicardia sinuzală?
a) Edemul pulmonar
b) Tireotoxicoză
c) > Icterul mecanic
d) Emfizemul pulmonar
e) > Meningite

61. Care sint formele de dereglare a excitabilităţii miocardului?

a) Bradicardie
b) Bloc transversal complet
c) Bloc longitudinal
d) Tahicardie
e) > Extrasistolie

62. Care sint formele de dereglare a conductibilităţii miocardului?

a) > bloc atrioventricular
b) bradicardie sinuzală
c) tahicardie sinuzală
d) extrasistolie
e) fibrilaţie ventriculară

63. Ce valori ale presiunii arteriale indică hipertensiunea arterială ?

Sistolica 158mmhg, diastolica 99mmhg 80 batai pe min
64. Ce stimuli provoacă constricţia vaselor periferice ?
- excitarii fibrelor simpatice adrenergice prin actiune asupra alfa-adrenoreceptorilor

65. Ce stimuli provoacă dilatarea vaselor periferice ?

-diminuarea influentei simpatice vasoconstrictoare
- excitarii b-adrenoreceptorilor
- excitarii fibrelor simpatice si parasimpatice colinergice
- provocarii vasodilatatiei indirect de catre inervatia parasimpatica prin modificarea metabolismului sau
prin eliinarea din celule a enzimelor (kalikreina) care difundeaza in spatiul intercelular si cliveaza
substantele vasodilatatoare de la macromolecule (globuline), asa cum are loc in vasele salivare si
sudoripare

66. Ce numim dispnee?

a) > modificarea frecvenţei respiraţiei
b) > modificarea amplitudinei respiraţiei
c) > modificarea ritmului respiraţiei
d) modificarea compoziţiei gazoase a sângelui
e) > senzaţie subiectivă de insuficienţă a aerului

67. Ce numim dispnee inspiratorie?

a)prelungirea duratei inspirului
 b)preliungirea duratei expirului
c)creєterea efortului inspirator cu expir pasiv
d)creєterea efortului inspirator cu expir forюat
e)prelungirea concomitentг a inspirului єi expirului
68. Ce numim dispnee expiratorie?
a.prelungirea duratei inspirului
b.preliungirea duratei expirului
c.creєterea efortului inspirator cu expir pasiv
d.expir forюat prelungit
e.prelungirea concomitentг a inspirului єi expirului

69. Ce reprezintă hipercapnia?

a. presiunea parțială a dioxidului de carbon în sângele venos mai sus de 46 mm Hg.
b. presiunea parţială a oxigenului în sângele arterial sub 100 mm Hg
+c. presiunea parțială de dioxid de carbon în sângele arterial mai sus de 46 mm Hg
d. presiunea parţială a oxigenului în sângele venos mai sus de 100 mm Hg
e. presiunea parţială a dioxidului de carbon în sângele artelial sub 40 mm Hg

70. Ce reprezintă hipoxemia ?

a. presiunea parţială de dioxid de carbon în sângele venos mai sus de 46 mm Hg.
+b. presiunea parţială a oxigenului în sângele arterial sub 100 mm Hg
c. presiunea parţială a dioxidului de carbon în sângele arterial mai jos de 46 mm Hg.
d. presiunea parţială a oxigenului în sângele venos mai jos de 100 mm Hg
e. presiunea parțială a oxigenului în sângele arterial mai jos de 50 mm Hg

71. Ce numim restricţie pulmonară ?

reducerea complianţei totale a alveolelor
+reducerea complianţei totale a aparatului respirator pe seama reducerii predominante a complianţei
cutiei toracice sau a plămânilor
reducerea complianţei totale a cutiei toracice
reducerea complianţei totale a aparatului respirator pe seama reducerii elasticităţii plămânilor
reducerea complianţei totale a aparatului respirator pe seama reducerii complianţei şi elasticităţii
plămânilor
72. Ce dereglări determină restricţia pulmonară extraparenchimală ?
+afecţiunile pleurei
+afecţiunile cutiei toracice
dereglările din circuitul pulmonar
+dereglările aparatului neuro-muscular
dereglările de distensibilitate a plămânilor
73. Care sunt cauzele proceselor restrictive pulmonare ?
+colagenozele
+bolile primare pulmonare
afecţiunile căilor respiratorii superioare
+unele medicamente (nitrofurane, aurul, ciclofosfamida, metotrexatul)
+afecţiunile cu prafuri anorganice
74. Ce numim restricţie pulmonară intraparenchimală ?
+este reducerea complianţei totale a aparatului respirator pe seama reducerii complianţei şi elasticităţii
plămânilor
reducerea complianţei totale a aparatului respirator
reducerea complianţei totale a aparatului respirator pe seama reducerii predominante a complianţei
cutiei toracice sau a plămânilor
reducerea complianţei totale a cutiei toracice
 +reducerea elasticităţii pulmonare
75. Ce procese patologice scad forţa de aspiraţie a cutiei toracice ?
76. Ce numim obstrucţie pulmonară ?
a. dereglarea afluxului de singe spre plămâni
b. marirea presiunii sanguine în circuitul pulmonar
+c. mărirea rezistenţei căilor aeroconductoare care împiedică sau face imposibilă ventilaţia pulmonară
+d. mărirea rezistenţei în căile aeroconductoare
c. micşorarea rezistenţei în căile aeroconductoare

