Grile Farmacologie An3 PDF

10 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I
F1201057. Care din urmatoarele substante sunt inhibitoare enzimatice:

A. fenobarbitalul
B. cimetidina
C. eritromicina
D. rifampicina
E. cloramfenicol
(pag. 46-171)
F1201058. Efectul primului pasaj hepatic:
A. poate afecta administrarea intravenoasa a unui medicament

B. poate limita administrarea orala a unui medicament
C. poate fi compensat prin cresterea dozei
D. poate determina activarea unor compusi
E. inseamna trecerea medicamentului din ficat in intestin
(pag. 46-171)
F1201059. Pot suferi efectul primului pasaj hepatic medicamentele administrate:

A. sublingual
B. oral
C. intrarectal
D. intravenos
E. intraarterial
(pag. 46-171)
F1201060. Referitor la interactiunile de deplasare de pe proteinele plasmatice:

A. niciodata nu pot exista interactiuni de deplasare de pe proteinele plasmatice intre doua substante
B. medicamentul cu afinitate mai mica pentru proteinele plasmatice va avea o latenta mai scurta
C. medicamentul cu afinitatea mai mica deplaseaza medicamentul cu afinitate mai mare
D. se recomanda asocierea fenilbutazonei cu anticoagulante cumarinice
E. se evita asocierea fenilbutazona - antidiabetice orale
(pag. 46-171)
F1301061. Absorbtia medicamentelor administrate pe cale orala poate fi grabita prin:

A. folosirea de solutii izotone, incalzite la 37°C;
B. administrare dupa masa (pe stomacul plin);
C. asocierea cu substante mucilaginoase sau adsorbante;
D. administrarea pe nemancate (pe stomacul gol);
E. folosirea de comprimate retard.
(pag. 46-171)
F1301062. Absorbtia medicamentelor la nivelul mucoasei intestinale este dependenta de urmatorii

factori:
A. liposolubilitate, coeficient de disociere, pH;
B. suprafata foarte mica de absorbtie;
C. suprafata foarte mare de absorbtie;
D. existenta unei vascularizatii reduse;
E. existenta unei vascularizatii abundente.
(pag. 46-171)
F1301063. Caile de eliminare ale medicamentelor sunt:

A. cele fiziologice;
B. cai speciale;
10 Baza de date cu intrebari pentru Concursul National de Rezidentiat, sesiunea 2004 www.rezidentiat2004.ro
C. cai utilizate numai pentru medicamente;

D. cai de care dispune organismul pentru inlaturarea substantelor rezultate din procesele metabolice si
devenite inutile;
E. atat cai fiziologice cat si cai speciale.
(pag. 46-171)
F1301064. Calea intravenoasa ofera posibilitatea:

A. introducerii substantei active direct in sange;
B. aparitiei rapide a efectului;
C. aparitiei rapide, uneori imediate, a efectului;
D. aparitiei efectului dupa o perioada de latenta lunga;
E. aparitiei efectului dupa o perioada de latenta scurta.
(pag. 46-171)
F1301065. Care din urmatoarele afirmatii definesc biodisponibilitatea?

A. exprima fractiunea din doza administrata care este hidrosolubila;
B. exprima fractiunea din doza administrata care ajunge in sange;
C. exprima fractiunea din doza administrata care se dizolva la locul de absorbtie;
D. exprima proportia din doza administrata disponibila pentru actiune;
E. exprima fractiunea din doza administrata care este liposolubila.
(pag. 46-171)
F1301066. Care din urmatoarele medicamente produc inductie enzimatica?

A. rifampicina;
B. disulfiramul;
C. fenobarbitalul;
D. imipramina;
E. neostigmina.
(pag. 46-171)
F1301067. Care din urmatorii factori pot favoriza absorbtia?

A. substante medicamentoase sub forma de solutie apoasa, in cazul injectarii intramusculare;
B. substanta medicamentoasa sub forma de suspensie apoasa, injectata intramuscular;
C. concentratia mare a substantei medicamentoase;
D. circulatia bogata la locul de absorbtie;
E. suprafata mare de absorbtie.
(pag. 46-171)
F1301068. Care sunt avantajele administrarii sublinguale ale medicamentelor?

A. absorbtie rapida;
B. permite absorbtia moleculelor puternic ionizate;
C. face posibila administrarea de substante iritante;
D. este conditionata de hidrosolubilitate;
E. evita inactivarea la primul pasaj hepatic.
(pag. 46-171)
F1301069. Eliminarea unui medicament cu caracter acid (ex. fenobarbital) care se excreta prin filtrare
glomerulara si reabsorbtie tubulara poate fi accelerata prin:
A. cresterea diurezei;
B. diminuarea diurezei;
C. acidifierea urinei;
D. favorizarea reabsorbtiei tubulare;
E. alcalinizarea urinei.
(pag. 46-171)
F1301070. In etapa de transport a substantelor active in sange:

A. transportul substantelor se face numai sub forma libera, dizolvata in plasma;
B. transportul substantelor se face sub forma libera (dizolvata in plasma) si sub forma legata de proteinele
plasmatice;
C. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila numai pentru forma libera;
D. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila numai pentru forma legata;
E. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila atat pentru forma libera cat si pentru cea legata.
(pag. 46-171)
F1301071. In privinta biotransformarii (metabolizarii) medicamentelor in organism:

A. aceasta este obligatorie pentru toate substantele;
B. aceasta nu este obligatorie pentru toate substantele;
C. rezultatul biotransformarii poate fi numai bioactivarea;
D. rezultatul biotransformarii poate fi numai bioinactivarea;
E. rezultatul biotransformarii poate fi bioactivarea sau bioinactivarea.
(pag. 46-171)
F1301072. Inductia enzimatica:

A. apare la orice doza;
B. apare numai la o anumita doza de inductor;
C. repetarea administrarii inductorului favorizeaza inductia;
D. repetarea administrarii inductorului inhiba inductia;
E. cresterea dozei de inductor favorizeaza inductia.
(pag. 46-171)
F1301073. Medicamentele administrate parenteral:

A. trebuie sa fie in solutie pentru urmatoarele cai de administrare: intravenoasa (i.v.), intramusculara (i.m.),
subcutanata (s.c);
B. pot fi in suspensie pentru calea intramusculara (i.m.);
C. trebuie sa fie solubile in sange sau alte lichide ale organismului;
D. trebuie sa fie obligatoriu sterile;
E. trebuie sa fie insolubile iar sterilitatea este facultativa.
(pag. 46-171)
F1301074. Rinichiul este calea de excretie:
A. pentru foarte multe medicamente;

B. pentru un numar mic de substante;
C. pentru substante sub forma hidrosolubila;
D. pentru substante sub forma liposolubila;
E. pentru substante insolubile.
(pag. 46-171)
F1401075. Administrarea sublingual! are urm!toarele avantaje:

A. permite absorb#ia moleculelor puternic ionizate
B. evit inactivarea medicamentului la primul pasaj hepatic
C. permite administrarea substan#elor iritante
D. este condi#ionat de hidrosolubilitate
E. favorizeaz o absorb#ie rapid a substan# ei medicamentoase
(pag. 68)
F1401076. Calea de administrare rectal! a medicamentelor:

A. permite o absorb#ie rapid $i complet
B. evit în totalitate efectul primului pasaj hepatic
C. se utilizeaz numai pentru ob#inerea unor efecte terapeutice locale
D. se recomand la bolnavii cu vrsturi, leziuni ale cavit#ii bucale, în pediatrie
E. permite evitarea degradrii principiului activ de c tre sucurile gastrice
(pag. 68)
F1401077. Calea intraarterial! este utilizat! la bolnavii cu:

A. tumori maligne, pentru administrarea unor citostatice
B. hemoragii acute
C. edem pulmonar acut
D. tulburri circulatorii periferice grave
E. infarct miocardic acut
(pag. 79)
F1401078. Care dintre urm!toarele afirmaii privind legarea medicamentului de proteinele plasmatice
este incorect!
A. doar forma liber a medicamentului este difuzabil $i activ
B. legarea se face numai de albuminele plasmei
C. legarea este un proces ireversibil
D. medicamentele slab legate de proteinele plasmatice au un profil farmacocinetic retard
E. forma legat influen#eaz laten#a $i durata ac# iunii medicamentului
(pag. 86)
F1401079. Care dintre urm!toarele afirmaii privind legarea medicamentului de proteinele plasmatice
este incorect!:
A. doar forma liber a medicamentului este difuzabil $i activ
B. legarea se face numai de albuminele plasmei
C. legarea este un proces ireversibil
D. medicamentul slab legat de proteinele plasmatice are un profil farmacocinetic retard
E. forma legat influen#eaz laten#a $i durata ac# iunii medicamentului
(pag. 85)
F1401080. Care dintre urm!toarele substane medicamentoase produc inducie enzimatic!:

A. izoniazida
B. eritromicina
C. rifampicina
D. griseofulvina
E. fenitoina
(pag. 120)
F1401081. În stadiul II al biotransform!rii medicamentelor, au loc urm!toarele tipuri de reacii:

A. hidrolize
B. sulfoconjugri
C. oxidri
D. glucuronoconjugri
E. acetilri
(pag. 125)
F1401082. Nu sufer! efectul primului pasaj, medicamentele administrate pe cale:

A. intrarectal
B. intravenoas
C. intracardiac
D. intraarterial
E. oral
(pag. 37)
F1401083. Pot fi administrate pe cale ocular! urm!toarele forme farmaceutice:

A. cataplasme
B. ungvente
C. sisteme terapeutice cu eliberare programat
D. geluri
E. implante terapeutice solubile
(pag. 74)
F1401084. Precizai factorii de care depinde clerance-ul hepatic al unui medicament:

A. frac#ia de medicament legat de proteinele tisulare
B. concentra#ia substan#ei medicamentoase din compartimentele hidrice ale organismului
C. clerance-ul hepatic intrinsec
D. debitul sanguin hepatic
E. frac#ia de medicament liber în sânge
(pag. 40)
F1401085. Se elimin! prin bil! sub form! activ ! în cantit!i semnificative:

A. ampicilina
B. tetraciclina
C. eritromicina
D. penicilina G
E. streptomicina
(pag. 141)
F1401086. Se recomand! monitorizarea concentraiei plasmatice la urm!toarele medicamente:

A. antiepileptice
B. antibiotice betalactamice
C. srurile de litiu
D. digitalice
E. bronhodilatatoarele simpaticomimetice
(pag. 90)
F1401087. St!rile patologice care pot modifica clerance-ul hepatic al unui medicament sunt:
A. insuficien#a cardiac
B. hipertiroidia
C. insuficien#a respiratorie
D. ciroza hepatic
E. sindromul dislipidemic
(pag. 40)
F1501088. Asocierea fenilbutazonei cu anticoagulante orale este periculoas! deoarece:

A. cresc concentra#iile plasmatice ale formei libere de anticoagulant
B. cresc concentra#iile plasmatice ale formei libere de fenilbutazon
C. este deplasat de pe proteinele plasmatice anticoagulantul oral
D. se produce inhibi# ie enzimatic încruci$at
E. cre$ te coagulabilitatea sângelui
(pag. 125)
F1501089. Factori specifici care cresc absorbia i.m. a medicamentelor:

A. în repaus mai mare decât în mi $care
B. din bra# mai mare decât din fes 
C. asocierea cu factori vasoconstrictori
D. la brbat este mai crescut decât la femeie
E. masaj local
(pag. 80)
F1501090. Factori specifici ce influeneaz! favorabil absorbia percutanat! a medicamentelor:

A. caracter hidrofil al substan#ei
B. caracter lipofil al substan#ei
C. coeficient de partaj 1 între stratul cornos $i vehiculul formei farmaceutice
D. coeficient de partaj mai mic decât 1 între stratul cornos $i vehiculul formei farmaceutice
E. masaj local
(pag. 75, 76)
F1501091. Factorii care favorizeaz! absorbia la nivel bron$iolar:

A. ritm respirator rapid
B. oprirea voluntar a respira#iei
C. transportul cu ajutorul mi$crilor cililor celulelor epiteliului bron$iolar
D. particule din aerosol cu diametrul egal cu 1 – 8 micrometri
E. particule cu diametrul mai mic de 0,5 – 1 micrometru
(pag. 72)
F1501092. Factorii ce influeneaz! viteza de eliminare renal!:

A. distribuirea în sectoarele hidrice
B. procentul de legare de proteinele plasmatice
C. vârsta
D. ulcerul gastric
E. icterul mecanic
(pag. 137)
F1501093. O substan! medicamentoas! bazic! se afl! în cantitate mai mare în forma nedisociat ! când:
A. pH > pKa
B. pKa > pH
C. pKa – pH > 0
D. pH – pKa > 0
E. pH – pKa = 0
(pag. 51)
F1501094. Transportul activ al medicamentelor prin membrane se face:

A. cu consum de energie
B. contra gradientului de concentra#ie
C. în sensul gradientului de concentra#ie
D. în func#ie de interrela#ia pH – pK
E. pentru substan#e medicamentoase liposolubile, nedisociate
(pag. 53)
F1501095. Urm!toarele st!ri patologice influeneaz! absorbia oral! a medicamentelor:

A. bron$ita cronic
B. insuficien#a cardiac
C. enterocolita
D. spasmul sfincterului piloric
E. febra
(pag. 62)
F1601096. Bariera sânge lapte este u$or permeabil! pentru:

A. Medicamente lipofile neionizate
B. Medicamente bazice, care se pot concentra în lapte
C. Medicamente hidrofile, cu molecul mare
D. Medicamente disociate electrolitic
E. Compu$i macromoleculari
(pag. 95)
F1601097. Calea intraarterial!:

A. Este o cale de referin# absolut, exclude primul pasaj hepaj hepatic $i pulmonar
B. Se folose$te mai frecvent decât calea intravenoas 
C. Se utilizeaz în tulburri circulatorii periferice grave
D. Se preteaz la administrarea substan#elor citotoxice în tumori canceroase
E. Nu evit inactivarea la primul pasaj hepatic
(pag. 79)
F1601098. Calea sublingual!:

A. Permite numai administrarea substan#elor liposolubile $i active la doze mici
B. Asigur o absorb#ie rapid $i efect promt
C. Se poate utiliza numai pentru substan#ele hidrosolubile care se dizolv lent în saliv
D. Ocole$te bariera hepatic
E. Este util pentru medicamentele degradabile în tubul digestiv (izoprenalina)
(pag. 67-68)
F1601099. Care dintre urm!toarele medicamente pot produce inducie enzimatic!?

A. Tolbutamida
B. Griseofulvina
C. Fenitoina
D. Paracetamolul
E. Izoniazida
(pag. 120)
F1601100. Care sunt consecinele induciei enzimatice?

A. Scderea efectului terapeutic în timp
B. Apari#ia toleran#ei
C. Cre$terea efectului terapeutic în timp
D. Tendin#a de cre$tere a dozei cu cre$terea frecven#ei efectelor adverse
E. Supradozarea relativ a medicamentelor administrate concomitent
(pag. 122)
F1601101. Cinetica de ordinul 0 în procesul de absorb ie este caracteristic! pentru:

A. Administrarea i.v. a medicamentelor în bolus
B. Perfuzia i.v. cu debit constant
C. Administrarea medicamentelor sublingual
D. Anestezia general cu debit constant de gaze
E. Administrarea formelor farmaceutice medicamentoase cu cedare controlat
(pag. 58)
F1601102. Inducia enzimatic! se caracterizeaz! prin:

A. Existen#a unui medicament care cre $te rata sintezei enzimelor microzomiale hepatice
B. Diminuarea efectului unui medicament administrat concomitent cu inductorul
C. Efecte favorabile în icterul nuclear prin inducerea UDP-glucuroniltransferazei
D. Efecte favorabile în porfiria hepatic prin induc#ia ALA-sintetazei
E. Cre$terea efectelor medicamentelor administrate concomitent (sinergism medicamentos)
(pag. 120,122)
F1601103. Se pot administra intravenos:

A. Solu#ii apoase sau emulsii ulei/ap
B. Substan#e iritante pentru # esuturi
C. Suspensii apoase sterile $i apirogene
D. Solu#ii sterile $i apirogene cu con# inut de substan#e tensioactive
E. Volume mari de solu#ii (prerfuzii)
(pag. 78-79)
F1601104. Sunt reacii de biotransformare de faz ! II (conjug!ri):

A. Glucuronoconjugarea
B. Acetilarea
C. O-, S-, N-metilarea
D. Glutation-conjugarea
E. Decarboxilarea
(pag. 128)
F2101105. Eficacitatea contraceptivelor orale poate fi scazuta la asocierea cu urmatoarele

medicamente:
A. rifampicina
B. paracetamol
C. fenobarbital
D. griseofulvina
E. cimetidina
(pag. 120-121)
F2101106. Urmatoarele membrane ale organismului nu prezinta sisteme membranare active de

transport:
A. pielea
B. placenta
C. mucoasa sublinguala
D. mucoasa intestinului subtire
E. mucoasa rectala
(pag. 47-48)
F2101107. In cazul caii de administrare sublinguala propriu-zisa, sunt valabile urmatoarele afirmatii:
A. se foloseste atat pentru actiunea generala, cat si locala
B. mucoasa este lipidica, fara pori, permeabila pentru substante lipofile
C. este o cale de urgenta
D. nivelele plasmatice ale substantelor absorbite prezinta doua picuri
E. comprimatele administrate sunt de talie mare, dar usoare
(pag. 67-68)
F2101108. Calea respiratorie de absorbtie, la nivelul mucoaselor bronsiolare, are urmatoarele
caracteristici:
A. diametrul optim al aerosolilor este circa 3 microni
B. circa 80% din aerosoli ajung in tubul digestiv, prin deglutitie
C. dezavantajul unei doze mari, fata de calea per os
D. avantajul diminuarii efectelor secundare sistemice
E. nivelurile serice prezinta un singur pic
(pag. 72-73)
F2101109. Difuziunea in tesuturi, prin endoteliul capilar, are urmatoarele caracteristici:

A. difuzeaza substantele lipofile
B. include transfer specializat
C. difuzeaza medicamente legate de proteinele plasmatice
D. filtreaza substante cu masa moleculara mare, pana la 60000
E. nu depinde de modificarile de pH sanguin
(pag. 92)
F2101110. Sistemele oxidative microzomiale hepatice (SOMH) au urmatoarele caracteristici:

A. metabolizeaza substante lipofile si hidrofile
B. prezinta specificitate de substrat
C. utilizeaza oxigen m olecular
D. catalizeaza 7 tipuri de oxidari, precum si glucuronoconjugarea
E. depind de citocromul P450 redus
(pag. 112-113)
F2101111. Urmatoarele substante medicamentoase au o distibutie selectiva, in anumite tesuturi:

A. iod
B. fier
C. tetraciclina
D. tiopental
E. hexobarbital
(pag. 98)
F2101112. Urmatoarele afirmatii sunt valabile in ceea ce priveste calea de eliminare renala a
medicamentelor:
A. filtrarea glomerulara este cel mai rapid mecanism de eliminare
B. substantele hidrosolubile se elimina prin secretie tubulara pasiva
C. substantele cu caracter acid se pot reabsorbi cu usurinta din tubii renali
D. substantele cu structuri speciale se elimina prin secretie tubulara activa
E. interactiunile medicamentoase care pot sa apara la locul de eliminare sunt exclusiv nedorite, cu cresterea
riscului aparitiei reactiilor adverse
(pag. 137)
F2101113. Precizati care medicamente nu se pot administra pe cale intravenoasa (i.v.):

A. hemolitice
B. cu pH diferit de cel sanguin
C. care precipita proteinele plasmatice
D. cu presiune osmotica diferita de cea sanguina
E. iritante tisulare
(pag. 77, 78)
F2101114. Membranele biologice sunt mai permeabile pentru molecule:

A. cu masa mica
B. nedisociate
C. lipofile
D. cationi trivalenti
E. legate de proteine
(pag. 49, 64)
F2101115. Asocierea medicamentelor cu antiacide poate influenta absorbtia si biodisponibilitatea

anumitor medicamente prin urmatoarele interactiuni directe sau indirecte:
A. formarea de chelati greu absorbabili cu ionii bi- si trivalenti
B. adsorbtia moleculelor de substanta activa
C. cresterea pH-ului gastric
D. favorizarea absorbtiei tetraciclinelor
E. reducerea hidrosolubilitatii acizilor
(pag. 63)
F2101116. Particularitatile difuziunii prin placenta sunt urmatoarele, cu exceptia:

A. de la mama la fat difuzeaza exclusiv substante lipofile
B. fatul are sisteme active de transport pentru a se debarasa de medicamentele biotransformate enzimatic
C. nu difuzeaza hormonii sexuali
D. difuziunea creste pe masura evolutiei sarcinii
E. difuziunea este crescuta de catre ocitocice
(pag. 94, 95)
F2101117. Notati consecintele posibile ale inductiei enzimatice:

A. stimularea sintezei proteice microzomale
B. modificarea aspectului electronomicroscopic al reticulului endoplasmatic
C. cresterea greutatii ficatului
D. intensificarea actiunii farmacodinamice a unor medicamente
E. aparitia tolerantei la unele medicamente
(pag. 122)
F2101118. Hidrosolubilitatea si viteza de dizolvare sunt in general mai mari, pentru:

A. starea amorfa
B. starea anhidra
C. formele metastabile
D. starea hidratata
E. starea cristalina
(pag. 31)
F2101119. Circuitul entero-gastric se caracterizeaza prin urmatoarele:
A. in intoxicatii trebuie scurtcircuitat
B. participa medicamente liposolubile
C. participa medicamente bazice
D. participa medicamente acide
E. participa exclusiv medicamentele administrate per os
(pag. 101)
F2101120. Urmatoarele medicamente, la concentratii plasmatice din zona terapeutica, satureaza

sistemele enzimatice care le metabolizeaza, urmand o cinetica de tip Michaelis-Menten:
A. rifampicina
B. fenitoina
C. griseofulvina
D. teofilina
E. fenobarbital
(pag. 113)
F2101121. Volumul de distributie pentru medicamentele hidrosolubile creste prin cresterea cantitatii
totale de apa (mai ales hidremia si apa extracelulara), in urmatoarele cazuri:
A. insuficienta renala
B. gravida
C. nou-nascut
D. obez
E. varstic
(pag. 97, 100)
F2101122. Precizati factorii ce grabesc viteza de eliminare prin mucoasa gastrica:

A. hidrosolubilitatea medicamentului
B. liposolubilitatea medicamentului
C. caracterul acid al medicamentului
D. caracterul bazic al medicamentului
E. procentul mare de legare de proteinele plasmatice
(pag. 101, 141)
F2101123. Sunt neuroleptice cu efecte secundare neurologice marcate (sindrom parkinsonian, acatizie,
diskinezie):
A. butirofenone
B. diazepine $i oxazepine
C. fenotiazine piperazinilalchilice
D. fenotiazine aminoalchilice
E. fenotiazine piperidilalchilice
(pag. 121-122)
F2101124. Clorpromazina poate induce urmatoarele RA:

A. somnolenta
B. efecte toxice hepatice
C. reactii alergice
D. tulburari extrapiramidale intense
E. reactivarea crizelor epileptice
(pag. 123-125)
F2201125. Calea orala de absorbtie a medicamentelor :

A. are o latenta redusa
B. este utila mai ales pentru administrari repetate si tratament de intretinere
C. biodisponibilitatea este inferioara cailor parenterale
D. se utilizeaza doar pentru a obtine un efect sistemic
E. se utilizeaza frecvent pentru administrarea insulinei
(pag. 46-171)
F2201126. Care din afirmatiile referitore la absorbtia medicamentelor pe cale pulmonara sunt
adevarate:
A. calea pulmonara se poate utiliza pentru actiune locala sau generala
B. se pot administra gaze si lichide volatile
C. particulele de aerosoli cu diametrul mai mare de 10 micrometri prezinta o absorbtie optima
D. in cursul administrarii medicamentelor pe cale pulmonara, oprirea respiratiei este contraindicata
E. ritmul respirator lent este favorabil absorbtiei medicamentelor pe cale pulmonara.
(pag. 46-171)
F2201127. Calea intravenoasa:

A. este indicata in urgente
B. permite administrarea suspensiilor sterile si apirogene cu particule fine
C. are o latenta a efectului foarte scurta
D. permite administrarea unor substante iritante pentru tesuturi
E. are avantajul de a evita toate efectele primului pasaj .
(pag. 46-171)
F2201128. Bariera hemato-encefalica:

A. nu contine sisteme membranare de transport activ
B. este reprezentata de endoteliul capilarelor cerebrale si de tesutul glial
C. este traversata rapid de derivatii cuaternari de amoniu
D. este traversata cu usurinta de dopamina
E. la nivelul sau trec si medicamente polare daca sunt similare structural cu substantele fiziologice.
(pag. 46-171)
F2201129. Care din afirmatiile referitoare la distribuirea in sectoarele hidrice sunt adevarate:
A. macromoleculele proteice difuzeaza usor dintr-un compartiment in altul
B. medicamentele se pot distribui in unul, doua sau toate cele trei compartimente hidrice
C. Li, K, alcoolul se distribuie in toate cele trei spatii hidrice
D. medicamentele distribuite in toate cele trei compartimente hidrice prezinta o viteza de eliminare crescuta
E. distributia in toate compartimentele hidrice creste durata de actiune a medicamentelor.
(pag. 46-171)
F2201130. Circuitul entero-hepatic:

A. se desfasoara pentru medicamentele administrate per os sau pe alte cai
B. are drept consecinta cresterea vitezei de eliminare a medicamentelor
C. scade durata de actiune a medicamentelor
D. apare in cazul rifampicinei si eritromicinei
E. poate favoriza unele efecte adverse.
(pag. 46-171)

A. apare in aproximativ 3 saptamani
B. este favorizata de dozele mari de medicament
C. poate fi produsa de fenobarbital
D. duce la cresterea efectului terapeutic in timp
E. poate fi produsa de insecticidele halogenate.
(pag. 46-171)
F2201132. Care din afirmatiile referitoare la eliminarea renala a medicamentelor sunt adevarate:
A. se realizeaza doar prin mecanisme active
B. secretia tubulara este cel mai rapid mecanism de eliminare
C. medicamentele legate puternic de proteinele plasmatice se elimina rapid
D. eliminarea renala este influentata negativ de insuficienta cardiaca
E. viteza de eliminare a medicamentelor creste cu numarul sectoarelor hidrice in care se distribuie.
(pag. 46-171)
F2201133. Eliminarea pe cale cutanata:
A. se realizeaza prin secretia glandelor sudoripare
B. poate aparea in cazul iodurilor

C. nu prezinta importanta terapeutica
D. prezinta importanta toxicologica in cazul Hg, As
E. poate aparea in cazul barbituricelor.
(pag. 46-171)
F2201134. Filtrarea:
A. se realizeaza in sensul gradientului de concentratie
B. este caracteristica substantelor lipofile
C. se face cu consum de energie
D. are nevoie de sisteme speciale de transport
E. se realizeaza la nivelul porilor membranei.
(pag. 46-171)
F2201135. Difuziunea simpla:

A. se realizeaza cu consum de energie
B. este in functie de gradul de ionizare al substantei
C. se face la nivelul lipoproteinelor membranare
D. este caracteristica substantelor hidrofile
E. implica competitia pentru transportor.
(pag. 46-171)
F2201136. Care din urmatoarele forme de transport necesita consum de energie:

A. filtrarea
B. difuziunea simpla
C. difuziunea facilitata
D. transportul activ
E. pinocitoza.
(pag. 46-171)
F2201137. Calea de administrare a unui medicament se alege:

A. functie de starea bolnavului
B. functie de locul unde dorim efectul
C. functie de viteza cu care dorim efectul
D. functie de caracteristicile medicamentului
E. functie de receptorii pe care actioneaza.
(pag. 46-171)
F2201138. Care din urmatoarele cai de administrare sunt cai naturale:

A. sublinguala
B. vaginala
C. intravenoasa
D. cutanata
E. intrarahidiana.
(pag. 46-171)
F2201139. Care din urmatoarele cai sunt folosite doar pentru efecte sistemice:
A. intrapericardic
B. sublingual
C. oral
D. subcutanat
E. cutanat.
(pag. 46-171)
F2201140. Care sunt factorii fiziologici care pot influenta absorbtia orala a unui medicament:
A. PH-ul
B. timpul de golire al stomacului
C. prezenta altor medicamente
D. diareea
E. temperatura mediului ambiant.
(pag. 46-171)
F2201141. Care din urmatoarele substante sunt iritante pentru mucoasa gastrica:
A. sarurile de fier
B. carbonatul de calciu
C. digoxinul
D. teofilina
E. diosmectita.
(pag. 46-171)
F2201142. Absorbtia orala:

A. nu este influentata de vascularizatia locala
B. este influentata de gradul de disociere al substantei medicamentoase
C. nu este influentata de continutul intestinal
D. nu este influentata de flora microbiana digestiva
E. este influentata de peristaltismul intestinal.
(pag. 46-171)
F2201143. Avantajele caii orale sunt:

A. este o cale naturala
B. se preteaza la administrari repetate
C. biodisponibilitatea este superioara cailor parenterale
D. se pot administra substante cu structura polipeptidica
E. latenta este scurta fiind o cale utilizata in urgente
(pag. 46-171)
F2201144. La administrarea sublinguala:

A. latenta este lunga
B. substantele absorbite sunt hidrofile
C. mucoasa sublinguala subtire favorizeaza absorbtia
D. saliva preia o parte din substanta medicamentoasa
E. se evita primul pasaj pulmonar
(pag. 46-171)
F2201145. Calea rectala:

A. se foloseste doar pentru efecte sistemice
B. evita intotdeauna primul pasaj hepatic
C. este folosita in urgente
D. este folosita la persoanele cu varsaturi, copii, inconstienti
E. nu este intotdeauna bine tolerata, aparand reflexul de respingere
(pag. 46-171)
F2201146. Absorbtia cutanata a medicamentelor este crescuta:

A. prin masaj
B. prin vasoconstrictoare
C. prin pansamente ocluzive
D. la varstnici
E. in zone cu leziuni si inflamatii cutanate
(pag. 46-171)
F2201147. Care din substantele medicamentoase sunt conditionate sub forma de sisteme
transdermice:
A. adrenalina
B. nitroglicerina
C. aspirina
D. estradiolul
E. furosemidul
(pag. 46-171)
F2201148. Bariera hemato-encefalica :

A. Este formata din endoteliul capilarelor cerebrale si astrocite
B. Este traversata usor de substante disociate
C. Prezinta sisteme membranare de transport activ
D. Este mai putin permeabila in inflamatia m eningelui
E. Este trecuta usor de substante ca : tiobarbiturice, morfina, anticonvulsivantele.
(pag. 46-171)
F2201149. Trec placenta si trebuie evitate la gravide:

A. Tetraciclina
B. Ampicilina
C. Vitamina D
D. Fenitoina
E. Benzodiazepinele
(pag. 46-171)
F2201150. Etapele circuitului entero-hepatic sunt:

A. intestin - circulatie sistemica
B. intestin - vena porta
C. ficat - bila
D. ficat - circulatie sistemica
E. bila - stomac.
(pag. 46-171)
F2201151. Care medicamente se leaga ireversibil de substraturile receptoare:
A. fluostigmina
B. fenoxibenzamina
C. aspirina
D. hidrocortizonul
E. ranitidina.
(pag. 46-171)
F2201152. Care din urmatoarele medicamente sunt metaboliti activi ai altor substante:
A. paracetamolul
B. codeina
C. prednisonul
D. dopamina
E. oxazepamul
(pag. 46-171)
F2201153. Care din afirmatiile referitoare la primul pasaj nu sunt adevarate:

A. reprezinta biotransformarea medicamentului inainte de a ajunge in circulatia sistemica arteriala
B. poate fi redus prin cresterea dozei sau schimbarea caii de administrare
C. calea intravenoasa evita orice prim pasaj
D. prin efectul primului pasaj medicamentele sunt intotdeauna inactivate
E. poate fi intestinal, hepatic, pulmonar.
(pag. 46-171)
F2201154. Care din urmatoarele reactii sunt caracteristice stadiului 1 de biotransformare:

A. oxidarea
B. conjugarea
C. reducerea
D. hidroliza
E. metilarea.
(pag. 46-171)
F2201155. Biotransformarea:
A. se face diferit la specii diferite
B. in stadiul 2 este mai crescuta la nou-nascut
C. este redusa in hepatita cronica si ciroza
D. este crescuta de post
E. este crescuta de inhibitia enzimatica.
(pag. 46-171)
F2201156. Care din urmatoarele medicamente sunt inductoare enzimatice:

A. cloramfenicolul
B. cimetidina
C. fenobarbitalul
D. eritromicina
E. carbamazepina
(pag. 46-171)
F2201157. Care din urmatoarele medicamente sunt inhibitoare enzimatice:

A. rifampicina
B. fumul de tutun
C. alcoolul in administrarea acuta
D. cimetidina
E. fenitoina.
(pag. 46-171)
F2201158. Care din afirmatiile referitoare la eliminarea pe cale biliara sunt adevarate:
A. eliminarea se face prin mecanism activ
B. eliminarea creste cu cresterea filtrarii glomerulare
C. se elimina biliar orice substanta administrata parenteral
D. medicamentele eliminate biliar intra in circuitul enterohepatic
E. eliminarea biliara a unor antibiotice este benefica in infectii biliare.
(pag. 46-171)
F2201159. Care din urmatoarele medicamente pot fi administrate sublingual:
A. neostigmina
B. nitroglicerina
C. captopril
D. izoprenalina
E. nifedipin
(pag. 46-171)
F2201160. Intravenos:
A. nu se pot administra volume mari de solutie
B. se evita primul pasaj hepatic
C. se pot administra solutii nutritive
D. efectul apare rapid
E. nu se administreaza suspensii.
(pag. 46-171)
F2301161. Absorbtia medicamentelor la nivelul mucoasei intestinale este dependenta de urmatorii

factori:
A. liposolubilitate, coeficient de disociere, pH;
B. suprafata foarte mica de absorbtie;
C. suprafata foarte mare de absorbtie;
D. existenta unei vascularizatii reduse;
E. existenta unei vascularizatii abundente.
(pag. 46-171)
F2301162. Care din urmatorii factori pot favoriza absorbtia?

A. substante medicamentoase sub forma de solutie apoasa, in cazul injectarii intramusculare;
B. substanta medicamentoasa sub forma de suspensie apoasa, injectata intramuscular;
C. concentratia mare a substantei medicamentoase;
D. circulatia bogata la locul de absorbtie;
E. suprafata mare de absorbtie.
(pag. 46-171)
F2301163. Care din urmatoarele afirmatii definesc biodisponibilitatea?

A. exprima fractiunea din doza administrata care este hidrosolubila;
B. exprima fractiunea din doza administrata care ajunge in sange;
C. exprima fractiunea din doza administrata care se dizolva la locul de absorbtie;
D. exprima proportia din doza administrata disponibila pentru actiune;
E. exprima fractiunea din doza administrata care este liposolubila.
(pag. 46-171)
F2301164. Care sunt avantajele administrarii sublinguale ale medicamentelor?

A. absorbtie rapida;
B. permite absorbtia moleculelor puternic ionizate;
C. face posibila administrarea de substante iritante;
D. este conditionata de hidrosolubilitate;
E. evita inactivarea la primul pasaj hepatic.
(pag. 46-171)
F2301165. Care din urmatoarele medicamente produc inductie enzimatica?

A. rifampicina;
B. disulfiramul;
C. fenobarbitalul;
D. imipramina;
E. neostigmina.
(pag. 46-171)
F2301166. Viteza absorbtiei medicamentelor administrate oral in diferite forme farmaceutice descreste
in ordinea:
A. solutii, suspensii, capsule, comprimate, drajeuri;
B. solutii, emulsii, suspensii, capsule, comprimate, drajeuri;
C. solutii, suspensii, pulberi, capsule, comprimate drajeuri;
D. drajeuri, comprimate, capsule, pulberi, suspensii, emulsii, solutii;
E. solutii, emulsii, suspensii, pulberi, capsule, comprimate, drajeuri.
(pag. 46-171)
F2301167. Absorbtia medicamentelor administrate pe cale orala poate fi grabita prin:

A. folosirea de solutii izotone, incalzite la 37°C;
B. administrare dupa masa (pe stomacul plin);
C. asocierea cu substante mucilaginoase sau adsorbante;
D. administrarea pe nemancate (pe stomacul gol);
E. folosirea de comprimate retard.
(pag. 46-171)
F2301168. Medicamentele administrate parenteral:

A. trebuie sa fie in solutie pentru urmatoarele cai de administrare: intravenoasa (i.v.), intramusculara (i.m.),
subcutanata (s.c);
B. pot fi in suspensie pentru calea intramusculara (i.m.);

C. trebuie sa fie solubile in sange sau alte lichide ale organismului;
D. trebuie sa fie obligatoriu sterile;
E. trebuie sa fie insolubile iar sterilitatea este facultativa.
(pag. 46-171)
F2301169. Calea intravenoasa ofera posibilitatea:

A. introducerii substantei active direct in sange;
B. aparitiei rapide a efectului;
C. aparitiei rapide, uneori imediate, a efectului;
D. aparitiei efectului dupa o perioada de latenta lunga;
E. aparitiei efectului dupa o perioada de latenta scurta.
(pag. 46-171)
F2301170. In etapa de transport a substantelor active in sange:

A. transportul substantelor se face numai sub forma libera, dizolvata in plasma;
B. transportul substantelor se face sub forma libera (dizolvata in plasma) si sub forma legata de proteinele
plasmatice;
C. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila numai pentru forma libera;
D. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila numai pentru forma legata;
E. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila atat pentru forma libera cat si pentru cea legata.
(pag. 46-171)
F2301171. In privinta biotransformarii (metabolizarii) medicamentelor in organism:

A. aceasta este obligatorie pentru toate substantele;
B. aceasta nu este obligatorie pentru toate substantele;
C. rezultatul biotransformarii poate fi numai bioactivarea;
D. rezultatul biotransformarii poate fi numai bioinactivarea;
E. rezultatul biotransformarii poate fi bioactivarea sau bioinactivarea.
(pag. 46-171)

A. apare la orice doza;
B. apare numai la o anumita doza de inductor;
C. repetarea administrarii inductorului favorizeaza inductia;
D. repetarea administrarii inductorului inhiba inductia;
E. cresterea dozei de inductor favorizeaza inductia.
(pag. 46-171)
F2301173. Caile de eliminare ale medicamentelor sunt:

A. cele fiziologice;
B. cai speciale;
C. cai utilizate numai pentru medicamente;
D. cai de care dispune organismul pentru inlaturarea substantelor rezultate din procesele metabolice si
devenite inutile;
E. atat cai fiziologice cat si cai speciale.
(pag. 46-171)
F2301174. Rinichiul este calea de excretie:

A. pentru foarte multe medicamente;
B. pentru un numar mic de substante;
C. pentru substante sub forma hidrosolubila;
D. pentru substante sub forma liposolubila;
E. pentru substante insolubile.
(pag. 46-171)
F2301175. Eliminarea unui medicament cu caracter acid (ex. fenobarbital) care se excreta prin filtrare
glomerulara si reabsorbtie tubulara poate fi accelerata prin:
A. cresterea diurezei;
B. diminuarea diurezei;
C. acidifierea urinei;
D. favorizarea reabsorbtiei tubulare;
E. alcalinizarea urinei.
(pag. 46-171)
F2301176. Care sunt factorii care intervin in transferul prin membranele biologice si depind de
substanta medicamentoasa:
A. liposolubilitatea formei nedisociate;

B. doza si concentratia;
C. tipul membranei;
D. structura chimica;
E. greutatea moleculara (masa moleculara).
(pag. 46-171)
F2301177. Unele cai de administrare a medicamentelor sunt utilizate exclusiv pentru efectele locale, la
nivelul caii:
A. calea oculara;
B. calea intravenoasa;
C. calea intravaginala;
D. calea subcutanata;
E. calea intraarticulara.
(pag. 46-171)
F2301178. Alegerea caii de administrare se face in functie de multiple considerente legate de bolnav si
medicament:
A. viteza instalarii efectului;
B. locul actiunii urmarite;
C. biodisponibilitatea medicamentului pe diferite cai;
D. costul tratamentului;
E. starea bolnavului.
(pag. 46-171)
F2301179. Dintre caile de administrare a medicamentelor sunt cai naturale:

A. calea sublinguala;
B. calea respiratorie;
C. calea intravenoasa;
D. calea intrarectala;
E. calea orala.
(pag. 46-171)
F2301180. Dintra caile de administrare a medicamentelor sunt cai artificiale (parenterale):

A. calea subcutanata;
B. calea cutanata;
C. calea intramusculara;
D. calea intravenoasa;
E. calea oculara.
(pag. 46-171)
F2501181. Scade apa total! din organism:

A. la femeia gravid
B. la btrâni
C. la nou nscut
D. la prematur
E. în obezitate
(pag. 9)
F2501182. Medicamente metabolizate în metabolii cu alt tip de aciune

A. Fenilbutazona
B. Adrenalina
C. Acid acetilsalicilic
D. Codeina
E. Amitriptilina
(pag. 107)
F2501183. Consecinele distribuirii medicamentelor în toate compartimentele hidrice sunt:

A. cre$ terea vitezei de eliminare
B. mic$orarea vitezei de eliminare
C. cre$ terea timpului de înjum t#ire plasmatic
D. scderea duratei de ac #iune
E. cre$ terea duratei de ac#iune
(pag. 97)
F2501184. Se distribuie în toate cele trei spaii hidrice:

A. teofilina
B. glicozide cardiotonice
C. dextrani
D. cefalosporine
E. alcool
(pag. 97)
F2501185. Medicamente metabolizate la metabolii activi cu acela$i tip de aciune:

A. fenacetina
B. diazepam
C. codeina
D. adrenalina
E. prednison
(pag. 107)
F2501186. Medicamente metabolizate la metabolii cu toxicitate mare

A. sulfamide
B. izoniazida
C. adrenalina
D. paracetamol
E. acetilhidrazina
(pag. 108)
F2501187. Consecine negative ale primului pasaj hepatic:

A. concentra#ie plasmatic ineficient terapeutic
B. biodisponibilitate absolut redus
C. contraindica#ie per os când E>75%
D. se administreaz per os când E>75%
E. doze mult mai mari la administrarea per os
(pag. 110)
F2501188. Clearance-ul hepatic este diminuat la vârstnici la urm !toarele medicamente:

A. diazepam
B. imipramina
C. fenilbutazona
D. propranolol
E. warfarina
(pag. 117)
F2501189. Se elimin! prin secreie tubular! activ!:

A. substan#e acide
B. substan#e hidrosolubile
C. metaboli#i sulfoconjuga# i
D. substan#e liposolubile
E. metaboli#i glucuronoconjuga#i
(pag. 136)
F2601190. La proba machetelor protezelor totale:

A. se trimit sabloanele de ocluzie în cabinet;
B. proba machetelor nu pretinde prezenta sabloanelor de ocluzie în cabinet;
C. prima faza a controlului extrabucal se face cu machetele asezate pe modele si cu ocluzorul închis;
D. prima faza a controlului extrabucal se face cu machetele asezate pe modele si ocluzorul deschis pe masa;
E. în prima faza a controlului extrabucal se apreciaza aspectul fizionomic al arcadelor.
(pag. 206)
F2601191. În tratamentul edentatiei totale, la controlul componentei verticale a relatiilor intermaxilare,

daca dimensiunea verticala de ocluzie este marita:
A. pacientul are un facies crispat;
B. rosul buzelor este diminuat;
C. santurile peribucale sunt accentuate;
D. dintii nu sunt vizibili
E. dintii sunt prea vizibili.
(pag. 214)
F2601192. Controlul extrabucal al machetelor:

A. se face în prezenta pacientului;
B. verifica corectitudinea realizarii în laborator a machetelor;
C. se face în prezenta tehnicianului;
D. verifica respectarea indicatiilor date prin sabloane si fisa;
E. medicul face doar controlul intrabucal, cel extrabucal fiind sarcina tehnicianului.
(pag. 206)
F2601193. La controlul intrabucal al machetelor din punct de vedere estetic:

A. medicul nu trebuie sa tina seama de parerea pacientului;
B. terbuie sa tina seama doar de observatiile pe care le considera juste;
C. parerea pacientului pate ajuta la obtinerea unui efect estetic mai bun si o integrare mai buna a protezei;
D. sa verifice închiderea etansa a coridorului bucal;
E. sa verifice daca fata ocluzala a dintilor laterali superiori este foarte bine vizibila.
(pag. 212)
F2601194. La controlul fonetic al machetelor trebuie sa urmarim:

A. în propulsie sa existe contacte si la nivelul ultimilor dinti;
B. sa coincida pozitia de IM cu cea de RC;
C. rosul buzelor sa aiba un aspect acceptabil;
D. sa se respecte libertatea mandibulei în propulsia de fonatie;
E. muchiile incizale ale incisivilor inferiori trebuie sa ajunga cel mult cap la cap cu muchiile incizale ale
incisivilor superiori.
(pag. 217)
F2601195. La controlul arcadelor artificiale se urmareste:

A. curbura realizata de cei sase frontali sa fie asimetrica pentru a da aspectul de natural;
B. înaltimea frontalilor sa se încadreze între planul de ocluzie si linia surâsului;

C. dintii frontali sa respecte regula lui Pound;
D. directia curburii sagitale sa fie paralela cu curbura crestei mandibulare;
E. dintii sa realizeze unitati masticatorii de câte trei dinti;
(pag. 207)
F2601196. Când verificam bazele din ceara urmarim:

A. sa aiba o buna stabilitate pe câmpul protetic;
B. sa cuprinda santurile pterigomaxilare si restul zonei de închidere palatinala posterioara;
C. sa intre în fundurile de sac ale modelelor functionale;
D. dintii sa respecte culoarea si forma notata în fisa;
E. linia mediana interincisiva sa corespunda cu cea de pe model.
(pag. 207)
F2601197. La controlul intraoral al machetei superioare urmarim ca:

A. în momentul verificarii gura sa fie întredeschisa pentru a nu pune în tensiune musculatura de la periferie;
B. limba sa aiba o pozitie anterioara pentru a nu mobiliza macheta;
C. pacientul sa faca deglutitie pentru ca macheta sa se adapteze cât mai bine la câmpul protetic;
D. sa se faca presiuni alternative dreapta-stânga pe fetele ocluzale ale premolarilor si molarilor pentru a
verifica stabilitatea machetelor;
E. baza machetei superioare sa cuprinda întreaga zona de închidere posterioara.
(pag. 209)
Tema nr. 2
Farmacodinamie generala
BIBLIOGRAFIE:
1. Farmacologie generala – Aurelia Nicoleta Cristea, Ed. Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1998
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
F1202001. Antagonismul:
A. apare cand doua medicamente asociate actioneaza in sensuri opuse
B. este exclusiv unul chimic
C. antagonismul adrenalina-histamina este unul pe receptori de tip competitiv
D. antagonismul pilocarpina-atropina este unul fiziologic, de efect
E. antagonismul procaina-sulfamide se utilizeaza in terapie
(pag. 172-231)
F1202002. Care din afirmatiile referitoare la actiunea farmacodinamica sunt adevarate:

A. actiunea farmacodinamica secundara este cea mai utilizata in terapie
B. poate fi principala sau secundara
C. actiunea famacodinamica sistemica se manifesta la locul administrarii
D. inhibitia enzimatica este o actiune farmacodinamica la nivel celular
E. majoritatea actiunilor farmacodinamice sunt ireversibile
(pag. 172-231)
F1202003. Care din afirmatiile referitoare la latenta sunt adevarate:

A. este timpul scurs de la administrare pana la aparitia efectului
B. medicamentele administrate i.v. au o latenta mare
C. medicamentele legate in procent mare de proteinele plasmatice au o latenta redusa
D. fenobarbitalul are o latenta ultrascurta
E. preparatele retard au o latenta mai mica decat cele cu eliberare rapida
(pag. 172-231)
F1202004. Care din afirmaiile referitoare la starea receptorilor sunt adev !rate:
A. numarul de receptori este reglat prin externalizare sau internalizare membranara
B. in up-regulation scade numarul de receptori ca urmare a cresterii concentratiei ligandului
C. down-regulation apare ca o consecinta a scaderii stimularii receptorilor
D. in down-regulation receptorii se externalizeaza
E. fenomenele de up si down-regulation au exclusiv implicatii toxicologice
(pag. 172-231)
F1202005. Care din afirmaiile referitoare la starea sistemelor enzimatice sunt adev !rate:
A. este un factor de variabilitate dependent de medicament
B. bolile sistemelor enzimatice pot determina devieri de la raspunsul farmacodinamic normal
C. inductia enzimatica genereaza o actiune farmacodinamica exacerbata
D. inhibitia enzimatica produce o diminuare a reactiilor adverse
E. in cazul idiosincraziilor, deviatiile actiunii farmacodinamice sunt doar de ordin cantitativ
(pag. 172-231)
F1402006. Aciunea cardiotonic! a digitalei este din punct de vedere farmacoterapeutic o ac iune:
A. simptomatic
B. paleativ
C. patogenic
D. de substitu#ie
E. etiotrop
(pag. 182)
F1402007. Potena este:

