Toxicologie GRILE

FACULTATEA DE FARMACIE, Str. Căpitan Aviator Al. Șerbănescu, nr.
6, Campus, Corp C, Constanța

TEL./ FAX: 0241-605050, E-mail: farmacie@univ-ovidius.ro,
Web: http://farmacie.univ-ovidius.ro/
TESTE GRILĂ PENTRU
EXAMENUL LA DISCIPLINA TOXICOLOGIE

PROGRAM DE STUDII FARMACIE
Anul IV, semestrul II
2021-2022
Examen Toxicologie F.IV.2

30 grile, durata 30 minute
10 grile complement simplu totul sau nimic cu 4p
20 grile complement multiplu ponderat cu 5p
Punctaj maxim 140p
Fizic pe Hartie sau Platforma Moodle
Legitimarea se va face pe baza de CI
Conf.univ. Dr. HORAŢIU MIREŞAN

Asist.univ.Drd. IRINA IANCU
Anul universitar 2021-2022
1. ÎNTREBĂRI TIP COMPLEMENT SIMPLU
1.1. Care din afirmatiile referitoare la eliminarea pe cale renala sunt adevarate:
A. Filtrarea glomerulara se opune eliminarii
B. Prin filtrare glomerulara se pot elimina substante hidrosolubile
C. Diureza nu influenteaza eliminarea renala
D. In cazul eliminarii renale nu este posibila competitia pentru sisteme de transport activ
E. Secretia tubulara se opune eliminarii
1.2. Care din afirmaţiile referitoare la transportul activ sunt adevărate:

A. Nu depinde de procesele metabolice celulare generatoare de energie
B. Prin transport activ trec substantele lipofile, nedisociate
C. Are o inalta specificitate sterică
D. Nu permite competitia intre 2 substante transportate de acelasi carrier
E. Se realizează numai în sensul gradientului de concentraţie
1.3. Inhibitia enzimatica:

A. Poate fi produsa de cimetidina
B. Consta in accelerarea sintezei de enzime
C. Produce scaderea efectului terapeutic si diminuarea incidentei reactiilor adverse
D. Este produsa de fenobarbital
E. Este ireversibilă
1.4. Care dintre afirmaţiile următoare este incorectă?

A. Eliminarea substanţelor prin bilă are loc la nivelul hepatocitelor prin mecanisme fiziologice active
B. Există sisteme specializate de transport activ la nivel biliar pentru acizi, baze, glucuronoconjugaţi
C. Circuitul enterohepatic conduce la prelungirea timpului de înjumătăţire a medicamentelor
D. Eliminarea biliară a antibioticelor este utilă în infecţii ale colecistului
E. Eliminarea biliară este independentă de mecanismele de transport activ
1.5. Consecinţele inhibiţiei enzimatice sunt:

A. Apariţia sindromului de abstinenţă
B. Apariţia toleranţei
C. Creşterea incidenţei şi gravităţii efectelor adverse
D. Creşterea eliminării renale a medicamentelor
E. Scăderea timpului de înjumătăţire a medicamentelor
1.6. Sunt medicamente cu capacitate inhibitoare enzimatică:

A. Fenobarbitalul
B. Cimetidina
C. Griseofulvina
D. Rifampicina
E. Meprobamatul
1.7. Sunt reacţii metabolice de oxidare nemicrozomială (citoplasmatice):

A. Hidroxilarea alifatică şi aromatică
B. Dezaminarea oxidativă
C. S-oxidarea
D. N-oxidarea aminelor secundare
E. Oxidarea alcoolilor şi aldehidelor
1.8. Sistemele oxidazice microzomale hepatice (S.O.M.H.) au urmatoarele caracteristici, cu exceptia:

A. Metabolizeaza substante lipofile
B. Prezinta specificitate de substrat
C. Utilizeaza oxigen molecular (O2)
D. Depind de citocromul P450 redus
E. Necesita prezenta de NAD citoplasmatic
1.9. Care din afirmatiile referitoare la transferul prin membranele biologice sunt adevarate:
A. Trec usor substantele cu greutate moleculara mare
B. Substantele legate in procent mare de proteine traverseaza rapid membranele
C. Trec foarte usor substantele cu coeficient de partitie lipide/apa foarte mare
D. Substantele hidrosolubile si disociate traverseaza usor membranele
E. Masa moleculara nu influenteaza transferul prin membranele biologice.
1.10. Biotransformarea xenobioticelor:

A. Se realizeaza in principal prin reactii neenzimatice
B. In stadiul I al biotransformarii au loc reactii de conjugare
C. In stadiul II al biotransformarii intervin reactii de oxidare, reducere sau hidroliza
D. Metabolitii rezultati in stadiul I al biotransformarii pot fi activi farmacologic
E. Metabolitii rezultati din stadiul II al biotransformarii sunt mai lipofili.
1.11. Viteza de eliminare renala:

A. Nu depinde de pH-ul urinei
B. Nu depinde de varsta
C. Este scazuta in insuficienta cardiaca
D. Creste cu cresterea procentului de legare de proteinele plasmatice
E. Scade cu cresterea diurezei.
1.12. Care din urmatoarele medicamente pot avea efecte toxice la nivelul caii renale de eliminare:
A. Purgativele
B. Diureticele
C. Expectorantele
D. Aminoglicozidele
E. Antiacidele neutralizante.
1.13. Intoleranta dobandita:

A. Are la baza enzimopatii
B. Se poate datora deficitului de glucozo-6-fosfat dehidrogenaza
C. Se mai numeste hipersensibilizare
D. Nu poate fi produsa de medicamente ci doar de toxine
E. Nu implica un contact prealabil al medicamentului cu organismul
1.14. Pot provoca efecte adverse cancerigene:

A. Colchicina
B. Metil-dopa
C. Fenitoina
D. Sărurile de aur
E. Citostaticele alchilante
1.15. La nivel hepatic medicamentele nu pot produce:

A. Citoliza
B. Steatoza
C. Hepatita
D. Rabdomioliza
E. Ciroza
1.16. Care din substante nu sunt cancerigene:

A. Hidrocarburile policiclice
B. Penicilinele
C. Substantele alchilante
D. Aflatoxinele
E. Azocolorantii
1.17. Urmatoarele efecte sunt toxice, cu exceptia:

A. Aplazia medulara produsa de cloramfenicol
B. Hemoliza produsa de medicamentele oxidante
C. Carcinomul hepatocelular produs de steroizii androgeni
D. Sindromul neurologic extrapiramidal produs de neurolepticele clasice
E. Porfiria cutanata produsa de sulfamide
1.18. Administrate la gravida pot produce malformatii cardiace la fat:

A. Tranchilizantele benzodiazepine
B. Fenitoina
C. Antineoplazice
D. Litiu
E. Anticoagulante cumarinice
1.19. Pot provoca efecte adverse cancerigene.

A. Colchicina
B. Metil-dopa
C. Fenitoina
D. Sărurile de aur
E. Citostaticele alchilante
1.20. Absorptia pe cale digestiva are loc la urmatoarele nivele:

A. Stomac, intestin subtire;
B. Gura, intestin subtire, intestin gros;
C. Gura, esofag, intestin subtire;
D. Intestin subtire, intestin gros;
E. La toate aceste nivele.
1.21. Toxicii liposolubili cu caracter slab acid si cei excretabili prin bila se distribuie in:
A. Rinichi;
B. Ficat;
C. Creier;
D. Maduva osoasa;
E. Inima.
1.22. In miocard se pot depozita:

A. Benzenul;
B. Florul;
C. Glicozizii cardiotonici;
D. Mercurul;
E. Toluen.
1.23. Care din urmatoarele afirmatii sunt false:

A. Acumularea se poate produce prin transformarea substantelor lipofile in metaboliti polari care traverseaza
mai greu membranele;
B. Se pot acumula substantele toxice care au un grad redus de eliminare
C. Insecticidele organoclorurate nu se pot acumula in tesutul adipos;
D. Acumularea poata sa survina in cazul substantelor rezistente la metabolizare;
E. Glicozizi digitalici se pot acumula in miocard.
1.24. Care dintre urmatoarele xenobiotice se metabolizeaza complet in faza I:

A. Benzenul;
B. Etanolul;
C. Toluenul;
D. Acidul benzoic;
E. Fenolul.
1.25. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:

A. Alcalii caustici produc o necroza de coagulare;
B. Acizii corozivi produc necroza de lichefiere;
C. Leziunile produse de alcalii caustici sunt mai grave decat cele produse de acizii corozivi;
D. Acizii corosivi provoaca arsuri chimice producind leziuni: translucide, moi, matasoase;
E. In intoxicatiile cu acizi corozivi se administreaza un antidot de NaHCO3.
1.26. Legat de Cd sunt false afirmatiile:

A. Este unul dintre cele mai toxice metale;
B. Are actiune emetizanta;
C. Este un toxic celular, tiolopriv;
D. Produce osteoporoza cu fisura transversala;
E. Se administreaza ca antidot DMP sau Penicilamina.
1.27. Perforarea septului nazal este tipica intoxicatiilor cu:

A. Zn;
B. As;
C. Cr;
D. Ba
E. Tl.
1.28. D-penicilamina este contraindicata in intoxicatiile cu:

A. Hg;
B. As;
C. Cd;
D. Cu;
E. In toate aceste cazuri
1.29. Faza toxicocinetică include urmatoarele etape cu excepţia:

A. Absorpţia
B. Distribuţia
D. Depozitarea
E. Biotransformarea
E. Evacuarea
1.30. Care din urmatoarele afirmaţii legate de dificultaţile in diagnosticarea unei intoxicaţii sunt false:
A. Intoxicatia cu As seamană cu holera
B. Intoxicaţia cu CO se poate confunda cu beţie etilica sau sulfocarbonică
C. Intoxicaţia cu benzen seamană cu tetanosul
D. Intoxicaţiile cu ciuperci se pot confunda cu intoxicaţia acută cu As
E. Intoxicaţia cu acid picric seamană cu icterul
1.31. Din categoria intoxicaţiilor intenţionate nu fac parte:

A. Crimele
B. Intoxicaţiile medicamentoase
C. Suicidul
D. Dopingul
E. Toxicomania
1.32. Toxicologia este legată de urmatoarele alte domenii de specialitate:

farmacologie (1), fizica (2), patologie (3), medicină legală (4), chimie (5), biochimie (6), chimie organică
(7), tehnică farmaceutică (8)
A. 1, 2, 4, 5, 8
B. 1, 3, 5, 6, 7
C. 3, 4, 5, 6, 7
D. 1, 3, 5, 6, 7
E. 1, 3, 4, 5, 6, 7
1.33.Clasificarea substanţelor toxice dupa Ogier, modificată de Kohn-Abrest are drept criterii:
A. Starea de agregare
B. Originea
C. Procedeele utilizate la izolarea substanţelor toxice
D. Natura chimică
E. Simptomatologia
1.34. Care dintre urmatoarele afirmaţii sunt corecte:

A. Alcalii caustici produc o necroză de coagulare
B. Acizii corozivi produc necroză de lichefiere
C. Leziunile produse de alcalii caustici sunt mai grave decat cele produse de acizii corosivi
D. Acizii corosivi provoacă arsuri chimice producand leziuni translucide, moi, mătăsoase.
E. In intoxicaţiile cu acizi corosivi se administreaza ca antidot NaHCO3
1.35. Legat de Cd sunt false afirmaţiile:

A. Este unul din cele mai toxice metale
B. Are acţiune emetizantă
C. Este un toxic celular, tiolopriv
D. Produce osteoporoză cu fisură transversală
E. Se administrează ca antidot DMP sau D-penicilamina
1.36. Perforarea septului nazal este tipică intoxicaţiilor cu:

A. Zn
B. As
C. Cr
D. Ba
E. Tl
1.37. Legat de Cd un este adevarat ca:
A. Este un toxic care nu se acumulează
B. Se formeaza un inel galben dentar
C. Modificari ale structurilor osoase cu tasarea corpului
D. Osteoporoză cu fisură transversală
E. Produc o proteinurie de tip special
1.38. Clasificarea toxicilor a fost efectuata pe baza urmatoarelor criterii:

A. Comportare fiziopatologica
B. Dupa starea de agregare
C. Dupa culoare
D. Dupa gust
E. Nici una din aceste clasificari
1.39. In cadrul intoxicatiilor exogene se disting:

A. Intoxicatii parenterale
B. Intoxicatii endogene
C. Intoxicatii cutanate
D. Intoxicatii accidentale
E. Intoxicatii vizuale
1.40 Toxicomania este:

A. Lipsa dependentei psihice
B. O tendinta de a scadea dozele
C. Lipsa sindromului de abstinenta
D. O stare de intoxicatie, periodica sau cronica
E. Nu este o intoxicatie
1.41. Intoxicatiile medicamentoase au loc prin:

A. Ingerarea cianurii de potasiu
B. Lipsa mirosului
C. Nu sunt intoxicatii
D. Inhalarea monoxidului de carbon
E. Asocieri de medicamente cu unele alimente
1.42. Doza toxica reprezinta:

A. Fractiunea de substanta care se dizolva in apa
B. Fractiunea de substanta care se dizolva in octanol
C. Cantitatea de substanta capabila sa determine efecte toxice
D. Cantitatea de substanta care se elimina prin fecale
E. Nici una din cele de mai sus
1.43. Concentratia maxima admisa reprezinta:

A. Concentratia letala in atmosfera
B. Concentratia medie a substantei din aer care nu provoaca nici un semn sau simptom de boala la persoanele
expuse pe perioada desfasurarii activitatii profesionale
C. Doza medie letala
D. Doza letala minima
E. Doza maxima letala
1.44. Cea mai veche ramura a toxicologiei este:

A. Toxicologia clinica
B. Toxicologia industriala
C. Toxicologia chimico-legala
D. Ecotoxicologia
E. Toxicologia medicamentelor
1.45. Toxicologia alimentara studiaza:

A. Riscul toxic al diferitelor pesticide
B. Efectul biologic al radiatiilor ionizante
C. Modalitatile de introducere in organism a toxicilor prin alimente si apa
D. Actiunea substantelor toxice de lupta
E. Efectele poluantilor chimici asupra ecosistemelor
1.46. Toxicologia medicamentelor studiaza:

A. Efectele poluantilor chimici asupra ecosistemelor
B. Efectul biologic al radiatiilor ionizante
C. Verificarea preclinica a sigurantei noilor medicamente
D. Efectul nociv al toxicilor atmosferici asupra organismului uman
E. Riscul toxic al diferitelor pesticide
1.47. Metabolizarea are loc in mod obisnuit in:

A. 1 faza
B. 2 faze
C. 3 faze
D. 4 faze
E. nici o faza
1.48. Absorbtia pe cale respiratorie este caracteristica:

A. Substantelor lichide
B. Substantelor gazoase, vapori si aerosoli
C. Substantelor solide sub forma de particule mari
D. Substantelor cu miros neplacut
E. Substantelor cu gust amar
1.49. Intoxicatiile profesionale au loc:

A. In industria chimica
B. Prin eroarea medicilui
C. Prin eroarea farmacistului
D. In mediu casnic
E. Prin ingerare de ciuperci otravitoare
1.50. In stomac se absorb:

A. Toxici liposolubili
B. Toxici foarte hidrosolubili
C. Toxicii foarte liposolubili
D. Toxicii insolubili in apa
E. Toxicii insolubili in octanol
1.51. Urmatoarele afirmatii sunt specifice florului:

A. Este un toxic cumulativ
B. Nu se acumuleaza
C. Patrunde pe cale cutanata
D. Nu se depoziteaza in dinti
E. Nu se elimina urinar
1.52. Monoxidul de carbon isi manifesta toxicitatea la nivelul:

A. Membrelor inferioare
B. Pielii
C. Unghiilor
D. Sangelui si celulelor
E. Dintilor
1.53. Intoxicatia acuta cu monoxid de carbon se manifesta prin:

A. Fenomene digestive
B. Acumularea toxicului la nivelul oaselor
C. Tulburari respiratorii
D. Tulburari de crestere
E. Scadere in greutate
1.54. Simptomatologia din intoxicatia acuta prin ingerarea cadmiului este dominata de:
A. Scadere in greutate
B. Dependenta psihica
C. Tulburari de crestere
D. Afectare hepatorenala
E. Tulburari de memorie
1.55. Urmatoarele afirmatii referitoare la mercur sunt adevarate:

A. Are un potential toxic scazut
B. Nu este un toxic cumulativ
C. Mercurul produce dependenta fizica crescuta
D. Mercurul nu poate patrunde in organism pe cale respiratorie
E. Mercurul bivalent (Hg2+) este un toxic celular
1.56. Plumbul si compusii sai manifesta urmatoarele efecte:

A. Dependenta fizica
B. Dependenta psihica
C. Nefrotoxice
D. Ototoxice
E. Toxice cutanate
1.57. Tratamentul intoxicatiei acute cu plumb presupune:

A. Administrare de EDTA-CaNa2 pe cale inhalatorie
B. Administrare de EDTA-CaNa2 p.o.
C. Administrare de flumazenil
D. Administrare de DMP
E. Administrare intravenoasa de MgSO4
1.58. Tratamentul intoxicatiei acute cu mercur presupune:

A. Administrare de EDTA-CaNa2 pe cale inhalatorie
C. Administrare de flumazenil
E. Administrare intravenoasa de nitrit de amil
1.59. Tratamentul intoxicatiei acute cu cadmiu presupune:

A. Administrare de EDTA-CaNa2
B. Administrare de pralidoxima
C. Administrare de penicilamina
E. Administrare de nitrit de amil
1.60. In clasa antidoturilor fiziologice intra:

A. Atropina
B. Kelocyanor
C. Edetamin
D. Dimercaptopropanolul
E. Desferal
1.61. In cazul intoxicatiei cu monoxid de carbon se administraeaza:

A. Atropina
B. Kelocyanor
C. Edetamin
E. Oxigen hiperbar
1.62. Antidoturile cu actiune indirecta sunt:

A. Nalorfina
B. Neostigmina
C. Kelocyanor
D. Nitritul de amil
E. Dimercaptopropanolul
1.63. Antidoturile cu actiune indirecta sunt:

A. Nalorfina
B. Neostigmina
C. Kelocyanor
D. Etanolul
E. Fizostigmina
1.64. In clasa antidoturilor fiziologice intra:

A. Etanolul
B. Kelocyanor
C. Edetamin
E. Nalorfina
1.65. In clasa antidoturilor chelatorii intra:

A. Etanolul
B. Kelocyanor
C. Nitritul de amil
D. Fizostigmina
E. Nalorfina
1.66. In clasa antidoturilor chelatorii intra:

A. Etanolul
B. Atropina
C. Nitritul de amil
D. Edetamin
E. Nalorfina
1.67. Din clasa antidoturilor reactivatori ai colinesterazei fac parte:

A. Nalorfina
B. Neostigmina
C. Kelocyanor
D. Obidoxima
E. Dimercaptopropanolul
1.68. Tratamentul intoxicatiilor cronice presupune:

A. Administrarea de spalaturi gastrice cu carbune activ
B. Oxigenoterapie
C. Redresarea unor organe afectate de toxic
D. Administraea intravenoasa de nitrit de amil
E. Administrare de etanol
1.69. Factori determinanti ai sensibilitatii ebrionului la xenobiotice sunt:

A. Factori fiziopatologici paterni
B. Masa si suprafata corporala ale tatalui
C. Stadiul de dezvoltare a embrionului
D. Factori meteorologici
E. Sexul
1.70. Doza toxica reprezinta:

A. Concentartia maxima admisa in aer
B. Cantitatea de substanta care se elimina prin laptele matern
C. Cantitatea de substanta capabila sa determine efecte toxice
D. Cantitatea de substanta care se elimina prin fecale
E. Nici una din cele de mai sus
1.71. Efectul sinergic al interactiunii dintre doi toxici apare cand:

A. Actiunea celor doua substante se desfasoara independent una de alta
B. Actiunea celor doua substante se desfasoara contrar
C. Actiunea celor doua substante se desfasoara in acelasi sens si se obtine fie sumare, fie potentare
D. Nu poate sa apara efect sinegic intre doi toxici
E. Intotdeauna apare un efect sinergic intre doi toxici

A. Administrare de fizostigmina
B. Administrare de atropina

A. Administrare de EDTA-CaNa2 in perfuzie i.v. lent
D. Administrare de obidoxima
A. Administrare de etanol
B. Administrare de DCTA-CaNa2
B. Tulburari de vedere
C. Dureri de dinti

C. Compusii organomercurici au afinitate pentru SNV
E. Mercurul monovalent (Hg+) este un toxic celular
1.77. Plumbul si compusii sai manifesta efecte:

A. Toxice asupra pancreasului
B. Toxice oculare
C. Nefrotoxice
D. Ototoxice
E. Toxice cutanate
1.78. Este adevarat ca:

A. Faza toxicocinetica reprezinta actiunea organismului asupra toxicului;
B. Faza toxicocinetica reprezinta actiunea toxicului asupra organismulu;
C. Faza toxicodinamica cuprinde: absorbtie,distributie, depozitarea, eliminare;
D. Biotransformarea este o etapa a toxicodinamicii;
E. Faza de expunere corespunde ultimei etape a actiunii toxicilor.
1.79. Care din urmatoarele afirmatii sint adevarate:

A. Patrunderea toxicilor in organism se poate realiza numai pe cale digestiva;
B. Absorbtia toxicilor reprezinta trecerea toxicului din mediul extern in mediul intern;
C. Faza toxicodinamica cuprinde ansamblul fenomenelor care au loc in organism la diferite nivele, conducind la
efectul toxic;
D. Patrunderea toxicilor se poate realiza numai pe calea transplacentara;
E. Patrunderea toxicului in mediul intern presupune traversarea mai multor membrane.

A. Traversarea membranei se poate realiza numai prin transport activ sau transport pasiv;
B. Transportul pasiv se mai numeste si difuziune complexa;
C. Transportul pasiv are loc cu consum de energie;
D. Transportul activ are loc fara consum de energie;
E. Difuzia simpla consta in trecerea toxicului dintr-un compartiment cu concentratie mai mare spre un
compartiment cu concentratie mai mica.
1.81. Viteza de difuziune este cu atit mai mare cu cât:

A. Toxicul are masa moleculara mai mica;
B. Toxicul are masa moleculara mai mare;
C. Toxicul are un punct de topire mai mare;
D.Toxicul are liposolubilitate mai mica;
C. Este mai hidrosolubil.
1.82. Sub actiunea sucului intestinal unii toxici pot deveni:

A. Foarte toxici;
B. Caustici;
C. Nu sunt influentati;
D. Se pot denatura;
E. Mai toxici.
1.83. Sunt false afirmatiile:

A. Mucoasa intestinului subtire are o structura lipidica;
B. Prin mucoasa intestinului subtire nu se absorb substantele hidrosolubile;
C. Pentru substantele total ionizate (ex. saruri cuaternare de amoniu) absorbtia prin intestinul subtire este
redusa;
D. Toxicii cu actiune iritanta maresc peristaltismul intestinal;
E. Pot traversa mucoasa intestinului subtire substantele care au greutatea moleculara mai mare de 200.
1.84. Absorbtia transcutanata nu este posibila pentru:

A. Substantele toxice hidrosolubile;
B. Substantele toxice liposolubile;
C. Gaze;
D. Vapori;
E. Saruri minerale in suspensie fina.

A. Epidermul nu constitue o bariera lipoproteica;
B. Dermul este permeabil numai pentru substantele toxice hidrosolubile;
C. Dermul nu este permeabil atat pentru substante liposolubile cat si pentru cele hidrosolubile;
D. Absorbtia transcutanata este posibila numai in cazul tegumentelor lezate;
E. Absorbtia transcutanata depinde si de interactiunea piele/excipient.
1.86. Penetratia toxicilor pe cale transcutanata nu depinde de:

A. Hidratarea pielii;
B. Vascularizarea;
C. Temperatura;
D. pH;
E. Miros.
1.87. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt corecte:

A. Absorbtia transcutanata este favorizata de utilizarea unor pansamente ocluzive care macereaza stratul
epidermic;
B. Absorbtia transcutanata se face mai usor in timpul transpiratiei;
C. Prin mucoasa oculara nu se pot absorbi decît substanţele liposolubile;
D. Vasodilatatia cutanata favorizeaza absorbtia unor xenobiotice;
E. Absorbtia transplacentara nu este posibila pentru substantele toxice.

A. Distributia reprezinta transferul toxicilor din tesuturi si organe in sange;
B. Majoritatea xenobioticelor nu se distribuie electiv in anumite tesuturi;
C. Distributia nu este dependenta de permeabilitatea membranelor celulare;
D. Toxicii hidrosolubili strabat usor membranele si se distribuie in tesuturile bine vascularizate;
E. Etanolul se distribuie uniform in toate tesututile.
1.89. Toxicii liposolubili cu caracter bazic nu se distribuie in:

A. Creier;
B. Plamani;
C. Rinichi;
D. Ficat;
E. Suprarenale.
1.90. Toxicii hidrosolubili cu caracter bazic nu se distribuie in:

A. Ficat;
B. Suprarenale;
C. Rinichi;
D. Ochi;
E. Plamani.
1.91. Nu este adevarat ca:

A. Dupa patrunderea in organism, toxicii sunt vehiculati de sange si limfa spre lichidul interstitial si apoi spre
celule;
B. O fractiune din toxic se leaga de proteinele plasmatice;
C. O fractiune din toxic ramine libera;
D. Numai fractiunea legata de proteine poate traversa membranele;
E. Substantele liposolubile si slab acide sunt mai puternic legate decit cele neutre.
1.92. Legat de depozitare nu sunt adevarate afirmatiile:

A. Reprezinta procesul de fixare electiva toxicului in diferite tesuturi sau organe;
B. Intensitatea si modul de depozitare depind de vascularizarea tesuturilor si de afinitatea chimica a toxicului
pentru tipul de tesut;
C. Fierul se depoziteaza in foliculi pilosi;
D. Benzenul se depoziteaza in miocard;
E. Argintul se depoziteaza in piele.
1.93. In tesutul osos nu se pot depozita:

A. Iodul;
B. Plumbul;
C. Fluorul;
D. Cadmiul;
E. Arsenul.
1.94. Nu se metabolizeaza:
A. Eterul etilic;
B. Anilina;
C. Paracetamolul;
D. Fenolul;
E. Amfetamine.
A. Acizii tari;
B. Fenacetina;
C. Paracetamolul;
D. Atropina;
E. Morfina.
A. Bazele tari;
B. Diazepamul;
C. Paracetamolul;
D. Fenobarbitalul;
E. Aspirina.
1.97. Nu este adevarat ca:

A. Enzimele din organism se incadreaza in doua categorii: enzime biochimice (parametabolice) si enzimele
”xenobiotice”;
B. Enzimele biochimice nu catalizeaza biotransformarea substantelor exogene;
C. Enzimele xenobiotice catalizeaza biotransformarea substantelor endogene;
D. Enzimele xenobiotice au sediul in microzomi si realizeaza in special oxidarile;
E. Sediul principal al metabolizarilor este ficatul.
1.98. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt corecte:

A. Enzimele biochimice catalizeaza biotransformarea substantelor endogene si a substantelor care prezinta
asemanari structurale cu substantele endogene;
B. Oxidarile sunt realizate de oxidazele cu functii mixte microzomiale (OFMM);
C. Benzenul prin oxidare se transforma in metaboliti mai toxici;
D. Fenolii se pot sulfoconjuga sau glucuronoconjuga;
E. Prin biotransformare polaritatea compusului scade.
1.99. In categoria reactiilor de oxidare nu sunt incluse:

A. Hidroxilarea aromatica;
B. Dezaminarea oxidativa;
C. Desulfurarea;
D. Dezamidarea;
E. Epoxidarea.
1.100. Intre oxidazele cu functii mixte microzomale (OFMM) si enzimele biochimice nu exista
urmatoarele diferente:
A. Localizarea;
B. Numarul lor;
C. Specificitatea;
D. Activitatea;
E. Nu exista asemenea diferente intre cele doua tipuri de enzime.
1.101. Legat de metanol sunt corecte afirmatiile cu exceptie:

A. toti metabolitii sunt mai putin toxici
B. metabolizarea si eliminarea sunt lente
C. este un toxic cumulativ
D. ca antidot in intoxicatia acuta se administreaza etanolul
E. produce acidoză metabolica
1.102. Intr-o intoxicatie acuta cu etanol moartea survine la o concentratie de peste:

A. 1 g‰
B. 2 g‰
C. 2,5 g‰
D. 4 g‰
E. 6 g‰
1.103. Faza medico-legala intr-o intoxicatie cu etanol corespunde unei concentratii de:
A. 0,1-0,5 g‰
B. 0,5-1.5 g‰
C. 1,5-2,5 g‰
D. 2-3 g‰
E. 3-4 g‰
1.104. Metabolizarea metanolului se face sub influenta:

A. reductazelor
B. alcooldehidrogenazei
C. liazei
D. piruvatoxidazei
E. esterazelor
1.105. Legat de patrunderea metanolului in organism sunt adevarate afirmatiile cu exceptia:

A. pe cale digestiva
B. transdermic
C. transcutanat
D. respirator
E. intravenos
1.106. Intoxicatia cronica cu etanol nu se manifesta prin:

A. polinevrita
B. nevrita optica retrobulbara
C. delirium tremens
D. striatii albe pe unghi
E. ciroza
1.107. Legat de etanol sunt corecte afirmatiile:

A. intoxicatia cronica se numeste alcoolism
B. alcoolismul nu este considerat o toxicomanie
C. la doze mici produce orbire
D. este un toxic medular
E. este greu metabolizat
2.COMPLEMENT MULTIPLU

A. Faza toxicocinetica reprezinta actiunea organismului asupra toxicului;
B. Faza toxicocinetica reprezinta actiunea toxicului asupra organismulu;
C. Faza toxicodinamica cuprinde: absorbtie,distributie, depozitarea, eliminare;
D. Biotransformarea este o etapa a toxicocineticii;
E. Faza de expunere corespunde primei etape a actiunii toxicilor.
2.2. Care din urmatoarele afirmatii sint adevarate:

A. Patrunderea toxicilor in organism se poate realiza numai pe cale digestiva;
B. Absorbtia toxicilor reprezinta trecerea toxicului din mediul extern in mediul intern;
C. Faza toxicodinamica cuprinde ansamblul fenomenelor care au loc in organism la diferite nivele, conducind la
efectul toxic;
D. Patrunderea toxicilor se poate realiza si pe calea transplacentara;
E. Patrunderea toxicului in mediul intern presupune traversarea mai multor membrane.

A. Traversarea membranei se poate realiza prin transport activ sau transport pasiv;
B. Transportul pasiv se mai numeste si difuziune simpla;
C. Transportul pasiv are loc cu consum de energie;
D. Transportul activ are loc fara consum de energie;
E. Difuzia simpla consta in trecerea toxicului dintr-un compartiment cu concentratie mai mare spre un
compartiment cu concentratie mai mica.
2.4. Viteza de difuziune este cu atit mai mare cu cit :

A. Toxicul are masa moleculara mai mica;
B. Toxicul are masa moleculara mai mare;
C. Toxicul are liposolubilitate mai mare;
D.Toxicul are liposolubilitate mai mica;
C. Este mai hidrosolubil.

A. Transportul pasiv nu necesita consum de energie;
B. Transportul pasiv, presupune trecerea toxicului dintr-un compartiment cu concentratie mai mica, intr-un
compartiment cu concentratie mai mare;
C. Difuzia simpla este principalul mijloc de traversare pentru toxicii cu masa moleculara mare;
D. Viteza de difuziune este cu atit mai mare cu cat toxicul este mai liposolubil;
E. Patrunderea toxicilor in organism se poate realiza numai pe cale gastrointestinala.
2.6. Difuzia simpla este principalul mijloc de transport pentru:

A. Medicamente cu masa moleculara mica;
B. Ionii minerali;
C. Substante toxice cu masa moleculara mare;
D. Substante toxice cu masa moleculara mica;
E. Toxici organici volatili.
2.7. Membranele biologice sunt mai permeabile pentru molecule:

A. Cu masa mare;
B. Cu masa mica;
C. Nedisociate;
D. Hidrosolubile;
E. Liposolubile.
2.8. In etapa de transport a substantelor active in sange:

A. Transportul substantelor se face sub forma libera, dizolvata in plasma, si sub forma legata de proteinele
plasmatice
B. Transportul substantelor se face numai sub forma libera, dizolvata in plasma;
C. Manifestarea efectelor toxicodinamice, este posibila atit pentru forma libera, cit si pentru cea legata;
D. Manifestarea efectelor toxicodinamice este posibila numai pentru forma libera;
E. Manifestarea efectelor toxicodinamice este posibila numai pentru forma legata.
2.9. Legat de transportul activ este adevarat ca:

A. Are loc cu cunsum de energie;
B. Are loc fara consum de energie;
C. Presupune trecerea dintr-un compartiment cu concentratie mai mica spre un compartiment cu concentratie
mai mare;
D. Este asigurat de substante transportoare.
E. Este caracteristic ionilor minerali.

A. Absorbtia este preponderenta in intestinul gros;
B. In gura si esofag absorbtia este redusa;
C. Prin mucoasa bucala se absorb rapid toxicii foarte hidrosolubili (KCN, nicotina);
D. Substantele corozive si caustice corodeaza peretele esofagului;
E. In stomac se absorb usor toxici liposolubili.

A. Absorptia pe cale digestiva are loc preponderent in intestinul subtire datorita vascularizarii intense si a
suprafetei mari;
B. In stomac se absorb usor toxicii foarte hidrosolubili;
C. Absorbtia este diminuata de prezenta alimentelor;
D. Substantele corosive si caustice nu se absorb in esofag;
E. In colon toxicul ajunge in cantitati mari ca urmare a accelerarii tranzitului intestinal.
2.12. Factorii care influenteaza absorptia digestiva depind de:

A. Lipo sau hidrosolubilitatea toxicului;
B. Gradul de disociere;
C. Stabilitatea chimica in tubul digestiv;
D. Marimea moleculelor;
E. Interactiuni cu mediul inconjurator.
2.13. Inainte de absorbtia din tubul digestiv pot avea loc:

A. Fenomene fizice de adsorbtie;
B. Fenomene fizice de dizolvare;
C. Fenomene biochimice sub actiunea sucurilor digestive;
D. Fenomene biochimice cauzate de flora intestinala;
E. Nu pot avea loc asemenea fenomene.
2.14. Care din urmatoarele afirmatii sint corecte:

A. Intoxicatiile pot fi endogene sau exogene;
B. Intoxicatiile pot fi numai endogene;
C. Intoxicatiile pot fi numai exogene;
D. Intoxicatia constituie o stare patologica care se instaleaza dupa patrunderea unui toxic in organism;
E. Intoxicatia este un raspuns al organismului fata de agresiunea toxicului.
2.15. In categoria intoxicatiilor accidentale sint incluse:

A. Intoxicatiile medicamentoase;
B. Intoxicatiile profesionale;
C. Intoxicatiile alimentare;
D. Toate intoxicatiile acute;
E. Doparea.
2.16. Intoxicatiile medicamentoase se pot produce prin eroarea:

A. Bolnavului;
B. Medicului;
C. Farmacistului;
D. Anturajului;
E. Nici una de mai sus.
2.17. Absorbtia pe cale respiratorie este caracteristica pentru:

A. Gaze;
B. Lichide volatile;
C. Lichide nevolatile;
D. Solide fin divizate (aerosoli);
E. Pentru toate aceste substante.
2.18. Absorbtia pe cale plumonara:

A. Permite trecerea rapida a toxicului in sange;
B. Nu este influentata de hrana;
C. Este influentata de pH;
D. Nu este influentata de microflora;
E. Depinde de coeficientul de partitie lipide/apa, care trebuie sa fie mare.
2.19. Viteza mare de absorbtie a aerosolilor pe cale plumonara depinde de:

A. Suprafata de contact intre organism si toxic;
B. Puternica vascularizare a mucoasei alveolare;
C. De diametrul particulei (Ø<3μm);
D. De liposolubilitatea sau hidrosolubilitatea particulelor;
E. De ventilatia pulmonara.
2.20. Care dintre urmatoarele gaze si vapori isi manifesta si o actiune locala:
A. Oxidul de carbon;
B. Halogenii;
C. Dioxidul de azot;
D. Dioxidul de sulf;
E. Acidul cianhidric.

A. Reflexul de tuse constitue un mecanism de aparare al organismului
B. Oxidul de carbon poate declansa edem de glota;
C. Actiunea locala a gazelor si vaporilor poate fi insotita sau nu de o actiune generala sistemica;
D. Pentru a avea si o actiune sistemica, toxicii gazosi si vaporii trebuie sa aiba o solubilitate foarte redusa in apa
(ex. benzen, CHCl3);
E. Acidul cianhidric are actiune puternic iritanta.
2.22. Legat de intestinul gros este adevarat ca:
A. Prin mucoasa intestinului gros nu se poate absorbi nici o substanta toxica;
B. Absorbtia este mult incetinita din cauza prezentei materiilor fecale;
C. Daca intestinul este degajat absorbtia este posibila;
D. Intestinul gros este un organ de absorbtie prin excelenta;
E. Unele substante toxice pot fi absorbite prin intestinul gros sub forma de clisme.
2.23. La ingerarea a doua sau mai multe substante toxice pot sa apara perturbari care duc fie la
stimularea, fie la inhibarea absorbtiei. Acestea pot fi:
A. Schimbarea pH-ului gastric;
B. Formarea de complecsi interni;
C. Favorizarea dizolvarii unor substante;
D. Neutralizarea reciproca;
E. Declansarea unei actiuni paradoxale.
2.24. Sub actiunea sucului intestinal unii toxici pot deveni:

A. Insolubili;
B. Caustici;
C. Neresorbabili;
D. Se pot denatura;
E. Mai toxici.

A. Mucoasa intestinului subtire are o structura lipidica;
B. Prin mucoasa intestinului subtire se absorb usor substantele hidrosolubile;
C. Pentru substantele total ionizate (ex. saruri cuaternare de amoniu) absorbtia prin intestinul subtire este
redusa;
D. Toxicii cu actiune iritanta maresc peristaltismul intestinal;
E. Pot traversa mucoasa intestinului subtire substantele care au greutatea moleculara mai mare de 200.
2.26. Absorbtia transcutanata este posibila pentru:

A. Substantele toxice hidrosolubile;
B. Substantele toxice liposolubile;
C. Gaze;
D. Vapori;
E. Saruri minerale in suspensie fina.

A. Epidermul constitue o bariera lipoproteica;
B. Dermul este permeabil numai pentru substantele toxice hidrosolubile;
C. Dermul este permeabil atat pentru substante liposolubile cat si pentru cele hidrosolubile;
D. Absorbtia transcutanata este posibila numai in cazul tegumentelor lezate;
E. Absorbtia transcutanata depinde si de interactiunea piele/excipient.
2.28. Penetratia toxicilor pe cale transcutanata depinde de:

A. Hidratarea pielii;
B. Vascularizarea;
C. Temperatura;
D. pH;
E. Nu este influentata de nici unul din acesti factori.
2.29. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt corecte:

A. Absorbtia transcutanata este favorizata de utilizarea unor pansamente ocluzive care macereaza stratul
epidermic;
B. Absorbtia transcutanata se face mai usor in timpul transpiratiei;
C. Prin mucoasa oculara nu se pot absorbi decît substanţele liposolubile;
D. Vasodilatatia cutanata favorizeaza absorbtia unor xenobiotice;
E. Absorbtia transplacentara este posibila numai pentru substantele toxice.

A. Distributia reprezinta transferul toxicilor din tesuturi si organe in sange;
B. Majoritatea xenobioticelor se distribuie electiv in anumite tesuturi;
C. Distributia este dependenta de permeabilitatea membranelor celulare;
D.Toxicii hidrosolubili strabat usor membranele si se distribuie in tesuturile bine vascularizate;
E. Etanolul se distribuie uniform in toate tesututile.
2.31. Toxicii liposolubili cu caracter bazic se distribuie in:

A. Creier;
B. Plamani;
C. Rinichi;
D. Maduva osoasa;
E. Suprarenale.
2.32. Toxicii hidrosolubili cu caracter bazic se distribuie in:

A. Ficat;
B. Suprarenale;
C. Rinichi;
D. Sange;
E. Plamani.

A. Dupa patrunderea in organism, toxicii sunt vehiculati de sange si limfa spre lichidul interstitial si apoi spre
celule;
B. O fractiune din toxic se leaga de proteinele plasmatice;
C. O fractiune din toxic ramine libera;
D. Numai fractiunea legata de proteine poate traversa membranele;
E. Substantele liposolubile si slab acide sunt mai puternic legate decit cele neutre.
2.34. Legat de depozitare se poate spune:

A. Reprezinta procesul de fixare electiva toxicului in diferite tesuturi sau organe;
B. Intensitatea si modul de depozitare depind de vascularizarea tesuturilor si de afinitatea chimica a toxicului
pentru tipul de tesut;
C. Fierul se depoziteaza in foliculi porosi;
D. Benzenul se depoziteaza in miocard;
E. Argintul se depoziteaza in piele.
2.35. In tesutul osos se pot depozita:

A. Iodul;
B. Plumbul;
C. Fluorul;
D. Cadmiul;
E. Taliul.
2.36. Legat de biotransformare sunt false afirmatiile:

A. Reprezinta conversia enzimatica a toxicului in metaboliti mai polari, mai usor excretabili;
B. Sediul metabolizarii corespunde intotdeauna cu sediul principal al actiunii toxice;
C. Metanolul se metabolizeaza in ficat, iar efectul toxic se exercita la nivelul retinei, a SNC si a rinichiului;
D. Etanolul se oxideaza in citoplasma prin intermediul rodanazei;
E. Hidroxilarea 2-naftilaminei are loc in ficat, dar efectul cancerigen apare in vezica urinara.
A. Eterul etilic;
B. Anilina;
C. Acizii tari;
D. Bazele tari;
E. Amfetamine.
2.38. Prima faza a metabolizari cuprinde:

A. Oxidarea;
B. Acetilarea;
C. Reducerea;
D. Hidroliza;
E. Metilarea.
2.39. In faza a-II-a a metabolizarii au loc reactiile:

A. Glicocolconjugarea;
B. Reducerea;
C. Sulfoconjugarea;
D. Glucuronconjugarea;
E. Acetilarea.
2.40. In reactiile din faza I se introduc in molecula gruparile:

A. -OH;
B. -NH2;
C. -CH3;
D. -COOH;
E. -SH.

A. Enzimele din organism se incadreaza in doua categorii: enzime biochimice (parametabolice) si enzimele
”xenobiotice”;
B. Enzimele biochimice catalizeaza biotransformarea substantelor exogene;
C. Enzimele xenobiotice catalizeaza biotransformarea substantelor endogene;
D. Enzimele xenobiotice au sediul in microzomi si realizeaza in special oxidarile;
E. Sediul principal al metabolizarilor este ficatul.

A. Enzimele biochimice catalizeaza biotransformarea substantelor endogene si a substantelor care prezinta
asemanari structurale cu substantele endogene;
B. Oxidarile sunt realizate de oxidazele cu functii mixte microzomiale (OFMM);
C. Benzenul prin oxidare se transforma in metaboliti mai putini toxici;
D. Fenolii se pot sulfoconjuga sau glucuronoconjuga;
E. Prin biotransformare polaritatea compusului scade.
2.43. In categoria reactiilor de oxidare sunt incluse:

A. Hidroxilarea aromatica;
B. Dezaminarea oxidativa;
C. Desulfurarea;
D. Dezamidarea;
E. Epoxidarea.
2.44. Intre oxidazele cu functii mixte microzomale (OFMM) si enzimele biochimice exista urmatoarele
diferente:
A. Localizarea;
B. Numarul lor;
C. Specificitatea;
D. Activitatea;
E. Nu exista asemenea diferente intre cele doua tipuri de enzime.

A. Enzimele OFMM se gasesc aproape exclusiv in microzomi;
B. Enzimele de oxidoreducere biochimice au sediul in special in lizozomi;
C. Enzimele de hidroliza au sediul in special in mitocondrii;
D. Enzimele de hidroliza se gasesc in citoplasma, lizozomi si plasma sanguina;
E. Enzimele xenobiotice catalizeaza substantele care nu prezinta ca atare sau ca metaboliti asemanari structurale
cu substantele normale.

A. Enzimele OFMM sunt specifice, cele biochimice sunt lipsite de specificitate;
B. Enzimele biochimice se gasesc in mod obisnuit, in stare activa pe cand OFMM-urile se activeaza sub efectul
direct al xenobioticelor;
C. Enzimele biochimice sunt diversificate si in cantitate suficienta pentru a satisface metabolizarea substantelor
endrogene si exogene;
D. Numarul OFMM este mic sau chiar redus la un sistem unic si universal de oxidaze;
E. Enzimele biochimice catalizeaza biotransformarea xenobioticelor care nu prezinta asemanari structurale cu
substantele normale.
2.47. Din categoria enzimelor biochimice fac parte si:

A. Acidazele cu functii mixte microzomiale;
B. Alcooldehidrogenoza;
C. Monoaminoxidaza;
D. Aldehiddehidrogenaza;
E. DOPA-decarboxilaza.

A. Toate xenobioticele trebuie sa se metabolizeze trecand obligatoriu prin faza I si faza a II-a pentru a se
transforma intr-un compus inactiv biologic;
B. Exista compusi care se metabolizeaza complet in faza I;
C. Sunt xenobiotice care trec direct in faza a II-a;
D. Sediul metabolizarii poate fi in principiu orice tesut sau organ;
E. Prin biotransformare polaritatea compusilor scade.
2.49. Care dintre urmatoarele xenobiotice in procesul biotransformarii, trec direct in faza aII-a:
A. Fenolul;
B. Toluenul;
C. Benzenul;
D. Acidul benzoic;
E. Etanolul.
2.50. In categoria reactiilor de reducere sunt incluse:
A. Desulfurarea;
B. Dezamidarea;
C. Saturarea dublei legaturi;
D. Transformarea nitroderivatilor in hidroxilamine;
E. N-dezalchilarea.

A. Metabolizarea microzomiala include: oxidari, reduceri si hidrolize;
B. Oxidarea microzomiala este realizata de oxidazele cu functii mixte microzomiale (O.F.M.M);
C. O.F.M.M.-urile reprezinta un sistem enzimatic constituit din doua hemoproteine si doua flavoproteine;
D. Hidroliza are loc sub influenta reductazelor NADH sau NADPH dependente;
E. Reactiile de hidroliza au loc sub influenta citocromului P450
2.52. Care din urmatoarele afirmaţii sunt incorecte:

A. Efectul toxic al unei substanţe nu depinde şi de specia animală
B. Majoritatea xenobioticelor cu masă moleculară sub 1000 traversează placenta prin transport activ sau pasiv
regasindu-se in sangele fetusului
C. Regimul lactat este interzis copiilor trataţi cu subnitrat de bismut pentru a preveni acţiunea
methemoglobinizantă
D. Idiosincrazia face parte din categoria intoleranţei dobindite
E. Medicamentul de elective in şocul anafilactic este adrenalina
2.53. Legat de deficienţa in glucozo-6-fosfat dehidrogenaza este adevarat că:

A. Este o intoleranţa dobindită de ordin individual
B. Afectează cca. 3% din populaţia globului
C. Poate ramîne necunoscută toată viaţa
D. La administrarea unor substanţe oxidante se declanşează hemoliza şi methemoglobinemia.
E. Glucozo-6-fosfat dehidrogeneza intervine in metabolizarea glucozei pe cale pentozică
5.54. Este adevarat că:

A. După pătrunderea in mediul interior, o fracţiune din toxic se leagă de particolele plasmatice
B. Fracţiunea de toxic ramasă liberă este singura care poate traversa membranele
C. Toxicii foarte liposolubili străbat foarte greu membranele
D. Toxicii liposolubili se distribuie in ţesuturi lipoide si bine vascularizate
E. Toate substanţele toxice se distribuie selectiv in anumite ţesuturi
2.55. Biotransformarea reprezintă conversia enzimatică a toxicilor in metaboliţi:

A. Mai polari
B. Mai nepolari
C. Mai uşor excretabili
D. Mai greu excretabili
E. Mai puţin toxici
2.56. Sunt corecte afirmaţiile:

A. Difuzia simplă reprezintă trecerea toxicului cu consum de energie dintr-un compartiment cu concentratie mai
mică spre un compartiment cu concentratie mai mare
B. Transportul activ este caracteristic masei moleculelor ionilor minerali, substanţelor cu masă moleculară
mare, substanţelor neliposolubile.
C. Absorpţia pe cale digestivă este preponderentă in intestinul subţire.
D. Prin mucoasa intestinului subţire absorbţia se face numai prin transport pasiv
E. Absorpţia pe cale plumonară este influenţată de pH, hrană, microfloră.
2.57. Absorpţia transcutanată este posibilă pentru:

A. Toxici liposolubili
B. Toxici hidrosolubili
C. Gaze
D. Vapori
E. Săruri minerale in suspensie fină
2.58. Faza toxicocinetică include urmatoarele etape cu excepţia:

A. Absorpţia
B. Distribuţia
C. Depozitarea
D. Contractia
E. Evacuarea
2.59. Care din urmatoarele afirmaţii sunt incorecte:

A. Toxicitatea unei substanţe nu depinde niciodată de calea de patrundere
B. Calea gastrointestinală este cea mai frecventă cale de patrundere in inoxicaţiile intenţionate
C. Absorpţia reprezintă trecerea toxicului din mediul extern in mediul intern
D. Transversarea membranenelor celulare de catre un xenobiotic se poate face prin transport pasiv.
E. Absorbţia pe cale respiratorie este caracteristică pentru gaze, lichide volatile si solide fluidizabile.
2.60. Legat de intoxicatiile profesionale sunt adevarate afirmatiile:

A. Sunt de obicei acute
B. Sunt de obicei cronice
C. Se pot produce şi indirect sau la distanţă
D. Au loc de obicei prin inhalare
E. Sunt intoxicaţii intenţionate
2.61. Din punct de vedere analitic si toxicologic substantele toxice se impart in:
A. Gazoşi
B. Lichizi ficsi
C. Solizi
D. Minerali ficşi
E. Organici ficşi
2.62. Expertiza toxicologică include totalitatea investigaţiilor care includ:

A. Recoltarea viscerelor de la victima
B. Izolarea otrăvurilor
C. Indentificarea
D. Dozarea substanţelor toxice
E. Toate afirmaţiile sint corecte
2.63. Noţiunea de otrăvire si intoxicatie reprezintă:

A. Acelaş lucru
B. Sunt total diferite
C. Otrăvirea presupune o acţiune cu caracter intenţional
D. Intoxicaţia sugerează o acţiune cu caracter accidental
E. Nici o afirmaţie nu este corectă
2.64. Toxicologia profesională se ocupă cu stabilirea:

A. Testului de alcoolemie
B. Măsurilor de prevenire si protecţie
C. Diferenţei dintre o intoxicaţie acută sau cronică
D. Concentraţiilor maxime admise
E. Limitelor de tolerabilitate
2.65. In faza a-II-a a metabolizari au loc reacţiile

A. Glicocolconjugarea
B. Reducerea
C. Sulfoconjugarea
D. Glucuronoconjugarea
E. Acetilarea
2.66. In reacţia din faza I-a se introduc in moleculă gruparile:

A. -OH
B. -NH2
C. -CH3
D. -COOH
E. -SH

A. Enzimele din organism se incadrează in doua categorii: enzime biochimice (parametabolice) şi enzime “
xenobiotice”
B. Enzimele biochimice catalizează biotransformarea substanţelor exogene
C. Enzimele xenobiotice catalizează biotransformarea substanţelor endogene
D. Enzimele xenobiotice au sediul in microzomi şi realizează in special oxidarile
E. Sediul principal al metabolizari este ficatul
2.68. Sunt adevarate afirmaţiile:

A Toate xenobioticele trebuie să se metabolizeze trecînd obligatoriu prin faza I-a şi faza a II-a pentru a se
transforma intr-un compus inactiv biologic.
B. Există compuşi care se metabolizeaza complect in faza I-a
C. Sunt xenobiotice care trec direct in faza a-II-a
D. Sediul metabolizari poate fi in principiu orice ţesut sau organ
E. Prin biotransformare polaritatea compuşilor scade
2.69. Care din urmatoarele xenobiotice trec direct în faza II-a:

A. Benzenul
B. Etanolul
C. Toluenul
D. Acidul benzoic
E. Fenolul
2.70. Este adevarat că :

A. Faza toxicocinetică reprezintă acţiunea organismului asupra toxicului .
B. Faza toxicocinetică reprezintă acţiunea toxicului asupra organismului.
C. Faza toxicodinamica cuprinde: absorpţie, distribuţie, depozitarea, eliminarea.
D. Biotransformarea este o etapa a toxicocineticii.
E. Faza de expunere corespunde primei etape a acţiunii toxicilor.
2.71. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte:

A. Intoxicaţiile pot fi endogene sau exogene
B. Intoxicaţiile pot fi numai endogene
C. Inoxicaţiile pot fi numai exogene
D. Intoxicaţia constitue o stare patologică care se instaleaza dupa patrunderea unui toxic in organism.
E. Inoxicaţia este un răspuns al organismului faţă de agresiunea toxică
2.72. In categoria intoxicaţiilor accidentale sunt incluse:

A. Intoxicaţiile medicamentoase
B. Intoxicaţiile profesionale
C. Intoxicaţiile alimentare
D. Toate intoxicaţiile acute
E. Doparea
2.73. Toxicologia clinica:

A. Stabileşte diagnosticul si terapia de urgenţă in intoxicaţii acute
B. Se ocupă cu verificarea pentru animale a medicamentelor noi sub aspectul acţiunilor secundare
C. Studiază acţiunea nocivă a aditivilor alimentari
D. Au un rol determinant in salvarea victimelor
E. Este cea mai veche ramură a toxicologiei
2.74. Saturnismul poate fi depistat prin:

A. Punctuaţiile bazofile ale hematiilor
B. Paralizia radialului
C. Coloraţia roşie a feţei
D. Lizereul albastru cenuşiu la incisivi sau canini
E. Prezenţa acidului aminolevulinic in urină
2.75. Intoxicaţia cu fosfor se caracterizează prin:

A. Edem pulmonar acut
B. Modificari osoase, fracturi spontane ale maxilarelor
C. Hemoliza
D. Afectarea hepatică, icter, ciroză
E. Dezechilibrul raportului Ca/P
2.76. Intoxicaţiile cu compusi ai Ag se caracterizează prin:

A.Varsături albicioase
B. Fecale negricioase
C. Lizereu albastru
D. Perforarea septului nazal
E. Pigmentarea ireversibilă a pielii in albastru cenuşiu
2.77. Legat de Ba şi compuşii săi sunt false afirmaţiile:

A. Sărurile solubile sunt extrem de toxice
B. Sulfatul de Ba nu este toxic
C. Ba este un constituient normal al organismului
D. Este un toxic al celulei musculare
E. Moartea survine prin oprirea inimii in diastolă

A. Beriliul este un oligoelement
B. Intoxicaţiile cu Be sunt de obicei profesionale
C. Berilioza era considerată in trecut ca o pneumoconioză
D. Be actionează competitiv cu Mg inhiband fosfatazele
E. In intoxicaţia cronică cu Be apare lizereul galben la nivelul caninilor
2.79. Care din urmatoarele semne sunt caracteristice hidrargirismului:

A. Lizereul mercurial cenusiu
B. Expiraţia fetidă
C. Alopecia
D. Disartrie
E. Tremurături ale mainilor
2.80. In intoxicaţiile cu NO2 apar urmatoarele simptome:

A. Tuse cu expectoraţie spumoasâ
B. Cianoză
C. Stare de uşoara beţie,cu delir şi halucinaţie
E. Hemoliză
D. Hipotensiune
2.81. Arsina este un toxic:

A. Hematic
B. Caustic
C. Corosiv
D. Iritant al cailor respiratorii superioare
E. Nefrotoxic
2.82. Intoxicaţia cronică cu As se caracterizeaza prin:

A. Polinevrită periferică
B. Pigmentare de culoarea bronzului
C. Hipertermie
D. Striaţiuni albe-cenuşii pe unghii
E. Expectoraţie spumoasă de culoare galbenă
2.83. Dimercaptopropanolul este un antidot recomandat in intoxicaţia acută cu:

A. Cd
B. Pb
C. As
D. Hg
E. CO
2.84. Penicilamina este indicată in intoxicaţiile cu:

A. Hg
B. As
C. Cd
D. Cu
E. In toate aceste cazuri
2.85. Intoxicaţiile cu Mn se caracterizeaza prin:

A. Alterari degenerative ale celulei nervoase
B. Paralizie progresiva ireversibila a membrelor inferioare
C. Diaree de tip holeriform
D. Mioza accentuată
E. Disertrie si disgrafie

A. Florul este un toxic cumulativ
B. Florul spoliază organismul de calciu determinand tetanie şi perturbari in coagularea singelui
C. Principala acţiune a HF este ceea tiolprivă
D. Fluorul in vivo formeaza fluorocitratul care inhiba aconitaza
E. Antidotul specific in intoxicaţiile cu HF sunt sarurile de calciu
2.87. Hidrogenul sulfurat este un toxic gazos care:

A. Inhibă enzimele oxidoreducatoare (mai ales citocromoxidoze)
B. Reacţionează cu MetHb formand sulfmethemoglobina
C. Intoxicaţia acută debutează cu keratoconjunctivită
D. Are o puternică acţiune hemolitică
E. Este un poluant major al atmosferei
2.88. In intoxicaţiile cu SO2 se constată:

A. Disfonie
B. Lizereun gingival
C. Sufocare
D. Tulburari de deglutiţie
E. Alcaloza metabolică
2.89. Sunt false afirmaţiile:

A. NH3 este un gaz cu actiune methemoglobinizantă
B. Este iritant şi caustic pentru mucoasele căilor respiratorii superioare
C. Produce edem de glota
D. Este lipsolubil, se absoarbe intens
E. Este iritant pentru conjunctive si cornee
2.90. Legat de oxizii de azot sunt corecte afirmatiile:

A. Protoxidul de azot are actiune puternic methemiglobinizanta
B. Dioxidul de azot are actiune narcotica
C. Monoxidu si dioxidul de azot după absorbti se transformă parţial in NO2 , NO3
D. Patrund in organism pe cale respiratorie
E. In intoxicaţia acuta cu NO2 se poate instala edemul plumonar acut.
2.91. Legat de intoxicaţiile cu taliu sunt false afirmaţiile:

B. Actioneaza asupra SNC, a glandelor endocrine si foliculului pilos
C. Radacina parului se pigmentează in negru
D. Pe unghii apar striaţiuni de culoare inchisă
E. Are efect alopeciant
2.92. Legat de Pb (C2H5)4 este adevarat că:

A. Este cel mai toxic compus al plumbului
B. Se fixează in ţesuturi lipoide (ficat, creier, ţesut adipos)
C. Produce encefalopatie saturniană
D. Patrunde in organism pe cale perenterală
E. Acţionează asupra hemului
2.93. Legat de Cd sunt false afirmatiile:

A. Cd este un toxic celular cu acţiune tiolopriva
B. Este un oligoelement
C. Intoxicaţia cronică se caracterizează prin modificarea structurii osoase (tasarea corpului)
D. Ca antidot se recomandă in special DMP
E. CdO nu este iritant pentru caile respiratorii
2.94. Sunt adevarate afirmaţiile:

A. Tratamentul prelungit cu subnitrat de Bi per os determină methemoglobinemie
B. Beriliul este un constituent normal al organismului
C. In argirism se produce o pigmentare difuza, ireversibilă a pieli care se colorează in negru-cenuşiu
D. In intoxicaţii cronice cu săruri de cupru apare un lizereu gingival de culoare galbenă
E. Intoxicaţia cronică cu Mn prezintă o simptomatologie neurologică ireversibilă cu paralizia progresivă a
membrelor inferioare
2.95. Saturismul poate fi depistat prin urmatoarele semne:

A. Lizereu albastru-cenuşiu la incisivi şi canini (dunga lui Burton)
B. Paralizia radialului (proba Teleky)
C. Porfirinuria şi acidul delta-aminolevulinic crescute in urina
D. Perforarea septului nazal
E. Coloraţia cenuşie a feţei
2.96. Sunt false afirmaţiile legate de Pb-tetraetil

A. Plumbul tetraetil este mult mai puţin toxic decit sărurile anorganice de Pb
B. Produce encefalopatie cu tulburari neuropsihice grave
C. Moartea poate să survină şi prin hipertermie (430 C)
D In cazul de supraveţuire victima rămane cu sechele cu manifestari de parkinson
E. Nu acţionează pe SNC

A. Plumbul este un toxic enzimatic care blochează gruparile tiolice ale enzimelor participante in procesul
formari hemoglobinei
B. In intoxicaţia acută cu Pb apar varsaturi albicioase şi materii fecale negre
C. In intoxicaţia acută cu Pb se administreaza ca antidot DMP
D. Plumbul inlocuieşte calciul din fosfaţi mai ales la nivelul epifizelor vaselor lungi
E. Plumbul se elimină foarte rapid pe cale renală, prin bila, intestin, salivă, transpiraţie.
2.98. Testele de laborator caracteristice in presaturism sunt:

A.Creşterea plumbemiei şi a plumburiei
B. Eliminare urinară crescută de acid delta-aminolevulinic
C. Glicozurie.
D. Hematii cu granulaţii bazofile
E. Leucopenie..
2.99. Sunt corecte afirmatiile:

A. Compuşi mercurului inhibă activitatea enzimelor sulfhidrilice
B. Principalul simptom în intoxicaţia cu mercur este nefrita acută mercurică
C. Antidotul util in intoxicaţia acută cu compuşii mercurului este DMP şi EDTA-CaNa2
D. Compuşii mercurului au acţiune methemoglobinizantă
E. Mercurul elementar nu este toxic decît sub formă de vapori
2.100. Principalele forme ale hidrargirismului sunt:

A. Lizereu mercurial cenuşiu
B. Paradontoza cu caderea dintilor
C. Disartrie şi disgrafie
D. Tulburari de vedere, orbire
E. Expiraţie fetidă
2.101. Care din urmatoarele afirmaţii sunt false:

A. In intoxicaţiile cu alcalii cicatrizarea este complectă dar defectoasă ducand la stenoză, diafagie, denutriţie.
B. Leziunile produse de alcalii caustici sint translucide, moi, matasoase.
C. Alcalii caustici sint prin excelenta toxici sistemici
D. In intoxicatiile cu alcalii se formeaza o crusta dura reprezentind un strat protector pentru tesuturile mai
profunde.
E. Incidenţa stenozelor este mai redusa la acizii corosivi decat la alcalii
2.102. In intoxicaţii cu cadmiu se administreaza ca antidot:

A. DMP (dimercaptopropanol)
B. EDTA CaNa2
C. Penicilamina
D. DCTA CaNa2
E. Calciterapie
2.103. Care din urmatoarele afirmaţii este corectă:

A. Caracteristic in intoxicaţiile cu Zn este febra de fum
B. Acizii corosivi produc necroza de lichefiere
C. Alcalii caustici produc necroza de coagulare
D. In intoxicatiile acute cu acizi corosivi prin ingerare se produc varsaturi de culoare bruna pentru H2SO4 si
galben pentru acid azotic
E. In intoxicatiile cu acizi corosivi nu se recomanda administrarea de bicarbonat de Na
2.104. Legat de taliu sunt corecte afirmatiile cu exceptia:

A. Taliu este un oligoelement
B. Este un toxic cumulativ
C. Pigmentarea neagră a radacini parului
D. Striatii albe pe unghii semilune
E. Alopecie
2.105. Legat de Cd este adevarat ca:

A . Este un toxic care nu se acumulează
B. Se formeaza un inel galben dentar
C. Modificari ale structurilor osoase cu tasarea corpului
D. Osteoporoză cu fisură transversală
E. Produc o proteinurie de tip special
2.106. Legat de aspectele toxicologice ale As si a compusilor sai oxigenati sunt corecte afirmatiile:
A. Este un toxic tiolopriv
B. Are actiune methemoglobinizantă
C. Diaree asemanatoare cu un sindrom holeriform
D. Antidotul specific este DMP (dimercopropanolul)
E. In intoxicaţie primele semne sunt setea puternică, arsuri epigastrice
2.107. In intoxicţia cronică cu As se constată:

A. Febră de fum
B. Hiperpigmentarea de culoarea bronzului (melanodermie)
C. Benzile lui Mees pe unghii sub formă de striaţiuni cenuşii
D. Raguseală
E. Polinevrite periferice
2.108. Sunt false afirmaţiile:
A. In intoxicaţia cronica cu crom se poate perfora septul nazal
B. Nitriţi, nitraţi, şi cloraţi au acţiune methemoglobinizantă
C. In intoxicaţiile cu sărurile solubile de Ba moartea survine prin oprirea inimi in diastolă
D. Intoxicaţia cronică cu mercur poartă numele de saturnism
E. Cel mai toxic compus al arsenului este arsina
2.109. Legat de taliu este adevarat ca:

A. Este un toxic cumulativ;
B. Are efect alopeciant;
C. Este un toxic tiolopriv;
D. Produce paralizia radialului;
E. Produce striatii albe pe unghii.

A. Cloratul de potasiu are actiune methemoglobinizanta;
B. Intoxicatiile cu nitriti sunt de obicei medicamentoase;
C. Nitritii produc vasoconstrictie, hipertensiune, bradicardie;
D. Intoxicatiile cu nitrati se caracterizeaza prin cianoza, hipotermie, dispnee;
E. In intoxicatiile cu NO2- si NO3- se administreaza albastru de metilen.
2.111. Saturnismul poate fi depistat prin:

A. Punctuatiile bazofile ale hematiilor;
B. Paralizia radialului;
C. Coloratia rosie a fetei;
D. Lizereul albastru cenusiu la incisivi si canini;
E. Prezenta acidului Δ-aminolevulinic in urina.
2.112. Intoxicatiile cu fosfor se caracterizeaza prin:

A. Edem plumonar acut;
B. Modificari osoase, fracturi spontane ale maxilarelor;
C. Hemoliza;
D. Afectare hepatica, icter, ciroza;
E. Dezechilibrul raportului Ca/P.

A. Beriliu este un constituent normal al organismului;
B. Intoxicatiile cu Be, sunt de obicei profesionale;
C. Berilioza era considerata ca o preumoconioza;
D. Be actioneaza competitiv cu Mg inhiband fosfatazele;
E. In intoxicatiile cronice cu Be, apare lizereul galben la nivelul caninilor.
2.114. Care dintre urmatoarele semne sunt caracteristice hidrargirismului:

A. Lizereu mercurial cenusiu;
B. Expiratie fetida;
C. Alopecii;
D. Disartrie;
E. Tremuraturi ale mainilor.
2.115. Intoxicatiile cu compusi cu Ag se caracterizeaza prin:

A. Varsaturi albicioase;
B. Fecale negricioase;
C. Lizereu albastrui;
D. Perforarea septului nazal;
E. Pigmentarea ireversibila a pielii in albastru cenusiu.
2.116. Legat de bariu si de compusii sai sunt false afirmatiile:

A. Sarurile solubile sunt extrem de toxice;
B. Sulfatul de bariu nu este toxic;
C. Ba este un constituent normal al organismului;
D. Este un toxic al celulei musculare;
E. Moartea survine prin oprirea inimi in diastola.
2.117. Despre febra de fum se poate afirma:

A. Este un proces imunologic;
B. Seamana cu un acces de malarie;
C. Se caracterizeaza prin hipertermie;
D. Se intilneste in intoxicatiile cu Zn si alte metale;
E. Apare in cazul in care toxicul patrunde pe cale digestiva.
2.118. Intoxicatiile cu Mn se caracterizeaza prin:

A. Alterari degenerative ale celulei nervoase;
B. Paralizie progresiva ireversibila a moleculelor inferioare;
C. Diaree de tip holeriform;
D. Mioza accentuata;
E. Disartrie, disgrafie.
2.119. Intoxicatia cronica cu As se caracterizeaza prin:

A. Polinevrita periferica;
B. Pigmentare de culoarea bronzului;
C. Hipertermie;
D. Striatiuni cenusii-albe pe unghii;
E. Expectoratie spumoasa de culoare galbena.
2.120. Dimercoptopropanolul este un antidot recomandat in intoxicatiile acute cu:

A. Cd;
B. Pb;
C. As;
D. Hg;
E. CO.
2.121. In intoxicatia cu NO2 apar urmatoarele simptome:

A. Tuse cu expectoratie spumoasa;
B. Cianoza;
C. Stare de usoara betie, cu delir si halucinatii;
D. Hipotensiune;
E. Hemoliza.
2.122. Arsina este un toxic:

A. Hematic;
B. Caustic;
C. Corosiv;
D. Iritant al caiilor respiratorii superioare;
E. Nefrotoxic.

A. Amoniacul este un gaz cu actiune methemoglobinizanta;
B. Este iritant si caustic pentru mucoasele cailor respiratorii superioare;
C. Produce edem de glota;
D. Este liposolubil, se absoarbe intens;
E. Este iritant pentru conjunctiva si cornee.
2.124. Legat de oxizii de azot sunt corecte afirmatiile:

A. Protoxidul de azot este un gaz cu actiune hemolitica;
B. Dioxidul de azot are actiune narcotica;
C. Monoxidul si dioxidul de azot dupa absorbtie se transforma partial NO2- si NO3-;
D. Patrund in organism pe cale respiratorie;
E. In intoxicatia acuta cu NO2 se instaleaza edemul plumonar.
2.125. H2S este un toxic gazos care:

A. Inhiba enzimele oxidoreducatoare (mai ales citocromoxidaza);
B. Reactioneaza cu metHb formand sulfmethemoglobina;
C. Intoxicatia acuta debuteaza cu keratoconjunctivita;
D. Are o puternica actiune hemolitica.
E. Este un poluant major al atmosferei.
2.126. In intoxicatia cu SO2 se constata:

A. Disfonie;
B. Lizereu gingival;
C. Sufocare;
D. Tulburari de deglutitie;
E. Alcaloza metabolica.
2.127. Legat de cadmiu sunt false afirmatiile:

A. Cd este un toxic celular cu actiune tiolopriva;
B. Este un oligoelement;
C. Intoxicatia cronica se caracterizeaza prin modificarea structurii oaselor (tasarea corpului);
D. Ca antidot se recomanda in special DMP;
E. CdO nu este iritant pentu mucoasele respiratorii.

A. Fluorul este un toxic cumulativ;
B. Fluorul spoliaza organismul de calciu determinand tetanie si perturbari in coagularea sangelui;
C. Principala actiune a HF este cea tiolopriva;
D. Fluorul in vivo formeaza fluorocitratul care inhiba aconitaza;
E. Antidotul specific in intoxicatiile cu HF sunt sarurile de Ca.
2.129. Legat de intoxicatiile cu Tl sunt false afirmatiile:

A. Tl nu este un toxic cumulativ;
B. Actioneaza asupra SN, a glandelor endocrine si a foliculului pilos;
C. Radacina parului se pigmenteaza in negru;
D. Pe unghii apar striatiuni de culoare inchisa;
E. Are efect alopeciant.
2.130. Legat de Pb(C2H5)4 este adevarat ca:

A. Plumb tetraetilul este cel mai toxic compus al plumbului;
B. Se fixeaza in tesuturi lipoide (ficat, creier, tesutul adipos);
C. Produce encefalopatie saturniana;
D. Patrunde in organism pe cale parenterala;
E. Actioneaza asupra sintezei hemului.
2.131. Care din afirmaţiile referitoare la absorbţia gastrointestinală sunt adevărate:

A. Este influenţată de pH
B. Nu este influenţată de conţinutul intestinal
C. Bazele slabe absorbite in intestin pot fi secretate in stomac
D. Este influentată de vascularizaţie
E. Nu este influentata de enzimele digestive
2.132. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

A. Diureza crescuta nu influenteaza viteza de eliminare renala
B. Acizii slabi se elimina mai usor in urina bazica
C. Doxiciclina se reabsoarbe tubular, prelungindu-si actiunea
D. O substanta puternic legata de proteinele plasmatice se elimina usor
E. Insuficienta cardiaca scade viteza de eliminare renala
2.133. Absorbtia medicamentelor la nivelul mucoasei intestinale este dependenta de urmatorii factori:
A. Liposolubilitate, coeficient de disociere, pH;
B. Suprafata foarte mica de absorbtie;
C. Suprafata foarte mare de absorbtie;
D. Existenta unei vascularizatii reduse;
E. Existenta unei vascularizatii abundente.
2.134. Eliminarea unui medicament cu caracter acid (ex. fenobarbital) care se excreta prin filtrare
glomerulara si reabsorbtie tubulara poate fi accelerata prin:
A. cresterea diurezei;
B. diminuarea diurezei;
C. acidifierea urinei;
D. favorizarea reabsorbtiei tubulare;
E. alcalinizarea urinei.
2.135. In etapa de transport a substantelor active in sange:

A. transportul substantelor se face numai sub forma libera, dizolvata in plasma;
B. transportul substantelor se face sub forma libera (dizolvata in plasma) si sub forma legata de proteinele
plasmatice;
C. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila numai pentru forma libera;
D. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila numai pentru forma legata;
E. manifestarea efectelor farmacodinamice este posibila atat pentru forma libera cat si pentru cea legata.
2.136. In privinta biotransformarii (metabolizarii) medicamentelor in organism:

A. aceasta este obligatorie pentru toate substantele;
B. aceasta nu este obligatorie pentru toate substantele;
C. rezultatul biotransformarii poate fi numai bioactivarea;
D. rezultatul biotransformarii poate fi numai bioinactivarea;
E. rezultatul biotransformarii poate fi bioactivarea sau bioinactivarea.
2.137. Rinichiul este calea de excretie:

A. pentru foarte multe medicamente;
B. pentru un numar mic de substante;
C. pentru substante sub forma hidrosolubila;
D. pentru substante sub forma liposolubila;
E. pentru substante insolubile.
2.138. Care dintre următoarele afirmaţii privind legarea medicamentului de proteinele plasmatice este
incorectă
A. doar forma liberă a medicamentului este difuzabilă şi activă
B. legarea se face numai de albuminele plasmei
C. legarea este un proces ireversibil
D. medicamentele slab legate de proteinele plasmatice au un profil farmacocinetic retard
E. forma legată influenţează latenţa şi durata acţiunii medicamentului
2.139. În stadiul II al biotransformării medicamentelor, au loc următoarele tipuri de reacţii:

A. hidrolize
B. sulfoconjugări
C. oxidări
D. glucuronoconjugări
E. acetilări
2.140. Precizaţi factorii de care depinde clerance-ul hepatic al unui medicament:

A. fracţia de medicament legată de proteinele tisulare
B. concentraţia substanţei medicamentoase din compartimentele hidrice ale organismului
C. clerance-ul hepatic intrinsec
D. debitul sanguin hepatic
E. fracţia de medicament liberă în sânge
2.141. Factori specifici ce influenţează favorabil absorbţia percutanată a medicamentelor:

A. caracter hidrofil al substanţei
B. caracter lipofil al substanţei
C. coeficient de partaj 1 între stratul cornos şi vehiculul formei farmaceutice
D. coeficient de partaj mai mic decât 1 între stratul cornos şi vehiculul formei farmaceutice
E. masaj local
2.142. Factorii ce influenţează viteza de eliminare renală:

A. distribuirea în sectoarele hidrice
B. procentul de legare de proteinele plasmatice
C. vârsta
D. ulcerul gastric
E. icterul mecanic
2.143. Transportul activ al medicamentelor prin membrane se face:

A. cu consum de energie
B. contra gradientului de concentraţie
C. în sensul gradientului de concentraţie
D. în funcţie de interrelaţia pH – pK
E. pentru substanţe medicamentoase liposolubile, nedisociate
2.144. Bariera sânge lapte este uşor permeabilă pentru:

A. Medicamente lipofile neionizate
B. Medicamente bazice, care se pot concentra în lapte
C. Medicamente hidrofile, cu moleculă mare
D. Medicamente disociate electrolitic
E. Compuşi macromoleculari
2.145. Sunt reacţii de biotransformare de fază II (conjugări):

A. Glucuronoconjugarea
B. Acetilarea
C. O-, S-, N-metilarea
D. Glutation-conjugarea
E. Decarboxilarea
2.146. Urmatoarele membrane ale organismului nu prezinta sisteme membranare active de transport:
A. pielea
B. placenta
C. mucoasa sublinguala
D. mucoasa intestinului subtire
E. mucoasa rectala
2.147. Calea respiratorie de absorbtie, la nivelul mucoaselor bronsiolare, are urmatoarele caracteristici:
A. diametrul optim al aerosolilor este circa 3 microni
B. circa 80% din aerosoli ajung in tubul digestiv, prin deglutitie
C. dezavantajul unei doze mari, fata de calea per os
D. avantajul diminuarii efectelor secundare sistemice
E. nivelurile serice prezinta un singur pic
2.148. Difuziunea in tesuturi, prin endoteliul capilar, are urmatoarele caracteristici:

A. difuzeaza substantele lipofile
B. include transfer specializat
C. difuzeaza medicamente legate de proteinele plasmatice
D. filtreaza substante cu masa moleculara mare, pana la 60000
E. nu depinde de modificarile de pH sanguin
2.149. Sistemele oxidative microzomiale hepatice (SOMH) au urmatoarele caracteristici:

A. metabolizeaza substante lipofile si hidrofile
B. prezinta specificitate de substrat
C. utilizeaza oxigen molecular
D. catalizeaza 7 tipuri de oxidari, precum si glucuronoconjugarea
E. depind de citocromul P450 redus
2.150. