Sunteți pe pagina 1din 50

MINISTERUL EDUCAIEI CERCET!

RII $I TINERETULUI
UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANA
B-dul Mamaia nr. 124, Constan'a
FACULTATEA DE FARMACIE
Aleea Universit('ii nr. 1, Campus, Corp B, Constan'a, cod 900487
TEL./ FAX: 0241-605050
E-mail: pharma-ovidius@univ-ovidius.ro ; Web:http://www.pharmaovidius.ro
Departamentul de Stiinte Farmaceutice pentru Evaluarea Actiunii Medicamentelor







TESTE GRIL! PENTRU
EXAMENUL LA DISCIPLINA TOXICOLOGIE
SPECIALIZAREA FARMACIE
Anul IV, semestrul II
SESIUNEA DE VAR!







Director de Departament
$.L. Dr. HORAIU MIRE$AN




$ef Disciplin( TOXICOLOGIE
$.L. Dr. HORAIU MIRE$AN








Anul universitar 2011-2012



PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com
1. NTREB!RI TIP COMPLEMENT SIMPLU

1.1. Care din afirmatiile referitoare la eliminarea pe cale renala sunt adevarate:
A. Filtrarea glomerulara se opune eliminarii
B. Prin filtrare glomerulara se pot elimina substante hidrosolubile
C. Diureza nu influenteaza eliminarea renala
D. In cazul eliminarii renale nu este posibila competitia pentru sisteme de transport activ
E. Secretia tubulara se opune eliminarii

1.2. Care din afirma'iile referitoare la transportul activ sunt adev(rate:
A. Nu depinde de procesele metabolice celulare generatoare de energie
B. Prin transport activ trec substantele lipofile, nedisociate
C. Are o inalta specificitate steric
D. Nu permite competitia intre 2 substante transportate de acelasi carrier
E. Se realizeaz numai n sensul gradientului de concentra#ie

1.3. Inhibitia enzimatica:
A. Poate fi produsa de cimetidina
B. Consta in accelerarea sintezei de enzime
C. Produce scaderea efectului terapeutic si diminuarea incidentei reactiilor adverse
D. Este produsa de fenobarbital
E. Este ireversibil

1.4. Care dintre afirma'iile urm(toare este incorect(?
A. Eliminarea substan#elor prin bil are loc la nivelul hepatocitelor prin mecanisme fiziologice active
B. Exist sisteme specializate de transport activ la nivel biliar pentru acizi, baze, glucuronoconjuga#i
C. Circuitul enterohepatic conduce la prelungirea timpului de njumt#ire a medicamentelor
D. Eliminarea biliar a antibioticelor este util n infec#ii ale colecistului
E. Eliminarea biliar este independent de mecanismele de transport activ

1.5. Consecin'ele inhibi'iei enzimatice sunt:
A. Apari#ia sindromului de abstinen#
B. Apari#ia toleran#ei
C. Cre$terea inciden#ei $i gravit#ii efectelor adverse
D. Cre$terea eliminrii renale a medicamentelor
E. Scderea timpului de njumt#ire a medicamentelor

1.6. Sunt medicamente cu capacitate inhibitoare enzimatic(:
A. Fenobarbitalul
B. Cimetidina
C. Griseofulvina
D. Rifampicina
E. Meprobamatul

1.7. Sunt reac'ii metabolice de oxidare nemicrozomial( (citoplasmatice):
A. Hidroxilarea alifatic $i aromatic
B. Dezaminarea oxidativ
C. S-oxidarea
D. N-oxidarea aminelor secundare
E. Oxidarea alcoolilor $i aldehidelor

1.8. Sistemele oxidazice microzomale hepatice (S.O.M.H.) au urmatoarele caracteristici, cu exceptia:
PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com
A. Metabolizeaza substante lipofile
B. Prezinta specificitate de substrat
C. Utilizeaza oxigen molecular (O
2
)
D. Depind de citocromul P450 redus
E. Necesita prezenta de NAD citoplasmatic

1.9. Care din afirmatiile referitoare la transferul prin membranele biologice sunt adevarate:
A. Trec usor substantele cu greutate moleculara mare
B. Substantele legate in procent mare de proteine traverseaza rapid membranele
C. Trec foarte usor substantele cu coeficient de partitie lipide/apa foarte mare
D. Substantele hidrosolubile si disociate traverseaza usor membranele
E. Masa moleculara nu influenteaza transferul prin membranele biologice.

1.10. Biotransformarea xenobioticelor:
A. Se realizeaza in principal prin reactii neenzimatice
B. In stadiul I al biotransformarii au loc reactii de conjugare
C. In stadiul II al biotransformarii intervin reactii de oxidare, reducere sau hidroliza
D. Metabolitii rezultati in stadiul I al biotransformarii pot fi activi farmacologic
E. Metabolitii rezultati din stadiul II al biotransformarii sunt mai lipofili.

1.11. Viteza de eliminare renala:
A. Nu depinde de pH-ul urinei
B. Nu depinde de varsta
C. Este scazuta in insuficienta cardiaca
D. Creste cu cresterea procentului de legare de proteinele plasmatice
E. Scade cu cresterea diurezei.

1.12. Care din urmatoarele medicamente pot avea efecte toxice la nivelul caii renale de eliminare:
A. Purgativele
B. Diureticele
C. Expectorantele
D. Aminoglicozidele
E. Antiacidele neutralizante.

1.13. Intoleranta dobandita:
A. Are la baza enzimopatii
B. Se poate datora deficitului de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza
C. Se mai numeste hipersensibilizare
D. Nu poate fi produsa de medicamente ci doar de toxine
E. Nu implica un contact prealabil al medicamentului cu organismul

1.14. Pot provoca efecte adverse cancerigene:
A. Colchicina
B. Metil-dopa
C. Fenitoina
D. Srurile de aur
E. Citostaticele alchilante

1.15. La nivel hepatic medicamentele nu pot produce:
A. Citoliza
B. Steatoza
C. Hepatita
PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com
D. Rabdomioliza
E. Ciroza

1.16. Care din substante nu sunt cancerigene:
A. Hidrocarburile policiclice
B. Penicilinele
C. Substantele alchilante
D. Aflatoxinele
E. Azocolorantii

1.17. Urmatoarele efecte sunt toxice, cu exceptia:
A. Aplazia medulara produsa de cloramfenicol
B. Hemoliza produsa de medicamentele oxidante
C. Carcinomul hepatocelular produs de steroizii androgeni
D. Sindromul neurologic extrapiramidal produs de neurolepticele clasice
E. Porfiria cutanata produsa de sulfamide

1.18. Administrate la gravida pot produce malformatii cardiace la fat:
A. Tranchilizantele benzodiazepine
B. Fenitoina
C. Antineoplazice
D. Litiu
E. Anticoagulante cumarinice

1.19. Pot provoca efecte adverse cancerigene.
A. Colchicina
B. Metil-dopa
C. Fenitoina
D. Srurile de aur
E. Citostaticele alchilante

1.20. Absorptia pe cale digestiva are loc la urmatoarele nivele:
A. Stomac, intestin subtire;
B. Gura, intestin subtire, intestin gros;
C. Gura, esofag, intestin subtire;
D. Intestin subtire, intestin gros;
E. La toate aceste nivele.

1.21. Toxicii liposolubili cu caracter slab acid si cei excretabili prin bila se distribuie in:
A. Rinichi;
B. Ficat;
C. Creier;
D. Maduva osoasa;
E. Inima.

1.22. In miocard se pot depozita:
A. Benzenul;
B. Florul;
C. Glicozizii cardiotonici;
D. Mercurul;
E. Toluen.

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com
1.23. Care din urmatoarele afirmatii sunt false:
A. Acumularea se poate produce prin transformarea substantelor lipofile in metaboliti polari care traverseaza
mai greu membranele;
B. Se pot acumula substantele toxice care au un grad redus de eliminare
C. Insecticidele organoclorurate nu se pot acumula in tesutul adipos;
D. Acumularea poata sa survina in cazul substantelor rezistente la metabolizare;
E. Glicozizi digitalici se pot acumula in miocard.

1.24. Care dintre urmatoarele xenobiotice se metabolizeaza complet in faza I:
A. Benzenul;
B. Etanolul;
C. Toluenul;
D. Acidul benzoic;
E. Fenolul.

1.25. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:
A. Alcalii caustici produc o necroza de coagulare;
B. Acizii corozivi produc necroza de lichefiere;
C. Leziunile produse de alcalii caustici sunt mai grave decat cele produse de acizii corozivi;
D. Acizii corosivi provoaca arsuri chimice producind leziuni: translucide, moi, matasoase;
E. In intoxicatiile cu acizi corozivi se administreaza un antidot de NaHCO
3
.

1.26. Legat de Cd sunt false afirmatiile:
A. Este unul dintre cele mai toxice metale;
B. Are actiune emetizanta;
C. Este un toxic celular, tiolopriv;
D. Produce osteoporoza cu fisura transversala;
E. Se administreaza ca antidot DMP sau Penicilamina.

1.27. Perforarea septului nazal este tipica intoxicatiilor cu:
A. Zn;
B. As;
C. Cr;
D. Ba
E. Tl.

1.28. D-penicilamina este contraindicata in intoxicatiile cu:
A. Hg;
B. As;
C. Cd;
D. Cu;
E. In toate aceste cazuri

1.29. Faza toxicocinetic( include urmatoarele etape cu excep'ia:
A. Absorp#ia
B. Distribu#ia
D. Depozitarea
E. Biotransformarea
E. Evacuarea

1.30. Care din urmatoarele afirma'ii legate de dificulta'ile in diagnosticarea unei intoxica'ii sunt false:
A. Intoxicatia cu As seaman cu holera
PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com
B. Intoxica#ia cu CO se poate confunda cu be#ie etilica sau sulfocarbonic
C. Intoxica#ia cu benzen seaman cu tetanosul
D. Intoxica#iile cu ciuperci se pot confunda cu intoxica#ia acut cu As
E. Intoxica#ia cu acid picric seaman cu icterul

1.31. Din categoria intoxica'iilor inten'ionate nu fac parte:
A. Crimele
B. Intoxica#iile medicamentoase
C. Suicidul
D. Dopingul
E. Toxicomania

1.32. Toxicologia este legat( de urmatoarele alte domenii de specialitate:
farmacologie (1), fizica (2), patologie (3), medicin( legal( (4), chimie (5), biochimie (6), chimie organic(
(7), tehnic( farmaceutic( (8)
A. 1, 2, 4, 5, 8
B. 1, 3, 5, 6, 7
C. 3, 4, 5, 6, 7
D. 1, 3, 5, 6, 7
E. 1, 3, 4, 5, 6, 7

1.33.Clasificarea substan'elor toxice dupa Ogier, modificat( de Kohn-Abrest are drept criterii:
A. Starea de agregare
B. Originea
C. Procedeele utilizate la izolarea substan#elor toxice
D. Natura chimic
E. Simptomatologia

1.34. Care dintre urmatoarele afirma'ii sunt corecte:
A. Alcalii caustici produc o necroz de coagulare
B. Acizii corozivi produc necroz de lichefiere
C. Leziunile produse de alcalii caustici sunt mai grave decat cele produse de acizii corosivi
D. Acizii corosivi provoac arsuri chimice producand leziuni translucide, moi, mtsoase.
E. In intoxica#iile cu acizi corosivi se administreaza ca antidot NaHCO
3


1.35. Legat de Cd sunt false afirma'iile:
A. Este unul din cele mai toxice metale
B. Are ac#iune emetizant
C. Este un toxic celular, tiolopriv
D. Produce osteoporoz cu fisur transversal
E. Se administreaz ca antidot DMP sau D-penicilamina

1.36. Perforarea septului nazal este tipic( intoxica'iilor cu:
A. Zn
B. As
C. Cr
D. Ba
E. Tl

1.37. Legat de Cd un este adevarat ca:
A. Este un toxic care nu se acumuleaz
B. Se formeaza un inel galben dentar
PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com
C. Modificari ale structurilor osoase cu tasarea corpului
D. Osteoporoz cu fisur transversal
E. Produc o proteinurie de tip special

1.38. Clasificarea toxicilor a fost efectuata pe baza urmatoarelor criterii:
A. Comportare fiziopatologica
B. Dupa starea de agregare
C. Dupa culoare
D. Dupa gust
E. Nici una din aceste clasificari

1.39. In cadrul intoxicatiilor exogene se disting:
A. Intoxicatii parenterale
B. Intoxicatii endogene
C. Intoxicatii cutanate
D. Intoxicatii accidentale
E. Intoxicatii vizuale

1.40 Toxicomania este:
A. Lipsa dependentei psihice
B. O tendinta de a scadea dozele
C. Lipsa sindromului de abstinenta
D. O stare de intoxicatie, periodica sau cronica
E. Nu este o intoxicatie

1.41. Intoxicatiile medicamentoase au loc prin:
A. Ingerarea cianurii de potasiu
B. Lipsa mirosului
C. Nu sunt intoxicatii
D. Inhalarea monoxidului de carbon
E. Asocieri de medicamente cu unele alimente

1.42. Doza toxica reprezinta:
A. Fractiunea de substanta care se dizolva in apa
B. Fractiunea de substanta care se dizolva in octanol
C. Cantitatea de substanta capabila sa determine efecte toxice
D. Cantitatea de substanta care se elimina prin fecale
E. Nici una din cele de mai sus

1.43. Concentratia maxima admisa reprezinta:
A. Concentratia letala in atmosfera
B. Concentratia medie a substantei din aer care nu provoaca nici un semn sau simptom de boala la persoanele
expuse pe perioada desfasurarii activitatii profesionale
C. Doza medie letala
D. Doza letala minima
E. Doza maxima letala

1.44. Cea mai veche ramura a toxicologiei este:
A. Toxicologia clinica
B. Toxicologia industriala
C. Toxicologia chimico-legala
D. Ecotoxicologia
PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com
E. Toxicologia medicamentelor

1.45. Toxicologia alimentara studiaza:
A. Riscul toxic al diferitelor pesticide
B. Efectul biologic al radiatiilor ionizante
C. Modalitatile de introducere in organism a toxicilor prin alimente si apa
D. Actiunea substantelor toxice de lupta
E. Efectele poluantilor chimici asupra ecosistemelor

1.46. Toxicologia medicamentelor studiaza:
A. Efectele poluantilor chimici asupra ecosistemelor
B. Efectul biologic al radiatiilor ionizante
C. Verificarea preclinica a sigurantei noilor medicamente
D. Efectul nociv al toxicilor atmosferici asupra organismului uman
E. Riscul toxic al diferitelor pesticide

1.47. Metabolizarea are loc in mod obisnuit in:
A. 1 faza
B. 2 faze
C. 3 faze
D. 4 faze
E. nici o faza

1.48. Absorbtia pe cale respiratorie este caracteristica:
A. Substantelor lichide
B. Substantelor gazoase, vapori si aerosoli
C. Substantelor solide sub forma de particule mari
D. Substantelor cu miros neplacut
E. Substantelor cu gust amar

1.49. Intoxicatiile profesionale au loc:
A. In industria chimica
B. Prin eroarea medicilui
C. Prin eroarea farmacistului
D. In mediu casnic
E. Prin ingerare de ciuperci otravitoare

1.50. In stomac se absorb:
A. Toxici liposolubili
B. Toxici foarte hidrosolubili
C. Toxicii foarte liposolubili
D. Toxicii insolubili in apa
E. Toxicii insolubili in octanol

1.51. Urmatoarele afirmatii sunt specifice florului:
A. Este un toxic cumulativ
B. Nu se acumuleaza
C. Patrunde pe cale cutanata
D. Nu se depoziteaza in dinti
E. Nu se elimina urinar

1.52. Monoxidul de carbon isi manifesta toxicitatea la nivelul:
PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com
A. Membrelor inferioare
B. Pielii
C. Unghiilor
D. Sangelui si celulelor
E. Dintilor

1.53. Intoxicatia acuta cu monoxid de carbon se manifesta prin:
A. Fenomene digestive
B. Acumularea toxicului la nivelul oaselor
C. Tulburari respiratorii
D. Tulburari de crestere
E. Scadere in greutate

1.54. Simptomatologia din intoxicatia acuta prin ingerarea cadmiului este dominata de:
A. Scadere in greutate
B. Dependenta psihica
C. Tulburari de crestere
D. Afectare hepatorenala
E. Tulburari de memorie

1.55. Urmatoarele afirmatii referitoare la mercur sunt adevarate:
A. Are un potential toxic scazut
B. Nu este un toxic cumulativ
C. Mercurul produce dependenta fizica crescuta
D. Mercurul nu poate patrunde in organism pe cale respiratorie
E. Mercurul bivalent (Hg
2+
) este un toxic celular

1.56. Plumbul si compusii sai manifesta urmatoarele efecte:
A. Dependenta fizica
B. Dependenta psihica
C. Nefrotoxice
D. Ototoxice
E. Toxice cutanate

1.57. Tratamentul intoxicatiei acute cu plumb presupune:
A. Administrare de EDTA-CaNa
2
pe cale inhalatorie
B. Administrare de EDTA-CaNa
2
p.o.
C. Administrare de flumazenil
D. Administrare de DMP
E. Administrare intravenoasa de MgSO
4


1.58. Tratamentul intoxicatiei acute cu mercur presupune:
A. Administrare de EDTA-CaNa
2
pe cale inhalatorie
B. Administrare de EDTA-CaNa
2
p.o.
C. Administrare de flumazenil
D. Administrare de DMP
E. Administrare intravenoasa de nitrit de amil

1.59. Tratamentul intoxicatiei acute cu cadmiu presupune:
A. Administrare de EDTA-CaNa
2

B. Administrare de pralidoxima
C. Administrare de penicilamina
PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com
D. Administrare de DMP
E. Administrare de nitrit de amil

1.60. In clasa antidoturilor fiziologice intra:
A. Atropina
B. Kelocyanor
C. Edetamin
D. Dimercaptopropanolul
E. Desferal

1.61. In cazul intoxicatiei cu monoxid de carbon se administraeaza:
A. Atropina
B. Kelocyanor
C. Edetamin
D. Dimercaptopropanolul
E. Oxigen hiperbar

1.62. Antidoturile cu actiune indirecta sunt:
A. Nalorfina
B. Neostigmina
C. Kelocyanor
D. Nitritul de amil
E. Dimercaptopropanolul

1.63. Antidoturile cu actiune indirecta sunt:
A. Nalorfina
B. Neostigmina
C. Kelocyanor
D. Etanolul
E. Fizostigmina

1.64. In clasa antidoturilor fiziologice intra:
A. Etanolul
B. Kelocyanor
C. Edetamin
D. Dimercaptopropanolul
E. Nalorfina

1.65. In clasa antidoturilor chelatorii intra:
A. Etanolul
B. Kelocyanor
C. Nitritul de amil
D. Fizostigmina
E. Nalorfina

1.66. In clasa antidoturilor chelatorii intra:
A. Etanolul
B. Atropina
C. Nitritul de amil
D. Edetamin
E. Nalorfina

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com
1.67. Din clasa antidoturilor reactivatori ai colinesterazei fac parte:
A. Nalorfina
B. Neostigmina
C. Kelocyanor
D. Obidoxima
E. Dimercaptopropanolul

1.68. Tratamentul intoxicatiilor cronice presupune:
A. Administrarea de spalaturi gastrice cu carbune activ
B. Oxigenoterapie
C. Redresarea unor organe afectate de toxic
D. Administraea intravenoasa de nitrit de amil
E. Administrare de etanol

1.69. Factori determinanti ai sensibilitatii ebrionului la xenobiotice sunt:
A. Factori fiziopatologici paterni
B. Masa si suprafata corporala ale tatalui
C. Stadiul de dezvoltare a embrionului
D. Factori meteorologici
E. Sexul

1.70. Doza toxica reprezinta:
A. Concentartia maxima admisa in aer
B. Cantitatea de substanta care se elimina prin laptele matern
C. Cantitatea de substanta capabila sa determine efecte toxice
D. Cantitatea de substanta care se elimina prin fecale
E. Nici una din cele de mai sus

1.71. Efectul sinergic al interactiunii dintre doi toxici apare cand:
A. Actiunea celor doua substante se desfasoara independent una de alta
B. Actiunea celor doua substante se desfasoara contrar
C. Actiunea celor doua substante se desfasoara in acelasi sens si se obtine fie sumare, fie potentare
D. Nu poate sa apara efect sinegic intre doi toxici
E. Intotdeauna apare un efect sinergic intre doi toxici

1.72. Tratamentul intoxicatiei acute cu plumb presupune:
A. Administrare de fizostigmina
B. Administrare de atropina
C. Administrare de penicilamina
D. Administrare de DMP
E. Administrare intravenoasa de MgSO
4


1.73. Tratamentul intoxicatiei acute cu mercur presupune:
A. Administrare de EDTA-CaNa
2
in perfuzie i.v. lent
B. Administrare de EDTA-CaNa
2
p.o.
C. Administrare de penicilamina
D. Administrare de obidoxima
E. Administrare intravenoasa de nitrit de amil

1.74. Tratamentul intoxicatiei acute cu cadmiu presupune:
A. Administrare de etanol
B. Administrare de DCTA-CaNa
2

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com
C. Administrare de penicilamina
D. Administrare de DMP
E. Administrare de nitrit de amil

1.75. Simptomatologia din intoxicatia acuta prin ingerarea cadmiului este dominata de:
A. Scadere in greutate
B. Tulburari de vedere
C. Dureri de dinti
D. Afectare hepatorenala
E. Tulburari de memorie

1.76. Urmatoarele afirmatii referitoare la mercur sunt adevarate:
A. Este un toxic cumulativ
B. Nu este un toxic cumulativ
C. Compusii organomercurici au afinitate pentru SNV
D. Mercurul nu poate patrunde in organism pe cale respiratorie
E. Mercurul monovalent (Hg
+
) este un toxic celular

1.77. Plumbul si compusii sai manifesta efecte:
A. Toxice asupra pancreasului
B. Toxice oculare
C. Nefrotoxice
D. Ototoxice
E. Toxice cutanate

1.78. Este adevarat ca:
A. Faza toxicocinetica reprezinta actiunea organismului asupra toxicului;
B. Faza toxicocinetica reprezinta actiunea toxicului asupra organismulu;
C. Faza toxicodinamica cuprinde: absorbtie,distributie, depozitarea, eliminare;
D. Biotransformarea este o etapa a toxicodinamicii;
E. Faza de expunere corespunde ultimei etape a actiunii toxicilor.

1.79. Care din urmatoarele afirmatii sint adevarate:
A. Patrunderea toxicilor in organism se poate realiza numai pe cale digestiva;
B. Absorbtia toxicilor reprezinta trecerea toxicului din mediul extern in mediul intern;
C. Faza toxicodinamica cuprinde ansamblul fenomenelor care au loc in organism la diferite nivele, conducind la
efectul toxic;
D. Patrunderea toxicilor se poate realiza numai pe calea transplacentara;
E. Patrunderea toxicului in mediul intern presupune traversarea mai multor membrane.

1.80. Este adevarat ca:
A. Traversarea membranei se poate realiza numai prin transport activ sau transport pasiv;
B. Transportul pasiv se mai numeste si difuziune complexa;
C. Transportul pasiv are loc cu consum de energie;
D. Transportul activ are loc fara consum de energie;
E. Difuzia simpla consta in trecerea toxicului dintr-un compartiment cu concentratie mai mare spre un
compartiment cu concentratie mai mica.

1.81. Viteza de difuziune este cu atit mai mare cu ct:
A. Toxicul are masa moleculara mai mica;
B. Toxicul are masa moleculara mai mare;
C. Toxicul are un punct de topire mai mare;
PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com
D.Toxicul are liposolubilitate mai mica;
C. Este mai hidrosolubil.

1.82. Sub actiunea sucului intestinal unii toxici pot deveni:
A. Foarte toxici;
B. Caustici;
C. Nu sunt influentati;
D. Se pot denatura;
E. Mai toxici.

1.83. Sunt false afirmatiile:
A. Mucoasa intestinului subtire are o structura lipidica;
B. Prin mucoasa intestinului subtire nu se absorb substantele hidrosolubile;
C. Pentru substantele total ionizate (ex. saruri cuaternare de amoniu) absorbtia prin intestinul subtire este
redusa;
D. Toxicii cu actiune iritanta maresc peristaltismul intestinal;
E. Pot traversa mucoasa intestinului subtire substantele care au greutatea moleculara mai mare de 200.

1.84. Absorbtia transcutanata nu este posibila pentru:
A. Substantele toxice hidrosolubile;
B. Substantele toxice liposolubile;
C. Gaze;
D. Vapori;
E. Saruri minerale in suspensie fina.

1.85. Este adevarat ca:
A. Epidermul nu constitue o bariera lipoproteica;
B. Dermul este permeabil numai pentru substantele toxice hidrosolubile;
C. Dermul nu este permeabil atat pentru substante liposolubile cat si pentru cele hidrosolubile;
D. Absorbtia transcutanata este posibila numai in cazul tegumentelor lezate;
E. Absorbtia transcutanata depinde si de interactiunea piele/excipient.

1.86. Penetratia toxicilor pe cale transcutanata nu depinde de:
A. Hidratarea pielii;
B. Vascularizarea;
C. Temperatura;
D. pH;
E. Miros.

1.87. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt corecte:
A. Absorbtia transcutanata este favorizata de utilizarea unor pansamente ocluzive care macereaza stratul
epidermic;
B. Absorbtia transcutanata se face mai usor in timpul transpiratiei;
C. Prin mucoasa oculara nu se pot absorbi dect substan#ele liposolubile;
D. Vasodilatatia cutanata favorizeaza absorbtia unor xenobiotice;
E. Absorbtia transplacentara nu este posibila pentru substantele toxice.

1.88. Este adevarat ca:
A. Distributia reprezinta transferul toxicilor din tesuturi si organe in sange;
B. Majoritatea xenobioticelor nu se distribuie electiv in anumite tesuturi;
C. Distributia nu este dependenta de permeabilitatea membranelor celulare;
D. Toxicii hidrosolubili strabat usor membranele si se distribuie in tesuturile bine vascularizate;
PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com
E. Etanolul se distribuie uniform in toate tesututile.

1.89. Toxicii liposolubili cu caracter bazic nu se distribuie in:
A. Creier;
B. Plamani;
C. Rinichi;
D. Ficat;
E. Suprarenale.

1.90. Toxicii hidrosolubili cu caracter bazic nu se distribuie in:
A. Ficat;
B. Suprarenale;
C. Rinichi;
D. Ochi;
E. Plamani.

1.91. Nu este adevarat ca:
A. Dupa patrunderea in organism, toxicii sunt vehiculati de sange si limfa spre lichidul interstitial si apoi spre
celule;
B. O fractiune din toxic se leaga de proteinele plasmatice;
C. O fractiune din toxic ramine libera;
D. Numai fractiunea legata de proteine poate traversa membranele;
E. Substantele liposolubile si slab acide sunt mai puternic legate decit cele neutre.

1.92. Legat de depozitare nu sunt adevarate afirmatiile:
A. Reprezinta procesul de fixare electiva toxicului in diferite tesuturi sau organe;
B. Intensitatea si modul de depozitare depind de vascularizarea tesuturilor si de afinitatea chimica a toxicului
pentru tipul de tesut;
C. Fierul se depoziteaza in foliculi pilosi;
D. Benzenul se depoziteaza in miocard;
E. Argintul se depoziteaza in piele.

1.93. In tesutul osos nu se pot depozita:
A. Iodul;
B. Plumbul;
C. Fluorul;
D. Cadmiul;
E. Arsenul.

1.94. Nu se metabolizeaza:
A. Eterul etilic;
B. Anilina;
C. Paracetamolul;
D. Fenolul;
E. Amfetamine.

1.95. Nu se metabolizeaza:
A. Acizii tari;
B. Fenacetina;
C. Paracetamolul;
D. Atropina;
E. Morfina.
PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

1.96. Nu se metabolizeaza:
A. Bazele tari;
B. Diazepamul;
C. Paracetamolul;
D. Fenobarbitalul;
E. Aspirina.

1.97. Nu este adevarat ca:
A. Enzimele din organism se incadreaza in doua categorii: enzime biochimice (parametabolice) si enzimele
xenobiotice;
B. Enzimele biochimice nu catalizeaza biotransformarea substantelor exogene;
C. Enzimele xenobiotice catalizeaza biotransformarea substantelor endogene;
D. Enzimele xenobiotice au sediul in microzomi si realizeaza in special oxidarile;
E. Sediul principal al metabolizarilor este ficatul.

1.98. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt corecte:
A. Enzimele biochimice catalizeaza biotransformarea substantelor endogene si a substantelor care prezinta
asemanari structurale cu substantele endogene;
B. Oxidarile sunt realizate de oxidazele cu functii mixte microzomiale (OFMM);
C. Benzenul prin oxidare se transforma in metaboliti mai toxici;
D. Fenolii se pot sulfoconjuga sau glucuronoconjuga;
E. Prin biotransformare polaritatea compusului scade.

1.99. In categoria reactiilor de oxidare nu sunt incluse:
A. Hidroxilarea aromatica;
B. Dezaminarea oxidativa;
C. Desulfurarea;
D. Dezamidarea;
E. Epoxidarea.

1.100. Intre oxidazele cu functii mixte microzomale (OFMM) si enzimele biochimice nu exista
urmatoarele diferente:
A. Localizarea;
B. Numarul lor;
C. Specificitatea;
D. Activitatea;
E. Nu exista asemenea diferente intre cele doua tipuri de enzime.

1.101. Legat de metanol sunt corecte afirmatiile cu exceptie:
A. toti metabolitii sunt mai putin toxici
B. metabolizarea si eliminarea sunt lente
C. este un toxic cumulativ
D. ca antidot in intoxicatia acuta se administreaza etanolul
E. produce acidoz metabolica

1.102. Intr-o intoxicatie acuta cu etanol moartea survine la o concentratie de peste:
A. 1 g
B. 2 g
C. 2,5 g
D. 4 g
E. 6 g
PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

1.103. Faza medico-legala intr-o intoxicatie cu etanol corespunde unei concentratii de:
A. 0,1-0,5 g
B. 0,5-1.5 g
C. 1,5-2,5 g
D. 2-3 g
E. 3-4 g

1.104. Metabolizarea metanolului se face sub influenta:
A. reductazelor
B. alcooldehidrogenazei
C. liazei
D. piruvatoxidazei
E. esterazelor

1.105. Legat de patrunderea metanolului in organism sunt adevarate afirmatiile cu exceptia:
A. pe cale digestiva
B. transdermic
C. transcutanat
D. respirator
E. intravenos

1.106. Intoxicatia cronica cu etanol nu se manifesta prin:
A. polinevrita
B. nevrita optica retrobulbara
C. delirium tremens
D. striatii albe pe unghi
E. ciroza

1.107. Legat de etanol sunt corecte afirmatiile:
A. intoxicatia cronica se numeste alcoolism
B. alcoolismul nu este considerat o toxicomanie
C. la doze mici produce orbire
D. este un toxic medular
E. este greu metabolizat





2.COMPLEMENT MULTIPLU


2.1. Este adevarat ca:
A. Faza toxicocinetica reprezinta actiunea organismului asupra toxicului;
B. Faza toxicocinetica reprezinta actiunea toxicului asupra organismulu;
C. Faza toxicodinamica cuprinde: absorbtie,distributie, depozitarea, eliminare;
D. Biotransformarea este o etapa a toxicocineticii;
E. Faza de expunere corespunde primei etape a actiunii toxicilor.

2.2. Care din urmatoarele afirmatii sint adevarate:
A. Patrunderea toxicilor in organism se poate realiza numai pe cale digestiva;
PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com
B. Absorbtia toxicilor reprezinta trecerea toxicului din mediul extern in mediul intern;
C. Faza toxicodinamica cuprinde ansamblul fenomenelor care au loc in organism la diferite nivele, conducind la
efectul toxic;
D. Patrunderea toxicilor se poate realiza si pe calea transplacentara;
E. Patrunderea toxicului in mediul intern presupune traversarea mai multor membrane.

2.3. Este adevarat ca:
A. Traversarea membranei se poate realiza prin transport activ sau transport pasiv;
B. Transportul pasiv se mai numeste si difuziune simpla;
C. Transportul pasiv are loc cu consum de energie;
D. Transportul activ are loc fara consum de energie;
E. Difuzia simpla consta in trecerea toxicului dintr-un compartiment cu concentratie mai mare spre un
compartiment cu concentratie mai mica.

2.4. Viteza de difuziune este cu atit mai mare cu cit :
A. Toxicul are masa moleculara mai mica;
B. Toxicul are masa moleculara mai mare;
C. Toxicul are liposolubilitate mai mare;
D.Toxicul are liposolubilitate mai mica;
C. Este mai hidrosolubil.

2.5. Sunt false afirmatiile:
A. Transportul pasiv nu necesita consum de energie;
B. Transportul pasiv, presupune trecerea toxicului dintr-un compartiment cu concentratie mai mica, intr-un
compartiment cu concentratie mai mare;
C. Difuzia simpla este principalul mijloc de traversare pentru toxicii cu masa moleculara mare;
D. Viteza de difuziune este cu atit mai mare cu cat toxicul este mai liposolubil;
E. Patrunderea toxicilor in organism se poate realiza numai pe cale gastrointestinala.

2.6. Difuzia simpla este principalul mijloc de transport pentru:
A. Medicamente cu masa moleculara mica;
B. Ionii minerali;
C. Substante toxice cu masa moleculara mare;
D. Substante toxice cu masa moleculara mica;
E. Toxici organici volatili.

2.7. Membranele biologice sunt mai permeabile pentru molecule:
A. Cu masa mare;
B. Cu masa mica;
C. Nedisociate;
D. Hidrosolubile;
E. Liposolubile.

2.8. In etapa de transport a substantelor active in sange:
A. Transportul substantelor se face sub forma libera, dizolvata in plasma, si sub forma legata de proteinele
plasmatice
B. Transportul substantelor se face numai sub forma libera, dizolvata in plasma;
C. Manifestarea efectelor toxicodinamice, este posibila atit pentru forma libera, cit si pentru cea legata;
D. Manifestarea efectelor toxicodinamice este posibila numai pentru forma libera;
E. Manifestarea efectelor toxicodinamice este posibila numai pentru forma legata.

2.9. Legat de transportul activ este adevarat ca:
PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com
A. Are loc cu cunsum de energie;
B. Are loc fara consum de energie;
C. Presupune trecerea dintr-un compartiment cu concentratie mai mica spre un compartiment cu concentratie
mai mare;
D. Este asigurat de substante transportoare.
E. Este caracteristic ionilor minerali.

2.10. Sunt false afirmatiile:
A. Absorbtia este preponderenta in intestinul gros;
B. In gura si esofag absorbtia este redusa;
C. Prin mucoasa bucala se absorb rapid toxicii foarte hidrosolubili (KCN, nicotina);
D. Substantele corozive si caustice corodeaza peretele esofagului;
E. In stomac se absorb usor toxici liposolubili.

2.11. Este adevarat ca:
A. Absorptia pe cale digestiva are loc preponderent in intestinul subtire datorita vascularizarii intense si a
suprafetei mari;
B. In stomac se absorb usor toxicii foarte hidrosolubili;
C. Absorbtia este diminuata de prezenta alimentelor;
D. Substantele corosive si caustice nu se absorb in esofag;
E. In colon toxicul ajunge in cantitati mari ca urmare a accelerarii tranzitului intestinal.

2.12. Factorii care influenteaza absorptia digestiva depind de:
A. Lipo sau hidrosolubilitatea toxicului;
B. Gradul de disociere;
C. Stabilitatea chimica in tubul digestiv;
D. Marimea moleculelor;
E. Interactiuni cu mediul inconjurator.

2.13. Inainte de absorbtia din tubul digestiv pot avea loc:
A. Fenomene fizice de adsorbtie;
B. Fenomene fizice de dizolvare;
C. Fenomene biochimice sub actiunea sucurilor digestive;
D. Fenomene biochimice cauzate de flora intestinala;
E. Nu pot avea loc asemenea fenomene.

2.14. Care din urmatoarele afirmatii sint corecte:
A. Intoxicatiile pot fi endogene sau exogene;
B. Intoxicatiile pot fi numai endogene;
C. Intoxicatiile pot fi numai exogene;
D. Intoxicatia constituie o stare patologica care se instaleaza dupa patrunderea unui toxic in organism;
E. Intoxicatia este un raspuns al organismului fata de agresiunea toxicului.

2.15. In categoria intoxicatiilor accidentale sint incluse:
A. Intoxicatiile medicamentoase;
B. Intoxicatiile profesionale;
C. Intoxicatiile alimentare;
D. Toate intoxicatiile acute;
E. Doparea.

2.16. Intoxicatiile medicamentoase se pot produce prin eroarea:
A. Bolnavului;
PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com
B. Medicului;
C. Farmacistului;
D. Anturajului;
E. Nici una de mai sus.

2.17. Absorbtia pe cale respiratorie este caracteristica pentru:
A. Gaze;
B. Lichide volatile;
C. Lichide nevolatile;
D. Solide fin divizate (aerosoli);
E. Pentru toate aceste substante.

2.18. Absorbtia pe cale plumonara:
A. Permite trecerea rapida a toxicului in sange;
B. Nu este influentata de hrana;
C. Este influentata de pH;
D. Nu este influentata de microflora;
E. Depinde de coeficientul de partitie lipide/apa, care trebuie sa fie mare.

2.19. Viteza mare de absorbtie a aerosolilor pe cale plumonara depinde de:
A. Suprafata de contact intre organism si toxic;
B. Puternica vascularizare a mucoasei alveolare;
C. De diametrul particulei ('<3(m);
D. De liposolubilitatea sau hidrosolubilitatea particulelor;
E. De ventilatia pulmonara.

2.20. Care dintre urmatoarele gaze si vapori isi manifesta si o actiune locala:
A. Oxidul de carbon;
B. Halogenii;
C. Dioxidul de azot;
D. Dioxidul de sulf;
E. Acidul cianhidric.

2.21. Sunt false afirmatiile:
A. Reflexul de tuse constitue un mecanism de aparare al organismului
B. Oxidul de carbon poate declansa edem de glota;
C. Actiunea locala a gazelor si vaporilor poate fi insotita sau nu de o actiune generala sistemica;
D. Pentru a avea si o actiune sistemica, toxicii gazosi si vaporii trebuie sa aiba o solubilitate foarte redusa in apa
(ex. benzen, CHCl
3
);
E. Acidul cianhidric are actiune puternic iritanta.

2.22. Legat de intestinul gros este adevarat ca:
A. Prin mucoasa intestinului gros nu se poate absorbi nici o substanta toxica;
B. Absorbtia este mult incetinita din cauza prezentei materiilor fecale;
C. Daca intestinul este degajat absorbtia este posibila;
D. Intestinul gros este un organ de absorbtie prin excelenta;
E. Unele substante toxice pot fi absorbite prin intestinul gros sub forma de clisme.

2.23. La ingerarea a doua sau mai multe substante toxice pot sa apara perturbari care duc fie la
stimularea, fie la inhibarea absorbtiei. Acestea pot fi:
A. Schimbarea pH-ului gastric;
B. Formarea de complecsi interni;
PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com
C. Favorizarea dizolvarii unor substante;
D. Neutralizarea reciproca;
E. Declansarea unei actiuni paradoxale.

2.24. Sub actiunea sucului intestinal unii toxici pot deveni:
A. Insolubili;
B. Caustici;
C. Neresorbabili;
D. Se pot denatura;
E. Mai toxici.

2.25. Sunt false afirmatiile:
A. Mucoasa intestinului subtire are o structura lipidica;
B. Prin mucoasa intestinului subtire se absorb usor substantele hidrosolubile;
C. Pentru substantele total ionizate (ex. saruri cuaternare de amoniu) absorbtia prin intestinul subtire este
redusa;
D. Toxicii cu actiune iritanta maresc peristaltismul intestinal;
E. Pot traversa mucoasa intestinului subtire substantele care au greutatea moleculara mai mare de 200.

2.26. Absorbtia transcutanata este posibila pentru:
A. Substantele toxice hidrosolubile;
B. Substantele toxice liposolubile;
C. Gaze;
D. Vapori;
E. Saruri minerale in suspensie fina.

2.27. Este adevarat ca:
A. Epidermul constitue o bariera lipoproteica;
B. Dermul este permeabil numai pentru substantele toxice hidrosolubile;
C. Dermul este permeabil atat pentru substante liposolubile cat si pentru cele hidrosolubile;
D. Absorbtia transcutanata este posibila numai in cazul tegumentelor lezate;
E. Absorbtia transcutanata depinde si de interactiunea piele/excipient.

2.28. Penetratia toxicilor pe cale transcutanata depinde de:
A. Hidratarea pielii;
B. Vascularizarea;
C. Temperatura;
D. pH;
E. Nu este influentata de nici unul din acesti factori.

2.29. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt corecte:
A. Absorbtia transcutanata este favorizata de utilizarea unor pansamente ocluzive care macereaza stratul
epidermic;
B. Absorbtia transcutanata se face mai usor in timpul transpiratiei;
C. Prin mucoasa oculara nu se pot absorbi dect substan#ele liposolubile;
D. Vasodilatatia cutanata favorizeaza absorbtia unor xenobiotice;
E. Absorbtia transplacentara este posibila numai pentru substantele toxice.

2.30. Este adevarat ca:
A. Distributia reprezinta transferul toxicilor din tesuturi si organe in sange;
B. Majoritatea xenobioticelor se distribuie electiv in anumite tesuturi;
C. Distributia este dependenta de permeabilitatea membranelor celulare;
PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com
D.Toxicii hidrosolubili strabat usor membranele si se distribuie in tesuturile bine vascularizate;
E. Etanolul se distribuie uniform in toate tesututile.

2.31. Toxicii liposolubili cu caracter bazic se distribuie in:
A. Creier;
B. Plamani;
C. Rinichi;
D. Maduva osoasa;
E. Suprarenale.

2.32. Toxicii hidrosolubili cu caracter bazic se distribuie in:
A. Ficat;
B. Suprarenale;
C. Rinichi;
D. Sange;
E. Plamani.

2.33. Este adevarat ca:
A. Dupa patrunderea in organism, toxicii sunt vehiculati de sange si limfa spre lichidul interstitial si apoi spre
celule;
B. O fractiune din toxic se leaga de proteinele plasmatice;
C. O fractiune din toxic ramine libera;
D. Numai fractiunea legata de proteine poate traversa membranele;
E. Substantele liposolubile si slab acide sunt mai puternic legate decit cele neutre.

2.34. Legat de depozitare se poate spune:
A. Reprezinta procesul de fixare electiva toxicului in diferite tesuturi sau organe;
B. Intensitatea si modul de depozitare depind de vascularizarea tesuturilor si de afinitatea chimica a toxicului
pentru tipul de tesut;
C. Fierul se depoziteaza in foliculi porosi;
D. Benzenul se depoziteaza in miocard;
E. Argintul se depoziteaza in piele.

2.35. In tesutul osos se pot depozita:
A. Iodul;
B. Plumbul;
C. Fluorul;
D. Cadmiul;
E. Taliul.

2.36. Legat de biotransformare sunt false afirmatiile:
A. Reprezinta conversia enzimatica a toxicului in metaboliti mai polari, mai usor excretabili;
B. Sediul metabolizarii corespunde intotdeauna cu sediul principal al actiunii toxice;
C. Metanolul se metabolizeaza in ficat, iar efectul toxic se exercita la nivelul retinei, a SNC si a rinichiului;
D. Etanolul se oxideaza in citoplasma prin intermediul rodanazei;
E. Hidroxilarea 2-naftilaminei are loc in ficat, dar efectul cancerigen apare in vezica urinara.

2.37. Nu se metabolizeaza:
A. Eterul etilic;
B. Anilina;
C. Acizii tari;
D. Bazele tari;
PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com
E. Amfetamine.

2.38. Prima faza a metabolizari cuprinde:
A. Oxidarea;
B. Acetilarea;
C. Reducerea;
D. Hidroliza;
E. Metilarea.

2.39. In faza a-II-a a metabolizarii au loc reactiile:
A. Glicocolconjugarea;
B. Reducerea;
C. Sulfoconjugarea;
D. Glucuronconjugarea;
E. Acetilarea.

2.40. In reactiile din faza I se introduc in molecula gruparile:
A. -OH;
B. -NH
2
;
C. -CH
3
;
D. -COOH;
E. -SH.

2.41. Este adevarat ca:
A. Enzimele din organism se incadreaza in doua categorii: enzime biochimice (parametabolice) si enzimele
xenobiotice;
B. Enzimele biochimice catalizeaza biotransformarea substantelor exogene;
C. Enzimele xenobiotice catalizeaza biotransformarea substantelor endogene;
D. Enzimele xenobiotice au sediul in microzomi si realizeaza in special oxidarile;
E. Sediul principal al metabolizarilor este ficatul.

2.42. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt corecte:
A. Enzimele biochimice catalizeaza biotransformarea substantelor endogene si a substantelor care prezinta
asemanari structurale cu substantele endogene;
B. Oxidarile sunt realizate de oxidazele cu functii mixte microzomiale (OFMM);
C. Benzenul prin oxidare se transforma in metaboliti mai putini toxici;
D. Fenolii se pot sulfoconjuga sau glucuronoconjuga;
E. Prin biotransformare polaritatea compusului scade.

2.43. In categoria reactiilor de oxidare sunt incluse:
A. Hidroxilarea aromatica;
B. Dezaminarea oxidativa;
C. Desulfurarea;
D. Dezamidarea;
E. Epoxidarea.

2.44. Intre oxidazele cu functii mixte microzomale (OFMM) si enzimele biochimice exista urmatoarele
diferente:
A. Localizarea;
B. Numarul lor;
C. Specificitatea;
D. Activitatea;
PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com
E. Nu exista asemenea diferente intre cele doua tipuri de enzime.

2.45. Este adevarat ca:
A. Enzimele OFMM se gasesc aproape exclusiv in microzomi;
B. Enzimele de oxidoreducere biochimice au sediul in special in lizozomi;
C. Enzimele de hidroliza au sediul in special in mitocondrii;
D. Enzimele de hidroliza se gasesc in citoplasma, lizozomi si plasma sanguina;
E. Enzimele xenobiotice catalizeaza substantele care nu prezinta ca atare sau ca metaboliti asemanari structurale
cu substantele normale.

2.46. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt corecte:
A. Enzimele OFMM sunt specifice, cele biochimice sunt lipsite de specificitate;
B. Enzimele biochimice se gasesc in mod obisnuit, in stare activa pe cand OFMM-urile se activeaza sub efectul
direct al xenobioticelor;
C. Enzimele biochimice sunt diversificate si in cantitate suficienta pentru a satisface metabolizarea substantelor
endrogene si exogene;
D. Numarul OFMM este mic sau chiar redus la un sistem unic si universal de oxidaze;
E. Enzimele biochimice catalizeaza biotransformarea xenobioticelor care nu prezinta asemanari structurale cu
substantele normale.

2.47. Din categoria enzimelor biochimice fac parte si:
A. Acidazele cu functii mixte microzomiale;
B. Alcooldehidrogenoza;
C. Monoaminoxidaza;
D. Aldehiddehidrogenaza;
E. DOPA-decarboxilaza.

2.48. Este adevarat ca:
A. Toate xenobioticele trebuie sa se metabolizeze trecand obligatoriu prin faza I si faza a II-a pentru a se
transforma intr-un compus inactiv biologic;
B. Exista compusi care se metabolizeaza complet in faza I;
C. Sunt xenobiotice care trec direct in faza a II-a;
D. Sediul metabolizarii poate fi in principiu orice tesut sau organ;
E. Prin biotransformare polaritatea compusilor scade.

2.49. Care dintre urmatoarele xenobiotice in procesul biotransformarii, trec direct in faza aII-a:
A. Fenolul;
B. Toluenul;
C. Benzenul;
D. Acidul benzoic;
E. Etanolul.

2.50. In categoria reactiilor de reducere sunt incluse:
A. Desulfurarea;
B. Dezamidarea;
C. Saturarea dublei legaturi;
D. Transformarea nitroderivatilor in hidroxilamine;
E. N-dezalchilarea.

2.51. Este adevarat ca:
A. Metabolizarea microzomiala include: oxidari, reduceri si hidrolize;
B. Oxidarea microzomiala este realizata de oxidazele cu functii mixte microzomiale (O.F.M.M);
PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com
C. O.F.M.M.-urile reprezinta un sistem enzimatic constituit din doua hemoproteine si doua flavoproteine;
D. Hidroliza are loc sub influenta reductazelor NADH sau NADPH dependente;
E. Reactiile de hidroliza au loc sub influenta citocromului P450

2.52. Care din urmatoarele afirma'ii sunt incorecte:
A. Efectul toxic al unei substan#e nu depinde $i de specia animal
B. Majoritatea xenobioticelor cu mas molecular sub 1000 traverseaz placenta prin transport activ sau pasiv
regasindu-se in sangele fetusului
C. Regimul lactat este interzis copiilor trata#i cu subnitrat de bismut pentru a preveni ac#iunea
methemoglobinizant
D. Idiosincrazia face parte din categoria intoleran#ei dobindite
E. Medicamentul de elective in $ocul anafilactic este adrenalina

2.53. Legat de deficien'a in glucozo-6-fosfat dehidrogenaza este adevarat c(:
A. Este o intoleran#a dobindit de ordin individual
B. Afecteaz cca. 3% din popula#ia globului
C. Poate ramne necunoscut toat via#a
D. La administrarea unor substan#e oxidante se declan$eaz hemoliza $i methemoglobinemia.
E. Glucozo-6-fosfat dehidrogeneza intervine in metabolizarea glucozei pe cale pentozic

5.54. Este adevarat c(:
A. Dup ptrunderea in mediul interior, o frac#iune din toxic se leag de particolele plasmatice
B. Frac#iunea de toxic ramas liber este singura care poate traversa membranele
C. Toxicii foarte liposolubili strbat foarte greu membranele
D. Toxicii liposolubili se distribuie in #esuturi lipoide si bine vascularizate
E. Toate substan#ele toxice se distribuie selectiv in anumite #esuturi

2.55. Biotransformarea reprezint( conversia enzimatic( a toxicilor in metaboli'i:
A. Mai polari
B. Mai nepolari
C. Mai u$or excretabili
D. Mai greu excretabili
E. Mai pu#in toxici

2.56. Sunt corecte afirma'iile:
A. Difuzia simpl reprezint trecerea toxicului cu consum de energie dintr-un compartiment cu concentratie mai
mic spre un compartiment cu concentratie mai mare
B. Transportul activ este caracteristic masei moleculelor ionilor minerali, substan#elor cu mas molecular
mare, substan#elor neliposolubile.
C. Absorp#ia pe cale digestiv este preponderent in intestinul sub#ire.
D. Prin mucoasa intestinului sub#ire absorb#ia se face numai prin transport pasiv
E. Absorp#ia pe cale plumonar este influen#at de pH, hran, microflor.

2.57. Absorp'ia transcutanat( este posibil( pentru:
A. Toxici liposolubili
B. Toxici hidrosolubili
C. Gaze
D. Vapori
E. Sruri minerale in suspensie fin

2.58. Faza toxicocinetic( include urmatoarele etape cu excep'ia:
A. Absorp#ia
PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com
B. Distribu#ia
C. Depozitarea
D. Contractia
E. Evacuarea

2.59. Care din urmatoarele afirma'ii sunt incorecte:
A. Toxicitatea unei substan#e nu depinde niciodat de calea de patrundere
B. Calea gastrointestinal este cea mai frecvent cale de patrundere in inoxica#iile inten#ionate
C. Absorp#ia reprezint trecerea toxicului din mediul extern in mediul intern
D. Transversarea membranenelor celulare de catre un xenobiotic se poate face prin transport pasiv.
E. Absorb#ia pe cale respiratorie este caracteristic pentru gaze, lichide volatile si solide fluidizabile.

2.60. Legat de intoxicatiile profesionale sunt adevarate afirmatiile:
A. Sunt de obicei acute
B. Sunt de obicei cronice
C. Se pot produce $i indirect sau la distan#
D. Au loc de obicei prin inhalare
E. Sunt intoxica#ii inten#ionate

2.61. Din punct de vedere analitic si toxicologic substantele toxice se impart in:
A. Gazo$i
B. Lichizi ficsi
C. Solizi
D. Minerali fic$i
E. Organici fic$i

2.62. Expertiza toxicologic( include totalitatea investiga'iilor care includ:
A. Recoltarea viscerelor de la victima
B. Izolarea otrvurilor
C. Indentificarea
D. Dozarea substan#elor toxice
E. Toate afirma#iile sint corecte

2.63. No'iunea de otr(vire si intoxicatie reprezint(:
A. Acela$ lucru
B. Sunt total diferite
C. Otrvirea presupune o ac#iune cu caracter inten#ional
D. Intoxica#ia sugereaz o ac#iune cu caracter accidental
E. Nici o afirma#ie nu este corect

2.64. Toxicologia profesional( se ocup( cu stabilirea:
A. Testului de alcoolemie
B. Msurilor de prevenire si protec#ie
C. Diferen#ei dintre o intoxica#ie acut sau cronic
D. Concentra#iilor maxime admise
E. Limitelor de tolerabilitate

2.65. In faza a-II-a a metabolizari au loc reac'iile
A. Glicocolconjugarea
B. Reducerea
C. Sulfoconjugarea
D. Glucuronoconjugarea
PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com
E. Acetilarea

2.66. In reac'ia din faza I-a se introduc in molecul( gruparile:
A. -OH
B. -NH
2

C. -CH
3

D. -COOH
E. -SH

2.67. Este adevarat c(:
A. Enzimele din organism se incadreaz in doua categorii: enzime biochimice (parametabolice) $i enzime
xenobiotice
B. Enzimele biochimice catalizeaz biotransformarea substan#elor exogene
C. Enzimele xenobiotice catalizeaz biotransformarea substan#elor endogene
D. Enzimele xenobiotice au sediul in microzomi $i realizeaz in special oxidarile
E. Sediul principal al metabolizari este ficatul

2.68. Sunt adevarate afirma'iile:
A Toate xenobioticele trebuie s se metabolizeze trecnd obligatoriu prin faza I-a $i faza a II-a pentru a se
transforma intr-un compus inactiv biologic.
B. Exist compu$i care se metabolizeaza complect in faza I-a
C. Sunt xenobiotice care trec direct in faza a-II-a
D. Sediul metabolizari poate fi in principiu orice #esut sau organ
E. Prin biotransformare polaritatea compu$ilor scade

2.69. Care din urmatoarele xenobiotice trec direct n faza II-a:
A. Benzenul
B. Etanolul
C. Toluenul
D. Acidul benzoic
E. Fenolul

2.70. Este adevarat c( :
A. Faza toxicocinetic reprezint ac#iunea organismului asupra toxicului .
B. Faza toxicocinetic reprezint ac#iunea toxicului asupra organismului.
C. Faza toxicodinamica cuprinde: absorp#ie, distribu#ie, depozitarea, eliminarea.
D. Biotransformarea este o etapa a toxicocineticii.
E. Faza de expunere corespunde primei etape a ac#iunii toxicilor.

2.71. Care din urm(toarele afirma'ii sunt corecte:
A. Intoxica#iile pot fi endogene sau exogene
B. Intoxica#iile pot fi numai endogene
C. Inoxica#iile pot fi numai exogene
D. Intoxica#ia constitue o stare patologic care se instaleaza dupa patrunderea unui toxic in organism.
E. Inoxica#ia este un rspuns al organismului fa# de agresiunea toxic

2.72. In categoria intoxica'iilor accidentale sunt incluse:
A. Intoxica#iile medicamentoase
B. Intoxica#iile profesionale
C. Intoxica#iile alimentare
D. Toate intoxica#iile acute
E. Doparea
PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

2.73. Toxicologia clinica:
A. Stabile$te diagnosticul si terapia de urgen# in intoxica#ii acute
B. Se ocup cu verificarea pentru animale a medicamentelor noi sub aspectul ac#iunilor secundare
C. Studiaz ac#iunea nociv a aditivilor alimentari
D. Au un rol determinant in salvarea victimelor
E. Este cea mai veche ramur a toxicologiei

2.74. Saturnismul poate fi depistat prin:
A. Punctua#iile bazofile ale hematiilor
B. Paralizia radialului
C. Colora#ia ro$ie a fe#ei
D. Lizereul albastru cenu$iu la incisivi sau canini
E. Prezen#a acidului aminolevulinic in urin

2.75. Intoxica'ia cu fosfor se caracterizeaz( prin:
A. Edem pulmonar acut
B. Modificari osoase, fracturi spontane ale maxilarelor
C. Hemoliza
D. Afectarea hepatic, icter, ciroz
E. Dezechilibrul raportului Ca/P

2.76. Intoxica'iile cu compusi ai Ag se caracterizeaz( prin:
A.Varsturi albicioase
B. Fecale negricioase
C. Lizereu albastru
D. Perforarea septului nazal
E. Pigmentarea ireversibil a pielii in albastru cenu$iu

2.77. Legat de Ba *i compu*ii s(i sunt false afirma'iile:
A. Srurile solubile sunt extrem de toxice
B. Sulfatul de Ba nu este toxic
C. Ba este un constituient normal al organismului
D. Este un toxic al celulei musculare
E. Moartea survine prin oprirea inimii in diastol

2.78. Este adevarat c(:
A. Beriliul este un oligoelement
B. Intoxica#iile cu Be sunt de obicei profesionale
C. Berilioza era considerat in trecut ca o pneumoconioz
D. Be actioneaz competitiv cu Mg inhiband fosfatazele
E. In intoxica#ia cronic cu Be apare lizereul galben la nivelul caninilor

2.79. Care din urmatoarele semne sunt caracteristice hidrargirismului:
A. Lizereul mercurial cenusiu
B. Expira#ia fetid
C. Alopecia
D. Disartrie
E. Tremurturi ale mainilor

2.80. In intoxica'iile cu NO
2
apar urmatoarele simptome:
A. Tuse cu expectora#ie spumoas
PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com
B. Cianoz
C. Stare de u$oara be#ie,cu delir $i halucina#ie
E. Hemoliz
D. Hipotensiune

2.81. Arsina este un toxic:
A. Hematic
B. Caustic
C. Corosiv
D. Iritant al cailor respiratorii superioare
E. Nefrotoxic

2.82. Intoxica'ia cronic( cu As se caracterizeaza prin:
A. Polinevrit periferic
B. Pigmentare de culoarea bronzului
C. Hipertermie
D. Stria#iuni albe-cenu$ii pe unghii
E. Expectora#ie spumoas de culoare galben

2.83. Dimercaptopropanolul este un antidot recomandat in intoxica'ia acut( cu:
A. Cd
B. Pb
C. As
D. Hg
E. CO

2.84. Penicilamina este indicat( in intoxica'iile cu:
A. Hg
B. As
C. Cd
D. Cu
E. In toate aceste cazuri

2.85. Intoxica'iile cu Mn se caracterizeaza prin:
A. Alterari degenerative ale celulei nervoase
B. Paralizie progresiva ireversibila a membrelor inferioare
C. Diaree de tip holeriform
D. Mioza accentuat
E. Disertrie si disgrafie

2.86. Este adevarat c(:
A. Florul este un toxic cumulativ
B. Florul spoliaz organismul de calciu determinand tetanie $i perturbari in coagularea singelui
C. Principala ac#iune a HF este ceea tiolpriv
D. Fluorul in vivo formeaza fluorocitratul care inhiba aconitaza
E. Antidotul specific in intoxica#iile cu HF sunt sarurile de calciu

2.87. Hidrogenul sulfurat este un toxic gazos care:
A. Inhib enzimele oxidoreducatoare (mai ales citocromoxidoze)
B. Reac#ioneaz cu MetHb formand sulfmethemoglobina
C. Intoxica#ia acut debuteaz cu keratoconjunctivit
D. Are o puternic ac#iune hemolitic
PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com
E. Este un poluant major al atmosferei

2.88. In intoxica'iile cu SO
2
se constat(:
A. Disfonie
B. Lizereun gingival
C. Sufocare
D. Tulburari de degluti#ie
E. Alcaloza metabolic

2.89. Sunt false afirma'iile:
A. NH
3
este un gaz cu actiune methemoglobinizant
B. Este iritant $i caustic pentru mucoasele cilor respiratorii superioare
C. Produce edem de glota
D. Este lipsolubil, se absoarbe intens
E. Este iritant pentru conjunctive si cornee

2.90. Legat de oxizii de azot sunt corecte afirmatiile:
A. Protoxidul de azot are actiune puternic methemiglobinizanta
B. Dioxidul de azot are actiune narcotica
C. Monoxidu si dioxidul de azot dup absorbti se transform par#ial in NO
2 ,
NO
3

D. Patrund in organism pe cale respiratorie
E. In intoxica#ia acuta cu NO
2
se poate instala edemul plumonar acut.

2.91. Legat de intoxica'iile cu taliu sunt false afirma'iile:
A. Este un toxic cumulativ
B. Actioneaza asupra SNC, a glandelor endocrine si foliculului pilos
C. Radacina parului se pigmenteaz in negru
D. Pe unghii apar stria#iuni de culoare inchis
E. Are efect alopeciant

2.92. Legat de Pb (C
2
H
5
)
4
este adevarat c(:
A. Este cel mai toxic compus al plumbului
B. Se fixeaz in #esuturi lipoide (ficat, creier, #esut adipos)
C. Produce encefalopatie saturnian
D. Patrunde in organism pe cale perenteral
E. Ac#ioneaz asupra hemului

2.93. Legat de Cd sunt false afirmatiile:
A. Cd este un toxic celular cu ac#iune tiolopriva
B. Este un oligoelement
C. Intoxica#ia cronic se caracterizeaz prin modificarea structurii osoase (tasarea corpului)
D. Ca antidot se recomand in special DMP
E. CdO nu este iritant pentru caile respiratorii

2.94. Sunt adevarate afirma'iile:
A. Tratamentul prelungit cu subnitrat de Bi per os determin methemoglobinemie
B. Beriliul este un constituent normal al organismului
C. In argirism se produce o pigmentare difuza, ireversibil a pieli care se coloreaz in negru-cenu$iu
D. In intoxica#ii cronice cu sruri de cupru apare un lizereu gingival de culoare galben
E. Intoxica#ia cronic cu Mn prezint o simptomatologie neurologic ireversibil cu paralizia progresiv a
membrelor inferioare

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com
2.95. Saturismul poate fi depistat prin urmatoarele semne:
A. Lizereu albastru-cenu$iu la incisivi $i canini (dunga lui Burton)
B. Paralizia radialului (proba Teleky)
C. Porfirinuria $i acidul delta-aminolevulinic crescute in urina
D. Perforarea septului nazal
E. Colora#ia cenu$ie a fe#ei

2.96. Sunt false afirma'iile legate de Pb-tetraetil
A. Plumbul tetraetil este mult mai pu#in toxic decit srurile anorganice de Pb
B. Produce encefalopatie cu tulburari neuropsihice grave
C. Moartea poate s survin $i prin hipertermie (43
0
C)
D In cazul de suprave#uire victima rmane cu sechele cu manifestari de parkinson
E. Nu ac#ioneaz pe SNC

2.97. Este adevarat c(:
A. Plumbul este un toxic enzimatic care blocheaz gruparile tiolice ale enzimelor participante in procesul
formari hemoglobinei
B. In intoxica#ia acut cu Pb apar varsaturi albicioase $i materii fecale negre
C. In intoxica#ia acut cu Pb se administreaza ca antidot DMP
D. Plumbul inlocuie$te calciul din fosfa#i mai ales la nivelul epifizelor vaselor lungi
E. Plumbul se elimin foarte rapid pe cale renal, prin bila, intestin, saliv, transpira#ie.

2.98. Testele de laborator caracteristice in presaturism sunt:
A.Cre$terea plumbemiei $i a plumburiei
B. Eliminare urinar crescut de acid delta-aminolevulinic
C. Glicozurie.
D. Hematii cu granula#ii bazofile
E. Leucopenie..

2.99. Sunt corecte afirmatiile:
A. Compu$i mercurului inhib activitatea enzimelor sulfhidrilice
B. Principalul simptom n intoxica#ia cu mercur este nefrita acut mercuric
C. Antidotul util in intoxica#ia acut cu compu$ii mercurului este DMP $i EDTA-CaNa
2

D. Compu$ii mercurului au ac#iune methemoglobinizant
E. Mercurul elementar nu este toxic dect sub form de vapori

2.100. Principalele forme ale hidrargirismului sunt:
A. Lizereu mercurial cenu$iu
B. Paradontoza cu caderea dintilor
C. Disartrie $i disgrafie
D. Tulburari de vedere, orbire
E. Expira#ie fetid

2.101. Care din urmatoarele afirma'ii sunt false:
A. In intoxica#iile cu alcalii cicatrizarea este complect dar defectoas ducand la stenoz, diafagie, denutri#ie.
B. Leziunile produse de alcalii caustici sint translucide, moi, matasoase.
C. Alcalii caustici sint prin excelenta toxici sistemici
D. In intoxicatiile cu alcalii se formeaza o crusta dura reprezentind un strat protector pentru tesuturile mai
profunde.
E. Inciden#a stenozelor este mai redusa la acizii corosivi decat la alcalii

2.102. In intoxica'ii cu cadmiu se administreaza ca antidot:
PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com
A. DMP (dimercaptopropanol)
B. EDTA CaNa
2

C. Penicilamina
D. DCTA CaNa
2

E. Calciterapie

2.103. Care din urmatoarele afirma'ii este corect(:
A. Caracteristic in intoxica#iile cu Zn este febra de fum
B. Acizii corosivi produc necroza de lichefiere
C. Alcalii caustici produc necroza de coagulare
D. In intoxicatiile acute cu acizi corosivi prin ingerare se produc varsaturi de culoare bruna pentru H
2
SO
4
si
galben pentru acid azotic
E. In intoxicatiile cu acizi corosivi nu se recomanda administrarea de bicarbonat de Na

2.104. Legat de taliu sunt corecte afirmatiile cu exceptia:
A. Taliu este un oligoelement
B. Este un toxic cumulativ
C. Pigmentarea neagr a radacini parului
D. Striatii albe pe unghii semilune
E. Alopecie

2.105. Legat de Cd este adevarat ca:
A . Este un toxic care nu se acumuleaz
B. Se formeaza un inel galben dentar
C. Modificari ale structurilor osoase cu tasarea corpului
D. Osteoporoz cu fisur transversal
E. Produc o proteinurie de tip special

2.106. Legat de aspectele toxicologice ale As si a compusilor sai oxigenati sunt corecte afirmatiile:
A. Este un toxic tiolopriv
B. Are actiune methemoglobinizant
C. Diaree asemanatoare cu un sindrom holeriform
D. Antidotul specific este DMP (dimercopropanolul)
E. In intoxica#ie primele semne sunt setea puternic, arsuri epigastrice

2.107. In intoxic'ia cronic( cu As se constat(:
A. Febr de fum
B. Hiperpigmentarea de culoarea bronzului (melanodermie)
C. Benzile lui Mees pe unghii sub form de stria#iuni cenu$ii
D. Raguseal
E. Polinevrite periferice

2.108. Sunt false afirma'iile:
A. In intoxica#ia cronica cu crom se poate perfora septul nazal
B. Nitri#i, nitra#i, $i clora#i au ac#iune methemoglobinizant
C. In intoxica#iile cu srurile solubile de Ba moartea survine prin oprirea inimi in diastol
D. Intoxica#ia cronic cu mercur poart numele de saturnism
E. Cel mai toxic compus al arsenului este arsina

2.109. Legat de taliu este adevarat ca:
A. Este un toxic cumulativ;
B. Are efect alopeciant;
PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com
C. Este un toxic tiolopriv;
D. Produce paralizia radialului;
E. Produce striatii albe pe unghii.

2.110. Sunt false afirmatiile:
A. Cloratul de potasiu are actiune methemoglobinizanta;
B. Intoxicatiile cu nitriti sunt de obicei medicamentoase;
C. Nitritii produc vasoconstrictie, hipertensiune, bradicardie;
D. Intoxicatiile cu nitrati se caracterizeaza prin cianoza, hipotermie, dispnee;
E. In intoxicatiile cu NO
2
-
si NO
3
-
se administreaza albastru de metilen.

2.111. Saturnismul poate fi depistat prin:
A. Punctuatiile bazofile ale hematiilor;
B. Paralizia radialului;
C. Coloratia rosie a fetei;
D. Lizereul albastru cenusiu la incisivi si canini;
E. Prezenta acidului )-aminolevulinic in urina.

2.112. Intoxicatiile cu fosfor se caracterizeaza prin:
A. Edem plumonar acut;
B. Modificari osoase, fracturi spontane ale maxilarelor;
C. Hemoliza;
D. Afectare hepatica, icter, ciroza;
E. Dezechilibrul raportului Ca/P.

2.113. Este adevarat ca:
A. Beriliu este un constituent normal al organismului;
B. Intoxicatiile cu Be, sunt de obicei profesionale;
C. Berilioza era considerata ca o preumoconioza;
D. Be actioneaza competitiv cu Mg inhiband fosfatazele;
E. In intoxicatiile cronice cu Be, apare lizereul galben la nivelul caninilor.

2.114. Care dintre urmatoarele semne sunt caracteristice hidrargirismului:
A. Lizereu mercurial cenusiu;
B. Expiratie fetida;
C. Alopecii;
D. Disartrie;
E. Tremuraturi ale mainilor.

2.115. Intoxicatiile cu compusi cu Ag se caracterizeaza prin:
A. Varsaturi albicioase;
B. Fecale negricioase;
C. Lizereu albastrui;
D. Perforarea septului nazal;
E. Pigmentarea ireversibila a pielii in albastru cenusiu.

2.116. Legat de bariu si de compusii sai sunt false afirmatiile:
A. Sarurile solubile sunt extrem de toxice;
B. Sulfatul de bariu nu este toxic;
C. Ba este un constituent normal al organismului;
D. Este un toxic al celulei musculare;
E. Moartea survine prin oprirea inimi in diastola.
PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

2.117. Despre febra de fum se poate afirma:
A. Este un proces imunologic;
B. Seamana cu un acces de malarie;
C. Se caracterizeaza prin hipertermie;
D. Se intilneste in intoxicatiile cu Zn si alte metale;
E. Apare in cazul in care toxicul patrunde pe cale digestiva.

2.118. Intoxicatiile cu Mn se caracterizeaza prin:
A. Alterari degenerative ale celulei nervoase;
B. Paralizie progresiva ireversibila a moleculelor inferioare;
C. Diaree de tip holeriform;
D. Mioza accentuata;
E. Disartrie, disgrafie.

2.119. Intoxicatia cronica cu As se caracterizeaza prin:
A. Polinevrita periferica;
B. Pigmentare de culoarea bronzului;
C. Hipertermie;
D. Striatiuni cenusii-albe pe unghii;
E. Expectoratie spumoasa de culoare galbena.

2.120. Dimercoptopropanolul este un antidot recomandat in intoxicatiile acute cu:
A. Cd;
B. Pb;
C. As;
D. Hg;
E. CO.

2.121. In intoxicatia cu NO
2
apar urmatoarele simptome:
A. Tuse cu expectoratie spumoasa;
B. Cianoza;
C. Stare de usoara betie, cu delir si halucinatii;
D. Hipotensiune;
E. Hemoliza.

2.122. Arsina este un toxic:
A. Hematic;
B. Caustic;
C. Corosiv;
D. Iritant al caiilor respiratorii superioare;
E. Nefrotoxic.

2.123. Sunt false afirmatiile:
A. Amoniacul este un gaz cu actiune methemoglobinizanta;
B. Este iritant si caustic pentru mucoasele cailor respiratorii superioare;
C. Produce edem de glota;
D. Este liposolubil, se absoarbe intens;
E. Este iritant pentru conjunctiva si cornee.

2.124. Legat de oxizii de azot sunt corecte afirmatiile:
A. Protoxidul de azot este un gaz cu actiune hemolitica;
PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com
B. Dioxidul de azot are actiune narcotica;
C. Monoxidul si dioxidul de azot dupa absorbtie se transforma partial NO
2
-
si NO
3
-
;
D. Patrund in organism pe cale respiratorie;
E. In intoxicatia acuta cu NO
2
se instaleaza edemul plumonar.

2.125. H
2
S este un toxic gazos care:
A. Inhiba enzimele oxidoreducatoare (mai ales citocromoxidaza);
B. Reactioneaza cu metHb formand sulfmethemoglobina;
C. Intoxicatia acuta debuteaza cu keratoconjunctivita;
D. Are o puternica actiune hemolitica.
E. Este un poluant major al atmosferei.

2.126. In intoxicatia cu SO
2
se constata:
A. Disfonie;
B. Lizereu gingival;
C. Sufocare;
D. Tulburari de deglutitie;
E. Alcaloza metabolica.

2.127. Legat de cadmiu sunt false afirmatiile:
A. Cd este un toxic celular cu actiune tiolopriva;
B. Este un oligoelement;
C. Intoxicatia cronica se caracterizeaza prin modificarea structurii oaselor (tasarea corpului);
D. Ca antidot se recomanda in special DMP;
E. CdO nu este iritant pentu mucoasele respiratorii.

2.128. Este adevarat ca:
A. Fluorul este un toxic cumulativ;
B. Fluorul spoliaza organismul de calciu determinand tetanie si perturbari in coagularea sangelui;
C. Principala actiune a HF este cea tiolopriva;
D. Fluorul in vivo formeaza fluorocitratul care inhiba aconitaza;
E. Antidotul specific in intoxicatiile cu HF sunt sarurile de Ca.

2.129. Legat de intoxicatiile cu Tl sunt false afirmatiile:
A. Tl nu este un toxic cumulativ;
B. Actioneaza asupra SN, a glandelor endocrine si a foliculului pilos;
C. Radacina parului se pigmenteaza in negru;
D. Pe unghii apar striatiuni de culoare inchisa;
E. Are efect alopeciant.

2.130. Legat de Pb(C
2
H
5
)
4
este adevarat ca:
A. Plumb tetraetilul este cel mai toxic compus al plumbului;
B. Se fixeaza in tesuturi lipoide (ficat, creier, tesutul adipos);
C. Produce encefalopatie saturniana;
D. Patrunde in organism pe cale parenterala;
E. Actioneaza asupra sintezei hemului.

2.131. Care din afirma'iile referitoare la absorb'ia gastrointestinal( sunt adev(rate:
A. Este influen#at de pH
B. Nu este influen#at de con#inutul intestinal
C. Bazele slabe absorbite in intestin pot fi secretate in stomac
D. Este influentat de vasculariza#ie
PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com
E. Nu este influentata de enzimele digestive

2.132. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:
A. Diureza crescuta nu influenteaza viteza de eliminare renala
B. Acizii slabi se elimina mai usor in urina bazica
C. Doxiciclina se reabsoarbe tubular, prelungindu-si actiunea
D. O substanta puternic legata de proteinele plasmatice se elimina usor
E. Insuficienta cardiaca scade viteza de eliminare renala

2.133. Absorbtia medicamentelor la nivelul mucoasei intestinale este dependenta de urmatorii factori:
A. Liposolubilitate, coeficient de disociere, pH;
B. Suprafata foarte mica de absorbtie;
C. Suprafata foarte mare de absorbtie;
D. Existenta unei vascularizatii reduse;
E. Existenta unei vascularizatii abundente.

2.134. Eliminarea unui medicament cu caracter acid (ex. fenobarbital) care se excreta prin filtrare
glomerulara si reabsorbtie tubulara poate fi accelerata prin:
A. cresterea diurezei;
B. diminuarea diurezei;
C. acidifierea urinei;
D. favorizarea reabsorbtiei tubulare;
E. alcalinizarea urinei.

2.135. In etapa de transport a substantelor active in sange:
A. transportul substantelor se face numai sub forma libera, dizolvata in plasma;
B. transportul substantelor se face sub forma libera (dizolvata in plasma) si sub forma legata de proteinele
plasmatice;
C. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila numai pentru forma libera;
D. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila numai pentru forma legata;
E. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila atat pentru forma libera cat si pentru cea legata.

2.136. In privinta biotransformarii (metabolizarii) medicamentelor in organism:
A. aceasta este obligatorie pentru toate substantele;
B. aceasta nu este obligatorie pentru toate substantele;
C. rezultatul biotransformarii poate fi numai bioactivarea;
D. rezultatul biotransformarii poate fi numai bioinactivarea;
E. rezultatul biotransformarii poate fi bioactivarea sau bioinactivarea.

2.137. Rinichiul este calea de excretie:
A. pentru foarte multe medicamente;
B. pentru un numar mic de substante;
C. pentru substante sub forma hidrosolubila;
D. pentru substante sub forma liposolubila;
E. pentru substante insolubile.

2.138. Care dintre urm(toarele afirma'ii privind legarea medicamentului de proteinele plasmatice este
incorect(
A. doar forma liber a medicamentului este difuzabil $i activ
B. legarea se face numai de albuminele plasmei
C. legarea este un proces ireversibil
D. medicamentele slab legate de proteinele plasmatice au un profil farmacocinetic retard
PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com
E. forma legat influen#eaz laten#a $i durata ac#iunii medicamentului

2.139. n stadiul II al biotransform(rii medicamentelor, au loc urm(toarele tipuri de reac'ii:
A. hidrolize
B. sulfoconjugri
C. oxidri
D. glucuronoconjugri
E. acetilri

2.140. Preciza'i factorii de care depinde clerance-ul hepatic al unui medicament:
A. frac#ia de medicament legat de proteinele tisulare
B. concentra#ia substan#ei medicamentoase din compartimentele hidrice ale organismului
C. clerance-ul hepatic intrinsec
D. debitul sanguin hepatic
E. frac#ia de medicament liber n snge

2.141. Factori specifici ce influen'eaz( favorabil absorb'ia percutanat( a medicamentelor:
A. caracter hidrofil al substan#ei
B. caracter lipofil al substan#ei
C. coeficient de partaj 1 ntre stratul cornos $i vehiculul formei farmaceutice
D. coeficient de partaj mai mic dect 1 ntre stratul cornos $i vehiculul formei farmaceutice
E. masaj local

2.142. Factorii ce influen'eaz( viteza de eliminare renal(:
A. distribuirea n sectoarele hidrice
B. procentul de legare de proteinele plasmatice
C. vrsta
D. ulcerul gastric
E. icterul mecanic

2.143. Transportul activ al medicamentelor prin membrane se face:
A. cu consum de energie
B. contra gradientului de concentra#ie
C. n sensul gradientului de concentra#ie
D. n func#ie de interrela#ia pH pK
E. pentru substan#e medicamentoase liposolubile, nedisociate

2.144. Bariera snge lapte este u*or permeabil( pentru:
A. Medicamente lipofile neionizate
B. Medicamente bazice, care se pot concentra n lapte
C. Medicamente hidrofile, cu molecul mare
D. Medicamente disociate electrolitic
E. Compu$i macromoleculari

2.145. Sunt reac'ii de biotransformare de faz( II (conjug(ri):
A. Glucuronoconjugarea
B. Acetilarea
C. O-, S-, N-metilarea
D. Glutation-conjugarea
E. Decarboxilarea

2.146. Urmatoarele membrane ale organismului nu prezinta sisteme membranare active de transport:
PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com
A. pielea
B. placenta
C. mucoasa sublinguala
D. mucoasa intestinului subtire
E. mucoasa rectala

2.147. Calea respiratorie de absorbtie, la nivelul mucoaselor bronsiolare, are urmatoarele caracteristici:
A. diametrul optim al aerosolilor este circa 3 microni
B. circa 80% din aerosoli ajung in tubul digestiv, prin deglutitie
C. dezavantajul unei doze mari, fata de calea per os
D. avantajul diminuarii efectelor secundare sistemice
E. nivelurile serice prezinta un singur pic

2.148. Difuziunea in tesuturi, prin endoteliul capilar, are urmatoarele caracteristici:
A. difuzeaza substantele lipofile
B. include transfer specializat
C. difuzeaza medicamente legate de proteinele plasmatice
D. filtreaza substante cu masa moleculara mare, pana la 60000
E. nu depinde de modificarile de pH sanguin

2.149. Sistemele oxidative microzomiale hepatice (SOMH) au urmatoarele caracteristici:
A. metabolizeaza substante lipofile si hidrofile
B. prezinta specificitate de substrat
C. utilizeaza oxigen molecular
D. catalizeaza 7 tipuri de oxidari, precum si glucuronoconjugarea
E. depind de citocromul P450 redus

2.150. Urmatoarele substante medicamentoase au o distibutie selectiva, in anumite tesuturi:
A. iod
B. fier
C. tetraciclina
D. tiopental
E. hexobarbital

2.151. Urmatoarele afirmatii sunt valabile in ceea ce priveste calea de eliminare renala a medicamentelor:
A. filtrarea glomerulara este cel mai rapid mecanism de eliminare
B. substantele hidrosolubile se elimina prin secretie tubulara pasiva
C. substantele cu caracter acid se pot reabsorbi cu usurinta din tubii renali
D. substantele cu structuri speciale se elimina prin secretie tubulara activa
E. interactiunile medicamentoase care pot sa apara la locul de eliminare sunt exclusiv nedorite, cu cresterea
riscului aparitiei reactiilor adverse

2.152. Particularitatile difuziunii prin placenta sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. de la mama la fat difuzeaza exclusiv substante lipofile
B. fatul are sisteme active de transport pentru a se debarasa de medicamentele biotransformate enzimatic
C. nu difuzeaza hormonii sexuali
D. difuziunea creste pe masura evolutiei sarcinii
E. difuziunea este crescuta de catre ocitocice

2.153. Hidrosolubilitatea si viteza de dizolvare sunt in general mai mari, pentru:
A. starea amorfa
B. starea anhidra
PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com
C. formele metastabile
D. starea hidratata
E. starea cristalina

2.154. Volumul de distributie pentru medicamentele hidrosolubile creste prin cresterea cantitatii totale de
apa (mai ales hidremia si apa extracelulara), in urmatoarele cazuri:
A. insuficienta renala
B. gravida
C. nou-nascut
D. obez
E. varstic

2.155. Precizati factorii ce grabesc viteza de eliminare prin mucoasa gastrica:
A. hidrosolubilitatea medicamentului
B. liposolubilitatea medicamentului
C. caracterul acid al medicamentului
D. caracterul bazic al medicamentului
E. procentul mare de legare de proteinele plasmatice

2.156. Care din afirmatiile referitore la absorbtia medicamentelor pe cale pulmonara sunt adevarate:
A. calea pulmonara se poate utiliza pentru actiune locala sau generala
B. se pot administra gaze si lichide volatile
C. particulele de aerosoli cu diametrul mai mare de 10 micrometri prezinta o absorbtie optima
D. in cursul administrarii medicamentelor pe cale pulmonara, oprirea respiratiei este contraindicata
E. ritmul respirator lent este favorabil absorbtiei medicamentelor pe cale pulmonara.

2.157. Bariera hemato-encefalica:
A. nu contine sisteme membranare de transport activ
B. este reprezentata de endoteliul capilarelor cerebrale si de tesutul glial
C. este traversata rapid de derivatii cuaternari de amoniu
D. este traversata cu usurinta de dopamina
E. la nivelul sau trec si medicamente polare daca sunt similare structural cu substantele fiziologice.

2.158. Care din afirmatiile referitoare la distribuirea in sectoarele hidrice sunt adevarate:
A. macromoleculele proteice difuzeaza usor dintr-un compartiment in altul
B. medicamentele se pot distribui in unul, doua sau toate cele trei compartimente hidrice
C. Li, K, alcoolul se distribuie in toate cele trei spatii hidrice
D. medicamentele distribuite in toate cele trei compartimente hidrice prezinta o viteza de eliminare crescuta
E. distributia in toate compartimentele hidrice creste durata de actiune a medicamentelor.

2.159. Eliminarea pe cale cutanata:
A. se realizeaza prin secretia glandelor sudoripare
B. poate aparea in cazul iodurilor
C. nu prezinta importanta terapeutica
D. prezinta importanta toxicologica in cazul Hg, As
E. poate aparea in cazul barbituricelor.

2.160. Difuzia simpla:
A. se realizeaza cu consum de energie
B. este in functie de gradul de ionizare al substantei
C. se face la nivelul lipoproteinelor membranare
D. este caracteristica substantelor hidrofile
PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com
E. implica competitia pentru transportor.

2.161. Care din urmatoarele forme de transport necesita consum de energie:
A. filtrarea
B. difuziunea simpla
C. difuziunea facilitata
D. transportul activ
E. pinocitoza.

2.162. Care din urmatoarele substante sunt iritante pentru mucoasa gastrica:
A. sarurile de fier
B. carbonatul de calciu
C. digoxinul
D. teofilina
E. diosmectita.

2.163. Absorbtia orala:
A. nu este influentata de vascularizatia locala
B. este influentata de gradul de disociere al substantei medicamentoase
C. nu este influentata de continutul intestinal
D. nu este influentata de flora microbiana digestiva
E. este influentata de peristaltismul intestinal.

2.164. Absorbtia cutanata a medicamentelor este crescuta:
A. prin masaj
B. prin vasoconstrictoare
C. prin pansamente ocluzive
D. la varstnici
E. in zone cu leziuni si inflamatii cutanate

2.165. Bariera hemato-encefalica:
A. Este formata din endoteliul capilarelor cerebrale si astrocite
B. Este traversata usor de substante disociate
C. Prezinta sisteme membranare de transport activ
D. Este mai putin permeabila in inflamatia meningelui
E. Este trecuta usor de substante ca : tiobarbiturice, morfina, anticonvulsivantele.

2.166.Care din urmatoarele reactii sunt caracteristice stadiului 1 de biotransformare:
A. oxidarea
B. conjugarea
C. reducerea
D. hidroliza
E. metilarea.

2.167. Biotransformarea:
A. se face diferit la specii diferite
B. in stadiul 2 este mai crescuta la nou-nascut
C. este redusa in hepatita cronica si ciroza
D. este crescuta de post
E. este crescuta de inhibitia enzimatica.

2.168. Care din urmatorii factori pot favoriza absorbtia?
PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com
A. substante medicamentoase sub forma de solutie apoasa, in cazul injectarii intramusculare;
B. substanta medicamentoasa sub forma de suspensie apoasa, injectata intramuscular;
C. concentratia mare a substantei medicamentoase;
D. circulatia bogata la locul de absorbtie;
E. suprafata mare de absorbtie.

2.169. In privinta biotransformarii (metabolizarii) medicamentelor in organism:
A. aceasta este obligatorie pentru toate substantele;
B. aceasta nu este obligatorie pentru toate substantele;
C. rezultatul biotransformarii poate fi numai bioactivarea;
D. rezultatul biotransformarii poate fi numai bioinactivarea;
E. rezultatul biotransformarii poate fi bioactivarea sau bioinactivarea.

2.170. Rinichiul este calea de excretie:
A. pentru foarte multe medicamente;
B. pentru un numar mic de substante;
C. pentru substante sub forma hidrosolubila;
D. pentru substante sub forma liposolubila;
E. pentru substante insolubile.

2.171. Eliminarea unui medicament cu caracter acid (ex. fenobarbital) care se excreta prin filtrare
glomerulara si reabsorbtie tubulara poate fi accelerata prin:
A. cresterea diurezei;
B. diminuarea diurezei;
C. acidifierea urinei;
D. favorizarea reabsorbtiei tubulare;
E. alcalinizarea urinei.

2.172. Care sunt factorii care intervin in transferul prin membranele biologice si depind de substanta
medicamentoasa:
A. liposolubilitatea formei nedisociate;
B. doza si concentratia;
C. tipul membranei;
D. structura chimica;
E. greutatea moleculara (masa moleculara).

2.173. Scade apa total( din organism:
A. la femeia gravid
B. la btrni
C. la nou nscut
D. la prematur
E. n obezitate

2.174. Consecin'ele distribuirii medicamentelor n toate compartimentele hidrice sunt:
A. cre$terea vitezei de eliminare
B. mic$orarea vitezei de eliminare
C. cre$terea timpului de njumt#ire plasmatic
D. scderea duratei de ac#iune
E. cre$terea duratei de ac#iune

2.175. Se elimin( prin secre'ie tubular( activ(:
A. substan#e acide
PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com
B. substan#e hidrosolubile
C. metaboli#i sulfoconjuga#i
D. substan#e liposolubile
E. metaboli#i glucuronoconjuga#i

2.176. Care din afirmatiile referitoare la sinergism sunt adevarate:
A. apare cand substantele medicamentoase actioneaza in acelasi sens
B. sinergismul de aditie apare la asocierea a doua medicamente ce actioneaza pe receptori diferiti
C. asocierea aspirina-paracetamol este un sinergism de aditie
D. sinergismul de potentare apare la asocierea a doua medicamente ce actioneaza in acelasi sens pe receptori
diferiti
E. asocierea fentanyl-droperidol este un sinergism de aditie

2.177. Factorii dependen'i de medicament care influenteaza actiunea acestuia sunt:
A. structura chimica
B. doza
C. calea de administrare
D. starea sistemelor enzimatice
E. procentul de legare de proteinele plasmatice

2.178.Actiunea farmacodinamica de durata lunga este consecinta:
A. afinitatii mari pentru receptori;
B. legarii de proteinele plasmatice in procent mare;
C. legarii ionice cu receptorii intarita prin punti de hidrogen;
D. legaturii covalente cu receptorii;
E. legaturii cu receptorii prin forte van der Waals

2.179. Care sunt factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica si depind de organism?
A. calea de administrare;
B. alimentatia;
C. factori fiziologici;
D. temperatura mediului ambiant;
E. factori patologici.

2.180. Legatura covalenta da un complex medicament-receptor:
A. stabil;
B. instabil;
C. putin stabil;
D. in conditii biolgice este desfacut cu dificultate;
E. in conditii biolgice este desfacut usor;

2.181. Fenomenul de toleranta:
A. presupune accentuarea efectelor farmacologice in urma administrarii indelungate a medicamentelor
B. presupune diminuarea efectelor farmacologice in urma administrarii indelungate a medicamentelor
C. are la baza un efect down-regulation
D. poate apare la nitratii organici
E. apare la intreruperea brusca a unui tratament prelungit

2.182. Obisnuinta:
A. este o forma de toleranta acuta
B. este ireversibila
C. poate fi data de inductia enzimatica
PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com
D. poate fi data de fenomene de up-regulation
E. necesita marirea dozei

2.183. Administrate la mama pot provoca la fat efecte teratogene (malformatii) cu localizare
craniofaciala:
A. anticoagulante cumarinice (warfarina, acenocumarol);
B. sulfamide antidiabetice;
C. derivati de vitamina A, retinoizi (izotretinoina, etretinat);
D. beta-adrenolitice;
E. saruri de litiu.

2.184. Care din urmatorii factori pot favoriza aparitia de reactii adverse de tip toxic?
A. toxicitatea mare si indicele terapeutic mic;
B. deficitul organelor de epurare (ficat, rinichi);
C. interactiuni medicamentoase cu efect sinergic (la nivel de organ sau sistem sau determinand cresterea
concentratiei plasmatice);
D. contactul prealabil (sensibilizant) cu substanta activa;
E. folosirea unei cai de administrare nepotrivite.

2.185. Efectele adverse teratogene sunt:
A. anomalii morfologice;
B. defecte fiziologice;
C. malformatii;
D. efecte dismorfogene;
E. suferinte fetale.

2.186. Printre medicamentele interzise la gravide datorit( riscului teratogen se num(r(:
A. litiul
B. acidul valproic
C. eritromicina
D. dietilstilbestrol
E. metotrexat

2.187. Efectele adverse de tip toxic:
A. Sunt efecte secundare aprute n urma unor doze toxice (supradozri)
B. Sunt consecin#a ac#iunilor farmacodinamice secundare ale medicamentelor
C. Sunt efecte secundare datorate unor anomalii enzimatice determinate genetic
D. Apar atunci cnd, n functie de bolnav sau de medicament, dozele obi$nuite au efecte toxice
E. Apar la o parte din indivizii trata#i cu doze terapeutice de medicamente

2.188. Sunt substan'e incriminate n apari'ia unor efecte adverse cancerigene?
A. Aminofenazona
B. Corticosteroizii
C. Azocoloran#ii
D. Citostaticele alchilante
E. Antibioticele -lactamice

2.189. Efectele teratogene sunt:
A. efecte dismorfogene
B. malformatii
C. anomalii morfologice
D. defecte fiziologice
PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com
E. suferinte fetale

2.190. Pot provoca la fat efecte teratogene cranio-faciale:
A. antineoplazice antimetaboliti
B. hormoni glucocorticoizi
C. hormoni androgeni
D. hormoni estrogeni
E. estrogeni + progestative

2.191. Efectele adverse mutagene:
A. constau in alterarea mesajului genetic
B. pot determina alterarea fenotipului
C. pot fi produse de epoxizi
D. apar la sulfamidele antibacteriene
E. sunt produse numai de radiatii

2.192. Prezinta potential fetotoxic:
A. neurolepticele fenotiazinice
B. warfarina
C. opioidele
D. noradrenalina
E. cloramfenicolul

2.193. Prezinta potential teratogen:
A. benzodiazepinele
B. etretinatul
C. penicilinele
D. fenitoina
E. aspirina

2.194. Intoxicatia acuta cu monoxid de carbon se manifesta prin:
A. Tulburari neuropsihice
B. Tulburari cardiovasculare
C. Tulburari respiratorii
D. Tulburari de crestere
E. Scadere in greutate

2.195. Simptomatologia din intoxicatia acuta prin ingerarea cadmiului este dominata de:
A. Scadere in greutate
B. Fenomene digestive
C. Cefalee
D. Afectare hepatorenala
E. Tulburari de memorie

2.196. Urmatoarele afirmatii referitoare la mercur sunt adevarate:
A. Este un toxic cumulativ
B. Nu este un toxic cumulativ
C. Compusii organomercurici au afinitate pentru SNC
D. Mercurul nu poate patrunde in organism pe cale respiratorie
E. Mercurul bivalent (Hg
2+
) este un toxic celular

2.197. Plumbul si compusii sai manifesta efecte:
PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com
A. Hematotoxice
B. Neurotoxice
C. Nefrotoxice
D. Ototoxice
E. Toxice cutanate

2.198. Tratamentul intoxicatiei acute cu plumb presupune:
A. Administrare de EDTA-CaNa
2
in perfuzie i.v. lent
B. Administrare de EDTA-CaNa
2
p.o.
C. Administrare de penicilamina
D. Administrare de DMP
E. Administrare intravenoasa de MgSO
4


2.199. Tratamentul intoxicatiei acute cu mercur presupune:
A. Administrare de EDTA-CaNa
2
in perfuzie i.v. lent
B. Administrare de EDTA-CaNa
2
p.o.
C. Administrare de penicilamina
D. Administrare de DMP
E. Administrare intravenoasa de nitrit de amil

2.200. Tratamentul intoxicatiei acute cu cadmiu presupune:
A. Administrare de EDTA-CaNa
2

B. Administrare de DCTA-CaNa
2

C. Administrare de penicilamina
D. Administrare de DMP
E. Administrare de nitrit de amil

2.201. Metabolizarea etanolului are loc sub influenta:
A. Monoaminoxidazei
B. Alcool-dehidrogenazei
C. Aldehid-dehidrogenazei
D. Catalazei
E. Rodanazei

2.202.Etanolul actioneaza toxic prin:
A. Molecula netransformata
B. Actiune parasimpatolitica
C. Acetaldehida
D. Cresterea raportului NADH/NAD
+
E. Actiune simpatomimetica

2.203. Care din urmatoarele substante sunt inhibitoare enzimatice:
A. fenobarbitalul
B. cimetidina
C. eritromicina
D. rifampicina
E. cloramfenicol

2.204. Efectul primului pasaj hepatic:
A. poate afecta administrarea intravenoasa a unui medicament
B. poate limita administrarea orala a unui medicament
C. poate fi compensat prin cresterea dozei
PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com
D. poate determina activarea unor compusi
E. inseamna trecerea medicamentului din ficat in intestin

2.205. Referitor la interactiunile de deplasare de pe proteinele plasmatice:
A. niciodata nu pot exista interactiuni de deplasare de pe proteinele plasmatice intre doua substante
B. medicamentul cu afinitate mai mica pentru proteinele plasmatice va avea o latenta mai scurta
C. medicamentul cu afinitatea mai mica deplaseaza medicamentul cu afinitate mai mare
D. se recomanda asocierea fenilbutazonei cu anticoagulante cumarinice
E. se evita asocierea fenilbutazona - antidiabetice orale

2.206. Absorbtia medicamentelor la nivelul mucoasei intestinale este dependenta de urmatorii factori:
A. liposolubilitate, coeficient de disociere, pH;
B. suprafata foarte mica de absorbtie;
C. suprafata foarte mare de absorbtie;
D. existenta unei vascularizatii reduse;
E. existenta unei vascularizatii abundente.

2.207.Care din urmatoarele afirmatii definesc biodisponibilitatea?
A. exprima fractiunea din doza administrata care este hidrosolubila;
B. exprima fractiunea din doza administrata care ajunge in sange;
C. exprima fractiunea din doza administrata care se dizolva la locul de absorbtie;
D. exprima proportia din doza administrata disponibila pentru actiune;
E. exprima fractiunea din doza administrata care este liposolubila.

2.208. Care din urmatoarele medicamente produc inductie enzimatica?
A. rifampicina;
B. disulfiramul;
C. fenobarbitalul;
D. imipramina;
E. neostigmina.

2.209. Care din urmatorii factori pot favoriza absorbtia?
A. substante medicamentoase sub forma de solutie apoasa, in cazul injectarii intramusculare;
B. substanta medicamentoasa sub forma de suspensie apoasa, injectata intramuscular;
C. concentratia mare a substantei medicamentoase;
D. circulatia bogata la locul de absorbtie;
E. suprafata mare de absorbtie.

2.210.In faza de excitatie a intoxicatiei acute cu etanol se constata:
A. O alcoolemie cuprinsa intre 0,5 - 1,5;
B. Euforie cu logoree;
C. Confuzie mintala;
D. Tulburari psihice;
E. Vasodilatatie periferica.

2.211. Care dintre urm(toarele substan'e medicamentoase produc induc'ie enzimatic(:
A. izoniazida
B. eritromicina
C. rifampicina
D. griseofulvina
E. fenitoina

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com
2.212. n stadiul II al biotransform(rii medicamentelor, au loc urm(toarele tipuri de reac'ii:
A. hidrolize
B. sulfoconjugri
C. oxidri
D. glucuronoconjugri
E. acetilri

2.213.In faza medico-legala a intoxicatiei acute cu etanol se constata:
A. O alcoolemie cuprinsa intre 1,5 - 2,5;
B. Mersul este ebrios
C. Hipotermie
D. Disartrie
E. Coma cu sfarsit letal

2.214. Se elimin( prin bil( sub form( activ( n cantit('i semnificative:
A. ampicilina
B. tetraciclina
C. eritromicina
D. penicilina G
E. streptomicina

2.215. In faza comatoasa a intoxicatiei acute cu etanol se constata:
A. O alcoolemie peste 2,5;
B. Mioza;
C. Tulburari psihice;
D. Acte agresive;
E. O alcoolemie peste 4 conduce la coma si moarte.

2.216. Administrate la mama pot provoca la fat efecte teratogene (malformatii) cu localizare
craniofaciala:
A. anticoagulante cumarinice (warfarina, acenocumarol);
B. sulfamide antidiabetice;
C. derivati de vitamina A, retinoizi (izotretinoina, etretinat);
D. beta-adrenolitice;
E. saruri de litiu.

2.217. Efecte adverse cancerigene pot provoca:
A. aflatoxinele
B. aminofenazona
C. citostaticele alchilante
D. colchicina
E. saruri de aur

2.218. Citoliza hepatic( apare la:
A. izoniazid
B. rifampicin
C. paracetamol
D. contraceptive orale
E. corticosteroizi

2.219.Metanolul se metabolizeaza:
A. Rapid
PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com
B. Lent
C. La formaldehida
D. La acid formic
E. La formiat de metil

2.220. Efectele teratogene sunt:
A. efecte dismorfogene
B. malformatii
C. anomalii morfologice
D. defecte fiziologice
E. suferinte fetale

2.221.Metabolizarea metanolului se face sub actiunea:
A. Reductazelor
B. Alcool-dehidrogenazei
C. Catalazei
D. Piruvat-oxidazei
E. Esterazelor

2.222. Pot provoca la fat efecte dismorfogene cranio-faciale:
A. antidepresive triciclice
B. acid valproic
C. benzodiazepine
D. barbiturice
E. neuroleptice fenotiazinice

2.223.Legat de metanol sunt corecte afirmatiile cu exceptia:
A. Toti metabolitii sunt mai putin toxici
B. Metabolizarea si eliminarea sunt lente
C. Este un toxic cumulativ
D. In intoxicatia acuta se administreaza etanol
E. Produce alcaloza metabolica

2.224.Legat de metanol sunt adevarate afirmatiile:
A. Actiunea toxica se datoreaza in principal metabolitilor sai
B. Produce acidoza metabolica
C. Afecteaza nervul optic datorita formiatului de metil
D. Produce alcaloza metabolica
E. Blocheaza gruparile tiolice din enzime
2.225. Prezinta potential teratogen:
A. benzodiazepinele
B. etretinatul
C. penicilinele
D. fenitoina
E. aspirina

2.226. Care din urmatoarele substante sunt teratogene:
A. anticoagulantele cumarinice
B. derivatii de vitamina A
C. dietilstilbestrolul
D. antiacidele neutralizante
E. ampicilina
PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com

RASPUNSURI
1.1 B 1.35 E 1.69 C 1.103 C
1.2 C 1.36 C 1.70 C 1.104 B
1.3 A 1.37 A 1.71 C 1.105 E
1.4 E 1.38 B 1.72 C 1.106 D
1.5 C 1.39 C 1.73 C 1.107 A
1.6 B 1.40 D 1.74 B 2.1 ADE
1.7 E 1.41 E 1.75 D 2.2 BD
1.8 B 1.42 C 1.76 A 2.3 ABE
1.9 C 1.43 B 1.77 C 2.4 AC
1.10 D 1.44 C 1.78 A 2.5 BCE
1.11 C 1.45 C 1.79 C 2.6 ADE
1.12 D 1.46 C 1.80 E 2.7 BCE
1.13 C 1.47 B 1.81 A 2.8 AD
1.14 E 1.48 B 1.82 E 2.9 ACE
1.15 D 1.49 A 1.83 E 2.10 AE
1.16 B 1.50 A 1.84 A 2.11 ABCD
1.17 D 1.51 A 1.85 E 2.12 ABCD
1.18 D 1.52 D 1.86 E 2.13 ABCD
1.19 E 1.53 C 1.87 E 2.14 ADE
1.20 E 1.54 D 1.88 E 2.15 ABC
1.21 B 1.55 E 1.89 E 2.16 ABCD
1.22 C 1.56 C 1.90 E 2.17 ABD
1.23 C 1.57 B 1.91 D 2.18 ABDE
1.24 B 1.58 D 1.92 D 2.19 ABDE
1.25 C 1.59 A 1.93 A 2.20 BCD
1.26 E 1.60 A 1.94 A 2.21 BE
1.27 C 1.61 E 1.95 A 2.22 BCE
1.28 C 1.62 D 1.96 A 2.23 ABCD
1.29 E 1.63 D 1.97 B 2.24 ACD
1.30 C 1.64 E 1.98 E 2.25 BE
1.31 B 1.65 B 1.99 D 2.26 BCDE
1.32 E 1.66 D 1.100 E 2.27 ACE
1.33 C 1.67 D 1.101 C 2.28 ABCD
1.34 C 1.68 C 1.102 D 2.29 CE


2.30 BCE 2.71 ADE 2.112 BDE 2.153 ABC
2.31 BCE 2.72 ABC 2.113 BCD 2.154 ABC
2.32 ABC 2.73 AD 2.114 ABD 2.155 BD
2.33 ABCE 2.74 ABDE 2.115 ABCE 2.156 ABE
2.34 ABCE 2.75 BDE 2.116 CE 2.157 BE
2.35 BCD 2.76 ABCE 2.117 ABCD 2.158 BCE
2.36 BD 2.77 CE 2.118 ABE 2.159 ABD
2.37 ACD 2.78 BCD 2.119 ABD 2.160 BC
2.38 ACD 2.79 ABD 2.120 CD 2.161 DE
2.39 ACDE 2.80 ABD 2.121 ABD 2.162 ACD
2.40 ABDE 2.81 AE 2.122 AE 2.163 BE
2.41 ADE 2.82 ABD 2.123 AD 2.164 ACE
PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com
2.42 CE 2.83 CD 2.124 CDE 2.165 ACE
2.43 ABCE 2.84 ABD 2.125 ABCE 2.166 ACD
2.44 ABCD 2.85 ABE 2.126 ACD 2.167 AC
2.45 ADE 2.86 ABD 2.127 BD 2.168 ACDE
2.46 AE 2.87 ABCE 2.128 ABD 2.169 BE
2.47 BCDE 2.88 ACD 2.129 AD 2.170 AC
2.48 BCD 2.89 AD 2.130 ABC 2.171 AE
2.49 AD 2.90 CDE 2.131 ACD 2.172 ABDE
2.50 CD 2.91 AD 2.132 BCE 2.173 BE
2.51 ABC 2.92 ABC 2.133 ACE 2.174 BE
2.52 AD 2.93 BD 2.134 AE 2.175 ACE
2.53 BCD 2.94 ACE 2.135 BC 2.176 ACD
2.54 ABD 2.95 ABCE 2.136 BE 2.177 ABE
2.55 ACE 2.96 AE 2.137 AC 2.178 ABD
2.56 BC 2.97 ABD 2.138 BCD 2.179 ACE
2.57 ACDE 2.98 ABD 2.139 BDE 2.180 AD
2.58 DE 2.99 ABCE 2.140 CDE 2.181 BCD
2.59 AD 2.100 ABCE 2.141 BCE 2.182 CE
2.60 BCD 2.101 CD 2.142 ABC 2.183 AC
2.61 ACDE 2.102 BDE 2.143 AB 2.184 ABCE
2.62 BCD 2.103 ADE 2.144 AB 2.185 ACD
2.63 CD 2.104 BCDE 2.145 ABCD 2.186 ABDE
2.64 BDE 2.105 BCDE 2.146 ACE 2.187 DE
2.65 ACDE 2.106 ACDE 2.147 ABD 2.188 ACD
2.66 ABDE 2.107 BCDE 2.148 ABD 2.189 ABC
2.67 ADE 2.108 CD 2.149 CDE 2.190 AB
2.68 BCD 2.109 ABCE 2.150 ABC 2.191 ABC
2.69 DE 2.110 ABD 2.151 CD 2.192 ABCE
2.70 ADE 2.111 ABDE 2.152 ABCE 2.193 ABD








2.194 ABC 2.206 ACE 2.218 ABC
2.195 ABCD 2.207 BD 2.219 BCDE
2.196 ACE 2.208 AC 2.220 ABC
2.197 ABC 2.209 ACDE 2.221 BC
2.198 ABC 2.210 ABE 2.222 BC
2.199 CD 2.211 CDE 2.223 AE
2.200 AB 2.212 BDE 2.224 ABC
2.201 BCD 2.213 ABD 2.225 ABD
2.202 ACD 2.214 ABC 2.226 ABC
2.203 BCE 2.215 ADE
2.204 BCD 2.216 AC
2.205 BE 2.217 ABC

PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com


BIBLIOGRAFIE.
Cotrau M., Popa L., Stan T., Preda N., Kincses-Ajtay M. Toxicologie, Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti, 1991


PDF created with pdfFactory trial version www.pdffactory.com