77. Ce factori pot provoca obstrucţia căilor respiratorii superioare ?

a. prezența trombilor în artera pulmonară
+b. tumefierea mucoasei bronşice
+c. prezența corpilor străini în trahee şi bronhii
+d. stenoza laringelui
e. tumori mediastinale

78. Ce factori pot provoca obstrucţia căilor respiratorii inferioare ?

+a. hipersecreţia de mucus bronșic
+b. tumefierea mucoasei bronhiilor subsegmentare şi bronhiolelor terminale
c. prezența corpilor străini în trahee şi bronhii
d. stenoza laringelui
+e. spasmul musculaturii netede a bronhiilor subsegmentare

79. Ce reprezintă edemul pulmonar ?

a) > acumulare de lichid în interstiţiul pulmonar
b) acumulare de lichid în cavitatea pleurală
c) > acumulare de lichid în alveole
d) acumulare de lichid în mediastin
e) acumulare de lichid în caile aeroconductorii

80. Ce factori provoacă edemul pulmonar?

a) > blocul drenajului limfatic pulmonar
b) > creşterea presiunii oncotice în interstiţiul pulmonar
c) Hipoperfuzia pulmonară
d) Astmul bronşic
e) Stenoza laringelui

81. Ce numim emfizem pulmonar ?

a) micşorarea lumenului căilor aeroconductorii inferioare
b) > dilatarea excesivă persistentă a spaţiilor aeriene distal de bronhiolele
c) dilatarea excesivă a arteriolelor pulmonare
d) colabarea parenchimului pulmonar
e) dilatare excesivă persistentă a bronhiilor de calibru II

82. Care este veriga patogenetică principală a emfizemului pulmonar?

dizechilibrul dintre proteinaze єi antiproteinaze cu predominarea antiproteinazelor
dizechilibrul dintre proteinaze єi antiproteinaze cu predominarea proteinazelor
dizechilibrul dintre tripsinг єi alfa 1 antitripsinг cu predominarea tripsinei
dizechilibrul dintre trpsinг єi alfa 1 antitripsinг cu predominarea alfa 1 antitripsinei
dizechilibrul dintre factorii trombogenetici єi fibrinolitici оn favoarea fibrinoliticelor.
83. Care sunt sursele de enzime proteolitice care lezează alveolele pulmonare?
mastocitele
neutrofilele
monocitele
pancreasul exocrin
hepatocitele
84. Prin ce se caracterizează emfizemul pulmonar?
a. mгrirea volumului rezidual al plгmвnilor
dispnee inspiratorie
a. micєorarea capacitгюii vitale a plгmвnilor
b. dispnee expiratorie
c. micєorarea volumului expirator forюat timp de 1 secundг
85. În ce cazuri se întâlneste respiraţia profundă şi accelerată*
a. efort fizic
b. astm bronєic
c. acidozг nerespiratorie
d. stres psiho-emoюional
e. hipoxie circulatorie

86. În ce azuri se întâlneste respiraţia frecventă superficială?

a. hipercapnie
b. atelectazie pulmonarг.
c. edem pulmonar
d. pneumonie
e. acidozг nerespiratorie

87. În ce cazuri se întâlneşte respiraţia rară şi profundă?

a. efort fizic
b. stenoza cгilor aeroconductorii
c. pneumonie
d. edem pulmonar
e. hipoxie de orice origine

88. În ce cazuri se întâlneşte dispneea expiratorie?

a. pneumonie
b. hipertenzie pulmonarг
c. astm bronєic
d. stenoza cгilor aeroconductorii

89. Ce substanţe biologic ative posedă efect bronhoconstrictor?

a) > histamina
b) > serotonina
c) bradikinina
d) PGF2-alfa
e) > acetilcolina

90. Ce parametri fizici ai aerului alveolar încetineşte difuzia gazelor prin bariera alveolo-capilară?
a) creşterea presiunii parţiale a oxigenului
b) > scăderea presiunii parţiale a oxigenului
c) > creşterea presiunii parţiale a dioxidului de carbon
 d) scăderea presiunii parţialşe a dioxidului de carbon
e) creşterea presiunii parţiale a azotului

91. Ce condiţii diminuează difuzia gazelor prin bariera alveolo-capilară?

92. Ce reprezintă reflexul Hering-Breuer?
93. Care este mecanismul reflexului Hering-Breuer ?
94. Care sunt mecanismele respiraţiei profunde şi accelelrate ?
95. Care sunt cauzele respiraţiei profunde şi lente (stenotice) ?
96. Ce numim asfixie ?
97. Care sunt stadiile asfixiei ?
98. Care sunt mecanismele respiraţiei stenotice ?
99. Ce este reflexul respirator Kratschmer?
100. Ce stimul provoacă reflexul de protecţie Kreichimer ?
101. Care este semnificaţia reflexului de protecţie Kratschmer ?
102. Ce procese patologice dereglează digestia în cavitatea bucală?
103. Care sunt dereglările digestive în lipsa amilazei salivare?
104. Cum se modifică tonusul şi motilitatea stomacului în hipoclorhidrie?
105. Cum se modifică tonusul şi motilitatea stomacului în hiperclorhidrie?
106. Ce modificări în digestia gastrică se constată în hipoclorhidrie?
107. Ce modificări în digestia gastrică se constată în hiperclorhidrie?
108. Ce modificări în digestie se constată în insuficienţa exocrină a pancreasului?
109. Ce modificări în digestie se constată în insuficienţa secreţiei bilei?
110. Ce tulburari digestive se constată în afecţiunile mucoasei intestinului subţire?
111. Absorbţia căror substanţe nutritive se dereglează la afecţiunea mucoasei intestinului subţire?
112. Absorbţia căror substanţe se dereglează la afecţiunea intestinului gros?
113. Cum se modifică biochimia sângelui în insuficienţa hepatică?
114. Cum se modifică biochimia sângelui în colestază?
115. Care sunt consecinţele obturării ductului coledoc?
116. Care sunt consecinţele obturării ductului hepatic?
117. Cum se modifică metabolismul glucidic în insuficienţa hepatică?
118. Cum se modifică metabolismul proteic în insuficienţa hepatică?
119. Cum se modifică metabolismul lipidic în insuficienţa hepatică?
120. Care sunt modificările biochimice în insuficienţa hepatică?
121. Care sunt manifestările biochimice ale colemiei?
122. Care sunt consecinţele obturării ductului coledoc?
123. Care sunt manifestările hepatitei infecțioase în organele cavităţii bucale ?
124. Ce procese patologice dereglează digestia în cavitatea bucală?
125. Care sunt dereglările digestive în lipsa amilazei salivare?
126. Ce prezintă hipersalivaţia?
127. Care pot fi cauzele hipersalivaţiei patologice?
128. Care sunt consecinţele posibile ale sialoreei:
129. Care sunt cauzele hiposalivaţiei patologice?
130. Care factori pot provoca hipersecreţia stomacală ?
131. Ce factori endogeni provoacă hipersecreţia stomacală?
132. Cum se modifică tonusul şi motilitatea stomacului în hipoclorhidrie?
133. Cum se modifică tonusul şi motilitatea stomacului în hiperclorhidrie?
134. Ce modificări în digestia gastrică se constată în hipoclorhidrie?
135. Ce modificări în digestia gastrică se constată în hiperclorhidrie?
136. Ce modificări digestive se constată în insuficienţa exocrină a pancreasului?
137. Ce modificări în digestie se constată în insuficienţa secreţiei bilei?
138. Ce modificări în digestie se constată în afecţiunile mucoasei intestinului subţire?
139. Absorbţia căror substanţe nutritive se dereglează la afecţiunea mucoasei intestinului subţire?
140. Ce procese se dereglează la afecţiunea intestinului gros?
141. Cum se modifică funcţia de evacuare a stomacului în caz de hipersecreţie cu
hiperaciditate?
142. Cum se modifică tranzitul intestinal în caz de hipersecreţie cu hiperaciditate stomacală?
143. Ce reprezintă aclorhidria?
144. Care pot fi cauzele aclorhidriei?
145. Care sunt repercusiunile carenţei HCl în sucul stomacal:
146. Care pot fi consecinţele vomei?
147. Care sunt cauzele insuficienţei secreţiei exocrine a pancreasului:
148. Care sunt consecinţele insuficienţei secreţiei pancreatice?
149. Ce reprezintă steatorea?
150. Care pot fi cauzele steatoreei?
151. Ce reprezintă acolia?
152. Care pot fi consecinţele maldigestiei dizaharidelor?
153. Care pot fi consecinţele maldigestiei proteinelor?
154. Care pot fi consecinţele maldigestiei lipidelor?
155. Care pot fi cauzele autointoxicaţiei intestinale:
156. Care sunt manifestările autointoxicaţiei intestinale?
157. Care sunt cauzele maldigestiei zaharidelor?
158. Care sunt cauzele malabsorbţiei glucidelor în tractul digestiv?
159. Care sunt consecinţele metabolice ale maldigestiei lipidelor ?
160. În ce fracţii de lipoproteine este predominant transportat colesterolul spre organe?
161. Care sunt dereglările metabolice şi digestive în maldigestia proteinelor ?
162. Care sunt consecinţele malabsorbţiei aminoacizilor în tractul digestiv ?