A. proprietatea unui medicament de a influen#a un teritoriu cât mai limitat din organism
B. capacitatea unui medicament de a avea activitate biologic cu un anumit efect maxim posibil
C. timpul scurs de la administrarea substan#ei medicamentoase pân la apari#ia efectului
D. capacitatea unei substan#e de a avea activitate biologic
E. intervalul de timp în care se men#ine efectul farmacologic al unui medicament
(pag. 175)
F1502008. Au timp de laten ! cel mai mic:

A. medicamentele legate de proteine plasmatice
B. medicamente cu mecanism indirect
C. medicamente care ac#ioneaz prin metabolit activ
D. forme farmaceutice retard
E. medicamente administrate intravenos
(pag. 178)
F1502009. Medicamente administrate la 30 – 60 de minute dup ! mas!:

A. anorexigene
B. orexigene
C. antiacide
D. hipoglicemiante
E. diuretice
(pag. 203)
F1502010. Teoria ocupaional! (Ariens) a receptorilor consider! c!:

A. efectul agonistului este direct propor#ional cu num rul de receptori ocupa#i
B. efectul agonistului este direct propor#ional cu abilitatea de a produce un stimul dup  legarea de receptor
C. efectul este direct propor#ional cu numrul de receptori activa#i
D. antagonistul posed activitate intrinsec
E. activitatea intrinsec maxim este produs de un agonist total
(pag. 221)
F1502011. Urm!toarele afirmaii sunt reale, cu excepia:

A. eficacitatea maxim se exprim  prin efectul maxim
B. eficacit#i maxime diferite rezult prin activit#i intrinseci diferite
C. eficacit#i maxime diferite prin ac#iuni receptori diferi#i
D. eficacit#i maxime diferite prin polimorfism enzimatic
E. eficacitate maxim dependent de propriet#i farmacocinetice $i farmacodinamice
(pag. 177)
F1502012. Urm!toarele afirmaii sunt reale, cu excepia:

A. digitoxina are T 1/2 = 7 zile
B. clorpropamida are T 1/2 = 36 ore
C. digoxina are T1/2 = 4 zile
D. strofantina are T 1/2 = o zi
E. tolbutamida are T 1/2 = 6 ore
(pag. 179)
F1502013. Urm!toarele medicamente au selectivitate pentru un subtip de receptori, cu excep ia:

A. ranitidina
B. famotidina
C. izoprenalina
D. moclobemid
E. selegilin
(pag. 175)
F1602014. Antagonismul competitiv se caracterizeaz! prin:

A. Competi#ie cu mediatorul fiziologic pentru acela$i situs de legare la nivel receptorial
B. Activitate intrinsec maxim 
C. Lipsa afinit#ii fa# de receptor
D. pD2 prim - logaritmul negativ al concentra#iei molare de antagonist care reduce la jum tate efectul
agonistului
E. Împiedicarea legrii mediatorului, antagonistul legându-se de acela$i receptor, dar pe un alt situs
(pag. 226-227)
F1602015. Este antagonism farmacodinamic utilizat în terapeutic!:

A. Neostigmin + Suxametoniu
B. Neostigmin + D- tubocurarin
C. ß-adrenolitice + antidiabetice
D. Droperidol + fentanil
E. Tonicardiace + sruri de Ca i.v

(pag. 210-212)
F1602016. Este sinergism de poten are utilizat în terapeutic!:

A. Tonicardiace + sruri de Ca i.v.
B. Antidiabetice orale + ß -adrenolitice
C. Parasimpatolitice + anticolinesterazice
D. Antihipertensive + diuretice
E. Neostigmin + suxametoniu
(pag. 210)
F1602017. Reglarea ascendent! ("up regulation") a receptorilor este consecin a:

A. Blocrii continue a receptorilor (antagoni$ti competitivi)
B. Stimulrii continue a receptorilor (agoni$ti farmacologici)
C. Cre$terii eliberrii de mediator în fanta sinaptic
D. Inhibrii recaptrii mediatorului
E. Inhibrii degradrii metabolice a mediatorului
(pag. 199)
F1602018. Sunt interaciuni medicamentoase produse prin mecanism farmacodinamic (sinergism de

poten are) cu semnificaie clinic! (risc crescut de reacii adverse):
A. Guanedidina + antidepresive triciclice
B. Antibiotice bactericide în faza de multiplicare + antibiotice bacteriostatice
C. Tetracicline + sruri de Ca p.o.
D. Antidiabetice orale + ß-adrenolitice
E. Antidiabetice orale + diuretice tiazidice
(pag. 214)
F1602019. Urm!toarele propriet!i caracterizeaz! un anatagonist necompetitiv:
A. Afinitate pentru situsul de legare a mediatorului

B. Activitate intrinsec maxim 
C. pA2 - logaritmul concentra#iei pentru care trebuie dublat doza de agonist pentru a produce acela $i efect
D. Legarea de receptor de un alt situs, împiedicând legarea normal a mediatorului f iziologic
E. Competi#ie cu mediatorul pentru legarea de receptor, raportul de legare fiind direct propor#ional cu
afinitatea compu$ilor.
(pag. 226-228)
F2102020. Una dintre urmatoarele caracteristici nu confera unui produs medicamentos calitatea retard:
A. forma farmaceutica retard
B. structura chimica de tip ester
C. secretia tubulara activa
D. reabsorbtia tubulara inalta
E. legarea de proteinele plasmatice in procent mare
(pag. 180)
F2102021. Notati afirmatiile adevarate privind influenta factorului structura chimica asupra actiunii
farmacodinamice:
A. radicalii grefati pe nucleu confera afinitatea selectiva pentru un anumit substrat, imprimand tipul de actiune
farmacodinamica
B. gruparile "farmacofore accesorii" influenteaza profilul farmacocinetic
C. gruparile "farmacofore distribuitoare" influenteaza profilul farmacodinamic
D. aceeasi configuratie sterica sub forma de "cicluri potentiale" imprima afinitate pentru acelasi tip de receptori
E. structuri chimice foarte diferite nu pot avea aceeasi actiune farmacodinamica
(pag. 183, 184)
F2102022. In general, daca nu exista o recomandare precisa, este preferabil ca medicamentele sa fie
administrate in raport cu mesele:
A. inainte cu 30 minute
B. in timpul
C. imediat dupa
D. la 30 - 60 minute, dupa
E. 1 ora inainte sau 3 ore dupa
(pag. 203)
F2102023. Penicilinele injectabile se pot amesteca "in vitro" ( in seringa sau saci de perfuzie) cu:
A. aminoglicozide
B. solutie de clorura de sodiu izotonica
C. solutie glucozata izotonica

D. solutie de lactat de sodiu
E. solutie de carbonat acid de sodiu
(pag. 208, 209)
F2102024. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii privind potenta actiunii farmacodinamice, cu exceptia :
A. se exprima prin DE50
B. potenta relativa este raportul dozelor echiactive
C. depinde de afinitatea pentru substrat
D. se exprima prin efectul maxim
E. este data de proiectia curbei pe abscisa
(pag. 175, 176)
F2102025. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii privind latenta actiunii farmacodinamice, cu exceptia :
A. formele retard au latenta lunga
B. latenta cea mai mica este pe calea orala

C. medicamentele legate de proteinele plasmatice in procent mare au latenta mare
D. substantele ce actioneaza prin metabolitul activ au latenta mai mare
E. mecanismul indirect de actiune imprima latenta mai lunga
(pag. 178)
F2102026. Rezultatele cercetarilor de farmacologie experimentala, efectuate pe rozatoare mici, au

valoare orientativa limitata, la extrapolarea pe om, deoarece urmatoarele propozitii sunt adevarate, cu
exceptia :
A. sunt animale nocturne, mai active noaptea
B. multe bioritmuri diurne sunt inversate fata de om

C. sistemele oxidazice microzomale hepatice sunt mai active fata de om
D. pot avea unele sisteme enzimatice specifice, absente la om
E. studiile nu sunt efectuate in sistem dublu orb
(pag. 116, 205)
F2202027. Care din urmatorii factori ce influenteaza actiunea farmacodinamica nu sunt dependenti de
medicament:
A. structura chimica
B. rata absorbtie / epurare
C. doza
D. calea de administrare
E. coeficientul de partaj lipide / apa.
(pag. 172-231)
F2202028. Care din urmatorii factori care influenteaza actiunea farmacodinamica nu sunt dependenti
de organism :
A. specia
B. locul actiunii
C. starea sistemelor enzimatice
D. calea de administrare
E. sexul.
(pag. 172-231)
F2202029. Care sunt parametrii actiunii farmacodinamice:

A. pH-ul
B. calea de administrare
C. latenta
D. ritmul de administrare
E. mecanismul de actiune.
(pag. 172-231)
F2202030. Care afirmatii sunt adevarate pentru selectivitate:

A. este proprietatea unei substante de a avea eficacitate maxima
B. este consecinta concentrarii medicamentului in organul sau tesutul respectiv
C. cu cat un medicament este mai selectiv, cu atat riscul de reactii adverse e mai mare
D. selectivitatea nu e influentata de doza
E. selectivitatea este o caracteristica a agonistilor farmacologici.
(pag. 172-231)
F2202031. Care din urmatorii compusi nu sunt selectivi:

A. salbutamol
B. dobutamina
C. atenolol
D. ranitidina
E. diclofenacul
(pag. 172-231)
F2202032. In ce conditii latenta este scurta:

A. administrare orala
B. legare in procent redus de proteinele plasmatice
C. substante ce actioneaza prin metabolitul activ
D. medicamente retard
E. medicamente cu mecanism indirect.
(pag. 172-231)
F2202033. Actiunea farmacodinamica:

A. este intodeauna sistemica
B. este intotdeauna reversibila
C. este stimulatoare si/sau inhibitoare
D. este intotdeauna neselectiva
E. este intotdeauna directa pe receptori.
(pag. 172-231)
F2202034. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A. nucleul beta-feniletilamina confera selectivitate pentru receptorii colinergici
B. un radical voluminos pe azotul nucleului beta-feniletilamina face molecula mai putin selectiva pe beta2
C. derivatii N-metilati ai acidului barbituric au coeficientul de partaj lipide /apa scazut
D. lipsa gruparilor OH fenolice pe nucleul beta-feniletilamina face compusii mai hidrofili
E. radicalul nitro pe nucleul benzodiazepinic confera proprietati hipnotice
(pag. 172-231)
F2202035. In stabilirea dozei nu trebuie sa se tina cont de:

A. varsta
B. greutate
C. suprafata corporala
D. reactivitate placebo
E. starea de functionare a organelor ce participa la epurarea medicamentelor
(pag. 172-231)
F2202036. Care din asocieri sunt permise in vitro:

A. Heparina-gentamicina
B. Aminoglicozide -peniciline
C. Saruri de calciu -tetraciclina
D. Peniciline -bicarbonat de sodiu
E. Butilscopolamina -metamizol
(pag. 172-231)
F2302037. In functie de latenta actiunii famacodinamice (timpul de debut al efectului) in urgente se

aleg urmatoarele categorii de medicamente:
A. medicamente cu perioada de latenta scurta si foarte scurta;
B. forme farmaceutice retard;
C. substante care actioneaza prin metabolit activ;
D. medicamente legate de proteinele plasmatice in procent mare;
E. medicamente cu mecanism indirect de actiune.
(pag. 172 - 231)
F2502038. Tipurile de aciune farmacodinamic! se clasific! dup! diferite criterii, cu excepia:

A. utilitate terapeutic
B. revesibilitate
C. selectivitate
D. metabolizare
E. sensul ac# iunii
(pag. 180–181)
F2502039. Sunt cunoscute

farmacodinamic ia: !toarele modele de relaii cantitative structur! chimic!-aciune
!, cu excepurm
A. modelul Free-Wilson
B. modelul Ariens
C. modelul Hansch
D. modelul Wolf
E. modelul MTD Simons
(pag. 187)
F2502040. Morfina are aciune analgezic! superioar! analgezicelor de tip antipiretic pentru c ! este:
A. agonist total al receptorilor opioizi ( $i k
B. agonist par#ial al receptorilor k
C. ac#ioneaz periferic la nivelul zonei de generare a durerii
D. produce dependen#
E. agonist-antagonist pe receptorii opioizi

(pag. 192)
F2502041. La altitudini foarte mari:

A. cre$ te capacitatea de metabolizare a medicamentelor
B. pragul durerii cre$te
C. poten#a analgezicelor scade
D. cre$ te secre#ia de hormon antidiuretic
E. cre$ te difuziunea tisular amedicamentelor
(pag. 202)
F2502042. Medicamente administrate dimineaa, înainte de mas! cu 30 minute:

A. anorexigene
B. antihelmintice
C. orexigene
D. stimulatoare ale secre#iei gastrice
E. substituen#i ai secre#iei gastrice
(pag. 203)
F2502043. Bioritmuri circadiene sunt:

A. enzimatice
B. cardiace
C. electrice a creierului
D. respiratorii
E. a temperaturii corpului
(pag. 204)
F2502044. Determin! sinergism de poten are:

A. warfarina asociat cu acid acetilsalicilic
B. clorpropamida cu hidroclorotiazida
C. guanetidina cu antidepresive triciclice
D. peniciline cu tetracicline
E. tubocurarina cu gentamicina
(pag. 214)
F2602045. La adaptarea protezelor totale, contactele premature în propulsie se vor suprima dupa
regula:
A. DUML;
B. MUDL;
C. LUBL;
D. BULL;
E. Nu necesita slefuire
(pag. 228)
F2602046. Solutia Mc Collum utilizata pentru curatirea si dezinfectarea protezelor totale are la baza:
A. hipocloriti alcalini;
B. acizi concentrati;
C. acizi diluati;
D. enzime;
E. peroxizi alcalini
(pag. 234)
F2602047. La controlul exobucal al protezei finite, medicul trebuie sa procedeze astfel:

A. sa efectueze acest control în prezenta pacientului;
B. sa refuze protezele care nu sunt bine lustruite pe ambele fete;
C. sa accentueze gravarea la linia Ah;
D. sa verifice pozitia corecta a dintilor;
E. sa verifice contactele dento-dentare în relatie centrica
(pag. 223)
F2602048. La controlul intrabucal al protezelor se procedeaza astfel:

A. se aplica mai întâi proteza superioara;
B. se aplica mai întâi proteza inferioara;
C. se folosesc anestezice de contact pentru a înlatura senzatia de voma;
D. se controleaza stabilitatea protezei maxilare începând cu deschiderea usoara a gurii;
E. aprecierea mentinerii prin presiuni digitale pe fata ocluzala a dintilor laterali
(pag. 224)
F2602049. Dupa aplicarea protezei totale în cavitatea bucala pacientul va primi urmatoarele
recomandari;
A. folosirea arcadelor artificiale în aceeasi maniera ca si dintii naturali;
B. protezele se tin în cavitatea bucala doar în timpul zilei;
C. igienizarea protezei cu ajutorul periutei si a pastei de dinti;
D. consumarea alimentelor si a bauturilor calde pentru reaparitia simtului gustativ;
E. consumarea alimentelor de consistenta crescuta în primele zile
(pag. 232)
F2602050. La adaptarea protezelor totale, contactele premature care împiedica intercuspidarea maxima
daca devierea protezei este oblica spre limba se slefuiesc dupa regula:
A. MUDL;
B. LUBL;
C. BULL;
D. DUML;
E. Se slefuiesc vârfurile cuspizilor de sprijin
(pag. 227)
si mandibula deviaza spre obraz se slefuiesc dupa regula:
A. MUDL;
B. LUBL;
C. BULL;
D. DUML;
(pag. 227)
si devierea mandibulei este sagitala, rectilinie spre anterior pâna la 1 mm, se slefuiesc dupa regula:
A. MUDL;
B. LUBL;
C. BULL;
D. DUML;
(pag. 227)
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
F1202053. Care afirmatii sunt adevarate:

A. se poate obtine efect deprimant prin doze mari de excitante
B. efect bisens inseamna ca medicamentul se distribuie bifazic
C. un medicament este cu atat mai potent cu cat doza eficienta este mai mare
D. selectivitatea poate reduce incidenta reactiilor adverse
E. latenta reprezinta timpul scurs de la administrarea m edicamentului pana la absorbtia sa
(pag. 172-231)
F1202054. Care din afirmatiile referitoare la efectul bisens sunt adevarate:

A. efectul bisens consta in influentarea in sensuri diferite a dou functii fiziologice diferite
B. adrenalina in doze mici este vasoconstrictor dar in doze mari este vasodilatator
C. aspirina in doze mici este antiagregant plachetar prin inhibarea ciclooxigenazei trombocitare, dar in doze
mari este proagregant plachetar
D. aspirina in doze medii si mari este antiagregant plachetar prin inhibarea ciclooxigenazei din endoteliul
vascular dar in doze mici actioneaza proagregant
E. efectul bisens depinde de doza utilizata si de teritoriul implicat
(pag. 172-231)
F1202055. Care din afirmatiile referitoare la sinergism sunt adevarate:

A. apare cand substantele medicamentoase actioneaza in acelasi sens
B. sinergismul de aditie apare la asocierea a doua medicamente ce actioneaza pe receptori diferiti
C. asocierea aspirina-paracetamol este un sinergism de aditie
D. sinergismul de potentare apare la asocierea a doua medicamente ce actioneaza in acelasi sens pe
receptori diferiti
E. asocierea fentanyl-droperidol este un sinergism de aditie
(pag. 172-231)
F1202056. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate:
A. potenta unui medicament este cu atat mai mare cu cat doza eficace este mai mare
B. potenta depinde de afinitatea fata de substrat
C. agonistii totali au activitate intrinseca maxim 
D. medicamentele cu mecanism de actiune indirect au latenta mai mare decat cele cu mecanism direct
E. durata de actiune a unui medicament nu este influentata de modul de formulare
(pag. 172-231)
F1202057. Care din urmatoarele informatii sunt adevarate:

A. antagonistii au afinitate pentru receptori
B. fenomenul de down-regulation apare cand creste cantitatea de agonist fiziologic sau farmacologic
C. antagonistii farmacologici nu se administreaza niciodata dupa agonistii farmacologici
D. antihistaminicele H2 se administreaza seara pentru a reduce hipersecretia acida din timpul noptii
E. vitamina K este antidot in supradozarea anticoagulantelor cumarinice
(pag. 172-231)
F1202058. Care dintre asocieri sunt benefice in terapie:

A. penicilina- solutie perfuzabila de bicarbonat de sodiu
B. tetraciclina-saruri de calciu
C. fentanil-droperidol
D. alcool-benzodiazepine
E. anticoagulante orale supradozate-vitamina K
(pag. 172-231)
F1202059. Care dintre substante actioneaza in sens stimulator:

A. parasimpatoliticele la nivel cardiac
B. opioidele la nivelul SNC
C. acetilcolina la nivelul musculaturii netede digestive
D. barbituricele la nivel cardio-vascular
E. cimetidina la nivelul secretiei gastrice
(pag. 172-231)
F1202060. Care este momentul optim de administrare a urmatoarelor medicamente:

A. diureticele seara
B. antiinflamatoarele nesteroidiene in timpul sau imediat dupa masa
C. antiacidele dupa masa
D. digitalicele inainte de masa
E. antihistaminicele H2 de obicei seara
(pag. 172-231)
F1202061. Factorii dependeni de medicament care influenteaza actiunea acestuia sunt:

B. doza
C. calea de administrare
D. starea sistemelor enzimatice
E. procentul de legare de proteinele plasmatice
(pag. 172-231)
F1202062. Fenomenul de up-regulation:

A. inseamna cresterea numarului de receptori
B. este o consecinta a cresterii stimularii receptorilor
C. apare cand receptorii sunt blocati cu antagonisti competitivi
D. sta la baza tolerantei
E. sta la baza efectului rebound

(pag. 172-231)
F1302063. Actiunea farmacodinamica de durata lunga este consecinta:

A. afinitatii mari pentru receptori;
B. legarii de proteinele plasmatice in procent mare;
C. legarii ionice cu receptorii intarita prin punti de hidrogen;
D. legaturii covalente cu receptorii;
E. legaturii cu receptorii prin forte van der Waals
(pag. 172-231)
F1302064. Care din fenomenele de mai jos sunt implicate in activarea unor farmacoreceptori:
A. modificarea fluiditatii membranelor;
B. modificari conformationale ale unor macromolecule;
C. schimbari de permeabilitate membranara;
D. deschiderea de canale cu schimburi ionice;
E. influentarea unor enzime membranare.
(pag. 172-231)
F1302065. Care din urmatoarele afirmatii privind sensul actiunii farmacodinamice sunt adevarate?
A. sensul stimulant nu apare prin deprimarea unei functii antagoniste;
B. sens inhibitor nu apare prin stimulare excesiva;
C. sens stimulant apare dupa stimularea unei functii;
D. sens inhibitor apare prin deprimarea unei functii;
E. sensul depinde de structura chimica a substantei active.
(pag. 172-231)
F1302066. Care din urmatoarele medicamente actioneaza prin intermediul influentarii unor
farmacoreceptori?
A. morfina;
B. atropina;
C. salbutamolul;
D. manitolul;
E. adrenalina.
(pag. 172-231)
F1302067. Care sunt factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica si depind de medicament?
A. structura chimica;
B. doza;
C. calea de administrare;
D. farmacocinetica substantei;
E. asocierea medicamentelor (interactiuni medicamentoase)
(pag. 172-231)
F1302068. Care sunt factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica si depind de organism?
A. calea de administrare;
B. alimentatia;
C. factori fiziologici;
D. temperatura mediului ambiant;
E. factori patologici.
(pag. 172-231)
F1302069. Ce proprietati au agonistii partiali?

A. afinitate pentru receptori zero;
B. afinitate pentru receptori maxima;
C. activitate intrinseca maxima;
D. activitate intrinseca submaximala;
E. activitate intrinseca zero.
(pag. 172-231)
F1302070. Ce proprietati au agonistii totali?

A. activitate intrinseca maxima;
B. activitate intrinseca zero;
C. activitate intrinseca submaximala;
D. afinitate pentru receptori zero;
E. afinitate pentru receptori maxima.
(pag. 172-231)
F1302071. Ce proprietati au antagonistii?

A. activitate intrinseca zero;
B. activitate intrinseca maxima;
C. afinitate pentru receptori maxima;
E. afinitate pentru receptori zero.
(pag. 172-231)
F1302072. Factorii de care depinde eficacitatea (eficacitatea maxima) a unui medicament sunt:
A. activitatea intrinseca (la nivel de receptor);
B. doza maxima;
C. ansamblul receptor-sistem efector;
D. eficacitate (la nivel de receptor);
E. calea de administrare.
(pag. 172-231)
F1302073. In privinta interactiunii medicament-receptor:

A. legarea unui medicament de receptori este urmata totdeauna de aparitia unui efect farmacodinamic;
B. legarea unui medicament de receptori nu este urmata totdeauna de aparitia unui efect farmacodinamic;
C. exista adesea o relatie de proportionalitate intre doza de medicament si intensitatea efectului, rezultand ca
efectul este dependent de numarul receptorilor ocupati si activati;
D. efectul nu este dependent de numarul receptorilor ocupati;
E. pentru aparitia efectului este necesara fixarea medicamentului pe un numar minim de receptori.
(pag. 172-231)
F1302074. Indicati efectul asocierii fenilbutazonei cu anticoagulantele orale de sinteza cumarinice

precum si mecanismul interactiunii:
A. accident trombotic;
B. deplasare de pe proteinele plasmatice;
C. inhibitie enzimatica;
D. accident hemoragic;
E. inductie enzimatica.
(pag. 172-231)
F1302075. Legatura covalenta da un complex medicament-receptor:

A. stabil;
B. instabil;
C. putin stabil;
D. in conditii biolgice este desfacut cu dificultate;
E. in conditii biolgice este desfacut usor;
(pag. 172-231)
F1302076. Prezenta unui medicament la nivelul unui receptor duce la formarea, de obicei, a unui
complex medicament -receptor:
A. ca urmare a unei reactii reversibile;
B. ca urmare a unei reactii ireversibile;
C. prin legaturi chimice slabe: ionice, de hidrogen, van der W aals;
D. prin legaturi chimice covalente;
E. fara nici un fel de legatura chimica.
(pag. 172-231)
F1302077. Urmatoarele afirmatii privind latenta actiunii farmacodinamice sunt adevarate:

A. latenta cea mai mica apare la administrarea pe calea intravenoasa;
B. mecansimul indirect de actiune imprima latenta mai scurta;
C. formele retard au latenta lunga;
D. medicamentele legate de proteinele plasmatice in procent mare au latenta mare;
E. subtantele ce actioneaza prin metabolitul activ au latenta mai mica
(pag. 172-231)
F1402078. Au o aciune farmacodinamic! indirect!:

A. noradrenalina
B. reserpina
C. neostigmina
D. acetilcolina
E. nizatidina
(pag. 181)
F1402079. Calitatea retard a unui medicament se datore$te:

A. cii sale de administrare
B. formei farmaceutice
C. numrului de receptori ocupat de substan #a medicamentoas
D. structurii chimice modificate inten#ionat
E. structurii chimice cu profil farmacocinetic retard
(pag. 180)
F1402080. Care dintre urm!toarele afirmaii privind latena aciunii farmacodinamice a unui
medicament este(sunt) corect!(corecte):
A. medicamentele din aceea$i grup farmacodinamic au o laten # identic
B. formele farmaceutice retard au o laten# mai mare decât formele cu eliberare rapid 
C. substan#ele medicamentoase care ac#ioneaz prin metabolitul activ au o laten # scurt
D. medicamentele cu legare slab de proteinele plasmatice au o laten # mai mare
E. în urgen#ele medicale se utilizeaz medicamente cu perioad de laten# scurt $i foarte scurt
(pag. 178)
F1402081. Medicamentele antagoni$ti competitivi au urm!toarele caracteristici:

A. diminu pân la anulare efectul maxim al agonistului specific
B. au afinitate $i sunt capabile s se lege de receptori la nivelul situsurilor de legare ale agoni$tilor specifici
C. se leag de receptori pe un situs diferit de situsul de legare al agonistului specific $i schimb conforma#ia
receptorului, împiedicând legarea agonistului
D. diminu poten# a agoni$tilor specifici prin competi# ia pentru receptori

E. nu au activitate intrinsec  $i nu sunt capabili s declan$eze un efect la nivelul receptorilor, pe care doar îi
blocheaz
(pag. 226)
F1402082. Pot induce efecte bisens (stimulator $i inhibitor) urm!toarele medicamente:

A. aspirina
B. atropina
C. adrenalina
D. levomepromazina
E. nifedipina
(pag. 174)
F1402083. Precizai situaiile în care se urm !re$te în terapeutic! un sinergism de poten are:
A. fentanil+droperidol
B. verapamil+metoprolol
C. atenolol+tolbutamid
D. amlodipin+indapamid
E. ampicilin+gentamicin
(pag. 210)
F1402084. Precizai situaiile în care sinergismul de potenare este evitat în terapeutic !:

A. analgezic-neuroleptic
B. tranchilizante-alcool
C. sulfamid hipoglicemiant-beta adrenolitic
D. antihipertensiv-diuretic
E. anestezic general-tranchilizant
(pag. 210)
F1402085. Reprezint! o interaciune prin mecanism farmacodinamic asocierea dintre:

A. contraceptivele orale-rifampicin
B. sulfamidele antidiabetice-fenilbutazon
C. sulfamidele antidiabetice-beta adrenolitice
D. tranchilizante-hipnotice
E. glucocorticoizi-barbiturice
(pag. 212)
F1402086. Ritmul administr!rii unui medicament influeneaz!:

A. durata efectului farmacodinamic
B. intensitatea ac#iunii farmacodinamice
C. laten#a efectului farmacodinamic
D. timpul efectului maxim al substan# ei medicamentoase
E. procentul de legare al medicamentului de proteinele plasmatice $i tisulare
(pag. 191)
F1402087. Selectivitatea unei substane medicamentoase:

A. este capacitatea unui medicament de a avea activitate biologic cu un anumit efect maxim posibil
B. poate fi consecin#a existen#ei unor subtipuri de receptori specifici, în anumite #esuturi
C. apare ca urmare a realizrii unei concentra# ii mai mari de medicament într-un anumit #esut, secundar unei
permeabilit#i crescute a membranelor acelui #esut
D. este proprietatea unui medicament de a influen#a un teritoriu cât mai limitat din organism
E. se exprim  prin dozele eficace
(pag. 174)
F1402088. Sinergismul de potenare:

A. apare când substan#ele medicamentoase asociate ac#ioneaz pe receptori diferi#i
B. este uneori nedorit $i evitat în terapeutic
C. efectul asocierii este mai mare decât suma efectelor separate
D. se întâlne$te când medicamentele asociate ac#ioneaz pe acela$i tip de receptori
E. uneori asocierile cu sinergism de poten #are trebuie fcute cu precau#ii de reducere a dozelor
(pag. 210)
F1402089. Sunt medicamente cu aciune selectiv! pentru anumite subtipuri de receptori:

A. adrenalina
B. metoprololul
C. famotidina
D. selegilina
E. ondansetron
(pag. 175)
F1402090. Sunt medicamente cu aciune topic!:

A. halotanul
B. carbonatul de calciu
C. pentazocina
D. procaina
E. tiopentalul
(pag. 180)
F1502091. Bolile autoimune ale receptorilor sunt:

A. miastenia gravis
B. hipercolesterolemia familial
C. diabet zaharat insulino-rezistent
D. boala Graves
E. feminizarea ftului masculin
(pag. 200)
F1502092. Consecinele farmacologice ale proceselor de reglare "up“ $i "down“ ale receptorilor sunt:
A. modificri în intensitatea efectului
B. modificri în durata efectului
C. efect rebound
D. toleran#
E. sensibilizare alergic
(pag. 199)
F1502093. Efectul bisens în func ie de doz! se întâlne$te în cazul:

A. adrenalinei la nivelul vaselor
B. acidului acetilsalicilic asupra agregrii plachetare
C. furosemidului asupra diurezei
D. morfinei asupra centrului respirator
E. pilocarpinei pe glandele salivare
(pag. 174)
F1502094. Exemple de asocieri medicamentoase incompatibile "in vitro“:

A. kanamicina cu meticilina
B. heparina cu gentamicina
C. barbiturat de sodiu cu colimicina sulfat
D. heparina cu clorpromazina
E. penicilina G cu cefalotina
(pag. 208)
F1502095. În cazul relaiei structur! chimic! - efect se poate afirma c!:

A. nucleul beta-feniletilamin este specific pentru receptorii adrenergici
B. nucleul beta-feniletilamin este specific pentru receptorii dopaminergici
C. gruparea lactonic este indispensabil ac#iunii cardiotonice
D. gruprile hidroxil ale heterozidelor cardiotonice sunt indispensabile activit#ii cardiotonice
E. radicalul metil la azotul de pe nucleul barbituric determin compu $i cu efect narcotic
(pag. 183)
F1502096. Urm!toarele afirmaii sunt reale:

A. efectul placebo este efectul atribuit unei substan#e placebo
B. placebo este o substan# fr efect farmacodinamic obiectiv
C. placebo reactiv este persoana care raporteaz efect placebo
D. s-a stabilit o rela#ie între efectul placebo $i gradul de inteligen#
E. procentul efectelor placebo este diferit, în circumstan#e variate
(pag. 194)
F1502097. Urm!toarele afirmaii sunt reale:

A. antipireticele scad febra, dar $i temperatura normal
B. antiastmaticele au efect în bronhoconstric #ie
C. cardiotonicele au efect inotrop pozitiv în insuficien#a cardiac
D. analepticele respiratorii stimuleaz centrii respiratori bulbari deprima# i
E. tranchilizantele au efect în anxietate
(pag. 196)
F1502098. Variabilitatea farmacodinamic! este dat! de variabilitatea biologic! în starea funcional! a

sistemului receptor - efector ca:
A. desensibilizarea receptorilor
B. boli autoimune ale receptorilor
C. abera#ii ale receptorilor induse de medicamentele mutagene $i oncogene
D. numrul $i capacitatea de legare a receptorilor
E. enzimopatii determinate genetic
(pag. 216, 217)

F1502099. Variabilitatea farmacologic! anormal! are:
A. reprezentare grafic prin curba frecven# - distribu#ie cu alur de clopot
B. este determinat de tipul fiziologic
C. este consecin#a bolilor genetice
D. alur grafic polimodal
E. frecven#a de distribu#ie 95% ce corespunde la distribu #ia ± 2
(pag. 230)
F1602100. Care dintre afirmaiile urm!toare este fals!?

A. Hormonii estrogeni cresc câmpul receptorial pentru receptorii oxitocinici
B. Hormonii tiroidieni cresc câmpul receptorial ß1-adrenergic
C. Hormonii estrogeni scad câmpul receptorial pentru receptorii oxitocinici
D. Hormonii tiroidieni scad câmpul receptorial ß1-adrenergic
E. Progesteronul scade numrul receptorilor oxitocinici

(pag. 199)
F1602101. Care dintre urm!toarele afirmaii este adev !rat! ?

A. Reglarea descendent ("down regulation") este procesul de scdere a numrului de receptori
B. Reglarea descendent ("down regulation") este consecin#a internalizrii receptorilor în membran
C. Reglarea descendent ("down regulation") este consecin#a stimulrii continue a receptorilor
D. Reglarea descendent ("down regulation") este consecin#a blocrii continue a receptorilor
E. Reglarea descendent ("down regulation") este consecin#a externalizrii receptorilor în membran
(pag. 199)
F1602102. Care dintre urm!toarele afirmaii legate de relaia structur! chimic! - aciune
farmacodinamic ! este adev!rat! ?
A. Esterii tropanolului (tropinei) au ac#iune parasimpatolitic, iar ai pseudotropanolului (pseudotropinei) au
ac#iune anestezic local.
B. Înlocuirea radicalului metil de la atomul de azot heterociclic al deriva#ilor de morfinan (morfin, oximorfon)
cu radicalul alil coonduce la ob #inerea de antagoni$ti ai receptorilor opioizi.
C. Introducerea unor grupri hidrofile (-OH) pe nucleul sterolic al digitoxinei cre$te durata ac#iunii
farmacodinamice
D. Deriva#ii barbiturici N-metila#i au ac#iune de durat lung $i coeficient de repar#ie lipide/ap mai sczut
E. Catecolaminele penetreaz u$or bariera hemato-encefalic, datorit prezen#ei gruprilor -OH pe nucleul
aromatic
(pag. 183-187)
F1602103. Cauzele posibile ale reactivit!ii particulare la medicaia SNC la vârstnici sunt:
A. Scderea capacit#ii de reglare homeostatic
B. Scderea numrului de neuroni colinergici centrali (sensibilitate crescut la anticolinergice centrale)
C. Cre$terea cantit#ii de mediatori (catecolamine, serotonin, acetilcolin)
D. Cre$terea afinit#ii $i a numrului receptorilor ß-adrenergici
E. Scderea numrului de neuroni dopaminergici din nigro-striat (reac#ii extrapiramidale frecvente la
neuroleptice)
(pag. 195-196)
F1602104. Concentraia ionilor de Na influeneaz! capacitatea de legare a receptorilor opioizi astfel:

A. Cre$terea concentra#iei ionilor de Na cre$te afinitatea pentru agoni$ti
B. Cre$terea concentra#iei ionilor de Na scade afinitatea pentru agoni$ti
C. Cre$terea concentra#iei ionilor de Na cre$te afinitatea pentru antagoni$ti
D. Scderea concentra#iei ionilor de Na cre$te afinitatea pentru agoni$ti
E. Scderea concentra#iei ionilor de Na cre$te afinitatea pentru antagoni$ti
(pag. 198)
F1602105. Consecinele farmacologice ale proceselor de reglare ascendent ! ("up regulation") sunt:
A. Efect rebound la oprirea administrrii medica#iei
B. Instalarea toleran#ei (obi$nuin#ei)
C. Apari#ia sindromului de abstinen# la oprirea administrrii medica#iei
D. Diminuarea eficacit#ii medica#iei
E. Apari#ia tahifilaxiei
(pag. 199)
F1602106. Sunt boli autoimune ale receptorilor:

A. Boala Cushing
B. Miastenia gravis
C. Acromegalia
D. Diabetul zaharat insulino-rezistent

E. Boala Basedow-Grave
(pag. 200)
F1602107. Sunt boli genetice ale receptorilor cu consecin e farmacodinamice:

A. Hipercolesterolemia ereditar
B. Feminizarea ftului masculin
C. Fenilcetonuria
D. Acatalazia
E. Porfiria hepatic
(pag. 200)
F1602108. Un agonist complet se caracterizeaz! prin:

A. Afinitate fa# de receptori
B. Efect farmacologic submaximal
C. Efect farmacologic maxim
D. Activitate intrinsec
E. Lipsa activit#ii intrinseci
(pag. 224-225)
F2102109. Durata lunga a actiunii farmacodinamice este consecinta

A. legarii de proteinele plasmatice, in procent mare
B. afinitatii scazute pentru receptori
C. legaturii ionice cu receptorii, intarite prin punti de hidrogen
D. legaturii cu receptorii prin forte van der Waals
E. legaturii covalente cu receptorii
(pag. 178, 179)
F2102110. Eficacitatea maxima a unui medicament depinde de:

A. legarea de proteinele plasmatice
B. numarul de receptori activati
C. activitatea intrinseca
D. cinetica de metabolizare
E. calea de eliminare
(pag. 177)
F2102111. Antagonistii competitivi au urmatoarele proprietati:

A. au activitate intrinseca maxima
B. au afinitate pentru receptori
C. se leaga de receptori la nivelul unui situs diferit de cel al agonistului specific
D. diminua potenta agonistului, prin competitie
E. prin legarea de receptor, nu pot declansa efect farmacodinamic
(pag. 226)
F2102112. Antagonistii necompetitivi au urmatoarele proprietati:

A. nu au activitate intrinseca
B. diminua potenta agonistului specific
C. diminua pana la anulare efectul agonistului specific
D. se leaga de receptor pe un situs de legare diferit de al agonistului specific
E. impiedica legarea agonistului
(pag. 226)
F2102113. Precizati asocierile finalizate cu sinergism de potentare utilizat in terapeutica:

A. anestezic general + tranchilizant
B. alcool + medicamente deprimante SNC
C. analgezic + neuroleptic
D. antihipertensiv + diuretic
E. adrenalina + histamina
(pag. 210, 211)
F2102114. Sunt antagonisme nedorite in terapeutica:

A. naloxon + morfina
B. vitamina K + anticoagulante cumarinice
C. neostigmina + tubocurarina
D. diuretice tiazidice + antidiabetice
E. procaina + sulfamide antimicrobiene
(pag. 211, 212)
F2102115. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii privind latenta actiunii farmacodinamice

A. formele retard au latenta lunga
B. latenta cea mai mica este pe calea per os
C. medicamentele legate de proteinele plasmatice in procent mare au latenta mare
D. substantele ce actioneaza prin metabolitul activ au latenta mai mica
E. mecanismul indirect de actiune imprima latenta mai lunga
(pag. 178)
F2102116. Sunt adevarate urmatoarele afirmatii privind eficacitatea maxima a unui medicament, cu
exceptia:
A. se exprima prin efectul maxim
B. este data de proiectia curbei pe ordonata
C. depinde de activitatea intrinseca
D. depinde de numarul de receptori ocupati
E. agonistii totali au potenta maxima
(pag. 176-178)
F2102117. Precizati ce proprietati au antagonistii totali:

A. activitate intrinseca maxima
B. activitate intrinseca zero
C. activitate intrinseca submaximala
D. afinitate pentru receptori maximala
E. afinitate pentru receptori zero
(pag. 177)
F2102118. Antagonistul competitiv se caracterizeaza prin:

A. afinitate pentru situsul agonistului fiziologic
B. activitate intrinseca
C. pA2
D. pD2’
E. reduce efectul maxim al agonistului specific
(pag. 221, 226, 227)
F2102119. Variabilitatea farmacologica anormala se caracterizeaza prin:

A. alura grafica polimodala
B. consecinta enzimopatiilor
C. consecinta bolilor genetice si autoimune ale receptorilor

D. consecinta reglarii "up" sau "down"
E. frecventa 95% corespunde la distributia ± 2 DS
(pag. 218, 229-231)
F2102120. Variabilitatea farmacologica normala se caracterizeaza prin:

A. alura de clopot gaussian unimodal
B. determinata de tipul fiziologic si HLA
C. consecinta inductiei si inhibitiei enzimatice
D. consecinta mecanismelor imunoalergice si autoimune
E. frecventa 95% corespunde la distributia de ± 1 DS.
(pag. 218, 229-231)
F2102121. Notati afirmatiile corecte privind factorii dependenti de organism ce influenteaza actiunea
farmacodinamica:
A. structura imuno-genetica din sistemul HLA confera o reactivitate particulara la anumite medicamente
B. varstele extreme influenteaza exclusiv indirect, prin modificarea profilului farmacocinetic
C. unele actiuni farmacodinamice apar exclusiv in prezenta unei stari patologice
D. enzimopatiile pot influenta actiunea farmacodinamica exclusiv calitativ
E. efectele farmacologice pot fi influentate de m odificarea exclusiv cantitativa a starii receptorilor
(pag. 195-201)
F2102122. Notati afirmatiile corecte, privind datele de cronofarmacologie la om:

A. schema optima farm acografica, in corticoterapia de substitutie, prevede 2/3 din doza zilnica, dimineata
B. teofilina este de preferat intr-o singura doza mai inalta, seara
C. antiastmaticele adrenomimetice au potenta mai mare noaptea
D. antihipertensivele simpatolitice sunt mai eficace noaptea
E. antihistaminicele H2 sunt indicate o data pe zi, seara
(pag. 206, 207)
F2102123. Relatiile exponentiale doza-efect au urmatoarele caracteristici:

A. sunt relatii gradate
B. corespund ecuatiei y = ax + b
C. la o doza limita se atinge efectul maxim posibil
D. in grafic semilogaritmic, curba este o sigmoida cuantala
E. sunt valabile pentru substante ce actioneaza pe receptori specifici
(pag. 219-221)
F2102124. Notati afirmatiile adevarate privind influenta factorului structura chimica asupra actiunii
farmacodinamice:
A. nucleul confera afinitatea selectiva pentru un anumit substrat, imprimand tipul de actiune farmacodinamica
B. gruparile "farmacofore accesorii" influenteaza profilul farmacocinetic
C. gruparile "farmacofore distribuitoare" influenteaza profilul farmacodinamic
D. aceeasi configuratie sterica sub forma de "cicluri potentiale" imprima afinitate pentru acelasi tip de receptori
E. structuri chimice foarte diferite nu pot avea aceeasi actiune farmacodinamica
(pag. 183, 184)
F2102125. Calitatea retard se datoreste:

A. formei farmaceutice retard
B. structurii chimice de tip ester
C. secretiei tubulare active
D. reabsorbtiei tubulare inalte
E. legarii de proteinele plasmatice in procent mare

(pag. 180)
F2102126. Notati afirmatiile adevarate, privind timpul de injumatatire (T1/2):

A. T1/2 este in general mai lung la soarece, comparativ cu omul
B. digitoxina are T1/2 * 7 zile
C. fenilbutazona are o variabilitate interindividuala a T1/2 de aproximativ 1-7 zile
D. la nou-nascut, cloramfenicolul are T1/2 de pana la 20 de ori mai scurt fata de adult
E. la anurici, streptomicina are T1/2 de pana la 30 de ori mai lung comparativ cu cel normal
(pag. 116-118, 179)
F2202127. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la antagonism sunt adevarate:

A. poate duce la diminuarea sau anularea actiunii farmacodinamice
B. adrenalina si histamina sunt antagonisti fiziologici
C. in antagonismul chimic sunt blocate sediile de legare de pe receptori
D. histamina si antihistaminicele sunt antagonisti competitivi
E. penicilinele si aminoglicozidele sunt antagonisti fiziologici.
(pag. 172-231)
F2202128. Care din afirmatiile referitoare la agonisti sunt adevarate:

A. au afinitate dar nu prezinta activitate intrinseca
B. agonistii totali au activitate intrinseca maxima
C. agonistii partiali pot avea proprietati antagoniste in prezenta agonistului total
D. agonistii sunt substante ce blocheaza specific receptorii farmacologici
E. pentazocina este un agonist total al tuturor receptorilor opioizi.
(pag. 172-231)
F2202129. Antagonistii:
A. cresc efectele agonistilor
B. prezinta afinitate fata de receptorii farmacologici
C. antagonistii competitivi nu pot fi deplasati de pe receptori
D. antagonistii necompetitivi modifica conformatia receptorului impiedicand legarea agonistilor
E. prezinta o activitate intrinseca mai slaba decat a agonistilor.
(pag. 172-231)
F2202130. Coeficientul de partitie lipide / apa :

A. nu influenteaza profilul farmacocinetic
B. influenteaza indirect profilul farmacodinamic
C. depinde de raportul dintre gruparile hidrofobe si cele hidrofile
D. poate influenta calitativ actiunea farmacodinamica in cazul barbituricelor
E. aminele simpatomimetice cu coeficient de partitie lipide / apa mare nu prezinta efecte stimulatoare
centrale.
(pag. 172-231)
F2202131. Care din afirmatiile referitoare la indicele terapeutic sunt adevarate:

A. este raportul dintre DE 50 si DL 50
B. este raportul dintre DL 50 si DE 50
C. daca este < 10, medicamentul nu se poate utiliza in terapie
D. cand este > 10, medicamentul prezinta siguranta terapeutica
E. este raportul DL 1 / DE 99.
(pag. 172-231)
F2202132. Care din afirmatiile referitoare la interactiunile farmacocinetice sunt adevarate:

A. apar in faza biofarmaceutica
B. interactiunea farmacocinetica NaHCO3 / barbiturice este utila in terapie
C. rifampicina accelereaza biotransformarea sulfonamidelor hipoglicemiante prin inductie enzimatica
D. pot sa apara in etapele de transport si biotransformare
E. barbituricele inhiba biotransformarea glucocorticoizilor prin inhibitie enzimatica.
(pag. 172-231)
F2202133. Latenta:
A. nu depinde de calea de administrare
B. este timpul scurs de la administrarea medicamentului pana la aparitia efectului
C. este mai mare in cazul formelor farmaceutice retard
D. este mai mica in cazul medicamentelor cu mecanism indirect de actiune
E. poate diferi in cadrul aceleasi grupe farmacodinamice.
(pag. 172-231)
F2202134. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la structura chimica sunt adevarate:
A. nucleul confera afinitate selectiva pentru substrat, imprimand tipul de actiune farmacodinamica
B. gruparile farmacofore accesorii nu influenteaza afinitatea pentru substrat
C. structura chimica influenteaza atat afinitatea pentru substrat, cat si activitatea intrinseca
D. gruparile farmacofore distribuitoare influenteaza profilul farmacocinetic
E. nucleul beta-feniletilamina confera specificitate pentru receptorii opioizi.
(pag. 172-231)
F2202135. Fenomenul down - regulation:

A. consta in scaderea numarului de receptori
B. apare in cazul reducerii stimularii receptorilor
C. se poate produce prin internalizarea receptorilor in membrana
D. are drept consecinta fenomenul de toleranta
E. poate provoca efecte rebound.
(pag. 172-231)
F2202136. Agonistii:
A. nu se leaga de receptori
B. au afinitate pentru receptori
C. nu au activitate intrinseca
D. blocheaza ireversibil receptorul
E. pot fi totali sau partiali.

(pag. 172-231)

A. efectul stimulator apare prin stimularea unei functii
B. efectul stimulator apare prin stimularea unei functii antagoniste
C. efectul inhibitor apare prin inhibarea unei functii
D. efectul inhibitor apare prin stimularea excesiva a unei functii
E. efectul bisens inseamna efectul stimulator sau inhibitor functie de doza.
(pag. 172-231)
F2202138. Potenta:
A. este capacitatea unei substante de a avea activitate biologica
B. se exprima prin doze toxice
C. depinde de afinitatea pentru substrat
D. poate fi diferita la indivizi diferiti

E. este cu atat mai mare cu cat doza eficienta e mai mare.
(pag. 172-231)
F2202139. Eficacitatea maxima:

A. se exprima prin efectul maxim
B. agonistii totali au eficacitate maxima inferioara agonistilor partiali
C. este influentata in principal de activitatea intrinseca
D. analgezicele opioide au eficacitate maxima inferioara analgezicelor antipiretice
E. atingerea sa este limitata de aparitia efectelor adverse la doze mari.
(pag. 172-231)
F2202140. Latenta:
A. scurta este preferata in urgente
B. este timpul cat se mentine efectul medicamentului
C. este cantitatea de medicament care ajunge netransformata la locul de actiune
D. depinde de calea de administrare
E. este mai mare la formele retard decat la cele cu eliberare rapida.
(pag. 172-231)
F2202141. Care din urmatorii factori dependenti de organism sunt factori fiziologici:
A. tipul de sistem nervos
B. tipul de metabolism
C. structura imuno-genetica
D. insuficienta hepatica
E. febra
(pag. 172-231)
F2202142. Care din urmatorii compusi au durata lunga de actiune:

A. digitoxina
B. dopamina
C. omeprazol
D. benzatinpenicilina G
E. nifedipin.
(pag. 172-231)
F2202143. Durata actiunii farmacodinamice:

A. este timpul pana la aparitia efectului
B. se exprima prin timpul de injumatatire
C. nu influenteaza ritmul de administrare
D. este lunga la preparatele retard
E. este aceeasi pentru un medicament indiferent de specie.
(pag. 172-231)
F2202144. Actiunea farmacodinamica poate fi:

A. etiotropa
B. de substitutie
C. simptomatica
D. fiziopatologica
E. idiopatica
(pag. 172-231)
F2202145. Care din urmatorii factori dependenti de medicament influenteaza actiunea

farmacodinamica:
A. specia
B. sexul
C. doza
D. ritmul de administrare
E. E. calea de administrare. (pag. 172-231)
F2202146. Care din urmatorii factori dependenti de organism influenteaza actiunea farmacodinamica:
B. coeficientul de partitie lipide - apa
C. mecanismul de actiune
D. starea receptorilor
E. starea patologica.
(pag. 172-231)
F2202147. Doza:
A. influenteaza cantitativ si calitativ actiunea medicamentului
B. nu influenteaza afinitatea pentru un anumit teritoriu sau subtip de receptori
C. poate influenta sensul actiunii unui medicament
D. se exprima intotdeauna in mg/kg corp

E. crescuta poate creste intensitatea efectului farmacodinamic
(pag. 172-231)
F2202148. Care afirmatii sunt adevarate pentru calea de administrare a unui medicament:
A. medicamentele se administreaza doar pe cai naturale
B. calea de administrare a medicamentului este un factor ce tine de medicament
C. latenta unui medicament poate fi diferita functie de calea de administrare
D. orice medicament administrat pe orice cale are aceeasi actiune
E. calea de administrare poate influenta potenta unui medicament
(pag. 172-231)

A. medicamentul placebo contine o substanta farmacodinamic activa
B. o persoana placebo reactiva raporteaza un efect placebo
C. exista o relatie intre efectul placebo si gradul de inteligenta
D. efectul placebo nu prezinta importanta in terapie
E. efectul placebo se foloseste in evaluarea unui nou medicament introdus in terapie.
(pag. 172-231)

A. medicamentele ocitocice au efecte slabe asupra uterului gravid
B. copii sunt rezistenti la actiunea deprimantelor SNC
C. riscul de confuzie la cimetidina creste la batrani
D. la batrani poate scadea numarul unor tipuri de neuroni
E. varsta nu influenteaza activitatea farmacodinamica a unui medicament
(pag. 172-231)

A. cardiotonicele au efect inotrop pozitiv evident in insuficienta cardiaca
B. hipercalcemia scade toxicitatea glicozidelor cardiotonice
C. ciroticii au o sensibilitate particulara la morfina
D. modificarea tranzitului intestinal nu poate influenta actiunea unor medicamente
E. insuficienta renala poate determina modificarea posologiei pentru bolnav.
(pag. 172-231)
F2202152. Procesul de up-regulation:

A. reprezinta scaderea numarului de receptori
B. implica incetinirea degradarii receptorilor
C. implica internalizarea receptorilor
D. este consecinta cresterii stimularii receptorilor
E. explica efectul rebound al unor medicamente
(pag. 172-231)
F2202153. Procesul de down-regulation:

A. reprezinta scaderea numarului de receptori
B. este consecinta scaderii stimularii lor
C. implica internalizarea receptorilor
D. explica toleranta la unele medicamente
E. poate duce la cresterea eficacitatii medicamentului.
(pag. 172-231)
F2202154. Care din urmatoarele afectiuni sunt consecinta modificarii calitative a receptorilor:
A. anemia feripriva
B. miastenia gravis
C. boala Grave
D. hipercolesterolemia ereditara
E. parkinson
(pag. 172-231)
F2202155. Care din urmatorii factori dependenti de mediu pot influenta actiunea unui medicament:
A. alimentatia
B. temperatura corporala
C. momentul administrarii raportat la mese
D. altitudinea
E. stresul
(pag. 172-231)
F2202156. Care din urmatoarele medicamente se administreaza dimineata inainte de masa:

A. antiacidele
B. colereticele
C. iritantele mucoasei digestive
D. diureticele
E. purgativele
(pag. 172-231)
F2202157. Care din urmatoarele medicamente se administreaza seara inainte de culcare

A. Ranitidina
B. Laxativele
C. Psihostimulantele
D. Antiparkinsoniene
E. Hipnoticele
(pag. 172-231)
F2202158. Sinergismul
A. Este o relatie ce apare la asocierea a doua sau mai multe medicamente
B. Apare cand medicamentele actioneaza in sens diferit
C. Poate fi competitiv si necompetitiv
D. Impune de multe ori reducerea dozelor medicamentelor asociate
E. Trebuie intotdeauna evitat in terapie
(pag. 172-231)
F2202159. Care din urmatoarele asocieri reprezinta sinergism de potentare

A. Codeina -aspirina
B. Fentanil -droperidol
C. Aspirina -paracetamol
D. Heparina -protamina
E. Warfarina -vitamina K
(pag. 172-231)
F2202160. Antagonismul:
A. Apare cand substantele actioneaza in sensuri opuse
B. Poate duce la scaderea efectului terapeutic
C. nu duce la anularea efectului farmacodinamic
D. Poate duce la inversarea efectului
E. Nu este util in terapie
(pag. 172-231)
F2202161. Este antagonism pe receptori asocierea:

A. Morfina -naloxon
B. Histamina -adrenalina
C. Aspirina -paracetamol
D. Pilocarpina -aspirina
E. Diazepam- flumazenil
(pag. 172-231)
F2202162. Care din urmatoarele interactiuni au mecanism farmacodinamic:

A. Tetraciclina -saruri de calciu
B. Anticoagulante cumarinice -barbiturice
C. Antidiabetice -diuretice tiazidice
D. Tranchilizante -alcool
E. Eritromicina -tetraciclina
(pag. 172-231)
F2202163. Asocierea glicozide cardiotonice-diuretice tiazidice:

A. este un antagonism fiziologic
B. duce la scaderea potasemiei
C. duce la scaderea toxicitatii glicozidelor cardiotonice
D. necesita cresterea dozei de glicozid cardiotonic

E. necesita asocierea sarurilor de potasiu
(pag. 172-231)
F2202164. Care din afirmatiile referitoare la sinergism sunt adevarate:

A. apare la asocierea unor medicamente ce actioneaza in acelasi sens
B. in sinergismul de potentare efectul asocierii este mai mic decat suma efectelor individuale
C. in sinergismul de aditie, efectul asocierii poate fi mai mic sau egal cu suma efectelor individuale
D. neuroleptanalgezia are la baza un sinergism de potentare
E. datorita efectului sinergic, codeina nu poate fi asociata cu paracetamolul
(pag. 172-231)

A. anticoagulantele de sinteza sunt mai active in insuficienta hepatica
B. analepticele respiratorii stimuleaza centrul respirator deprimat
C. antipireticele scad temperatura corpului cand nu exista febra
D. hipertiroidienii au o sensibilitate crescuta la narcotice
E. femeile sunt mai putin sensibile la medicamente cu actiune SNC decat barbatii
(pag. 172-231)
F2202166. Calitatea retard a unui medicament se datoreaza:

A. formei farmaceutice
B. structurii chimice
C. legarii reduse de proteinele plasmatice
D. distribuirii reduse in organism
E. reabsorbtiei tubulare in procesul de eliminare
(pag. 172-231)
F2302167. Factorii de care depinde eficacitatea (eficacitatea maxima) a unui medicament sunt:
A. activitatea intrinseca (la nivel de receptor);
B. doza maxima;
C. ansamblul receptor-sistem efector;
D. eficacitate (la nivel de receptor);
E. calea de administrare. (pag.
172 - 231)
F2302168. Care din fenomenele de mai jos sunt implicate in activarea unor farmacoreceptori:
A. modificarea fluiditatii membranelor;
B. modificari conformationale ale unor macromolecule;
C. schimbari de permeabilitate membranara;
D. deschiderea de canale cu schimburi ionice;
E. influentarea unor enzime membranare.
(pag. 172 - 231)
F2302169. Care din urmatoarele medicamente actioneaza prin intermediul influentarii unor
farmacoreceptori?
A. morfina;
B. atropina;
C. salbutamolul;
D. manitolul;
E. adrenalina.
(pag. 172 - 231)
F2302170. Care sunt factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica si depind de medicament?
A. structura chimica;
B. doza;
C. calea de administrare;
D. farmacocinetica substantei;
E. asocierea medicamentelor (interactiuni medicamentoase)
(pag. 172 - 231)
F2302171. Care sunt factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica si depind de organism?
A. calea de administrare;
B. alimentatia;
C. factori fiziologici;
D. temperatura mediului ambiant;
E. factori patologici.
(pag. 172 - 231)
F2302172. Prezenta unui medicament la nivelul unui receptor duce la formarea, de obicei, a unui
complex medicament -receptor:
A. ca urmare a unei reactii reversibile;
B. ca urmare a unei reactii ireversibile;
C. prin legaturi chimice slabe: ionice, de hidrogen, van der Waals;
D. prin legaturi chimice covalente; E. fara nici un fel de legatura chimica.
(pag. 172 - 231)
F2302173. Legatura covalenta da un complex medicament-receptor:

A. stabil;
B. instabil;
C. putin stabil;
D. in conditii biologice este desfacut cu dificultate;
E. in conditii biologice este desfacut usor;
(pag. 172 - 231)
F2302174. In privinta interactiunii medicament-receptor:

A. legarea unui medicament de receptori este urmata totdeauna de aparitia unui efect farmacodinamic;
B. legarea unui medicament de receptori nu este urmata totdeauna de aparitia unui efect farmacodinamic;
C. exista adesea o relatie de proportionalitate intre doza de medicament si intensitatea efectului, rezultand ca
efectul este dependent de numarul receptorilor ocupati si activati;
D. efectul nu este dependent de numarul receptorilor ocupati;
E. pentru aparitia efectului este necesara fixarea medicamentului pe un numar minim de receptori.
(pag. 172 - 231)
F2302175. Care din urmatoarele afirmatii privind sensul actiunii farmacodinamice sunt adevarate?
A. sensul stimulant nu apare prin deprimarea unei functii antagoniste;
B. sens inhibitor nu apare prin stimulare excesiva;
C. sens stimulant apare dupa stimularea unei functii;
D. sens inhibitor apare prin deprimarea unei functii;
E. sensul depinde de structura chimica a substantei active.
(pag. 172 - 231)
F2302176. Ce proprietati au antagonistii?

A. activitate intrinseca zero;
B. activitate intrinseca maxima;
C. afinitate pentru receptori maxima;
E. afinitate pentru receptori zero.
(pag. 172 - 231)
F2302177. Ce proprietati au agonistii totali?

A. activitate intrinseca maxima;
B. activitate intrinseca zero;
C. activitate intrinseca submaximala;
D. afinitate pentru receptori zero;
E. afinitate pentru receptori maxima.
(pag. 172 - 231)
F2302178. Ce proprietati au agonistii partiali?

A. afinitate pentru receptori zero;
B. afinitate pentru receptori maxima;
C. activitate intrinseca maxima;
E. activitate intrinseca zero. (pag.
172 - 231)
F2302179. Urmatoarele afirmatii privind latenta actiunii farmacodinamice sunt adevarate:

A. latenta cea mai mica apare la administrarea pe calea intravenoasa;
B. mecansimul indirect de actiune imprima latenta mai scurta;
C. formele retard au latenta lunga;
D. medicamentele legate de proteinele plasmatice in procent mare au latenta mare;
E. substantele ce actioneaza prin metabolitul activ au latenta mai mica.
(pag. 172 - 231)
F2302180. Actiunea farmacodinamica de durata lunga este consecinta:

A. afinitatii mari pentru receptori;
B. legarii de proteinele plasmatice in procent mare;
C. legarii ionice cu receptorii intarita prin punti de hidrogen;
D. legaturii covalente cu receptorii;
E. legaturii cu receptorii prin forte van der Waals.
(pag. 172 - 231)
F2302181. Indicati efectul asocierii fenilbutazonei cu anticoagulantele orale de sinteza cumarinice

precum si mecanismul interactiunii:
A. accident trombotic;
B. deplasare de pe proteinele plasmatice;
C. inhibitie enzimatica;
D. accident hemoragic;
E. inductie enzimatica. (pag. 172 - 231)
F2302182. Raportat la interactiunea medicament - receptor, medicamentele pot fi:

A. medicamente agoniste (agonisti totali) avand afinitate si activitate intrinseca asupra receptorilor;
B. medicamente antgoniste avand numai activitate intrinseca;

C. medicamente agoniste (agonisti totali) avand numai afinitate pentru receptori;
D. medicamente antgoniste avand afinitate, fara activitate intrinseca;
E. medicamente agonisti partiali avand afinitate si un anumit grad de activitate intrinseca (mai mic decat
agonistii totali)
(pag. 172 - 231)
F2302183. Actiunea predominanta si selectiva a unui medicament (selectivitatea) asupra unui teritoriu
cat mai limitat din organism poate fi consecinta:
A. unei afinitati deosebite pentru componentele tesutului respectiv;
B. unei afinitati scazute pentru componentele tesutului respectiv;
C. unei permeabilitati crescute a membranelor tesutului respectiv;
D. existentei de subtipuri de receptori specifici in anumite tesuturi;
E. realizarii unei concentratii mai mari in tesutul sau organul respectiv.
(pag. 172 - 231)
F2302184. Potenta actiunii farmacodinamice a unui medicament este dependenta de:

A. afinitatea substantei active pentru substrat (numarul de receptori ocupati);
B. proprietatile farmacocinetice ale substantei active;
C. organism;
D. proprietatile farmacodinamice ale substantei active;
E. eficacitatea maxima.
(pag. 172 - 231)
F2302185. Eficacitatea maxima a actiunii farmacodinamice este dependenta de:

A. potenta;
B. proprietatile farmacocinetice ale substantei active;
C. organism;
D. proprietatile farmacodinamice ale substantei active;
E. activitate intrinseca (numarul de receptori pe care substanta activa ii poate activa sau bloca).
(pag. 172 - 231)
F2502186. Mecanisme farmacodinamice ale variabilităţii farmacologice:

A. numărul şi capacitatea de legare a R
B. concentraţia agonistului fiziologic la nivelul R
C. inducţia enzimatică
D. concentraţia anumitor ioni la nivelul R

E. inhibiţia enzimatică
(pag. 216)
F2502187. Melatonina este:

A. secretată de glanda hipofiză
B. hormonul ce generează ritmul circadian veghe – somn
C. redusă ca secreţie cu vârsta
D. are un puternic efect antioxidant
E. activă pe receptori din structuri cerebrale şi periferice
(pag. 205)
F2502188. Durata acţiunii farmacodinamice este crescută de:

A. procentul mare delegare de proteinele plasmatice
B. difuziunea în toate sectoarele hidrice

C. difuziunea prin bariera hematoencefalică
D. distribuirea selectivă într -un ţesut
E. fixarea greu reversibilă de substrat
(pag. 188)
F2502189. Radical metil substituit la azotul de pe nucleul barbituric formează derivaţi barbiturici
Nmetilaţi, cu:
A. coeficient de partaj L/A ridicat
B. efect hipnotic
C. efect anticonvulsivant
D. efect narcotic
E. coeficient de partaj L/A scăzut
(pag. 183)
F2502190. Variabilitatea farmacodinamică anormală se exprimă grafic prin:

A. curbe bimodale
B. curbă în clopot C. curbă
sigmoidă cuantală
D. curbe trimodale
E. variabilitate unimodală
(pag. 229,230)
F2502191. Caracteristica curbelor asocierii agonist-antagonist necompetitiv:

A. curbele sunt paralele
B. curbele au panta progresiv mai redusă
C. reducerea pantei este cu atât mai mare cu cât potenţa antagonistului necompetitiv este mai mare
D. curbele sunt deplasate spre dreapta cu un factor x
E. reducerea înălţimii curbelor poate să fie 100%
(pag. 228)
F2502192. Relaţia doză–efect poate fi:

A. relaţie gradată lineară
B. relaţie gradată exponenţială
C. relaţie cuantală “tot sau nimic”
D. relaţie tip curbă Gaus
E. relaţia tip curbă Trevan

(pag. 219)
F2502193. Biotransformarea medicamentului crescută la asocierea cu rifampicină

A. prednison
B. contraceptive orale
C. izoniazida
D. warfarina
E. glicozizi cardiotonici
(pag. 212)
F2602194. Tabletele Corega Tabs contin:

A. acid citric
B. EDTA
C. Clorura de benzal Konium 2,5%

D. Perborat de sodiu
E. Peroxid de sodiu (pag. 234.)
F2602195. Pentru curatirea cu usurinta a protezelor se folosesc urmatoarele pudre sau comprimate:
A. apa lui Javel;
B. Steradent
C. Deterdent;
D. Polident;
E. Corega Tabs
(pag. 234)
F2602196. Bascularea transversala a protezei totale maxilare are urmatoarele cauze:

A. montarea dintilor laterali înafara crestei;
B. existenta unor margini vestibulareprea groase;

C. nefolierea torusului palatin;
D. erori de amprentare;
E. xerostomie
(pag. 226)
F2602197. Pentru neadaptarea pacientului cu protezele totale sunt incriminate:

A. pretentiile absurde ale pacientului;
B. dorinta de esec a pacientului
C. anxietatea deosebita a pacientului;
D. folosirea prafurilor adezive
E. vârsta pacientului
(pag. 230)
F2602198. Pentru igienizarea protezelor totale se folosesc:

A. peroxizii alcalini;
B. enzime;
C. acizi concentrati;
D. antiseptice;
E. pasta de dinti
(pag. 234)
F2602199. Dupa aplicarea protezelor totale:

A. functia fonetica se îmbunatateste treptat;
B. fizionomia influenteaza adaptarea biologica a protezelor;
C. masticatia nu este modificata;
D. simtul gustativ este pierdut;
E. pacientul revine la control la 24-48 de ore
(pag. 230)
Tema nr. 3
Farmacotoxicologie generala
BIBLIOGRAFIE:
F1203001. Care din afirmatiile referitoare la efectele secundare sunt adevarate:

A. au la baza mecanisme toxice
B. sunt consecinta directa sau indirecta a actiunilor farmacodinamice secundare ale medicamentelor
C. aplazia medulara produsa de cloramfenicol este un efect secundar
D. citoliza hepatica produsa de paracetamol este un efect secundar
E. nefropatia produsa de fenacetina este un efect secundar
(pag. 232-274)
F1203002. Care din afirmatiile referitoare la farmacodependenta sunt adevarate:

A. farmacodependenta psihica se manifesta prin aparitia sindromului de retragere
B. morfina produce doar dependenta psihica
C. cannabisul produce o dependenta fizica intensa
D. farmacodependenta fizica se manifesta prin aparitia sindromului de retragere
E. farmacodependenta nu poate produce modificari comportamentale
(pag. 232-274)
F1203003. Insuficienta functionala:

A. apare la intreruperea administrarii cimetidinei
B. se poate evita prin administrarea de doze mari
C. se manifesta printr-o simptomatologie de hiperfunctie a unei glande implicate
D. poate fi declansata de intreruperea brusca a unui tratament indelungat cu hormoni naturali sau de sinteza
E. nu poate fi produsa de corticosteroizi
(pag. 232-274)
F1203004. Intoleranta dobandita:

A. are la baza enzimopatii
B. se poate datora deficitului de glucozo-6 fosfat dehidrogenaza
C. se mai numeste hipersensibilizare
D. nu poate fi produsa de medicamente ci doar de toxine
E. nu implica un contact prealabil al medicamentului cu organismul
(pag. 232-274)
F1203005. Sindromul de retragere:

A. este declansat de intreruperea tratamentului cu antagonisti ai receptorilor
B. se manifesta prin exacerbarea simptomelor bolii tratate
C. reprezinta o manifestare a hipofunctiei unui sistem activator modulat de sistemul in care a activat
medicamentul
D. este declansat de intreruperea brusca a unui tratament de durata cu agonisti ai receptorilor
E. apare la beta-blocante
(pag. 232-274)
F1203006. Toleranta cronica:
A. consta in cresterea intensitatii efectului prin administrari repetate la intervale scurte de timp
B. mitridatismul este o forma de toleranta cronica
C. se instaleaza foarte rapid
D. este ireversibila
E. se instaleaza numai printr-un mecanism farmacocinetic
(pag. 232-274)
F1403007. Care dintre reaciile de mai jos se încadreaz ! în grupul reaciilor adverse de tip idiosincrazic:
A. modificarea genotipului indus de citostaticele alchilante
B. citoliza hepatic produs de izoniazid
C. hemoliza produs de nitrofurantoin
D. aplazia medular survenit dup tratamentul cu cloramfenicol
E. edemul Quincke produs de penicilina G
(pag. 244)
F1403008. Pot provoca efecte adverse cancerigene:

A. colchicina
B. metil-dopa
C. fenitoina
D. srurile de aur
E. citostaticele alchilante
(pag. 242)
F1403009. Pot provoca reacii adverse prin insuficien! func ional!, la întreruperea brusc ! a
farmacoterapiei:
A. beta-adrenoliticele
B. glucocorticoizii
C. antihistaminicele H2
D. anticolinergicele centrale
E. barbituricele
(pag. 264)
F1503010. Caracteristicile tahifilaxiei sunt urm!toarele, cu excepia:

A. se instaleaz repede
B. apare la prima administrare
C. poate fi complet
D. este reversibil
E. este de scurt durat dup întrerupere
(pag. 259)
F1503011. Medicamente ce declan $eaz! tulbur!ri la oprirea brusc! a tratamentului sunt urm!toarele,
cu excepia:
A. barbiturice
B. clonidina
C. beta-adrenomimetice
D. aminofilina
E. antihistaminice H2
(pag. 267)
F1503012. Pot produce colorarea dinilor în brun-violaceu sau gri-bleu:

A. antimalarice
B. citostatice
C. fenotiazine neuroleptice
D. tetraciclina
E. minociclina
(pag. 241)
F1503013. Urm!toarele efecte adverse apar la nivel sanguin, cu excep ia:

A. aplazia medular la cloramfenicol
B. hemoliz cu anemie la medicamente oxidante
C. anemie megaloblastic la fenitoin
D. leucopenie la citostatice
E. trombopenie la ampicilin
(pag. 236)
F1503014. Urm!toarele medicamente produc efecte toxice cohleare, cu excep ia:

A. kanamicin
B. minociclina
C. amikacina
D. furosemid
E. salicila#i > 6 g/zi
(pag. 238)
F1503015. Urm!toarele medicamente produc fotoreacie la administrarea sistemic!, cu excepia:

A. fenotiazine
B. bromuri
C. tetracicline
D. griseofulvin
E. acid nalidixic
(pag. 241)
F1603016. Sunt mecanisme implicate în instalarea toleran ei cronice:

A. Instalarea inhibi#iei enzimatice
B. Fenomenul de reglare descendent ("down regulation”)
C. Fenomenul de reglare ascendent ("up regulation”)
D. Mecanismul imunoalergic
E. Externalizarea receptorilor
(pag. 259-260)
F1603017. Sunt reacii adverse cu mecanism de producere imunologic:

A. Idiosincrazia
B. Alergia medicamentoas
C. Dependen#a
D. Toleran#a acut (tahifilaxie)
E. Reac#iile de tip toxic
(pag. 249)
F1603018. Sunt reacii adverse de tip idiosincrazic:

A. Dependen#a la morfinomimetice
B. Sindromul de abstinen#
C. Acatalazia
D. +ocul anafilactic
E. Intoleran#a dobândit
(pag. 245)
F1603019. Sunt reacii alergice de tip II (citotoxic-citolitic) care pot fi produse de medicamente:
A. Trombocitopenia, granulocitopenia;
B. +ocul anafilactic;
C. Dermatita atopic;
D. Glomerulonefrita;
E. Boala serului
(pag. 251)
F1603020. Tolerana la medicamente prin mecanism farmacocinetic are la baz !:
A. Fenomenul de reglare descendent ("down regulation”)

B. Fenomenul de reglare ascendent ("up regulation”)
C. Instalarea induc#iei enzimatice
D. Modificarea densit#ii receptoriale prin internalizare
E. Instalarea inhibi#iei enzimatice
(pag. 260)
F2103021. La intreruperea brusca a terapiei prelungite cu antagonisti farmacologici pot apare:

A. tahifilaxie
B. sindrom de rebound (ricoseu)
C. sindrom de abstinenta
D. obisnuinta
E. insuficienta de organ
(pag. 264)
F2103022. In reactiile alergice sunt frecvent implicate urmatoarele, cu exceptia:

A. penicilina G
B. ampicilina
C. cefalosporine
D. acidul acetilsalicilic
E. furosemid
(pag. 250)
F2103023. Prima masura de urgenta si obligatorie in tratamentul unei boli "iatrogene" este:
A. tratament fiziopatogenic
B. reducerea lenta a dozelor de medicament
C. reducerea rapida a dozelor de medicament
D. sistarea imediata a administrarii medicamentului incriminat
E. tratament simptomatic
(pag. 232)
F2103024. Induce cea mai intensa dependenta fizica, urmata de sindrom de abstinenta puternic:
A. amfetamina
B. morfina
C. cocaina
D. barbiturice
E. benzodiazepine
(pag. 263)
F2103025. Induc obisnuinta cu necesitatea maririi dozelor urmatoarele substante, cu exceptia:

A. cocaina
B. amfetamina
C. morfina
D. barbiturica
E. benzodiazepine
(pag. 263)
F2103026. Despre reactiile adverse provocate de medicamente sunt valabile urmatoarele afirmatii, cu
exceptia:
A. sunt nedorite si daunatoare
B. sunt provocate exclusiv de dozele toxice
C. sunt favorizate de tratament prelungit
D. sunt favorizate de complianta deficitara
E. sunt manifestate la doze eficace terapeutice mari
(pag. 232)
F2103027. Contraceptivele orale pot provoca urmatoarele R.A, cu exceptia:

A. prurit
B. eruptie acneiforma aseboreica
C. eritem nodos
D. pigmentare bruna tip boala Addison
E. toxicitate cohleara
(pag. 240-242)
F2203028. Care din urmatoarele reactii adverse sunt considerate efecte toxice:
A. aritmiile cardiace produse de glicozidele cardiotonice
B. sindromul astmatic produs de propranolol
C. sindromul extrapiramidal provocat de neurolepticele clasice
D. citoliza hepatica produsa de izoniazida sau paracetamol
E. insuficienta cardiaca produsa de verapamil
(pag. 232-274)
F2203029. Care din urmatoarele reactii adverse nu sunt efecte toxice la nivel sanguin:
A. aplazia medulara produsa de cloramfenicol
B. leucopenia produsa de citostatice
C. hemoragiile produse de heparina
D. methemoglobinemia produsa de derivatii de anilina
E. anemia megaloblastica produsa de fenitoina
(pag. 232-274)
F2203030. La nivel hepatic medicamentele nu pot produce:

A. Citoliza
B. Steatoza
C. Hepatita
D. Rabdomioliza
E. Ciroza
(pag. 232-274)
F2203031. Care din substante nu sunt cancerigene:

A. Hidrocarburile policiclice
B. Penicilinele
C. Substantele alchilante
D. Aflatoxinele
E. Azocolorantii
(pag. 232-274)
F2203032. Care din urmatoarele substante stimuleaza motilitatea uterina:
A. Isoxuprina
B. Salbutamolul
C. Ergometrina
D. Indometacinul
E. Sulfatul de magneziu
(pag. 232-274)
A. este caracteristica muschilor netezi

B. apare la intreruperea brusca a unui tratam ent de lunga durata cu glucocorticoizi
C. se poate evita crescand dozele
D. se manifesta prin exacerbarea simptomelor bolii respective
E. are la baza cresterea numarului de receptori
(pag. 232-274)
F2203034. Efectul rebound:
A. se mai numeste withdrawal sindrome

B. este declansat de intreruperea unui tratament indelungat cu agonisti
C. are la baza un mecanism de down-regulation
D. se manifesta prin exacerbarea simptomelor bolii tratate
E. este caracteristic morfinomimeticelor
(pag. 232-274)
A. deficitul de glucozo-6-fosfat-dehidrogenaza duce la cresterea rezistentei eritrocitelor

B. deficitul de UDP-glucuronil-transferaza creste conjugarea bilirubinei
C. acatalazia creste eficienta apei oxigenate
D. la acetilatorii rapizi efectele hidralazinei sunt crescute
E. suxametoniul poate produce apnee prelungita la cei cu deficit de pseudocolinesteraza
(pag. 232-274)
A. respecta relatia doza-efect

B. este influentata de reactivitatea individuala
C. nu este influentata de calea de administrare
D. nu este influentata de frecventa contactului cu organismul
E. duce la cresterea in timp a efectului farmacodinamic
(pag. 232-274)
F2203037. Tahifilaxia:
A. este toleranta cronica

B. se instaleaza rapid
C. are ca mecanism un proces de up-regulation
D. duce la cresterea efectelor terapeutice
E. este ireversibila
(pag. 232-274)
F2503038. Sunt efecte secundare:
A. efectele psihice din hipercorticismul provocat de supradozarea glucocorticoizilor
B. somnolenta dupa fenobarbital

C. hemoliza produsa de medicamentele oxidante
D. socul anafilactic
E. aplazia medulara ce poate sa apara la cloramfenicol
(pag. 234- 236)
F2503039. Afirmatiile adevarate referitoare la efectele secundare sunt:

A. sunt consecinta directa sau indirecta a actiunilor farmacodinamice secundare ale medicamentelor
B. colestaza hepatica produsa de contraceptivele orale este un efect secundar
C. nefropatia produsa de aminoglicozide este un efect secundar
D. necroza hepatica produsa de paracetamol este un efect secundar
E. metemoglobinemia produsa de derivatii de anilina este un efect secundar
(pag. 234- 237)
F2503040. Urmatoarele efecte sunt toxice, cu exceptia:

B. hemoliza produsa de medicamentele oxidante
C. carcinomul hepatocelular produs de steroizii androgeni
D. sindromul neurologic extrapiramidal produs de neurolepticele clasice
E. porfiria cutanata produsa de sulfamide
(pag. 236- 241)

A. apare la intreruperea brusca a unui tratam ent indelungat cu hormoni naturali sau de sinteza
B. mecanismul implicat "up-regulation"
C. apare la intreruperea brusca a unui tratam ent indelungat cu antihistaminice H2
D. nu poate fi produsa de corticosteroizi
E. masurile de prevenire constau in administrarea de doze mari de medicament
(pag. 266)
F2503042. Administrate la gravida pot produce malformatii cardiace la fat:

A. tranchilizantele benzodiazepine
B. fenitoina
C. antineoplazice
D. litiu
E. anticoagulante cumarinice
(pag. 269)
F2503043. Reactii adverse de tip idiosincrazic sunt:

A. apneea prelungita la doze terapeutice de suxametoniu
B. anemia hemolitica imuna
C. rinita alergica
D. eritemul polimorf
E. citoliza hepatica produsa de izoniazida
(pag. 247)
F2603044. Captusirea directa presupune:

A. utilizarea de materiale cu vâscozitate lent progresiva;
B. acoperirea bazei si marginilor protezei cu un nou strat de acrilat autopolimerizabil;
C. ambalarea protezei fara a se turna în prealabil un model;
D. utilizarea de materiale reziliente;
E. amprentarea cu un cauciuc siliconic
(pag. 243)
F2603045. Refacerea protezelor totale prin tehnici simple-în laborator sau în cabinet, este indicata
când:
A. fragmentele protezelor se potrivesc perfect;
B. baza protezelor este impregnata, deteriorata;
C. ocluzia este dezechilibrata;
D. dintii laterali sunt montati în afara crestei;
E. dimensiunea verticala este supraevaluata
(pag. pag 241)
F2603046. Captusirea definitiva a protezei totale cu materiale reziliente are urmatoarele caracteristici:
A. este indicata în cazul câmpului protetic care suporta foarte bine presiunile;
B. se efectueaza numai prin tehnica directa;
C. materialele pastreaza un grad de porozitate;
D. materialul devine iritant pentru mucoasa;
E. protezele vor fi usor de prelucrat si netezit
(pag. 248)
F1203047. Care din afirmatii sunt adevarate pentru reactiile alergice:

B. pot imbraca forma socului anafilactic
C. creste riscul declansarii lor la administrarea orala a medicamentului
D. penicilinele sunt implicate frecvent in reactiile alergice
E. organismul sensibilizat prezinta un titru scazut de anticorpi
(pag. 232-274)
F1203048. Care din urmatoarele efecte sunt efecte secundare:

A. uscaciunea gurii la atropina
B. somnolenta la hipnocoercitive de lunga durata
C. sindromul extrapiramidal la neuroleptice
D. reactiile alergice
E. ototoxicitatea
(pag. 232-274)
F1203049. Care din urmatoarele efecte sunt efecte toxice:

A. efectele extrapiramidale ale neurolepticelor
B. tulburarile auzului produse de aminoglicozide
C. nefropatiile interstitiale produse de fenacetina
D. bronhoconstrictia produsa de beta-adrenoliticele neselective
E. insuficienta cardiaca indusa sau agravata de verapamil
(pag. 232-274)
F1203050. Care din urmatoarele medicamente sunt contraindicate la gravide:

A. opioidele
B. cloramfenicolul
C. tetraciclina
D. preparatele pe baza de fier
E. vitamina D
Tema nr. 3
Farmacotoxicologie generala
BIBLIOGRAFIE:
F1203001. Care din afirmatiile referitoare la efectele secundare sunt adevarate:

A. au la baza mecanisme toxice
C. aplazia medulara produsa de cloramfenicol este un efect secundar
D. citoliza hepatica produsa de paracetamol este un efect secundar
E. nefropatia produsa de fenacetina este un efect secundar
(pag. 232-274)
F1203002. Care din afirmatiile referitoare la farmacodependenta sunt adevarate:

A. farmacodependenta psihica se manifesta prin aparitia sindromului de retragere
B. morfina produce doar dependenta psihica
C. cannabisul produce o dependenta fizica intensa
D. farmacodependenta fizica se manifesta prin aparitia sindromului de retragere
E. farmacodependenta nu poate produce modificari comportamentale
(pag. 232-274)

A. apare la intreruperea administrarii cimetidinei
B. se poate evita prin administrarea de doze mari
C. se manifesta printr-o simptomatologie de hiperfunctie a unei glande implicate
D. poate fi declansata de intreruperea brusca a unui tratament indelungat cu hormoni naturali sau de sinteza
E. nu poate fi produsa de corticosteroizi
(pag. 232-274)

A. are la baza enzimopatii
B. se poate datora deficitului de glucozo-6 fosfat dehidrogenaza
C. se mai numeste hipersensibilizare
D. nu poate fi produsa de medicamente ci doar de toxine
E. nu implica un contact prealabil al medicamentului cu organismul
(pag. 232-274)

A. este declansat de intreruperea tratamentului cu antagonisti ai receptorilor
B. se manifesta prin exacerbarea simptomelor bolii tratate
C. reprezinta o manifestare a hipofunctiei unui sistem activator modulat de sistemul in care a activat
medicamentul
D. este declansat de intreruperea brusca a unui tratament de durata cu agonisti ai receptorilor
E. apare la beta-blocante
(pag. 232-274)
F1203006. Toleranta cronica:
A. consta in cresterea intensitatii efectului prin administrari repetate la intervale scurte de timp
B. mitridatismul este o forma de toleranta cronica
C. se instaleaza foarte rapid
E. se instaleaza numai printr-un mecanism farmacocinetic
(pag. 232-274)
F1403007. Care dintre reaciile de mai jos se încadreaz ! în grupul reaciilor adverse de tip idiosincrazic:
A. modificarea genotipului indus de citostaticele alchilante
B. citoliza hepatic produs de izoniazid
C. hemoliza produs de nitrofurantoin
D. aplazia medular survenit dup tratamentul cu cloramfenicol
E. edemul Quincke produs de penicilina G
(pag. 244)
F1403008. Pot provoca efecte adverse cancerigene:

A. colchicina
B. metil-dopa
C. fenitoina
D. srurile de aur
E. citostaticele alchilante
(pag. 242)
F1403009. Pot provoca reacii adverse prin insuficien! func ional!, la întreruperea brusc ! a
farmacoterapiei:
A. beta-adrenoliticele
B. glucocorticoizii
C. antihistaminicele H2
D. anticolinergicele centrale
E. barbituricele
(pag. 264)
F1503010. Caracteristicile tahifilaxiei sunt urm!toarele, cu excepia:

A. se instaleaz repede
B. apare la prima administrare
C. poate fi complet
D. este reversibil
E. este de scurt durat dup întrerupere
(pag. 259)
F1503011. Medicamente ce declan $eaz! tulbur!ri la oprirea brusc! a tratamentului sunt urm!toarele,
cu excepia:
A. barbiturice
B. clonidina
C. beta-adrenomimetice
D. aminofilina
E. antihistaminice H2
(pag. 267)
F1503012. Pot produce colorarea dinilor în brun-violaceu sau gri-bleu:

A. antimalarice
B. citostatice
C. fenotiazine neuroleptice
D. tetraciclina
E. minociclina
(pag. 241)
F1503013. Urm!toarele efecte adverse apar la nivel sanguin, cu excep ia:

A. aplazia medular la cloramfenicol
B. hemoliz cu anemie la medicamente oxidante
C. anemie megaloblastic la fenitoin
D. leucopenie la citostatice
E. trombopenie la ampicilin
(pag. 236)
F1503014. Urm!toarele medicamente produc efecte toxice cohleare, cu excep ia:

A. kanamicin
B. minociclina
C. amikacina
D. furosemid
E. salicila#i > 6 g/zi
(pag. 238)
F1503015. Urm!toarele medicamente produc fotoreacie la administrarea sistemic!, cu excepia:

A. fenotiazine
B. bromuri
C. tetracicline
D. griseofulvin
E. acid nalidixic
(pag. 241)
F1603016. Sunt mecanisme implicate în instalarea toleran ei cronice:

A. Instalarea inhibi#iei enzimatice
B. Fenomenul de reglare descendent ("down regulation”)
C. Fenomenul de reglare ascendent ("up regulation”)
D. Mecanismul imunoalergic
E. Externalizarea receptorilor
(pag. 259-260)
F1603017. Sunt reacii adverse cu mecanism de producere imunologic:

A. Idiosincrazia
B. Alergia medicamentoas
C. Dependen#a
D. Toleran#a acut (tahifilaxie)
E. Reac#iile de tip toxic
(pag. 249)

A. Dependen#a la morfinomimetice
B. Sindromul de abstinen#
C. Acatalazia
D. +ocul anafilactic
E. Intoleran#a dobândit
(pag. 245)
F1603019. Sunt reacii alergice de tip II (citotoxic-citolitic) care pot fi produse de medicamente:
A. Trombocitopenia, granulocitopenia;
B. +ocul anafilactic;
C. Dermatita atopic;
D. Glomerulonefrita;
E. Boala serului
(pag. 251)
F1603020. Tolerana la medicamente prin mecanism farmacocinetic are la baz !:
A. Fenomenul de reglare descendent ("down regulation”)

B. Fenomenul de reglare ascendent ("up regulation”)
C. Instalarea induc#iei enzimatice
D. Modificarea densit#ii receptoriale prin internalizare
E. Instalarea inhibi#iei enzimatice
(pag. 260)
F2103021. La intreruperea brusca a terapiei prelungite cu antagonisti farmacologici pot apare:

A. tahifilaxie
B. sindrom de rebound (ricoseu)
C. sindrom de abstinenta
D. obisnuinta
E. insuficienta de organ
(pag. 264)
F2103022. In reactiile alergice sunt frecvent implicate urmatoarele, cu exceptia:

A. penicilina G
B. ampicilina
C. cefalosporine
D. acidul acetilsalicilic
E. furosemid
(pag. 250)
F2103023. Prima masura de urgenta si obligatorie in tratamentul unei boli "iatrogene" este:
A. tratament fiziopatogenic
B. reducerea lenta a dozelor de medicament
C. reducerea rapida a dozelor de medicament
D. sistarea imediata a administrarii medicamentului incriminat
E. tratament simptomatic
(pag. 232)
F2103024. Induce cea mai intensa dependenta fizica, urmata de sindrom de abstinenta puternic:
A. amfetamina
B. morfina
C. cocaina
D. barbiturice
E. benzodiazepine
(pag. 263)
F2103025. Induc obisnuinta cu necesitatea maririi dozelor urmatoarele substante, cu exceptia:

A. cocaina
B. amfetamina
C. morfina
D. barbiturica
E. benzodiazepine
(pag. 263)
F2103026. Despre reactiile adverse provocate de medicamente sunt valabile urmatoarele afirmatii, cu
exceptia:
A. sunt nedorite si daunatoare
B. sunt provocate exclusiv de dozele toxice
C. sunt favorizate de tratament prelungit
D. sunt favorizate de complianta deficitara
E. sunt manifestate la doze eficace terapeutice mari
(pag. 232)
F2103027. Contraceptivele orale pot provoca urmatoarele R.A, cu exceptia:

A. prurit
B. eruptie acneiforma aseboreica
C. eritem nodos
D. pigmentare bruna tip boala Addison
E. toxicitate cohleara
(pag. 240-242)
F2203028. Care din urmatoarele reactii adverse sunt considerate efecte toxice:
A. aritmiile cardiace produse de glicozidele cardiotonice
B. sindromul astmatic produs de propranolol
C. sindromul extrapiramidal provocat de neurolepticele clasice
D. citoliza hepatica produsa de izoniazida sau paracetamol
E. insuficienta cardiaca produsa de verapamil
(pag. 232-274)
F2203029. Care din urmatoarele reactii adverse nu sunt efecte toxice la nivel sanguin:
B. leucopenia produsa de citostatice
C. hemoragiile produse de heparina
D. methemoglobinemia produsa de derivatii de anilina
E. anemia megaloblastica produsa de fenitoina
(pag. 232-274)
F2203030. La nivel hepatic medicamentele nu pot produce:

A. Citoliza
B. Steatoza
C. Hepatita
D. Rabdomioliza
E. Ciroza
(pag. 232-274)
F2203031. Care din substante nu sunt cancerigene:

A. Hidrocarburile policiclice
B. Penicilinele
C. Substantele alchilante
D. Aflatoxinele
E. Azocolorantii
(pag. 232-274)
F2203032. Care din urmatoarele substante stimuleaza motilitatea uterina:
A. Isoxuprina
B. Salbutamolul
C. Ergometrina
D. Indometacinul
E. Sulfatul de magneziu
(pag. 232-274)
A. este caracteristica muschilor netezi

B. apare la intreruperea brusca a unui tratam ent de lunga durata cu glucocorticoizi
C. se poate evita crescand dozele
D. se manifesta prin exacerbarea simptomelor bolii respective
E. are la baza cresterea numarului de receptori
(pag. 232-274)

B. este declansat de intreruperea unui tratament indelungat cu agonisti
C. are la baza un mecanism de down-regulation
D. se manifesta prin exacerbarea simptomelor bolii tratate
E. este caracteristic morfinomimeticelor
(pag. 232-274)
A. deficitul de glucozo-6-fosfat-dehidrogenaza duce la cresterea rezistentei eritrocitelor

B. deficitul de UDP-glucuronil-transferaza creste conjugarea bilirubinei
C. acatalazia creste eficienta apei oxigenate
D. la acetilatorii rapizi efectele hidralazinei sunt crescute
E. suxametoniul poate produce apnee prelungita la cei cu deficit de pseudocolinesteraza
(pag. 232-274)

B. este influentata de reactivitatea individuala
C. nu este influentata de calea de administrare
D. nu este influentata de frecventa contactului cu organismul
E. duce la cresterea in timp a efectului farmacodinamic
(pag. 232-274)
F2203037. Tahifilaxia:
A. este toleranta cronica

B. se instaleaza rapid
C. are ca mecanism un proces de up-regulation
D. duce la cresterea efectelor terapeutice
E. este ireversibila
(pag. 232-274)
A. efectele psihice din hipercorticismul provocat de supradozarea glucocorticoizilor
B. somnolenta dupa fenobarbital

C. hemoliza produsa de medicamentele oxidante
D. socul anafilactic
E. aplazia medulara ce poate sa apara la cloramfenicol
(pag. 234- 236)
F2503039. Afirmatiile adevarate referitoare la efectele secundare sunt:

A. sunt consecinta directa sau indirecta a actiunilor farmacodinamice secundare ale medicamentelor
B. colestaza hepatica produsa de contraceptivele orale este un efect secundar
C. nefropatia produsa de aminoglicozide este un efect secundar
D. necroza hepatica produsa de paracetamol este un efect secundar
E. metemoglobinemia produsa de derivatii de anilina este un efect secundar
(pag. 234- 237)
F2503040. Urmatoarele efecte sunt toxice, cu exceptia:

B. hemoliza produsa de medicamentele oxidante
C. carcinomul hepatocelular produs de steroizii androgeni
D. sindromul neurologic extrapiramidal produs de neurolepticele clasice
E. porfiria cutanata produsa de sulfamide
(pag. 236- 241)

A. apare la intreruperea brusca a unui tratam ent indelungat cu hormoni naturali sau de sinteza
B. mecanismul implicat "up-regulation"
C. apare la intreruperea brusca a unui tratam ent indelungat cu antihistaminice H2
D. nu poate fi produsa de corticosteroizi
E. masurile de prevenire constau in administrarea de doze mari de medicament
(pag. 266)
F2503042. Administrate la gravida pot produce malformatii cardiace la fat:

A. tranchilizantele benzodiazepine
B. fenitoina
C. antineoplazice
D. litiu
E. anticoagulante cumarinice
(pag. 269)
F2503043. Reactii adverse de tip idiosincrazic sunt:

A. apneea prelungita la doze terapeutice de suxametoniu
B. anemia hemolitica imuna
C. rinita alergica
D. eritemul polimorf
E. citoliza hepatica produsa de izoniazida
(pag. 247)
F2603044. Captusirea directa presupune:

A. utilizarea de materiale cu vâscozitate lent progresiva;
B. acoperirea bazei si marginilor protezei cu un nou strat de acrilat autopolimerizabil;
C. ambalarea protezei fara a se turna în prealabil un model;
D. utilizarea de materiale reziliente;
E. amprentarea cu un cauciuc siliconic
(pag. 243)
F2603045. Refacerea protezelor totale prin tehnici simple-în laborator sau în cabinet, este indicata
când:
A. fragmentele protezelor se potrivesc perfect;
B. baza protezelor este impregnata, deteriorata;
C. ocluzia este dezechilibrata;
D. dintii laterali sunt montati în afara crestei;
E. dimensiunea verticala este supraevaluata
(pag. pag 241)
F2603046. Captusirea definitiva a protezei totale cu materiale reziliente are urmatoarele caracteristici:
A. este indicata în cazul câmpului protetic care suporta foarte bine presiunile;
B. se efectueaza numai prin tehnica directa;
C. materialele pastreaza un grad de porozitate;
D. materialul devine iritant pentru mucoasa;
E. protezele vor fi usor de prelucrat si netezit
(pag. 248)
F1203047. Care din afirmatii sunt adevarate pentru reactiile alergice:

B. pot imbraca forma socului anafilactic
C. creste riscul declansarii lor la administrarea orala a medicamentului
D. penicilinele sunt implicate frecvent in reactiile alergice
E. organismul sensibilizat prezinta un titru scazut de anticorpi
(pag. 232-274)
F1203048. Care din urmatoarele efecte sunt efecte secundare:

A. uscaciunea gurii la atropina
B. somnolenta la hipnocoercitive de lunga durata
C. sindromul extrapiramidal la neuroleptice
D. reactiile alergice
E. ototoxicitatea
(pag. 232-274)
F1203049. Care din urmatoarele efecte sunt efecte toxice:

A. efectele extrapiramidale ale neurolepticelor
B. tulburarile auzului produse de aminoglicozide
C. nefropatiile interstitiale produse de fenacetina
D. bronhoconstrictia produsa de beta-adrenoliticele neselective
E. insuficienta cardiaca indusa sau agravata de verapamil
(pag. 232-274)

A. opioidele
B. cloramfenicolul
C. tetraciclina
D. preparatele pe baza de fier
E. vitamina D
(pag. 232-274)

A. apare la intreruperea brusca a unui tratament de lunga durata cu antagonisti farmacologici
B. apare la intreruperea brusca a beta-2 adrenomimeticelor
C. are la baza fenomene de up-regulation
D. se caracterizeaza prin aparitia simptomelor exacerbate ale bolii tratate
E. apare la intreruperea brusca a beta-blocantelor
(pag. 232-274)
F1203052. Fenomenul de toleranta:

A. presupune accentuarea efectelor farmacologice in urma administrarii indelungate a medicamentelor
B. presupune diminuarea efectelor farmacologice in urma administrarii indelungate a medicamentelor
C. are la baza un efect down-regulation
D. poate apare la nitratii organici
E. apare la intreruperea brusca a unui tratam ent prelungit
(pag. 232-274)
F1203053. Idiosincrazia:
A. este un raspuns anormal la un medicament
B. este intoleranta congenitala
C. apare dupa administrari repetate
D. are la baza enzimopatii
E. se manifesta prin aparitia hipersensibilizarii
(pag. 232-274)
F1203054. Instalarea obisnuintei implica:

A. fenomene de up-regulation
B. diminuarea absorbtiei
C. inhibitie enzimatica
D. scaderea eliminarii
E. scaderea efectului in timp
(pag. 232-274)
F1203055. Obisnuinta:
A. este o forma de toleranta acuta
B. este ireversibila
C. poate fi data de inductia enzimatica
D. poate fi data de fenomene de up-regulation
E. necesita marirea dozei
(pag. 232-274)
F1303056. Administrate gravidei si in timpul alaptarii pot provoca sindrom de abstinenta la nou-nascut
si sugar:
A. medicamente anorexigene amfetaminice;
B. opioide;
C. barbiturice;
D. neuroleptice;
E. benzodiazepine.
(pag. 172-231)
F1303057. Administrate in luna a 9-a de sarcina sau la mama care alapteaza pot provoca hemoragii la
fat sau nou/nascut si sugar:
A. paracetamolul;
B. acidul acetilsalicilic;
C. anticoagulantele cumarinice;
D. contraceptivele orale;
E. cloramfenicolul.
(pag. 172-231)
F1303058. Administrate la mama pot provoca la fat efecte teratogene (malformatii) cu localizare cranio-
faciala:
A. anticoagulante cumarinice (warfarina, acenocumarol);
B. sulfamide antidiabetice;
C. derivati de vitamina A, retinoizi (izotretinoina, etretinat);
D. beta-adrenolitice;
E. saruri de litiu.
(pag. 172-231)
F1303059. Care din urmatoarele afirmatii privind reactiile adverse de tip alergic sunt corecte?
A. apar datorita unor particularitati farmacocinetice;
B. sunt independente de doza;
C. sunt caracteristice medicamentelor cu o toxicitate mare si indice terapeutic mic;
D. sunt incrucisate pentru compusii inruditi structural;
E. frecventa lor este mai mare dupa administrarea medicamentelor pe cale orala.
(pag. 172-231)
F1303060. Care din urmatoarele substante au un potential foarte mare de a provoca dependenta
psihica?
A. amfetamina;
B. neostigmina;
C. morfina;
D. cocaina;
E. teofilina.
(pag. 172-231)
F1303061. Care din urmatoarele substante au un potential foarte mare de a provoca toleranta si
dependenta fizica?
A. morfina:
B. carbamazepina;
C. imipramina;
D. clemastina;
E. alcoolul etilic.
(pag. 172-231)
F1303062. Care din urmatorii factori pot favoriza aparitia de reactii adverse de tip toxic?
A. toxicitatea mare si indicele terapeutic mic;
B. deficitul organelor de epurare (ficat, rinichi);
C. interactiuni medicamentoase cu efect sinergic (la nivel de organ sau sistem sau determinand cresterea
concentratiei plasmatice);
D. contactul prealabil (sensibilizant) cu substanta activa;
E. folosirea unei cai de administrare nepotrivite.
(pag. 172-231)
F1303063. Efectele (reactiile adverse) sunt;
A. reactii nocive (daunatoare), nedorite;
B. favorizate de tratamentul prelungit;

C. provocate numai de dozele mari, toxice;
D. favorizate de asocierea unui numar mare de medicamente;
E. manifestate la doze eficace terapeutice mari.
(pag. 172-231)
F1303064. Efectele adverse teratogene sunt:

A. anomalii morfologice;
B. defecte fiziologice;
C. malformatii;
D. efecte dismorfogene;
E. suferinte fetale.
(pag. 172-231)
F1303065. Efectele secundare sunt:

A. efecte nedorite (de obicei);
B. uneori efecte dorite, cautate in farmacoterapie;
C. tulburari functionale diferite de efectele farmacodinamice;
D. consecinta directa sau indirecta a actiunii farmacodinamice;
E. tulburari morfologice diferite de efectele farmacodinamice.
(pag. 172-231)
F1303066. In cadrul farmacodpendentei (toxicomaniei) se intalnesc in grade diferite:

A. dependenta psihica;
B. toleranta;
C. dependenta fizica;
D. tahifilaxia;
E. psihotoxicitatea.
(pag. 172-231)
F1303067. Mecanismele care pot sta la baza aparitiei tolerantei dobandite cronice (obisnuintei) la
medicamente sunt:
A. mecanisme de ordin farmacocinetic (inductia enzimatica);
B. mecansime de ordin farmacodinamic (desensibilizarea receptorilor);
C. mecansime de ordin farm acocinetic (inhibitia enzimatica);
D. accelerarea biotransformarii;
E. mecansime de ordin farmacodinamic (reglarea "down" cu internalizarea receptorilor in membrana).
(pag. 172-231)
F1303068. Medicamente frecvent implicate in reactiile alergice sunt:
A. ampicilina;
B. adrenalina;
C. penicilina G;
D. procaina;
E. acidul acetilsalicilic.
(pag. 172-231)
F1303069. Particularitatile idiosincraziei sunt urmatoarele:

A. este o enzimopatie manifesta;
B. se manifesta printr-un raspuns neobisnuit, anormal calitativ sau cantitativ;
C. nu se poate manifesta de la prima doza de medicament;
D. este datorata unor particularitati genetice innascute, individuale;
E. efectele sunt diferite de actiunea farmacodinamica caracteristica.

(pag. 172-231)
F1303070. Particularitatile intolerantei dobandite (alergia la medicamente):

A. necesita un contact prealabil sensibilizant medicament-organism;
B. prezinta o relatie gradata doza-efect;
C. prezinta un titru ridicat de anticorpi;
D. lipseste relatia gradata doza-efect;
E. este favorizata de un teren imunodepresiv.
(pag. 172-231)
F1403071. Care dintre urm!toarele medicamente pot produce accidente obstetricale:

A. indometacina
B. tolbutamida
C. tetraciclina
D. gentamicina
E. terbutalina
(pag. 271)
F1403072. Farmacodependena fizic!:

A. impune necesitatea continurii administrrii medicamentului pentru a evita apari#ia tulburrilor specifice
sindromului de abstinen#
B. const în apari#ia unor modificri comportamentale care reclam  imperios administrarea medicamentului
C. se eviden#iaz numai la întreruperea administrrii medicamentului sau la reducerea important a dozelor
sale
D. survine ca urmare a saturrii unor receptori
E. const în diminuarea progresiv a intensit#ii efectului farmacologic prin administrri repetate la intervale
scurte de timp
(pag. 261)
F1403073. La un bolnav cu $oc anafilactic se va utiliza:

A. atropin iv
B. corticoterapie iv
C. salbutamol aerosoli
D. adrenalin iv
E. teofilin iv
(pag. 254)
F1403074. Pot provoca dependen! psihic!:

A. ondansetron
B. montelukast
C. amfetamina
D. meprobramat
E. diazepam
(pag. 262)
F1403075. Pot suprima lactaia:

A. furosemidul
B. contraceptivele orale
C. reserpina
D. bromocriptina
E. carbimazol
(pag. 273)
F1403076. Precizai afirmaiile corecte cu privire la reaciile adverse de tip alergic:

A. sunt independente de doz
B. sunt încruci$ate pentru compu$ii înrudi#i structural
C. prezen#a lor este frecvent în condi#iile administrrii orale a medicamentelor
D. intensitatea $i frecven#a lor cresc cu doza
E. au o inciden# mai m are la indivizii cu teren atopic
(pag. 250)
F1403077. Printre medicamentele care pot declan$a reacii adverse autoimune se num !r!:
A. neomicina
B. alfa-metildopa
C. izoniazida
D. tiouracil
E. aspirina
(pag. 252)
F1403078. Printre medicamentele care pot provoca efecte toxice la nivel sanguin se num !r!:
A. bleomicina
B. neomicina
C. contraceptivele orale
D. fenitoina
E. halotanul
(pag. 236)
F1403079. Printre medicamentele contraindicate în cursul al!pt!rii se num!r!:

A. amoxicilina
B. carbimazol
C. cloramfenicol
D. aspirina
E. metoclopramida
(pag. 272)
F1403080. Printre medicamentele proscrise la gravide datorit! riscului teratogen se num!r!:

A. litiul
B. acidul valproic
C. eritromicina
D. dietilstilbestrol
E. metotrexat
(pag. 269)
F1403081. Tahifilaxia are urm!toarele caracteristici:

A. apare între medicamentele care ac#ioneaz pe acela$i substrat reactiv
B. se instaleaz cu intensit#i variate pentru diferitele efecte ale unui medicament
C. este reversibil
D. poate merge pân la dispari#ia efectului farmacologic
E. se instaleaz pentru un medicament $i se repercuteaz asupra unui alt medicament
(pag. 259)
F1403082. Tolerana cronic! la medicamente (obi$nuina) const! în:

A. ansamblul efectelor farmacodinamice ale medicamentelor
B. necesitatea cre$terii dozei de medicament pentru ob #inerea aceluia$i efect farmacologic

C. reducerea efectului farmacodinamic al medicamentului ca urmare a administrrii sale repetate, în doz
constant
D. ansamblul efectelor nedorite ale unui medicament
E. totalitatea semnelor de sevraj observate dup oprirea administrrii medicamentului
(pag. 259)
F1503083. Anemia hemolitic! imun! poate s! apar! la:

A. penicilin
B. sulfonamide
C. tiouracili
D. fenilbutazon
E. fenacetin
(pag. 251)
F1503084. Care dintre medicamentele enumerate declan $eaz! $oc anafilactic?

A. penicilina G
B. ampicilina
C. neomicina
D. aspirina
E. dextranii
(pag. 251)
F1503085. Citoliza hepatic! apare la:

A. izoniazid
B. rifampicin
C. paracetamol
D. contraceptive orale
E. corticosteroizi
(pag. 237)
F1503086. Medicamente contraindicate în timpul al!pt!rii:

A. penicilina G sodic
B. cloramfenicol
C. tetracicline
D. ampicilin
E. paracetamol
(pag. 272)
F1503087. Reduc capacitatea fagocitar! a leucocitelor:
A. cloramfenicol
B. tetracicline
C. lidocaina
D. streptomicina
E. neuroleptice fenotiazine
(pag. 257)
F1503088. Sunt medicamente methemoglobinizante:

A. paracetamolul
B. cloramfenicolul
C. sulfonamidele
D. ampicilina
E. gentamicina
(pag. 246)
F1503089. Tipuri de idiosincrazie cu manifest !ri farmacodinamice:

A. deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza eritrocitar 
B. hemoglobinopatii
C. deficit de methemoglobin-reductaza eritrocitar
D. induc#ie de ALA-sintetaz
E. polimorfismul acetiltransferazelor hepatice
(pag. 244)
F1503090. Tulbur!ri în reacia metabolic! de acetilare determin!:

A. T 1/2 al izoniazidei de 2 - 3 ori mai mare la acetilatorii len#i
B. concentra#ii plasmatice ale izoniazidei de aproximativ 10 ori mai mari la acetilatorii len# i
C. curba frecven#ei de distribu #ie a vitezei de acetilare bimodal la izoniazid
D. reac#ii adverse mai frecvente la acetilatorii len#i
E. dozele terapeutice medii devin ineficace la acetilatorii len#i
(pag. 247, 248)
F1503091. Urm!toarele medicamente produc polimiozite cu mialgie, cu excepia:

A. cimetidina
B. ranitidin
C. beta-adrenoblocante
D. polimixina
E. D-penicilamina
(pag. 239)
F1603092. Care dintre urm!toarele medicamente pot da frecvent reac ii alergice?
A. Penicilina G
B. Clorhidrat de procain
C. Loratadina
D. Dexametazona
E. Hemisuccinat de hidrocortizon
(pag. 251)
F1603093. Care dintre urmatoarele medicamente produc reactii de tip idiosincrazic?

A. Sulfametoxazol
B. Suxametoniu
C. Izoniazida
D. Piracetam
E. Penicilina G
(pag. 244, 247)
F1603094. Efectele adverse de tip toxic:

A. Sunt efecte secundare aprute în urma unor doze toxice (supradozri)
B. Sunt consecin# a ac#iunilor farmacodinamice secundare ale medicamentelor
C. Sunt efecte secundare datorate unor anomalii enzimatice determinate genetic
D. Apar atunci când, în functie de bolnav sau de medicament, dozele obi$nuite au efecte toxice
E. Apar la o parte din indivizii trata# i cu doze terapeutice de medicamente
(pag. 235)
F1603095. Mecanismele implicate în apariia imunodeficienei latente sunt:
A. Ac#iune hipoplazic medular

B. Reducerea capacit#ii fagocitare a leucocitelor
C. Cre$terea sintezei de anticorpi
D. Inhibarea sistemului enzimatic productor de peroxid de hidrogen
E. Stimularea mitozei limfocitare
(pag. 257)
F1603096. Pot produce efect rebound la întreruperea brusc! a administr!rii:

A. alfa-adrenomimeticele
B. ß-adrenoliticele
C. antihistaminice H2-blocante
D. antidepresivele triciclice
E. metil-xantinele
(pag. 264)
F1603097. Reactiile adverse de tip alergic:

A. Sunt reactii adverse dependente de doza, existand o relatie gradata doza-efect
B. Sunt reactii neobisnuite, care apar frecvent datorita administrarii in doze mari a unor medicamente, mai
ales pe cale parenterala (i.v.);
C. Sunt efecte secundare datorate actiunilor farmacodinamice care pot aparea la unii indivizi, in urma
supradozarii
D. Sunt efecte nocive datorate interventiei unor mecanisme imune
E. Sunt independente de doza, doze extrem de mici putand produce reactii alergice extrem de grave
(pag. 249-250)

A. Hemoliza indus de deficien#a G-6-P-DH
B. Apneea toxic la suxametoniu
C. +ocul anafilactic la peniciline
D. Crizele de porfirie hepatic dup administrarea de inductoare enzimatice
E. Sindromul de abstinen# la întreruperea morfinomimetelor
(pag. 244, 246, 247)
F1603099. Sunt substane incriminate în apariia unor efecte adverse cancerigene?

A. Aminofenazona
B. Corticosteroizii
C. Azocoloran#ii
D. Citostaticele alchilante
E. Antibioticele ß-lactamice
(pag. 242)
F1603100. Tolerana medicamentoas! poate avea drept cauz !:

A. Fenomenul de "up regulation”
B. Fenomenul de "down regulation”
C. Induc#ia enzimatic
D. Întreruperea brusc a tratamentului
E. Sensibilizarea la medicament
(pag. 260)
F1603101. Tratamentul reaciilor adverse grave de tip alergic se face:

A. Prin administrare de adrenalin pentru a combate manifestrile simptomatice
B. Prin administrare de corticosteroizi i.v. pentru efectul antialergic $i imunosupresor
C. Diminuând treptat dozele de medicament, pentru desensibilizare

D. Prin oprirea imediat a administrrii medicamentului incriminat
E. Continuând tratamentul cu substan#a incriminat sub supraveghere strict medical
(pag. 254)
F2103102. Frecvent implicate in idiosincrazia cu manifestari farmacodinamice sunt:

A. deficienta de G-6-PDH
B. deficienta de pseudocolintransferaza
C. polimorfismul N-acetiltransferazei
D. acatalazia
E. inductia de ALA-sintetaza
(pag. 244, 247)
F2103103. Tahifilaxia se caracterizeaza prin urmatoarele:

A. este o toleranta acuta de tip dobandit
B. este o toleranta cronica de tip dobandit
C. se instaleaza prin saturarea receptorilor implicati in mecanismul de actiune
E. nu poate fi niciodata completa
(pag. 259)
F2103104. Caracteristicile intolerantei dobandite (sensibilizarea la medicament) sunt:

A. existenta unei relatii gradate doza-efect
B. necesitatea unui contact prealabil medicament-organism
C. prezenta unui titru ridicat de anticorpi
D. este favorizata de un teren imunosupresiv
E. apare prin mecanism imunoalergic
(pag. 249-250)
F2103105. Manifestarile clinice ale idiosincraziei datorate deficitului de glucuroniltransferaza sunt:

A. icter nuclear la copii
B. dispnee si cianoza
C. anemie hemolitica
D. icter (prin hiperbilirubinemie)
E. accidente hemoragice
(pag. 245)
F2103106. Mecanismele ce pot sta la baza aparitiei obisnuintei sunt:

A. reglarea "down" a receptorilor
B. reglarea "up" a receptorilor
C. inductia enzimatica
D. inhibitia enzimatica
E. desensibilizarea receptorilor
(pag. 260)
F2103107. Cloramfenicolul poate produce urmatoarele reactii adverse:

A. methemoglobinemie
B. anemie megaloblastica
C. anemie aplastica
D. aplazie medulara
E. la fat, sindrom cenusiu
(pag. 236, 271)
F2103108. In cadrul toxicomaniei poate fi notata aparitia urmatoarelor tipuri de reactii adverse:
A. tahifilaxia
B. dependenta psihica
C. dependenta fizica
D. idiosincrazia
E. obisnuinta
(pag. 262)
F2103109. Suprima lactatia:
A. anticonceptionalele estro-progestative
B. bromocriptina
C. parasimpatomimeticele
D. progestativele
E. tiazinele
(pag. 273)
F2103110. Ibuprofen poate provoca urmatoarele R.A.:

A. disfunctii cognitive, psihoze si halucinatii
B. sindrom depresiv
C. meningita aseptica
D. rabdomiolize
E. citoliza hepatica
(pag. 236, 239)
F2103111. Notati enzimopatiile care genereaza idiosincrazie cu manifestari cantitative farmacocinetice

si reprezentare grafica polimodala:
A. deficit de pseudocolinesteraza
B. deficienta de UDP- glucuronil-transferaza
C. deficienta de NADH -methemoglobinreductaza
D. polimorfism de N-acetiltransferaza
E. polimorfism al hidroxilazelor
(pag. 247-249)
F2103112. Notati tipurile de reactii adverse semnalate in grade diferite in cadrul toxicomaniei:
A. obisnuinta
B. toleranta cronica
C. tahifilaxia
D. dependenta fizica
E. dependenta psihica
(pag. 262)
F2103113. Induc cea mai intensa dependenta psihica:

A. amfetamina
B. morfina
C. cocaina
D. barbiturice
E. benzodiazepine
(pag. 263)
F2103114. Efectele teratogene sunt:

A. efecte dismorfogene
B. malformatii
C. anomalii morfologice
D. defecte fiziologice
E. suferinte fetale
(pag. 269)
F2103115. Enumerati medicamentele ce pot suprima lactatia:

A. parasimpatomimetice
B. diuretice
C. hormoni estrogeni
E. bromocriptina
(pag. 273)
F2103116. Pot provoca sindrom de abstinenta (retragere) la nou-nascut si sugar:

A. anorexigene amfetaminice
B. morfinomimetice
C. barbiturice
D. benzodiazepine
E. neuroleptice
(pag. 270, 273)
F2103117. Pot provoca hemoragii la fat sau nou-nascut si sugar:

A. acid acetilsalicilic
B. paracetamol
C. anticoagulante cumarinice
E. cloramfenicol
(pag. 270, 273)
F2103118. Pot provoca la fat efecte teratogene cranio-faciale:

A. antineoplazice antimetaboliti
B. hormoni glucocorticoizi
C. hormoni androgeni
D. hormoni estrogeni
E. estrogeni + progestative
(pag. 269)
F2103119. Pot provoca la fat efecte dismorfogene cranio-faciale:

A. antidepresive triciclice
B. acid valproic
C. benzodiazepine
D. barbiturice
E. neuroleptice fenotiazinice
(pag. 269)
F2203120. Efectele secundare:

A. sunt tulburari functionale sau morfologice diferite de efectele farmacodinamice
C. convulsiile tonico-clonice sunt efecte secundare ale anestezicelor locale
D. psihozele sunt efecte secundare ale glucocorticoizilor
E. sindroamele depresive induse de simpatolitice sunt considerate efecte secundare
(pag. 232-274)
F2203121. Efectele adverse mutagene:

A. constau in alterarea mesajului genetic
B. pot determina alterarea fenotipului
C. pot fi produse de epoxizi
D. apar la sulfamidele antibacteriene
E. sunt produse numai de radiatii
(pag. 232-274)
A. este o intoleranta dobandita

B. este o intoleranta congenitala de grup
C. poate aparea chiar de la prima doza
D. se manifesta ca un raspuns anormal cantitativ sau calitativ la un medicament
E. are la baza un fenomen de down-regulation
(pag. 232-274)

A. poate fi temporara sau permanenta
B. are la baza enzimopatii diverse
C. este cunoscuta sub numele de hipersensibilitate
D. are mecanisme de tip imunologic (reactii antigen-anticorp)
E. are la baza fenomene de down-regulation
(pag. 232-274)

A. apare la intreruperea unui tratament cu antagonisti ai receptorilor
B. este declansat la intreruperea unui tratament cu agonisti ai receptorilor
C. are la baza un fenomen de hetero-up-regulation
D. poate sa apara la cimetidina
E. apare la intreruperea administrarii morfinei dupa o terapie indelungata
(pag. 232-274)

A. se manifesta prin diminuarea lenta a efectului farmacologic
B. apare la intreruperea brusca a unui tratam ent de durata cu antagonisti ai receptorilor
C. se manifesta prin exacerbarea simptomelor bolii tratate
D. poate sa apara la anticolinergicele centrale
E. are la baza un fenomen de down-regulation
(pag. 232-274)

A. poate aparea la cresterea brusca a dozelor de corticosteroizi
B. are la baza un fenomen de feed-back negativ
C. poate aparea la intreruperea brusca a unui tratament de durata cu corticosteroizi
D. se poate preveni prin schimbarea medicamentului
E. se manifesta clinic prin hipofunctia glandei respective
(pag. 232-274)
A. necesita cresterea dozei pentru obtinerea aceluiasi efect
B. mitridatismul este o forma de obisnuinta
C. se instaleaza rapid
D. are la baza fenomenul de up-regulation
E. se poate datora desensibilizarii receptorilor
(pag. 232-274)
F2203128. Care din urmatorii factori favorizeaza reactiile adverse:

A. dozele mari
B. asocierile medicamentoase
C. tratamentul prelungit
D. scaderea absorbtiei orale
E. rezistenta la medicamente
(pag. 232-274)

A. Nefropatia fenacetinica
B. Somnolenta reziduala a hipnocoercitivelor
C. Tulburarile extrapiramidale ale neurolepticelor
D. Ototoxicitatea am inoglicozidelor
E. Uscaciunea gurii la anticolinergice
(pag. 232-274)

A. hipovitaminoza din tratamentul cu antibiotice cu spectru larg
B. aritmiile ectopice ale glicozidelor cardiotonice
C. malformatiile cranio-faciale ale glucocorticoizilor
D. agranulocitoza la metamizol
E. nefrotoxicitatea aminoglicozidelor
(pag. 232-274)
F2203131. Care din urmatorii compusi pot produce hipercoagulabilitate:

A. aspirina
B. glucocorticoizii
C. contraceptivele orale
D. anticoagulantele orale
E. fibrinoliticele
(pag. 232-274)
F2203132. Care din urmatorii compusi pot produce methemoglobinemie:

A. Fenitoina
B. Paracetamolul
C. Nitroglicerina
D. Heparina
E. Alprazolamul
(pag. 232-274)
F2203133. Care substante pot favoriza litiaza renala:

A. Bicarbonatul de sodiu
B. Hidroclorotiazida
C. Sulfamidele antimicrobiene
D. Sarurile de calciu
E. Aminoglicozidele
(pag. 232-274)

A. Beta2-adrenomimeticele pot trata tremorul esential
B. Benzodiazepinele au efect miorelaxant
C. Glucocorticoizii produc hipertrofie musculara
D. Rabdomioliza poate fi data de statine
E. La acetilatorii rapizi hidralazinele produc sindroame de tip colagenoza
(pag. 232-274)
F2203135. Care din urmatoarele substante pot suprima lactatia:
A. Diureticele
B. Hormonii estrogeni
C. Neurolepticele
D. Cimetidina
E. Contraceptivele orale
(pag. 232-274)
F2203136. Care medicamente trebuie contraindicate in timpul alaptarii:

A. Vitamina D
B. Cloramfenicolul
C. Sarurile de calciu
D. Purgativele
E. Opiaceele
(pag. 232-274)
F2203137. Care din urmatoarele substante au efecte tocolitice:

A. Fenoterol
B. Ocitocina
C. Isoxuprina
D. Morfina
E. nifedipin
(pag. 232-274)

A. Aminoglicozidele
B. Tetraciclina
C. Antiacidele neutralizante
D. Vitaminele
E. Benzodiazepinele
(pag. 232-274)
F2203139. Care din urmatoarele medicamente sunt contraindicate in timpul alaptarii:

A. cloramfenicol
B. vitamina C
C. opiacee
D. antitiroidiene
E. purgative
(pag. 232-274)
F2203140. Care din urmatoarele medicamente pot suprima lactatia:

A. estradiol
B. paracetamol
C. norfloxacin
D. bromocriptina
E. enalapril
(pag. 232-274)
F2203141. Prezinta potential fetotoxic:

A. neurolepticele fenotiazinice
B. warfarina
C. opioidele
D. noradrenalina
E. cloramfenicolul
(pag. 232-274)
F2203142. Prezinta potential teratogen:

A. benzodiazepinele
B. etretinatul
C. penicilinele
D. fenitoina
E. aspirina
(pag. 232-274)
F2203143. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la mecanismele reactiilor adverse la intreruperea
brusca a farmacoterapiei sunt adevarate:
A. efectul rebound are la baza un fenomen de up regulation
B. sindromul de retragere are la baza un fenomen de desensibilizare
C. insuficienta functionala este produsa printr-un mecanism de feed-back negativ
D. fenomenul de hetero-up-regulation sta la baza sindromului de retragere
E. efectul rebound apare la glucocorticoizi
(pag. 232-274)
F2203144. Care din afirmatiile referitoare la potentialul toxicomanogen al unor substante sunt
adevarate:
A. barbituricele produc dependenta psihica si fizica
B. morfina produce dependenta fizica puternica
C. cocaina produce predominant o dependenta psihica
D. amfetamina produce predominant dependenta fizica
E. marihuana produce o dependenta fizica puternica
(pag. 232-274)
F2203145. Farmacodependenta fizica:

A. duce la aparitia tolerantei
B. apare la intreruperea administrarii unei substante
C. se evidentiaza prin aparitia sindromului de abstinenta
D. poate sa apara la barbiturice
E. este puternica in cazul cannabisului
(pag. 232-274)
A. este ireversibila
B. are o durata variabila dupa intreruperea tratamentului
C. apare la hipnoticele barbiturice
D. necesita scaderea dozelor
E. se instaleaza lent
(pag. 232-274)
A. se poate datora unui fenomen de up-regulation
B. poate sa apara prin cresterea vitezei de metabolizare
C. se poate datora cresterii absorbtiei
D. are la baza un fenomen de desensibilizare a celulelor sau receptorilor
E. are la baza un mecanism farmacotoxic
(pag. 232-274)
F2203148. Agranulocitoza poate fi produsa de:

A. derivati de pirazolona
B. derivati de anilina
C. vitamina C
D. neuroleptice fenotiazinice
E. antimalarice
(pag. 232-274)
F2203149. Produc frecvent reactii adverse la acetilatorii lenti:

A. aspirina
B. izoniazida
C. dapsona
D. sulfasalazina
E. penicilinele
(pag. 232-274)
F2203150. Care din urmatoarele substante sunt teratogene:

A. anticoagulantele cumarinice
B. derivatii de vitamina A
C. dietilstilbestrolul
D. antiacidele neutralizante
E. ampicilina
(pag. 232-274)
F2203151. Care din urmatoarele medicamente produc tulburari la oprirea brusca a tratamentului:
A. anticonvulsivantele
B. antihistaminicele H2
C. antiinflamatoarele nesteroidiene
D. corticosteroizii
E. colereticele
(pag. 232-274)
F2203152. Care din afirmatiile referitoare la corticosteroizi sunt adevarate:

A. sunt secretati de medulosuprarenala
B. secretia celor endogeni este sub control hipotalamo-hipofizar
C. pot da insuficienta functionala la oprirea brusca a tratamentului
D. pot da fenomene rebound
E. mecanismul insuficientei functionale este feed-back-ul negativ
(pag. 232-274)

B. este declansat la intreruperea unui tratament de lunga durata cu antagonisti
C. poate fi dat de antihistaminice H2
D. se manifesta prin simptome opuse sau complementare actiunii farmacodinamice
E. la opioide are o simptomatologie adrenergica
(pag. 232-274)
F2203154. In sindromul de retragere la fenobarbital:

A. fenobarbitalul blocheaza receptorii GABA
B. administrarea fenobarbitalului deprima eliberarea mediatorului in sistemul activator
C. are loc un fenomen de down-regulation in sistemul activator
D. la oprirea brusca a fenobarbitalului se elibereaza glutamatul
E. la oprirea brusca a fenobarbitalului se accentueaza fenomenele de deprimare
(pag. 232-274)
F2203155. In cazul efectului rebound la beta-blocante:

A. beta blocantul stimuleaza receptorii beta adrenergici
B. are loc un fenomen de up-regulation al receptorilor beta adrenergici
C. oprirea brusca a tratamentului poate declansa crize de bradicardie
D. are loc inactivarea si internalizarea receptorilor beta adrenergici
E. agonistul fiziologic va actiona asupra sistemului receptor sensibilizat
(pag. 232-274)
F2203156. Toxicomania se caracterizeaza prin:

A. dependenta psihica
B. dependenta fizica
C. toleranta
D. idiosincrazie
E. efect rebound
(pag. 232-274)
F2203157. Care din urmatoarele substante pot produce farmacodependenta:

A. parasimpatomimetice
B. morfinomimetice
C. sedativ-hipnotice
D. inhibitori ai enzimei de conversie
E. fibrinolitice
(pag. 232-274)
A. este o forma de toleranta acuta
B. poate apare chiar la prima doza
C. are drept cauza particularitati genetice innascute
D. are la baza o serie de enzimopatii
E. se manifesta ca o deviatie de la raspunsul farmacodinamic normal
(pag. 232-274)

A. se mai numeste sensibilizare
B. reprezinta o alergie la medicamente
C. nu necesita contactul prealabil cu medicamentul
D. este accentuata in stari de imunosupresie
E. duce la cresterea in organismul sensibilizat a concentatiei IgE

(pag. 232-274)
F2203160. Care din urmatoarele substante produc tahifilaxie:

A. beta-blocantele
B. efedrina
C. nafazolina
D. captoprilul
E. verapamilul
(pag. 232-274)
F2303161. Efectele secundare sunt:

A. efecte nedorite (de obicei);
B. uneori efecte dorite, cautate in farmacoterapie;
C. tulburari functionale diferite de efectele farmacodinamice;
D. consecinta directa sau indirecta a actiunii farmacodinamice;
E. tulburari morfologice diferite de efectele farmacodinamice.
(pag. 232 - 274)
F2303162. Care din urmatorii factori pot favoriza aparitia de reactii adverse de tip toxic?
A. toxicitatea mare si indicele terapeutic mic;
B. deficitul organelor de epurare (ficat, rinichi);
C. interactiuni medicamentoase cu efect sinergic (la nivel de organ sau sistem sau determinand cresterea
concentratiei plasmatice);
D. contactul prealabil (sensibilizant) cu substanta activa;
E. folosirea unei cai de administrare nepotrivite.
(pag. 232 - 274)
F2303163. Care din urmatoarele afirmatii privind reactiile adverse de tip alergic sunt corecte?
A. apar datorita unor particularitati farmacocinetice;
B. sunt independente de doza;
C. sunt caracteristice medicamentelor cu o toxicitate mare si indice terapeutic mic;
D. sunt incrucisate pentru compusii inruditi structural;
E. frecventa lor este mai mare dupa administrarea medicamentelor pe cale orala.
(pag. 232 - 274)
F2303164. Care din urmatoarele substante au un potential foarte mare de a provoca dependenta
psihica?
A. amfetamina;
B. neostigmina;
C. morfina;
D. cocaina;
E. teofilina.
(pag. 232 - 274)
F2303165. Care din urmatoarele substante au un potential foarte mare de a provoca toleranta si
dependenta fizica?
A. morfina:
B. carbamazepina;
C. imipramina;
D. clemastina;
E. alcoolul etilic.
(pag. 232 - 274)
F2303166. Particularitatile idiosincraziei sunt urmatoarele:

A. este o enzimopatie manifesta;
B. se manifesta printr-un raspuns neobisnuit, anormal calitativ sau cantitativ;
C. nu se poate manifesta de la prima doza de medicament;
D. este datorata unor particularitati genetice innascute, individuale;
E. efectele sunt diferite de actiunea farmacodinamica caracteristica.
(pag. 232 - 274)
F2303167. Particularitatile intolerantei dobandite (alergia la medicamente):

A. necesita un contact prealabil sensibilizant medicament-organism;
B. prezinta o relatie gradata doza-efect;
C. prezinta un titru ridicat de anticorpi;
D. lipseste relatia gradata doza-efect;
E. este favorizata de un teren imunodepresiv.
(pag. 232 - 274)
F2303168. Medicamente frecvent implicate in reactiile alergice sunt:

A. ampicilina;
B. adrenalina;
C. penicilina G;
D. procaina;
E. acidul acetilsalicilic.
(pag. 232 - 274)
F2303169. Mecanismele care pot sta la baza aparitiei tolerantei dobandite cronice (obisnuintei) la
medicamente sunt:
A. mecanisme de ordin farmacocinetic (inductia enzimatica);
B. mecanisme de ordin farmacodinamic (desensibilizarea receptorilor);
C. mecanisme de ordin farm acocinetic (inhibitia enzimatica);
D. accelerarea biotransformarii;
E. mecanisme de ordin farmacodinamic (reglarea "down" cu internalizarea receptorilor in membrana).
(pag. 232 - 274)
F2303170. Efectele (reactiile adverse) sunt:

A. reactii nocive (daunatoare), nedorite;
B. favorizate de tratamentul prelungit;
C. provocate numai de dozele mari, toxice;

D. favorizate de asocierea unui numar mare de medicamente;
E. manifestate la doze eficace terapeutice mari.
(pag. 232 - 274)
F2303171. In cadrul farmacodependentei (toxicomaniei) se intalnesc in grade diferite:

A. dependenta psihica;
B. toleranta;
C. dependenta fizica;
D. tahifilaxia;
E. psihotoxicitatea.
(pag. 232 - 274)
F2303172. Efectele adverse teratogene sunt:

A. anomalii morfologice;
B. defecte fiziologice;
C. malformatii;
D. efecte dismorfogene;
E. suferinte fetale.
(pag. 232 - 274)
F2303173. Administrate in luna a 9-a de sarcina sau la mama care alapteaza pot provoca hemoragii la
fat sau nou-nascut si sugar:
A. paracetamolul;
B. acidul acetilsalicilic;
C. anticoagulantele cumarinice;
D. contraceptivele orale;
E. cloramfenicolul.
(pag. 232 - 274)
F2303174. Administrate gravidei si in timpul alaptarii pot provoca sindrom de abstinenta la nou-nascut
si sugar:
A. medicamente anorexigene amfetaminice;
B. opioide;
C. barbiturice;
D. neuroleptice;
E. benzodiazepine.
(pag. 232 - 274)
F2303175. Administrate la mama pot provoca la fat efecte teratogene (malformatii) cu localizare cranio-
faciala:
A. anticoagulante cumarinice (warfarina, acenocumarol);
B. sulfamide antidiabetice;
C. derivati de vitamina A, retinoizi (izotretinoina, etretinat);
D. beta-adrenolitice;
E. saruri de litiu.
(pag. 232 - 274)
F2303176. Frecventa mai mare a reactiilor adverse se intilneste la varstnici datorita unor factori
multipli:
A. particularitatile farmacocinetice specifice organismului varstnic;
B. complianta, frecvent deficitara;
C. particularitatile farmacodinamice specifice organismului varstnic;
D. utilizarii de obicei de doze mai mari decat la adultul tanar;

E. polimedicatia, consecinta a polipatologiei.
(pag. 232 - 274)
F2303177. Caracteristicile comune ale efectelor secundare sau toxice sunt urmatoarele:
A. nu sunt dependente de doza, relatia gradata doza - efect lipseste;
B. sunt dependente de doza si favorizate de supradozare in general;
C. ambele apar la dozele eficace, ca efecte adverse (de obicei);
D. ambele apar la doze toxice, in intoxicatii medicamentoase;
E. sunt evidentiabile experimental pe animale de laborator.
(pag. 232 - 274)
F2303178. Exemple de efecte secundare sunt:

A. sindroame depresive induse de simpatoltice (reserpina, metil-dopa);
B. uscaciunea gurii data de atropina;
C. nefropatii (de exemplu, prin aminoglicozide nefrotoxice);

D. somnolenta dupa trezirea din somn (hipnocoercitive de lunga durata - fenobarbital);
E. hipovitaminoza in cursul tratamentului cu antibiotice spectru larg (tetraciclina) pe cale orala.
(pag. 232 - 274)
F2303179. Exemple de efecte adverse toxice sunt:

A. psihoze si halucinatii produse de unele antiinflamatoare nesteroidiene (ex. upa indometacin);
B. leucopenie pana la agranulocitoza (ex. dupa citostatice);
C. constipatie (ex. dupa atropina);
D. nefropatii (ex. dupa fencetina);
E. hipovitaminoza dupa administrarea per os de antibiotice cu spectru larg.
(pag. 232 - 274)
F2303180. Factorii favorizanti ai aparitiei alergiei la medicamente dependenti de organism sunt:

A. potentialul antigenic al medicamentului;
B. atopia ereditara;
C. calea de administrare (aparitie mai frecventa la aplicare locala, pe piele si mucoase);
D. frecventa contactului medicamentului cu organismul;
E. reactivitatea individuala (mai mare la femei).
(pag. 232 - 274)
F2503181. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A. morfina induce dependenta fizica si psihica intensa
B. cocaina induce dependenta fizica si psihica
C. cocaina induce dependenta fizica mai puternica decat morfina
D. amfetamina induce dependenta fizica
E. LSD induce dependenta fizica puternica
(pag. 263)
F2503182. Urmatoarele medicamente pot produce accidente obstetricale:

A. fenilbutazona
B. salbutamol
C. tetraciclina
D. halotan
E. indapamida
(pag. 271)
F2503183. In socul anafilactic se administreaza:

A. atropina intravenos
B. adrenalina intravenos
C. hemisuccinat de hidrocortizon intravenos
D. beclometazona dipropionat inhalator
E. teofilina intravenos
(pag. 254)
F2503184. Socul anafilactic se caracterizeaza prin:

A. bronhospasm
B. somnolenta
C. edem laringian
D. dispnee
E. hipotensiune arteriala pana la colaps
(pag. 254)
F2503185. Urmatoarele medicamente pot induce reactii autoimune:

A. gentamicina
B. alfa-metildopa
C. acidul acetilsalicilic
D. D-penicilamina
E. izoniazida
(pag. 252)
F2503186. Dependenta psihica produc:
A. diazepam
B. amfetamina
C. alcoolul
D. zafirlukast
E. mesalazina
(pag. 262)
F2503187. Efecte adverse cancerigene pot provoca:

A. aflatoxinele
B. aminofenazona
C. citostaticele alchilante
D. colchicina
E. saruri de aur
(pag. 242)
F2503188. Pot suprima lactatia:

A. bromocriptina
B. furosemidul
C. atropina
D. contraceptivele orale
E. amitriptilina
(pag. 273)
F2503189. Care medicamente pot declana soc anafilactic ?

A. penicilina G
B. dextranii
C. aspirina
D. gentamicina
E. ampicilina
(pag. 251)
F2603190. Obiectivele captusirii totale sunt:

A. ameliorarea mentinerii prin refacerea închiderii marginale;
B. optimizarea mentinerii unei proteze corect confectionate, dar cu atrofia câmpului protetic;
C. înaltarea ocluziei;
D. conditionarea tesuturilor, incapabile sa suporte presiuni;
E. reparatia unei proteze cu baza deteriorata si impregnata
(pag. 242)
F2603191. Cauzele fracturarii protezei totale corect efectuate sunt:

A. existenta unui torus palatin foarte proeminent;
B. montarea dintilor frontali superiori cu diastema incisiva;
C. dimensiunea verticala supraevaluata;

D. existenta dintilor laterali montati în afara crestei;
E. existenta parafunctiilor (bruxism)
(pag. 246)
F2603192. Captusirea temporara cu materiale rasinoase de amprentare presupune:

A. utilizarea materialelor de genul Simpa sau Mollosil;
B. întinderea conditionarii pe o perioada de 48-72 ore;
C. existenta mucoasei balante hiperemiate;
D. utilizarea materialelor gen Hydro-Cast, Vâscogel
E. utilizarea acrilatului termopolimerizabil
(pag. 248)
F2603193. Contraindicatiile captusirii sunt:

A. dimensiunea verticala supraevaluata;
B. ameliorarea mentinerii unei proteze imediate, fracturate prin imprudenta masticatorie;
C. existenta dintilor laterali montati în afara crestei;
D. proteze cu multiple reparatii;
E. câmp protetic incapabil sa suporte presiuni
(pag. 242)
F2603194. Obiectivele captusirii partiale sunt:

A. conditionarea tesuturilor incapabile sa suporte presiuni;
B. îmbunatatirea mentinerii prin refacerea închiderii marginale;
C. ameliorarea mentinerii prin prelungirea marginilor pâna la limite normale, la o proteza subextinsa;
D. îmbunatatirea mentinerii în cazul în care câmpul protetic a suferit o atrofie care a dus la disparitia adeziunii;
E. înaltarea ocluziei
(pag. 242)
F2603195. Captusirea prin metoda directa a protezelor totale presupune:

A. turnarea modelului si ambalarea protezei;
B. îndepartarea unui strat uniform din baza protezei;
C. nepurtarea protezei pîna a doua zi;
D. utilizarea acrilatului termopolimerizabil;
E. utilizarea acrilatului autopolimerizabil
(pag. 243)
Tema nr. 4
Antibiotice cu structura betalactamica
BIBLIOGRAFIE:
3. Farmacoterapie practica – Dumitru Dobrescu, Ed. Medicala Bucuresti, 1989, vol. 1 si 2
F1204001. Amoxicilina:
A. Se asociaza cu clavulanatul de potasiu în preparatul TICARPEN
B. Are absorb# ie digestiv inferioar ampicilinei
C. Este activ $i asupra unor bacili gram negativi
D. Apar#ine grupului penicilinelor rezistente la beta-lactamaze
E. Absorb#ia este puternic influen# at de alimente
(pag. 41-66)
F1204002. Aparine grupului monobactamelor:

A. Sulbactam
B. Aztreonam
C. Imipenem
D. Acid clavulanic
E. Tienamicina
(pag. 41-66)
F1204003. Aparine grupului oxacefalosporinelor:

A. Cefalexina
B. Cefadroxil
C. Cefuroxima
D. Latamoxef
E. Azlocilina
(pag. 41-66)
F1204004. În structura tuturor penicilinelor, apare ca structur ! de baz!:

A. Acidul 5-aminopenicilanic
B. Acidul peniciloic
C. Acidul penicilenic
D. Acidul 6-amino penicilanic
E. Acidul penilic
(pag. 41-66)
F1204005. Mecanismul de aciune al beta-lactaminelor const! în:

A. Inhibarea biosintezei peretelui celular bacterian
B. Inhibarea pteroat-sintetazei bacteriene
C. Inhibarea biosintezei acidului dihidrofolic
D. Inhibarea biosintezei acidului tetrahidrofolic
E. Inhibarea topoizomerazei bacteriene
(pag. 41-66)
F1204006. Penicilina G este antibiotic de elecie în:

A. Infectii cu streptococ hemolitic

Grile Farmacologie An3 PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Grile Farmacologie An3 PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

10 Rezidentiat 2004 PROFIL FARMACIE - INTREBARI - PARTEA I

F1201057. Care din urmatoarele substante sunt inhibitoare enzimatice:

F1201058. Efectul primului pasaj hepatic:

A. poate afecta administrarea intravenoasa a unui medicament

F1201059. Pot suferi efectul primului pasaj hepatic medicamentele administrate:

F1201060. Referitor la interactiunile de deplasare de pe proteinele plasmatice:

F1301061. Absorbtia medicamentelor administrate pe cale orala poate fi grabita prin:

F1301062. Absorbtia medicamentelor la nivelul mucoasei intestinale este dependenta de urmatorii

F1301063. Caile de eliminare ale medicamentelor sunt:

C. cai utilizate numai pentru medicamente;

F1301064. Calea intravenoasa ofera posibilitatea:

F1301065. Care din urmatoarele afirmatii definesc biodisponibilitatea?

F1301066. Care din urmatoarele medicamente produc inductie enzimatica?

F1301067. Care din urmatorii factori pot favoriza absorbtia?

F1301068. Care sunt avantajele administrarii sublinguale ale medicamentelor?

F1301070. In etapa de transport a substantelor active in sange:

F1301071. In privinta biotransformarii (metabolizarii) medicamentelor in organism:

F1301072. Inductia enzimatica:

F1301073. Medicamentele administrate parenteral:

F1301074. Rinichiul este calea de excretie:

A. pentru foarte multe medicamente;

F1401075. Administrarea sublingual! are urm!toarele avantaje:

F1401076. Calea de administrare rectal! a medicamentelor:

F1401077. Calea intraarterial! este utilizat! la bolnavii cu:

F1401080. Care dintre urm!toarele substane medicamentoase produc inducie enzimatic!:

F1401081. În stadiul II al biotransform!rii medicamentelor, au loc urm!toarele tipuri de reacii:

F1401082. Nu sufer! efectul primului pasaj, medicamentele administrate pe cale:

F1401083. Pot fi administrate pe cale ocular! urm!toarele forme farmaceutice:

F1401084. Precizai factorii de care depinde clerance-ul hepatic al unui medicament:

F1401085. Se elimin! prin bil! sub form! activ ! în cantit!i semnificative:

F1401086. Se recomand! monitorizarea concentraiei plasmatice la urm!toarele medicamente:

F1501088. Asocierea fenilbutazonei cu anticoagulante orale este periculoas! deoarece:

E. cre$ te coagulabilitatea sângelui

F1501089. Factori specifici care cresc absorbia i.m. a medicamentelor:

F1501090. Factori specifici ce influeneaz! favorabil absorbia percutanat! a medicamentelor:

F1501091. Factorii care favorizeaz! absorbia la nivel bron$iolar:

F1501092. Factorii ce influeneaz! viteza de eliminare renal!:

F1501094. Transportul activ al medicamentelor prin membrane se face:

F1501095. Urm!toarele st!ri patologice influeneaz! absorbia oral! a medicamentelor:

F1601096. Bariera sânge lapte este u$or permeabil! pentru:

F1601097. Calea intraarterial!:

F1601098. Calea sublingual!:

F1601099. Care dintre urm!toarele medicamente pot produce inducie enzimatic!?

F1601100. Care sunt consecinele induciei enzimatice?

F1601101. Cinetica de ordinul 0 în procesul de absorb ie este caracteristic! pentru:

E. Administrarea formelor farmaceutice medicamentoase cu cedare controlat

F1601102. Inducia enzimatic! se caracterizeaz! prin:

F1601103. Se pot administra intravenos:

F1601104. Sunt reacii de biotransformare de faz ! II (conjug!ri):

F2101105. Eficacitatea contraceptivelor orale poate fi scazuta la asocierea cu urmatoarele

F2101106. Urmatoarele membrane ale organismului nu prezinta sisteme membranare active de

F2101108. Calea respiratorie de absorbtie, la nivelul mucoaselor bronsiolare, are urmatoarele

F2101109. Difuziunea in tesuturi, prin endoteliul capilar, are urmatoarele caracteristici:

F2101110. Sistemele oxidative microzomiale hepatice (SOMH) au urmatoarele caracteristici:

F2101111. Urmatoarele substante medicamentoase au o distibutie selectiva, in anumite tesuturi:

F2101113. Precizati care medicamente nu se pot administra pe cale intravenoasa (i.v.):

F2101114. Membranele biologice sunt mai permeabile pentru molecule:

F2101115. Asocierea medicamentelor cu antiacide poate influenta absorbtia si biodisponibilitatea

F2101116. Particularitatile difuziunii prin placenta sunt urmatoarele, cu exceptia:

F2101117. Notati consecintele posibile ale inductiei enzimatice:

F2101118. Hidrosolubilitatea si viteza de dizolvare sunt in general mai mari, pentru:

F2101120. Urmatoarele medicamente, la concentratii plasmatice din zona terapeutica, satureaza

F2101122. Precizati factorii ce grabesc viteza de eliminare prin mucoasa gastrica: