DE LICEN
SESIUNEA
SEPTEMBRIE 2013
PROGRAM DE
Patologie si
farmacologie
1. *Administrarea medicamentelor sublingual are urmtoarele avantaje:
A). Absorbia lent a substanelor liposolubile;
B). Evitarea primului pasaj hepatic;
C). Favorizeaza absorbtia medicamentelor puternic ionizate;
D). Sunt necesare doze mai mici de medicament;
E). Permite absorbia in proportie mare a sarurilor cuaternare de amoniu.
2. *Dintre prametrii farmacodinamici enumerai mai jos
caracterizeaz eliminarea
medicamentelor:
A). Biodisponibilitatea
B). Concentraia plasmatic
C). Volumul de distribuie
D). Constanta de absorbie
3. E). Timpul de inMumtire
*Care cale de administrare a medicamentelor nu evit efectul
primului pasaj
hepatic?
A). Calea oral
B). Calea sublingual C).
Calea intravenoas D).
4. Calea intramuscular E).
Calea rectal
*Medicamentele agoniste (totale):
A). prezint afinitate pentru receptori specifici si nu au activitate intrinsec;
B). au afinitate pentru receptori si activitate intrinsec avdnd efect propriu asupra
receptorilor;
C). prezint doar afinitate pentru receptori;
5. D). nu prezint afinitate pentru receptori, dar prezint activitate intrinsec;
E). blocheaz receptoriii, avdnd afinitate mare pentru acestia.
*Un agonist se caracterizeaz prin:
A). lipsa afinitii fa de receptor
B). activitate intrinsec si afinitate fa de receptor
C). lipsa activitii intrinseci
6. D). blocarea situsului de legare a mediatorului
E). producerea unui efect opus fa de mediatorul fiziologic
*Antagonistii competitivi:
A). prezint afinitate pentru receptori specifici si nu au activitate intrinsec
B). au afinitate pentru receptori si activitate intrinsec avdnd efect propriu asupra
receptorilor
C). stimuleaz receptorii specifici;
7. D). nu prezint afinitate pentru receptori, dar prezint activitate intrinsec;
E). favorizeaz legarea mediatorului de receptor
*Efectele adverse de tip toxic:
A). sunt efecte secundare aprute in urma unor doze toxice (supradozri);
B}. sunt consecina aciunilor farmacodinamice secundare ale medicamentelor;
C). sunt efecte secundare datorate unor anomalii enzimatice determinate genetic;
D). apar atunci cdnd, in functie de bolnav sau de medicament, dozele obisnuite
1
8. *Reaciile adverse de tip alergic:
A). sunt reacii adverse dependente de doz, existdnd o relaie gradat doz-efect;
B). sunt reacii neobisnuite, care apar frecvent datorit administrrii in doze mari a
unor medicamente, mai ales pe cale parenteral (i.v.);
C). sunt efecte secundare datorate aciunilor farmacodinamice care pot aprea la unii
indivizi, in urma supradozrii;
D). sunt efecte nocive datorate interveniei unor mecanisme
imune; E). sunt innscute, condiionate genetic.
9. *Sunt reacii alergice de tip II (citotoxic-citolitic) care pot fi
produse de medicamente:
A). trombocitopenia, leucopenia;
B). socul anafilactic;
C). dermatita atopic;
D). glomerulonefrita;
E). boala serului.
10. *Medicamentele analgezice - antipiretice - antiinflamatoare produc:
A). efect analgezic moderat;
B). euforie;
C). toleran;
D). deprimare respiratorie;
E). farmacodependen.
11. *Antiinflamatoarele nesteroidiene acioneaz prin:
A). inhibarea fosfodiesterazei;
B). stimularea adenilat-ciclazei;
C). inhibarea lipooxigenazei;
D). inhibarea ciclooxigenazei;
E). stimularea fosfolipazei A2.
12. *Procesul inflamator se caracterizeaz prin :
A). diminuarea fluxului sanguin local, datorit vasoconstriciei
B). scderea temperaturii locale, datorit diminurii proceselor metabolice
C). diminuarea permeabilitii capilare
D). activarea terminaiilor nervoase libere pentru durere
E). diminuarea eliberrii de prostaglandine
13. *Corticosteroizii acioneaz la nivelul SNC putand produce:
A). euforie, tulburri nevrotice sau psihotice
B). sedare
C). aciune deprimant central moderat
D). cresterea concentraiei GABA cerebral
E). cresterea activitii cognitive aciune nootrop)
14. *Secreia de hidrocortizon(a) la nivelul corticosuprarenalei este
stimulat de ctre hormonul secretat de hipofiz:
A). LH (hormon luteinizant)
B). TRH
C). ACTH
D). Oxitocin
E). FSH
15. *Glucocorticoizii sunt indicai in:
A). insuficiena suprarenal acut, cronic si cea secundar insuficienei hipofizare
anterioare;
B). osteoporoz;
2
C). ulcer gastric;
D). bolnavi cu tulburri psihice;
E). ca tratament adjuvant in diabetul zaharat.
16. *Sunt considerate substane dopante:
A). stimulantele centrale (efedrin, amfetamin)
B). antiinflamatoarele nesteroidiene
C). antihistaminicele Hl-blocante
D). antidiabeticele orale
E). antidepresivele
17. *Acioneaz ca substane mascante diminuand concentraia agenilor
de dopaj la
nivel urinar:
A). testosteron(a)
B). steroizii anabolizani
C). eritropoetina
D). morfinomimeticele
E). diureticele
18. *Care substane sunt considerate ageni de dopaj numai la brbai?
A). testosteron(a)
B). steroizii anabolizani
C). eritropoetina
D). antiestrogenii de tip clomifen
E). stimulantele centrale (efedrin, amfetamin)
19. *Sub aciunea 5-a reductazei, testosteron(a) se transform la nivelul
esuturilor int
in:
A). Estradiol
B). Androsteron()
C). (tiocolanolon()
D). 'ihidrotestosteron()
E). Pregnenolon
20. *Au aciune anabolizant, fiind analogi ai androgenilor:
A). Metandienon(a)
B). Ciproteron(a)
C). Flutamida
D). Hidrocortizon(a)
E). Finasterid(a)
21. *Abuzul indelungat de steroizi anabolizani poate produce:
A). Cresterea secreiei de FSH
B). Stimularea eliminrii renale a calciului si litiaz calcic
C). Poliglobulie
D). Cresterea numrului de spermatozoizi in ejaculat
E). Scderea albuminelor plasmatice si a mioglobinei musculare
22. Calea oral nu este utilizabil pentru:
A). substanele inactivate de enzimele proteolitice;
B). substanele inactivate in mediu acid;
C). medicamentele cu coeficient de extracie hepatic ridicat (peste
80%); D). antibiotice cu spectru larg, datorit fenomenelor de
dismicrobism;
E). substane cu indice terapeutic mic.
3
C). ionizat;
D). legat de proteinele plasmatice;
E). nelegat de proteinele plasmatice.
24. Sunt medicamente cu capacitate inductoare enzimatic:
A). Cimetidina;
B). Fenobarbitalul;
C). Griseofilvina;
D). Carbamazepina;
E). Rifampicina.
25. Dintre parametrii farmacocinetici, nu este parametru primar (fiind
dependent de ali
parametri):
A). Biodisponibilitatea
B). Clearance-ul
C). Volumul de distribuie
D). Timpul de in}umire
E). Concentraia plasmatic
26. Administrarea medicamentelor sublingual are urmtoarele avantaje:
A). Absorbia rapid a substanelor liposolubile;
B). Evitarea primului pasaj hepatic;
C). Efect prompt;
D). Lipsa reaciilor adverse
E). Posibilitatea folosirii unor forme farmaceutice cu absorbie intdrziat
27. Inducia enzimatic se caracterizeaz prin:
A). (xistena unui medicament care creste rata sintezei enzimelor microzemiale
hepatice;
B). Diminuarea efectului unui medicament administrat concomitent cu inductorul;
C). Toleran
D). Risc sporit de reacii adverse de tip toxic prin supradozare relativ
E). Cresterea efectelor medicamentelor administrate concomitent (sinergism
medicamentos);
28. Inhibiia enzimatic se caracterizeaz prin:
A). (xistena unui medicament care creste rata sintezei enzimelor microzemiale
hepatice;
B). Diminuarea efectului unui medicament administrat concomitent cu inductorul;
C). Risc sporit de reacii adverse de tip toxic prin supradozare relativ
D). jmpiedicarea metabolizrii medicamentelor administrate concomitent
E). Cresterea efectelor medicamentelor administrate concomitent
29. Interaciunile de deplasare a medicamentelor de pe proteinele
plasmatice apar in condiiile:
A). medicamente administrate concomitent care se leag in procent inalt de proteine
de acelasi situs de legare;
B). medicamente administrate concomitent care se leag in procent inalt de proteine
de situsuri diferite
C). medicamente administrate concomitent care se leag in procent redus de proteine
D). medicamente care nu se distribuie decdt strict intravascular
E). existenei unei eventuale hipoalbuminemii
30. Traverseaz bariera hemato-encefalic medicamentele care sunt:
A). liposolubile;
B). neionizate;
C). ionizate;
4
D). legate de proteinele plasmatice;
E). nelegate de proteinele plasmatice.
31. Alcalinizarea urinii favorizeaz reabsorbia tubular a substanelor:
A). liposolubile, neionizate cu caracter bazic;
B). ionizate, cu caracter acid;
C). solubile, cu caracter acid;
D). slab bazice, stabile la nivel urinar;
E). acide, care formeaz sruri solubile in mediu bazic.
32. Eliminarea renal a urmtoarelor substane este favorizat de
alcalinizarea urinii:
A). amfetamina;
B). derivai de acid barbituric;
C). efedrina;
D). morfina
E). AINS.
33. Un agonist complet se caracterizeaz prin:
A). Afinitate fa de receptori
B). Efect farmacologic submaximal
C). Efect farmacologic maxim
D). Activitate intrinsec
E). Lipsa activitii intrinseci
34. Antagonistul competitiv se caracterizeaz prin:
A). Competiie cu mediatorul fiziologic pentru acelasi situs de legare la nivel
receptorial;
B). Activitate intrinsec maxim;
C). Lipsa afinitii fa de receptor;
D). Lipsa activitii intrinseci;
E). Lmpidicarea legrii mediatorului, antagonistul legdndu-se de acelasi receptor, dar
pe un alt situs.
35. Medicamentele agoniste (totale):
A). prezint afinitate pentru receptori specifici si nu au activitate intrinsec;
B). au afinitate pentru receptori si activitate intrinsec avdnd efect propriu asupra
receptorilor;
C). prezint doar afinitate pentru receptori;
D). nu prezint afinitate pentru receptori, dar prezint activitate intrinsec;
E). stimuleaz receptorii, avdnd afinitate mare pentru acestia.
36. Interaciunea medicament-receptor se caracterizeaz prin:
A). reversibilitate;
B). stereospecificitate;
C). ireversibilitate;
D). saturabilitate;
E). concuren pentru situsul de legare cu substane cu structuri similare
37. Fenomenul de reglare descendent ("down regulation") a receptorilor:
A). const in scderea numrului de receptori;
B). apare in urma blocrii continue a receptorilor;
C). apare in urma stimulrii continue a receptorilor;
D). reprezint cresterea numrului de receptori;
E). este consecutiv utilizrii indelungate a unui medicament agonist
38. Fenomenul de reglare ascendent ("up regulation") a receptorilor:
A). const in cresterea numrului de receptori;
B). apare in urma blocrii continue a receptorilor;
5
C). apare in urma stimulrii continue a receptorilor;
D). reprezint diminuarea numrului de receptori;
E). este consecutiv utilizrii indelungate a unui medicament agonist
39. Acioneaz pe receptori nucleari, influenand transcrierea unor
secvene din gene:
A). corticosteroizii;
B). AINS;
C). androgenii;
D). amfetamina;
E). morfina
40. Sunt asocieri sinergice utile in practica medical:
A). deprimante centrale + alcool;
B). ibuproJen + pseudoeJedrin ;
C). AINS + miorelaxante centrale;
D). AINS + corticosteroizi;
E). AINS + antisecretorii gastrice
41. Sunt receptori membranari:
A). receptorii opiozi;
B). receptorii adrenergici ;
C). receptorii pentru androgeni;
D). receptori pentru
glucocorticoizi; E). receptorii
colinergici
42. Sunt exemple de antagonism funcional:
A). caJein + deprimante centrale;
B). caJein + alcool;
C). alcool+ deprimante centrale;
D). AINS + glucocorticoizi;
E). alcool + opioide
Rspuns corect: A, B, E
43. Un antagonist competitiv se caracterizeaz prin:
A). Afinitate Ja de receptori cu legare pe acelasi situs ca al mediatorului
B). Efect farmacologic similar cu al mediatorului
C). Efect farmacologic opus celui al mediatorului
D). Activitate intrinsec
E). Lipsa activitii intrinseci
44. Un antagonist necompetitiv se caracterizeaz prin:
A). AJinitate Ja de receptori cu legare pe acelasi situs ca al mediatorului
B). Efect farmacologic similar cu al mediatorului
C). Efect farmacologic opus celui al mediatorului
D). Activitate intrinsec
E). Lipsa activitii intrinseci
45. Reaciile adverse de tip alergic:
A). sunt reacii adverse dependente de doz, existdnd o relaie gradata dozi-efect;
B). sunt reacii neobisnuite, care apar frecvent datorit administrrii in doze mari a
unor medicamente, mai ales pe cale parenteral (i.v.);
C). sunt efecte secundare datorate aciunilor farmacodinamice care pot aprea la unii
indivizi, in urma supradozrii;
D). sunt efecte nocive datorate interveniei unor mecanisme imune;
E). sunt independente de doz, doze extrem de mici putdnd produce reacii alergice
extrem de grave.
6
A). Trombocitopenie, leucopenie;
B). soc anafilactic;
C). anemie hemolitic;
D). glomerulonefrit;
E). boala serului.
47. Care dintre urmtoarele medieamente produe reaeii de tip idiosinerazie?
A). Sulfametoxazol;
B). Suxametoniu;
C). Izoniazida;
D). Diclofenac
sodic; E). Penicilina
G.
48. 5eaciile adverse de tip idiosincrazic:
A). Sunt doz-dependente;
B). Sunt reacii neobisnuite, diferite calitativ de efectele produse de medicamente la
populaia ma}oritar, determinate de doze de obicei lipsite de nocivitate;
C). Sunt dobdndite si cauzate de expunerea anterioar la medicament (intoleran
dobdndit);
D). Constau in iniierea si dezvoltarea celulelor canceroase (carcinogenez);
E). Sunt innscute si cauzate de defecte enzimatice (intoleran innscut).
49. 5eaciile alergice de tip IV, mediate celular sunt datorate:
A). Reaciei antigen-IgE la nivelul mastocitelor sau bazofilelor cu eliberare de
substane tisular active;
B). Reaciei dintre IgG si celulele purttoare de antigen, cu efect citotoxic;
C). Limfocitelor T sensibilizate care elibereaz limfokine;
D). Inflamaiei cauzate de depunerea complexelor circulante antigen-
IgG E). Toleranei imune fa de antigenele strine de origine iatrogen.
50. Tolerana se caracterizeaz prin:
A). diminuarea treptat a rspunsului la medicament, prin administrarea unor doze
repetate;
B). cresterea treptat a rspunsului la medicament, prin administrarea unor doze
repetate;
C). necesitatea cresterii dozei pentru a obine acelasi efect;
D). scderea efectului unui medicament administrat concomitent;
E). cresterea efectului unui medicament administrat concomitent;
51. Produe dependen psihic i/sau dup administrare repetat, pe
termen lung:
A). opioidele
B). amfetamina
C). cocaina
D). antiinflamatoarele nesteroidiene
E). androgenii
52. Pot fi considerate ca subtipuri ale reaciilor adverse de tip toxic:
A). Reaciile de tip mutagen;
B). Socul anafilactic;
C). Reaciile de tip carcinogen;
D). Reaciile de tip teratogen;
E). Acatalazia
53. Sunt reacii adverse doz-dependente:
A). Urticaria prin mecanism alergic;
B). Reaciile de tip toxic;
7
D). Socul ana!ilactic;
E). Reaciile de tip carcinogen;
54. Sunt reacii adverse independente de doz:
A). Socul ana!ilactic;
B). Intolerana la alcool prin de!icit de alcool-
dehidrogenaz; C). Agranulocitoza prin mecanism imun;
D). Reaciile de tip mutagen;
E). Reaciile de tip teratogen;
55. Sindromul de abstinen:
A). apare la intreruperea administrrii unor medicamente care produc exclusiv
dependen psihic;
B). apare la intreruperea administrrii unor medicamente care produc dependen
!izic;
C). caracterizeaz numai medicamentele care produc tahi!ilaxie;
D). este consecina induciei enzimatice;
E). se mani!est prin aciuni de tip opus celor produse de medicamentul incriminat.
56. Pot produce sindrom de abstinen la intreruperea administrrii
dup consum
indelungat:
A). Opioidele;
B). Alcoolul etilic;
C). Cannabis sativa var. indica;
D). AINS;
E). Antiasmaticele de tip clenbuterol;
57. Aspirina are urmatoarele efeete seeundare/reacii adverse:
A). efect ulcerigen;
B). hipocoagulare cu favorizarea hemoragiilor (actiune antiagreganta plachetara si
actiune hipoprotrombinizanta la doze mari);
C). bronhoconstrictie, cu agravarea astmului bronsic;
D). nefrotoxicitate, hemoliz la cei cu deficit de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza;
E). hipercolesterolemie, mai ales la doze mari;
58. Au durat lung de aeiune (t1l2 lung):
A). Acidul acetilsalicilic;
B). Fenilbutazona;
C). Ibuprofenul;
D). Diclofenacul;
E). Piroxicamul.
59. Medieamentele AINS sunt eontraindieate sau se utilizeaz eu preeauie:
A). in gut, deoarece cresc uricemia:
B). in ulcer gastro-duodenal, datorita inhibarii formarii de mucus;
C). la sfdrsitul sarcinii;
D). in astm bronsic;
E). in dismenoree.
60. Derivatii de tip oxieam se earaeterizeaz prin:
A). aciune de durata (se administreaza o singura doza/zi);
B). efecte intense, poten ridicat;
C). toleran mai buna decat !enilbutazona;
D). aciune de scurta durat, administrare de 3-4 ori pe
zi; E). potena mai redus decit ibupro!enul.
61. Antiinflamatoarele nesteroidiene se earaeterizeaz prin:
8
B). aciune inhibitorie asupra contraciilor uterine;
C). efect iritant asupra mucoasei gastrice, prin diminuarea formarii mucusului
protector;
D). cresterea sintezei de prostaglandine;
E). favorizarea inchiderii canalului arterial la nou nascut.
62. Aeidul aeetilsalieilie are urmatoarele efeete in funcie de dozele utilizate:
A). antiagregant plachetar la doze mici (0,1-0,2 g/zi);
B). analgezic-antipiretic la doze de 0,5 g de 4 ori/zi;
C). analgezic-antipiretic in doze foarte mici 0,1 g/zi;
D). antiinflamator in doze mai mari de 3 g/zi;
E). uricozuric la doze de 0,5 g/zi.
63. Procesul inflamator se caracterizeaz prin:
A). diminuarea fluxului sanguin local, datorit vasoconstriciei;
B). scderea temperaturii locale, datorit diminurii proceselor metabolice
C). extravazarea plasmei
D). activarea terminaiilor nervoase libere pentru durere
E). diminuarea eliberrii de prostaglandine
64. Care dintre urmtoarele afirmaii este corect?
A). AINS pot creste efectul antidiabeticelor orale sau al anticoagulantelor orale pe
baza unor interaciuni de deplasare de pe proteinele plasmatice;
B). AINS au efect ulcerigen;
C). AINS sunt contraindicate la femeia gravid, mai ales in trimestrul al II-lea;
D). AINS se utilizeaz in tratamentul ulcerului gastric, datorit efectului
antiinflamator;
E). AINS sunt active doar dup administrare oral
65. AINS produc urmtoarele efecte adverse:
A). epigastralgii, gastrit hemoragic, ulcer gastroduodenal
B). insuficien renal acut
C). hiperpirexie, febr medicamentoas
D). interfer cu funciile plachetare sczdnd timpul de sdngerare
E). tulburri sanguine si erupii cutanate
66. Antiinflamatoarele nesteroidiene eu TIl2 foarte lung (42-72 ore) sunt:
A). Fenilbutazona
B). Indometacina
C). Diclofenac
D). Ibuprofen
E). Piroxicam
67. Aeidul aeetilsalieilie:
A). este antiinflamator, antireumatic prin blocarea ireversibil a ciclooxigenazei
B). este antiagregant plachetar in doze mici (0,3-0,5 g)
C). diminu edemul mucoasei la bolnavii cu astm bronsic, datorit aciunii
antiinflamatoare
D). in doze mari are efect uricozuric
E). la doze toxice poate produce tulburri de echilibru, tinitus
68. Avand TIl2 mediu (5-I5 ore) se administreaz de obicei in dou prize
zilnice:
A). Ibuprofen
B). Diclofenac
C). Naproxen
D). Fenilbutazona
9
69. Corticosteroizii influeneaz:
A). metabolismul glucidic
B). metabolismul lipidic
C). metabolismul protidic
D). metabolismul hidro-electrolitic
E). SNC prin deprimare
70. Glueoeorticoizii sunt indicai in:
A). insuficiena suprarenal acut, cronic
B). boli in!
lamatorii
C). manifestri alergice
D). osteoporoz, tromboflebit
E). infecii grave fr medicaie etiotrop
71. Glucocorticoizii sunt contraindicai in:
A). diabet zaharat
B). boala serului, edem angioneurotic, astm bronsic
C). boli de autoagresiune
D). tulburri
psihotice
E). infecii fr medicaie etiotrop
72. Corticosteroizii acioneaz la nivelul SNC putand produce:
A). euforie, tulburri nevrotice sau psihotice
B). activitate motorie mult diminuat
C). scderea concentraiei GABA cerebral cu cresterea excitabilitii
creierului
D). cresterea concentraiei GABA
cerebral
E). ameliorarea strii de apatie
73. Cortieosteroizii:
A). pot evidenia un diabet latent sau pot agrava un diabet evident
B). influeneaz metabolismul proteic
C). produc retenie hidrosalin, edeme, hipertensiune arterial, crestere ponderal
D). diminu valorile presiunii arteriale, impiedicdnd aciunea
adrenalinei
E). produc tulburri SNC care nu dispar la intreruperea tratamentului
74. Care dintre glucocorticoizi are aciune de durat scurt (8-12 ore) ?
A). Cortizon
B). Hidrocortizon
C). Metilprednisolon
D). Triamcinolon
E). Dexametazona
75. Au durat de aciune intermediar (12-36 ore) urmtorii
glucocorticoizi :
A). Prednisolon
B). Metilprednisolon
C). Triamcinolon
D). Hidrocortizon
E). Betametazona
76. Se caracterizeaz prin durat lung de aciune (36-54 ore) urmtorii
glucocorticoizi:
1
0
A). Prednisolonul
B). Metilprednisolonul
C). Triamcinolonul
D).
Cortizonul
E). Hidrocortizonul
78. Care dintre glucocorticoizii enumerai sunt 11-hidroxi-derivai, fiind
activi ca atare:
A). Hidrocortizon
B). Prednisolon
C). Triamcinolon
D). Cortizon
E). Prednison
79. Sunt practic lipsii de efect de tip mineralcorticoid urmtorii
glucoeortieoizi:
A). Metilprednisolon
B). Betametazona
C). Dexametazona
D). Cortizon
E). Hidrocortizon
80. Sunt eonsiderate substane dopante:
A). Stimulantele centrale
B). AINS
C). Steroizii anabolizani
D). Antiestrogenii
E). Antidepresivele triciclice
81. Care dintre substanele urmtoare sunt considerate dopante numai
dup ce ating o valoare prag in urin care s ateste consumul
deliberat in scop dopant
A). Stimulantele centrale
B). Cafeina
C). Steroizii anabolizani
D). Antiestrogenii
E). Testosteron(a)
82. Sunt considerate substane mascante, folosite in scopul de a falsifica
proba de urin
la eontrolul antidoping:
A). Efedrina
B). Amfetamina
C). Steroizii anabolizani
D). Epitestosteron(a)
E). Diureticele)
83. Sunt substane supuse unor restricii, care pot fi folosite de sportivii
de performan numai cu aviz medical prealabil competiiei sportive:
A). Efedrina
B). Amfetamina
C). Steroizii anabolizani
D). Glucocorticoizii utilizai
topic
E). p-stimulatoarele utilizate pe cale inhalatorie
1
1
85. Sunt clase de substane supuse anumitor restricii la sportivii de
performan:
A). Anestezicele locale
B). Corticosteroizii
C). Antihistaminicele
D). Antiinflamatoarele nesteroidiene
E). Antipsihoticele
86. p-bloeantele sunt interzise fiind considerate dopante in
urmtoarele sporturi:
A). Atletism
B). Nataie
C). Haltere
D). Tir
E). Tragere cu arcul
87. Sunt considerate substane dopante numai la brbai:
A). Testosteron(a)
B). Steroizii anabolizani
C). Clomifenul
D).
Tamoxifenul E).
Amfetamina
88. Sunt hormoni peptidiei i analogi, clasificai drept clas de ageni de
dopaj:
A). ACTH
B). HCG
C). STH
D). Hormonii tiroidieni
E). Estrogenii
89. Diureticele sunt interzise in spotul de performan datorit:
A). dilurii probelor urinare prin cresterea diurezei
B). tulburrilor hidro-electrolitice
C). aciunii antihipertensive
D). deshidratrii, cu scderea greutii corporale
E). aciunii antiedematoase
90. Dintre stimulantele eentralelanorexigene sunt eonsiderate dopante:
A). Amfetamina
B). Efedrina
C). Cafeina (la orice nivel de concentraie urinar)
D). Sibutramina
E). Cocaina
91. Sunt supuse restriciilor pe lista CIO:
A). Alcoolul etilic
B). Marijuana
C). Corticosteroizii
D). Anestezicele generale
E). Anestezicele locale
92. Abuzul indelungat de steroizi anabolizani poate produce:
A). Cresterea secreiei de FSH
B). Stimularea eliminrii renale a calciului si litiaz calcic
C). Poliglobulie
1
2
A). Cresterea secreiei de FSH si hiperstimulare ovarian
B). Hipertrofia glandei mamare
C). Hirsutism
D). Hipertrofia clitorisului
E). Acnee
94. Dintre efectele urmtoare sunt produse de androgeni:
A). Cresterea masei proteice osoase
B). Stimularea eritropoezei
C). Cresterea activitii glandelor sebacee
D). Retenia de sodiu si ap
E). Hipotensiune ortostatic
95. Testosteron(a) produee:
A). Scderea masei proteice osoase
B). Cresterea masei musculare
C). Scderea activitii glandelor sebacee
D). Cresterea pilozitii corporale
E). Diminuarea pilozitii de pe scalp
96. Testosteron(a) poate produee:
A). Agravarea adenomului de prostat
B). Proliferarea si metastazarea cancerului de prostat
C). Ginecomastie (la doze mari)
D). Atrofie clitoridian (la femei)
E). Diminuarea pilozitii (la femei)
97. Sunt substane care reduc efectele adverse ale steroizilor
anabolizani, fiind considerate substane dopante.
A). Antiestrogenii cu efect la nivelul glandei mamare (tamoxifenul)
B). Antiestrogenii cu efect la nivelul glandei hipozize (clomifenul)
C). Estradiolul administrat la brbai
D). Corticosteroizii (datorit efectelor asupra metabolismului proteic)
E). AINS
98. Au aciune anabolizant, fiind analogi ai androgenilor:
A). Metandienon(a)
B). Ciproteron(a)
C). Flutamida
D). Nandrolon(a)
E). Finasterid(a)
99. Efeetele adverse ale androgenilor euprind:
A). Virilizare la femei
B). Anemie
C). Ginecomastie la brbat
D). Osteoporoz
E). Stimularea spermatogenezei
100. Nu sunt reacii adverse specifiee
androgenilor:
A). Virilizare la femei
B). Osteoporoz
C). Miopatie
D).
101. Acnee
E). Hipertrofie muscular
Sunt androgeni naturali:
1
3
B). Testosteron(a)
C). Dihidrotestosterona
D). DHEA (dihidroepiandrosterona)
E). Estrona
102. Testosteron(a) se poate administra:
A). i.m. (sub form de esteri)
B). oral (ca atare)
C). oral (ca undecanoat)
D). intrarectal
E). transcutanat
103. Dihidrotestostern(a) este forma activ exclusiv a testosteronei la
nivelul:
A). musculaturii striate
B). osului
C). foliculului pilo-sebaceu
D). prostatei
E). glandei mamare
1
4
INTREBARI LICENTA TERAPIA
OCUPATIONALA
lEMA UNU
TEMA TREI
30. Spasticitatea netratat poate conduce la:
A. Hipertrofie muscular
B. Retracii tendinoase
C.Posturi patologice care impiedic alimentaia, comunicarea, etc
D.Afectarea unor activiti zilnice
E. Vertij
A. Musculatura toracelui
B. Musculatura antigrafic
C. Musculatura oculat
D. Muculatura neted
E. Musculatura miocordic
A. inclzeste corpul
B. Elimin gravitaia
C. Rceste corpul
D. Creste rezistena la efort
E. Contribuie la accelerarea ratei cardiace
A. Administrarea de energizante
B. Trasarea unui ghidaj vizual
C. Exerciii peste obstacole
D. Exerciii dup un ritm acustic
E. Prin memorarea secvenelor unei aciuni (sezi-stai in picioare-mergi)
lEMA CINCI
A. Varsta pacientului
B. Boli asociate (cardiovasculare)
C. Lipsa de exerciiu inaintea imbolnvirii
D. Status mental i cognitiv alterat
E. Form fizic din copilrie
A. Evitarea escarelor
B. Ameliorarea durerilor articulare
C. Meninerea cilor aeriene la parametrii maximi
D. Stimularea tusei
E. incurajarea normalizrii respiraiei
7O. Care muschi este implicat cel mai mult pentru recuperarea ortostatismului:
A. Cvadriceps
B. Triceps
C. Deltoid
D. Sartorius
E. Pronator teres
TEMA $ASE
1
E). Hipertensiunea pulmonara (HTP) (20 mmHg in repaus si 30mmHg la efort)
8. Contraindicaiile ventilaiei nonivazive in managementul aIeciunilor
respiratorii
cronice sunt:
A). Statusul epileptic
B). Coma
C). Oprirea inimii
D). jn timpul exerciiilor fizice
E). VEMS sub 40%
9. Cordul pulmonar cronic din aIeciunile respiratorii cronice avansate
prezint
simptomele:
A). Turgescena jugularelor
B). Edem in pelerin
C). Cefalee bifazic
D). Sindrom de apnee in somn si asterixis
E). Bradipnee expiratorie
10. Criteriile de includere pentru ventilaia mecanic nonivaziv sunt:
A). Lipsa de cooperare a pacienilor
B). Polipnee peste 20 respiraii1min
C). Acidoza respiratorie (pH sub 7.45)
D). Hipoxemia cu Pa021Fi02 sub 200 mmHg si de cauze rapid reversibile
E). Scderea travaliului muscular al muschilor respirator
11. Factorii de risc ai sindromului de apnee obstructiv in somn:
A). Indicele de mas corporal mic si masa muscular redus
B). BPOC
C). 0andibula mic
D). Lipsurile dentare
E). Hipertiroidismul
12. Pahipleuritele post tuberculoase:
A). Sunt rare
B). Sunt frecvente dup pleureziile serofibrinoase
C). Kinetoterapia este contraindicat pe perioada tuberculozei pleurale active (6 luni)
D). Necesit pleurotomie minim cu drenaj
E). Necesit toracoplastie
13. Astmul bronsic:
A). Indicele de mas corporeal crescut se coreleaz cu un risc crescut la astm
B). Exerciiile fizice sunt contraindicate in astmul bronsic
C). Hipoventilaia poate induce simptome in astmul atopic
D). Expunerea la aer uscat poate fi un trigger astmatic
E). La pacienii cu istoric astmatic dar cu probe normale nu sunt necesare testele
bronhomotorii
14. Sputa bogat, galben verzuie asezat in 3 straturi (seros, mucos,
purulent):
A). Este caracteristic in mucoviscidoz
B). Este caracteristic pacienilor cu BP0C exacerbat
C). Apare in bronsiectazii
D). Poate fi ameliorat reologia mucusului cu inhalaii de sol. saline 7%
2
B). Cu testul la efort pozitiv
C). Cu rinita sau dermatita alergic
D). Cu test bronhomotor normal
E). Exerciiul fizic in aceast perioad este contraindicat inafara tratamentului deoarece
poate declansa criza de astm
16. Complieaiile sindromului de apnee obstruetiv in somn
A). Frecvena crescut a accidentelor de circulaie fa de populaia general
B). Disfuncie sexual
C). Asocierea cu 3 din 5 anormaliti ale sindromului metabolic: hipertensiunea
arterial, cresterea rezistenei la insulin, cresterea stresului oxidativ
D). Hipotiroidism
E). Cresterea riscului la deces prin infarct miocardic si accidente cerebrale
17. Variabilele ee trebuiese msurate in timpul exereiiilor fiziee sunt:
A). Examenul clinic
B). Consumul maxim de oxigen
C). Factorul de tranfer prin membrana alveolo - capilar (CO)
TLCO
D). Chestionarul Saint George al calitii
vieii
E). Capacitatea rezidual funcional
18. Indieaiile examenului bacteriologic din produse prelevate prin bronhoscopie
(aspirat
traheobronsie si lavaj bronsiolo - alveolar) sunt:
A). Infeciile la imunodeprimai
B). BPOC exacerbat
C). Pneumonia de ventilator
D). Pneumonia comunitar gripal
E). Vdrstnici
19. Indieele BODE (utilizat in evaluarea rezultatelor reeuperrii
respiratorii) cuprinde:
A). Evaluarea capacitii pulmonare totale
B). EKG
C). 0surarea tensiunii arteriale
D).
Pulsoximetria
E). Indicele de mas corporal
20. Indicele compozit BODE, de evaluare a severitii BPOC, se amelioreaz
de regul dup reabilitarea respiratorie eu:
A). 75%
B). 19%
C). 50%
D). 66%
E). 5%
21. Testul de mers de 6 minute, util in evaluarea rezultatelor reabilitrii respiratorii in
BPOC:
A). Se amelioreaz in medie cu 100m dup un program de reabilitare respiratorie de 12
sptmdni
B). Se menine ameliorat la 1 an dup programele de reabilitare
3
22. Testele utilizate pentru evaluarea rezultatelor reabilitrii respiratorii la
paeienii eu
BPOC sunt:
A). Cresterea calitii vieii
B). Scderea indicelui de mas corporal sub 21
C). Reducerea zilelor de spitalizare/an si a costurilor spitalizrilor
D). Scderea V02 max
E). Cresterea aderenei la tratamentul medical
23. Programele de exereiii fiziee pentru eombaterea obezitii:
A). Sunt recomandate in sindromul de apnee obstructiv in somn
B). Nu sunt recomandate in sindromul de apnee in somn deoarece travaliul muscular
creste desaturarea oxihemoglobinei
C). Sunt recomandate numai la persoanele sntoase
D). Sunt contraindicate la obezitatea asociat cu BP0C stabil, avansat stadiul IV
E). Vizeaz corectarea tulburrilor de mixic intrapulmonar determinat de astenia
centrilor respiratori
24. Indieaii i dezavantaje ale testului de mers de 6 minute:
A). Evaluare funcional pre / post transplant pulmonar
B). Este contraindicat in insuficiena cardiac
C). Evaluarea rspunsului medical la tratament sau la exerciiile fizice din cadrul
recuperrii la pacientul cu afeciuni respiratorii cronice
D). Comparaii pre / post chirurgia de reducere a volumului pulmonar in emfizemul
avansat
E). Are dezavantajul c necesit prezena medicului pe intreaga perioad
25. Testul de mers de 6 minute:
A). Necesit acces de urgen la: defibrilator, surs de oxigen
B). Pacientul poate incetini ritmul sau s se opreasc, s se aseze
C). Practic nu are contraindicaii
D). Pacientul primeste instruciuni s mearg pe teren plat cat de repede poate dar
fr s fug sau s mrsluiasc
E). Se va intrerupe temporar medicaia utilizat (bronhodilatatoare, corticoizi pentru a
nu se vicia rezultatele)
26. Indicele Tiffeneau sezut sub 70% este un test ce eonfirm funeional
(spirometrie) in
context clinic:
A). Lipsa reversibilitii bronsice la bolnavii obstructivi
B). Prezena reversibilitii bronhospasmului la testul cu bronhodilatatoare
C). 0bstrucia important din BPOC exacerbat
D). BPOC
E). Astmul bronsic neatopic
27. La paeienii eu astm bronie sever:
A). Reversibilitatea obstruciei bronsice dup 20-30 minute de la primul test spirometric
(+ 4 pufuri de Salbutamol inhalator) nu este complet
B). Se vor cuta factori de intreinere si agravare cum este boala de reflux
gastroesofagian
C). Este necesar determinarea volumului rezidual si a capacitii pulmonare totale prin
pletismografie
D). Spirometria este obligatorie inainte de inceperea unui program de recuperare
4
E). Se vor administra in acelasi dispozitiv inhalator, intotdeauna, regulat, corticoizi
inhalatori cu betaagonisti cu durat lung de aciune
28. Bronhoscopia este o metod morfologic de investigare a cilor respiratorii
i a
plmnului care:
A). Nu este necesar la pacienii cu BPOC cu modificri in simptomatologia curent sau
la imagistica toracic dac au fost nefumtori
B). Va fi precedat totdeauna de spirometrie, pulsoximetrie si EK(
C). Nu este necesar la subiecii ce au o capacitate bun de efort si spirometrie normal
D). Permite prelevarea de biopsii, brosa}, lichid de lava} bronhoalveolar din care se pot
efectua examinri citolhistologice, bacteriologice sau biochimice
E). Permite manopere de tratament local endoscopic la pacienii cu obstrucii de
ci respiratorii: extragere corpi strini, dilatarea stenozelor, montare de
stenturi, fotocoagularea sau laserrezecie unor tumori
29. Disfuncia ventilatorie restrictiv cuprinde:
A). Reducerea CPT peste 15% din valoarea prezis
B). Scderea VEMS si capacitii vitale
C). Numai scderea capacitii vitale
D). Indice Tiffeneau sczut sub 80%
E). Cresterea Debitului expirator maxim instantaneu de vdrf
30. in BPOC pot surveni urmtoarele modificri ale testelor funcionale
respiratorii: A). 'isfuncia ventilatorie obstructiv discret de tip distal cu
MEF 50 sczut B). Hipocomplian pulmonar - Scderea complianei statice
C). Cresterea difuziunii oxidului de carbon prin membrana alveolocapilar in emfizem
TLCO
D). Existena hiperreactivitii bronsice
E). Scderea presiunilor pulmonare elastice
31. Polisomnografia
A). Este obligatorie la pacienii cu tulburri de constien, meningit sau epilepsie
B). Este obligatorie la pacienii ce prezint sforit, somnolen diurn si comorbiditi
de tipul obezitate, hipertensiune arterial, diabet
C). Este obligatorie la pacienii cu BPOC sever
D). Este obligatorie pentru titrarea CPAP la pacienii cu apnee in somn de tip obstructiv
E). Este obligatorie la toi marii sforitori
32. Reabilitarea respiratorie se adreseaz urmtoarelor afeciuni respiratorii:
A). Bronsiectaziilor uscate
B). Chistul hidatic pulmonar
C). Bronhopneumopatia cronic obstructiv
D). Fibroze interstiiale difuze
E). Mucoviscidoza
33. Reabilitarea respiratorie in BPOC implic o echip format din
specialiti din urmtoarele domenii:
A). Boli de nutriie
B). Psihologie
C). Pneumologie
D). Recuperare
E). Psihiatrie
34. Reabilitarea respiratorie in BPOC cuprinde mai multe segmente:
5
B). b) Educaia medical
C). c) Tratament cortizonic inhalator permanent
D). d) Antrenamentul fizic pentru muschii scheletici
E). e) Consiliere nutriional
35. Reabilitarea respiratorie dup o exacerbare a BPOC:
A). Se justific deoarece creste calitatea vieii
B). Nu se efectueaz la pacienii ce au avut o exacerbare sever BPOC
C). Nu se efectueaz la pacienii cu scdere ponderal
D). Nu se efectueaz la pacienii obezi
E). Nu se efectueaz la pacienii care necesit oxigenoterapie
36. Reabilitarea respiratorie in sindromul de apnee obstructiv in somn cuprinde:
A). Efectuarea polisomnografiei
B). Consiliere nutriional
C). Administrarea analepticelor respiratorii
D). Administrarea cortizonicelor inhalatorii pentru combaterea insuficienei respiratorii
E). Administrarea inductoarelor somnului pentru combaterea trezirilor nocturne
37. Tratamentul de elecie in sindromul de apnee obstructiv in somn
const in:
A). Bronhodilatatoare inhalatorii
B). Preparate combinate bronhodilatatoare si cortizonice inhalatorii
C). CPAP
D). Cresterea ponderal la pacienii casectici si exerciiu fizic pentru
cresterea/tonifierea
masei musculare si CPAP
E). Oxigenoterapia de lung durat la domiciliu, 15-18 h Izi
38. Reabilitarea respiratorie in fibrozele interstiiale difuze cuprinde:
A). Exerciii fizice
B). Gimnastic respiratorie pentru ameliorarea ventilaiei si conservarea energiei
C). CPAP
D). Mijloace de reducere a hiperinflaiei (tiotropium inhalator, valve unidirecionale)
E). Consiliere antifumat
39. Exerciiile fizice aerobice la copiii cu mucoviscidoz:
A). Sunt mai putin eficiente fa de cele de rezisten
B). Cresc durata supravieuirii
C). Nu au legtur cu rata mortalitii
D). Sunt mai puin eficiente fa de manoperele de drenaj postural
E). Sunt contraindicate datorit cresterii consumului de oxigen
40. Reabilitarea respiratorie nu se adreseaz urmtoarelor afeciuni
respiratorii:
A). Astmului bronsic
B). Bronhopneumoniei
C). Transplantului pulmonar
D). Pneumotoracelui
E). Tuberculozei cavitare
41. Exerciiile de antrenament ale musculaturii scheletice in afeciunile
respiratorii cronice
(in spe
BPOC):
6
42. Exerciiile de respiraie pentru ameliorarea performanei muschilor
respiratori sunt:
A). Exerciii cu rezisten la inspir si expir
B). Exerciii de inspir cu buzele pensate pentru cresterea presiunii pozitive in bronsiole
C). Exerciii cu contracii ale musculaturii abdominale in timpul expirului
D). Exerciii de crestere a frecvenei respiratorii
E). Exerciii cu poziia aplecat inainte
43. Exerciii pentru ameliorarea clearance-ului mucociliar:
A). Nu se asociaz cu administrarea de mucolitice pentru a nu duce la
colmatarea cilor aeriene cu mucus in exces
B). Se adreseaz pacienilor hipersecretori
C). Se asociaz cu administrarea
aerosolilor D). Cuprind exerciii de
eficientizare a tusei
E). Cuprind exerciii de respiraie rapid i profund
44. Suportul psihosocial in cadrul activitilor de recuperare va fi asigurat:
A). De intreaga echip de specialisti ce particip la recuperarea respiratorie
B). Numai de ctre psihologii autorizai si bine antrenai in domeniu
C). De ctre familie prin educaie si prin mijloace specifice
D). Pacienii vor fi insoii permanent si ajutai de cei din jur in toate activitile
E). Pentru ameliorarea problemelor sexuale
45. Recuperarea respiratorie:
A). Amelioreaz automanagementul si tolerana la efort
B). Nu afecteaz indicele BODE
C). Nu influeneaz supravieuirea dar creste calitatea vieii
D). Creste aderena la tratament
E). Are efect nedorit pierderea in greutate si scderea consumului de O2
46. Mijloacele de fluidificare a secreiilor bronsice sunt:
A). Administrarea in nebulizare a soluiilor saline hipertone 9%o
B). Alimentaie hiposodat
C). Alimentaie bogat in vitamine si antioxidani
D). Mucolitice
7
Recuperare musculo-
scheletal