TEST SEMIOLOGIE

1.Care din următoarele afirmaţii despre anamneză sunt corecte?

a. anamneza medicală reprezintă primul demers în stabilirea diagnosticului
b. orientează examenul clinic şi de obicei stabileşte investigaţiile paraclinice necesare
c. la sfârsitul ei se stabileşte diagnosticul

2.Antecedentele personale patologice cuprind?

a. boli şi intervenţii chirurgicale în antecedente.
b. istoricul menstrual şi genital la femei
c. sarcini duse la termen,avorturi.

3. Care din următoarele afirmaţii despre simptomul clinic sunt corecte?

a. reprezintă senzaţia subiectivă resimţită sau trăită de pacient
b. constituie motivaţia pentru care pacientul solicită asistenţă medicala
c. defineşte şi caracterizează cel mai bine starea de boală

4. Care din următoarele afirmaţii despre semnul clinic sunt corecte?

a. reprezintă în general constatarea obiectivă facută de către examinator.
b.constituie principalul motiv pentru care pacientul solicită asistenţă medicala.
c. mai multe semne grupate realizează un sindrom

5.Care sunt principalele metode ale examenului fizic al aparatelor şi sistemelor corpului omenesc?
a. anamneza medicala (intrebarea)
b. inpecţia (observarea)
c. palparea (pipăirea)
d. percuţia (lovirea)
e. auscultaţia (ascultarea).

6. Care din următoarele afirmaţii despre cianoză sunt corecte?

a. se referă la colorarea albastră a pielii şi mucoaselor
b. se datorează prezenţei hemoglobinei reduse la nivelul vaselor sanguine superficiale
c. nu apare în hipoxia din anemie deoarece conţinutul total de hemoglobină este scăzut

7.Cianoza centrală este determinată de următoarele cauze şi afecţiuni:

a. expunere la frig
b. şunt cardiac dreapta-stânga în bolile cardiace congenitale cianogene
c. policitemia
d. boala pulmonară cronică obstructivă cu cord pulmonar cronic, embolie pulmonară masivă

8. Care din următoarele afirmaţii despre icter sunt corecte?

a. apare atunci când nivelul seric al bilirubinei creşte de aproape 2 ori faţă de normal
b. distrucţia excesivă a hematiilor (anemie hemolitică) produce icter caracterizat prin colorarea galben-citrin, palidă a sclerelor
c. diminuarea eliminării secreţiei biliare de la nivelul hepatic (obstrucţie caniculară) conduce la icter caracterizat printr-o nuanţă galben
închisă sau portocalie a tegumentelor

9. Care din următoarele afirmaţii despre măsurarea tensiunii arteriale cu ajutorul sfigmomanometrului sunt corecte?
a. lăţimea manşetei cu care se măsoară tensiunea arterială este de obicei de 12,5 cm iar lungimea trebuie să depăsească cu aproximativ 2/3
circumferinţa braţului
b. la pacienţii obezi cu braţe mari o manşeta normală subestimează presiunea arterială
c. presiunea la care este auzit pentru prima dată un zgomot la nivelul arterei reprezintă tensiunea sistolică

10. Care din următoarele definiţii despre temperatură sunt corecte?

a. temperatura normală este cuprinsă între 36,5°C şi 37,2°C
b. temperatura orală este în mod normal mai mică decât cea rectală cu 0,2°C până la 0,5°C
c. temperatura axilară poate fi cu 0,5°C mai mică decât cea înregistrată la nivel oral

11. Durerea toracică anginosă se caracterizează prin următoarele:

a. localizarea mediosternală cu iradiere la baza gâtului şi în membrele superioare
b. caracterul constrictiv şi declanşarea predominant la efort
c. cedează rapid la încetarea efortului sau la administrarea unei tablete de
nitroglicerină sublingual.
d. este agravată de inspir

12. Durerea din infarctul miocardic se caracterizează prin următoarele:

a. survine de obicei în repaus, este mai severă decât cea din angină şi durează mai mult
b. este prezentă continuu timp de mai multe zile
c. este produsă de frecarea suprafeţelor foiţelor pleurale şi pericardice
inflamate.
d. nu cedează la nitroglicerina administrată oral

13. Durerea din embolia pulmonară se caracterizează prin următoarele:

a. durere cu debut instantaneu care poate fi sub formă de junghi toracic, sau retrosternală şi asociată cu colaps, dispnee şi cianoză
b. poate fi declanşată de presiunea digitală
c. poate fi identică cu durerea anginoasă în special dacă este asociată cu
ischemia ventriculară dreaptă.

14. Care din următoarele afirmaţii despre dispnea cardiacă sunt corecte?
a. este în mod tipic cronică şi apare la efort datorită lipsei de creştere corespunzătoare a debitului cardiac prin insuficienţa ventriculară
stîngă
b. este una din manifestările principale ale bolilor cardiace
c. afectarea severă a funcţiei ventriculare stîngi se însoţeşte de apariţia dispneei cardiace şi în repaus

15. Care din următoarele afirmaţii despre ortopnee sunt corecte?

a. dispnee care se dezvoltă atunci când pacientul este culcat
b. dispnee care se dezvoltă la efort intens
c. dispnee care se dezvoltă la efort moderat

16. Care din următoarele afirmaţii despre dispneea cardiacă paroxistică sunt corecte?
a. apare în edemul pulmonar care este expresia insuficienţei ventriculare
stîngi acute precum şi în embolia pulmonară
b. dispnee care se dezvoltă la efort minim
c. trezeşte pacientul din somn obligîndul să se ridice din pat şi să se lupte să
respire.

17. Care din următoarele afirmaţii despre dispnea respiratorie sunt corecte?
a.este de tip inspirator iar asocierea acesteia cu wheezing sugerează afectarea căilor respiratorii
b.este de tip expirator iar asocierea acesteia cu wheezing sugerează afectarea căilor respiratorii
c. poate fi datorată astmului bronşic sau obstrucţiei cronice a fluxului aerian

18.La auscultaţie ralurile crepitante se caracterizează prin:

a.se percep ca un sunet asemănător cu mersul pe zăpadă, continuu, sau
intermitent.
b. sunt asemănătoare sunetului produs de frecarea firelor de păr între degete
c. ralurile crepitante inspiratorii precoce sugerează afectarea căilor aeriene mici şi se pot întâlni în pneumonia lobară
d. ralurile crepitantele din insuficienţa ventriculară stângă apar tardiv în ciclul respirator şi se pot ausculta şi în expir
19.Edemele membrelor superioare care lasă godeu se întâlnesc în următoarele afecţiuni:
a. insuficienţă cardiacă congestivă
b. ciroză ce determină hipoalbuminemie
c. hipotiroidism
d. sindrom nefrotic

20.Palparea şocului apexian este considerată normală cînd:

a. se pot palpa 2 impulsuri distincte în fiecare sistolă
b. poziţia sa este în spaţiul V intercostal stâng la 1 cm medial de linia medioclaviculară
c. este deplasat inferior sau lateral

21. Care din următoarele afirmaţii despre zgomotul 1 cardiac sunt corecte?
a. primul zgomot cardiac indică debutul sistolei ventriculare
b. marchează sfârşitul sistolei, este produs de închiderea valvelor aortică şi pulmonară
c. primul zgomot cardiac este produs de închiderea valvelor mitrală şi tricuspidă

22. Cauzele suflurilor sistolice includ:

a. insuficienţa mitrală
b.insuficienţa tricuspidiană
c.defectul septal ventricular.
d. stenoza mitrala
e. insuficienta aortica

23.Semnele şi simptomele principale ale insuficienţei ventriculare stângi sunt următoarele:

a.dispnee de efort,
b.congestie pulmonară (raluri crepitante, matitate sau revărsat pleural c.ortopnee
d.edeme periferice,
e.hepatomegalie
f.dispnee paroxistică nocturnă
g. turgescenţă jugulară

24.Cordul pulmonar reprezintă:

a.insuficienţă ventriculară stângă determinată de creşterea presiunii pulmonare
b.mărirea în volum a ventricolului drept ca urmare a unei boli pulmonare primare duce la hipertrofia ventricolului drept (VD) şi în final la
insuficienţa VD
c. o boală subiacentă valvulară

25.Etiologiile cordului pulmonar pot fi:

a. boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC)
b. stenoza aortică
c. embolii pulmonare recurente
d. insuficienţa mitrală

26. Diagnosticul infarctului miocardic acut se bazează pe:

a. anamneza caracteristică
b.scanare cu radionuclizi
c.evolutia ECG
d.evoluţia enzimelor cardiace

27.Diagnosticul ECG al infarctului miocardic acut cu unda Q presupune:

a.unde T negative in derivatiile precordiale V4-V6
b.complex QRS lărgit peste 0.12 secunde
c.supradenivelare convexă a segmentului ST, urmată de undă T inversată, apoi apariţia undei Q în decurs de câteva ore
d. subdenivelare segment ST, urmată de modificări persistente ale undelor T, fără undă Q

28.Care din următoarele afirmaţii despre evoluţia enzimelor cardiace sunt corecte?
a. creatin fosfokinaza (CK) creşte în primele 6-8 ore, este maximă la 24 ore şi revine la normal în 36-48 de ore
b. creatin fosfokinaza (CK) este maximă în ziua 3-4 si rămîne crescută timp de 14 zile
c. izoenzima CK-MB este mai specifică pentru diagnosticul IMA

29.Complicaţiile mecanice acute ale infarctului miocard cuprind:

a.ruptura septului ventricular
b.regurgitaţia mitrală acută
c.fibrilaţia ventriculară

30.Şocul cardiogen se caracterizeză prin :

a. apariţia rapidă a semnelor de ICC şi a unui suflu sistolic nou
b. sindrom cu febră, durere toracică pleuretică, revărsat pericardic
c. hipotensiune arterială  80 mmHg pentru TAS, tegumente reci şi cianotice, oligurie, dispnee permanentă şi evoluţie frecvent fatală.

31.Indiciile privind formele de hipertensiune secundară pot fi

a. aspectul cushingoid
b.acromegalie
c.sufluri abdominale
d.puls femural întârziat
e.transpiraţii sau tahicardie în accese paroxistice
32. Pericardita acută virală se manifestă prin :
a. febră
b.hemoptizie
c.durere toracică eventual calmată de poziţia aplecat înainte
d.frecătură pericardică stetacustic decelabilă în faza de debut şi în faza de vindecare

33. Stenoza mitrală se manifestă prin:

a. dispnee la efort sau ortopnee
b. suflu de regurgitare sistolic la auscultatie
c. suflu de regurgitare diastolic la auscultatie
d. hemoptizie
e. edeme

34. Care din următoarele afirmaţii despre fibrilaţia atrială sunt corecte ?
a. reprezintă o tahicardie cu complexe QRS largi
b. reprezintă o tahicardie cu complexe QRS înguste
c. reprezintă dezorganizarea completă a activităţii atriale care se evidenţiază prin neregularitatea complexelor QRS pe traseul
electrocardiografic.

35. Blocul AV de gradul I se caracterizeaza ECG prin:

a. creşterea progresivă a intervalului PR până când o bătaie ventriculară lipseşte
b. interval PR prelungit, constant (> 0,20 s)
c. interval PR fix, cu bătăi lipsă în secvenţa 2:1, 3:1 sau 4:1

36.Standardizarea electrocardiogramei este în mod normal:

a. 1.0 mV per 10 mm, iar viteza hirtiei este de 25 mm / s (fiecare casuta mica orizontala = 0,04sec)
b. 1.0 mV per 10 mm, iar viteza hirtiei este de 50 mm / s (fiecare casuta mica orizontala = 0,02sec)
c. 1.0 mV per 10 mm, iar viteza hirtiei este de 100 mm / s (fiecare casuta mica orizontala = 0,01sec)

37.Ritmul sinusal este prezent pe electrocardiograma dacă:

a. fiecare complex QRS este precedat de o undă P, iar aceasta este pozitivă în derivaţiile I, II si III şi V2-V6
b.nu fiecare undă P este urmată de un complex QRS
c.undele P sunt urmate de complexe QRS care apar la intervale PR variabile

38.Undele Q patologice se întâlnesc în infarctul miocardic transmural şi se caracterizează ECG prin :

a. Unde Q ≥ 0,04sec şi ≥ 1/3 din înălţimea totală a undei R care urmează
b. Unde Q ≥ 0,06sec şi ≥ 1/3 din înălţimea totală a undei R care urmează
c. Unde Q ≥ 0,04sec şi ≥ 2/3 din înălţimea totală a undei R care urmează

39.Infarctul miocardic inferior se caracterizează ECG prin prezenţa de unde Q patologice în următoarele derivaţii:
a. DII, DIII, aVF
b. DI, Avl
c. V1, V2, V3
d. DIII, aVF, V5, V6

40.Blocul de ramură dreaptă se caracterizează ECG prin :

a. aspect RѕR’ în V1, S adânc în V6 şi complex QRS≥0.12 sec
b. aspect RR’ în V6, absenţa undei q în V6 şi complex QRS≥0.12 sec
c. complex QRS cuprins între 0.06 - 0.10 sec cu unde R mai mici ca undele S în derivaţiile V1şi V2

41. Hemoptizia definită drept sânge eliminat prin tuse poate fi cauzată de următoarele afecţiuni:
a. bronsită
b. tuberculoză
c. pneumonie
d. sîngerări din nazofaringe
e. stenoza mitrală
f. ulcer gastric hemoragic

42.Creşterea diametrului anteroposterior al toracelui se întâlneşte în următoarele afecţiuni:

a. emfizem pulmonar
b. insuficienţă cardiacă
c. fibroză pulmonară

43.Percuţia unui plămîn normal determină:

a. hipersonoritate
b. tonalitate de structură solidă
c. tonalitate de structură cavitară

44. Care din următoarele afirmaţii despre murmurul vezicular nu este corectă?
a. se aude cu stetoscopul la nivelul tuturor regiunilor toracice
b. este mai puternic şi mai lung în expir decât în inspir
c. între zgomotul din inspir şi cel din expir nu există pauză
45.Wheezingul se întâlneşte în următoarele afecţiuni:
a. astmul bronşic
b.fibroză pulmonară
c.pleurezie

46. Care din următoarele afirmaţii despre sindromul obstructiv nu este corectă?
a. semnul caracteristic este scăderea debitului expirator, adică a VEMS
b. raportul VEMS/CV (capacitate vitala) este crescut
c. CPT ( capacitate pulmonara totala) este normală sau crescută
d. VR (volumul rezidual) este crescut, datorită încărcării aerului în cursul expirului

47. Care din următoarele afirmaţii despre sindromul restrictiv nu este corectă?
a.semnul caracterististic este creşterea CPT (capacitatea pulmonară totală)
b.poate fi datorată unei boli pulmonare parenchimatoase sau extraparenchimatoase (neuromusculară, cum este miastenia gravis sau a
peretelui toracic, cum este cifoscolioza)
c.bolile pulmonare parinchematoase conduc de obicei la reducerea VR, iar bolile extraparinchematoase (cu disfuncţie expiratorie) conduc la
un VR crescut

48.Care din următoarele afecţiuni pulmonare nu conduce la sindrom obstructiv?

a.astmul bronşic
b.broşiolita
c.boli pulmonare interstitiale induse prin expunere la praf şi siliciu
d.emfizem pulmonar

49.Care din următoarele afecţiuni pulmonare nu conduce la sindrom restrictiv?

a.cifoscolioza
b.obezitate
c.distrofii musculare
d.bronşiectazie

50. Care din următoarele simptome nu caracterizează embolia pulmonară?

a. debut brusc al dispneei
b. durere toracică sub formă de junghi
c. hemoptizia, acompaniază infarctizarea
d. sincopa poate indica embolizarea masivă
e. expectoraţia mucopurulentă
51. Care din următoarele consecinţe hemodinamice sau respiratorii nu caracterizează embolia pulmonară?
a.hipertensiunea pulmonară
b.insuficienţă ventriculară dreaptă acută
c.scăderea debitului cardiac
d.ventilaţie suficientă

52.Care din următoarele semne nu caracterizează pneumonia lobară?

a.expansiunea toracică redusă în partea afectată.
b.vibraţii vocale crescute în partea afectată.
c.percuţie: matitate
d.zgomote respiratorii: suflu tubar (înlocuieşte murmurul vesicular).
e.zgomote supraadăugate: raluri sibilante, medio sau paninspiratorii pe măsură ce apare vindecarea.
f.rezonanţa vocală: crescută
g.frecătura pleurală: poate fi prezentă

53. Care din următoarele semne nu caracterizează emfizemul pulmonar?

a.Inspecţia:torace cu diametre normale şi coaste verticalizate
b.Palparea: expansiune redusă şi torace hiperinflat, vibraţii vocale diminuate.
c.Percuţia: hipersonoritate cu reducerea matităţii hepatice.
d.Murmur vezicular: diminuat, wheezing-ul este deseori absent

54. Care din următoarele semne şi simptome nu caracterizează astmul bronşic?

a.Wheezing paroxistic
b.Tahipnee sau dispnee bradipneică
c.Tahicardie
d.Inspir prelungit
e.Timp de expir forţat prelungit
f.Utilizarea musculaturii accesorii în respiraţie
g.Torace cu semne de hiperinflaţie (diamentrul anteroposterior crescut, umerii ridicaţi, h.matitate hepatică diminuată la percuţie)
i.Raluri sibilante inspiratorii şi expiratorii

55. Care din următoarele semne şi simptome nu caracterizează broşiectazia?

a.Manifestări sistemice: febră, caşexie, sinuzită (70%)
b.Hipocratism digital şi cianoză, dacă boala este severă şi evoluează de timp îndelungat.
c.Sputa normală
d.Raluri crepitante paninspiratorii sau teleinspiratorii aspre (eventual frecături).
e.Radiologic se evidenţiază dilatarea bronşiilor sau imagini hidroaerice dacă bronşiectazia este voluminoasă şi se drenează periodic

56.Ce este revărsatul pleural care prezintă o concentraţie de proteine sub 30g/l în lichidul pleural ?
a. exudat
b. transudat
c. chilotorax
d. hemotorax
e. empiem

57.Care din următoarele semne şi simptome nu caracterizează pneumotoraxul?

a.Expansiune toracică: redusă în partea afectată, vibraţii vocale abolite.
b.Percuţie: matitate
c.Murmur vezicular: mult diminuat sau chiar absent
d.Poate exista emfizem subcutanat.
e.Radiologic se evidenţiază radiotransparenţă localizată cu dispariţia desenului vascular şi parenchimatos care este prezent doar în zona
hilară, bombarea parenchimului pulmonar de partea opusă, secundare colabării, datorate prezenţei aerului intraparenchimatos.

1. Anosmia desemnează:
a. sensibilitate olfactivă exagerată
b. pierderea totală a simtului mirosului
c. confuzia mirosurilor
d. scăderea partială a simtului mirosului
e. senzatia falsă de miros fetid

2. Anizocoria desemnează:
a. ptoza palperală
b. inegalitatea pupilară
c. malalinierea globilor ocular
d. scăderea secretiei lacrimale
e. lărgirea fantei palpebrale

3. Pozitia ortopneică apare în:

a. pneumonia acută
b. pleurezia serofibrinoasă
c. tetanus
d. edem pulmonar acut
e. pericardita lichidiană

4. Mersul stepat apare în:

a. miopatiile grave
b. coree
c. hemiplegia spastică
d. inegalitatea membrelor inferioare
e. paralizia nervului sciatic popliteu extern

5. Faciesul pletoric este caracteristic:

a. cirozei hepatice
b. hipertensiunii arteriale sistemice
c. endocarditei infecŃioase
d. tuberculozei pulmonare
e. insuficienŃei aortice

6. Enoftalmia desemnează:
a. lipsa de umiditate a globilor oculari
b. colecŃie purulentă în camera anterioară a ochiului
c. protruzia din orbită a globilor ocular
d. inegalitatea pupilară
e. intruzia globilor oculari în orbite

7. Paloare localizată la nivelul memebrelor inferioare, instalată brusc apare în:

a. anemie
b. obstrucŃie arterială cronică
c. cord pulmonar cronic
d. obstructie arterială acută
e. hemoragie digestivă superioară

8. O paloare generalizată cu tentă pământie (“teroas”) sugerează:

a. anemie feriprivă
b. anemie megaloblastică
c. anemie hemolitică
d. anemia din insuficienta renală cronică
e. anemie posthemoragică

9. O paloare generalizată “albă ca varul”, recent instalată sugerează:

a. anemie biermer
b. anemie posthemoragică acută
c. leucemie cronică
d. anemie hemolitică
e. insuficienŃă renală cronică

10.O astenie progresivă însotită de paloare generalizată evoca:

a. poliglobulie
b. hipertiroidism
c. anemie
d. diabet zaharat
e. bronsită cronică

11. Edemul renal este:

a. rosu si dur
b. alb, moale si pufos
c. mai pronuntat seara
d. dureros
e. pruriginos

12. Tusea bitonală apare în:

a. pneumonie acută
b. pleurezie purulentă
c. pareza corzilor vocale
d. infarct pulmonar
e. pneumothorax

13. Vomica cu aspect macroscopic purulent poate apărea în:

a. pneumonia francă lobară
b. abcesul pulmonar
c. chistul hidatic pulmonary
d. pleurezia purulentă
e. infarctul pulmonar
14. Dispneea paroxistică expiratorie apare în:
a. emfizem pulmonar
b. sindromul de condensare pulmonară neretractilă
c. tuberculoză pulmonară
d. sindromul de revărsat pleural lichidian
e. accesul de astm bronsic

15. Simptomul cardinal al insuficienŃei ventriculare stângi este:

a. anorexia
b. greaŃa
c. dispneea
d. hepatalgia
e. somnolenŃa diurnă

16. AbsenŃa pulsului arterial la nivelul extremităŃilor este caracteristică:

a. tromboflebitei superficiale
b. insuficienŃei mitrale
c. insuficienŃei aortice
d. stenozei mitrale
e. sindromului de ischemie arterial

17. Polakiuria reprezintă:

a. cresterea numărului de micŃiuni/24 ore însotită de cresterea volumului urinar
b. cresterea numărului de micŃiuni/24 ore fără cresterea volumului urinar
c. imposibilitatea golirii vezicii printr-o micŃiune spontană
d. eliminarea dificilă a urinii
e. inversarea raportului normal nictemeral al micŃiunilor

18. Cefaleea din meningite:

a. nu este însotită de febră
b. debutează rapid, este intensă si persistentă
c. este însoŃită de fotofobie
d. nu este însoŃită de redoarea cefei
e. este însoŃită de vărsături

19. Migrena se caracterizează prin:

a. sediu unilateral
b. caracter pulsatile
c. febră
d. fotofobie
e. greată

20. Transpiraaia cu caracter exploziv apare în:

a. coma hipoglicemică
b. hipotiroidism
c. infarct miocardic acut
d. hemoragii digestive massive
e. anemie feriprivă

21. Hipotermia poate apărea în:

a. hipertiroidism
b. coma barbiturică
c. intoxicaŃia cu cocaine
d. intoxicaŃia cu morfină
e. expunere prelungită la frig

22. Sincopa se caracterizează prin:

a. pierdere bruscă si tranzitorie a constientei
b. incapacitatea mentinerii ortostatismului
c. durată mai mare de cinci ore
d. revenire tardivă la o stare de constientă normal
e. revenire rapidă la o stare de constientă normal

23. Faciesul hipotiroidian se caracterizează prin:

a. piele subtire si umedă
b. aspect inexpresiv
c. piele îngrosată si palidă
d. buze groase
e. exoftalmie bilaterală

24. Midriaza bilaterală apare în:

a. intoxicatia cu ciuperci
b. lues
c. intoxicatia cu atropine
d. anemia feriprivă
e. pneumonia acută

25. Cianoza adevărată:

a. este o coloraŃie brun-roscată a tegumentelor
b. este o coloratie albastră-violacee a pielii si mucoaselor
c. este determinată de scăderea hemoglobinei reduse în sângele capilar sub 5 g/dl
d. este determinată de cresterea hemoglobinei reduse în sângele capilar peste nivelul critic de 5g/dl
e. apare în insuficienŃa renală

26. Pruritul generalizat poate apărea în:

a. uremie
b. diabet zaharat
c. sindrom de colestază
d. dermatoze alergice
e. pediculoză

27. Petele hemosiderozice:

a. apar în insuficienŃa arterială cronică
b. apar în insuficienŃa venoasă cronică
c. sunt dispuse la nivelul feŃei
d. sunt dispuse la nivelul membrelor inferioare
e. au o culoare brun-cenusie

28. Scădere ponderală cu apetit păstrat apare în:

a. neoplasme
b. hipertiroidie
c. diabet zaharat
d. anorexia mentală
e. boala Cushing

29. Edemul alergic (edemul Quincke):

a. este cianotic, dur si nepruriginos
b. se instalează brusc
c. este alb-rozat, moale si usor pruriginos
d. este localizat îndeosebi la nivelul fetei
e. poate interesa limba si epiglota, putând genera asfixie acută

30. Artrita din reumatismul articular acut:

a. afectează simetric articulatiile mici
b. afectează asimetric articulatiile mici
c. afectează articulatiile mari
d. are caracter migrator si fugace
e. nu lasă sechele

31. Durerea articulară din artroze:

a. este meteorosensibilă
b. apare după efort fizic
c. apare în cursul mobilizării
d. este neînsotită de limitarea miscărilor
e. este însotită de prezenta cracmentelor

32. Eozinofilia apare în:

a. boli parazitare
b. tratament cu glucocorticoizi
c. dermatită atopică
d. astm bronsic extrinsic
e. trichineloză

33. ReactanŃii de fază acută sunt reprezentaŃi de:

a. hemoleucogramă
b. fibrinogen
c. viteza de sedimentare a hematiilor
d. glicemie
e. proteina c reactiva
34. Manifestările clinice din hemoliza posttransuzională sunt:
a. lombalgiile difuze
b. pirozisul
c. uneori stare de soc
d. urină de culoare rosie
e. febră instalată la 30-60 minute posttransfuzional

35. Sindromul hemoragic cutaneomucos se caracterizează prin:

a. petesii
b. echimoze
c. gingivoragii
d. vezicule
e. epistaxis

36. Hemoptizia nu apare în:

a. emfizem pulmonar
b. tuberculoză pulmonară
c. infarct pulmonar
d. stenoză mitrală
e. astm bronsic

37. Durerea toracică cauzată de fracturile costale este:

a. accentuată de respiraŃie
b. accentuată de effort
c. neaccentuată de effort
d. accentuată de tuse
e. obiectivată prin presiune digital

38. TurgescenŃa jugularelor apare în:

a. insuficienŃa cardiacă dreaptă
b. insuficienŃa cardiacă stângă
c. hepatita cronică
d. pericardita constrictive
e. sindromul de ischemie arterială acută

39. Durerea de natură pericardică:

a. nu este accentuată de tuse si deglutiŃie
b. este accentuată de miscările toracelui
c. cedează în repaus
d. cedează la administrarea de nitroglicerină sublingual
e. apare în pericarditele acute uscate

40. InspecŃia pacientului cu insuficienŃă cardiacă dreaptă relevă:

a. ortopnee
b. cianoză generalizată
c. turgescenŃa jugularelor
d. prezenŃa edemelor declive
e. paloare generalizată

41. Pacientul cu insuficienŃă cardiacă stângă poate prezenta:

a. dispnee
b. tuse seacă
c. spute hemoptoice
d. cianoză perioronazală
e. simptome datorate stazei viscerale abdominale

42. Aspectul de “limbă saburală”:

a. desemnează o limbă rosie si depapilată
b. apare în deshidratare
c. apare în stări febrile
d. apare în anemia Biermer
e. desemnează limba cu depozite de culoare alb-gălbuie

43. Macroglosia poate apărea în:

a. acromegalie
b. hipertiroidism
c. mixedem
d. ulcer gastric
e. rectocolită ulcerohemoragică

44. Hematemeza poate apărea în:

a. gastrite hemoragice
b. cancer de rect
c. ruptura varicelor esofagiene
d. cancer gastric
e. ulcer gastroduodenal

45. Durerea din ulcerul gastric:

a. apare la aproximativ 1-2 ore postprandial
b. poate fi calmată de vărsătură
c. are caracter de “foame dureroasă”
d. nu are caracter sezonier
e. apare la aproximativ 5-6 ore postprandial

46. Disfagia din cancerul esofagian este:

a. resimtită imediat după înghitire
b. progresivă
c. recent instalată
d. o disfagie veche
e. cu caracter pasager

47. Pirozisul este:

a. o senzatie de constrictie toracică
b. o senzatie de arsură retrosternală
c. calmat de ingestia alimentelor fierbinti
d. accentuat de primodecubitul nocturne
e. însotit frecvent de regurgitări gastrice

48. Regurgitarea esofagiană:

a. este neînsoŃită de greaŃă
b. este însoŃită de greaŃă
c. are caracter acid
d. are conŃinut alimentar si salivar
e. este însoŃită de contractura musculaturii abdominale

49. Tenesmul rectal poate apărea în:

a. cancerul colonului ascendant
b. cancerul de rect
c. rectite
d. metroanexită stângă
e. fisuri anale

50. Poliuria:
a. este o tulburare de micŃiune
b. este o tulburare de diureză
c. reprezintă cresterea volumului urinar peste 2000ml/24 ore
d. reprezintă cresterea numărului de micŃiuni/24 ore
e. apare după hemoragii massive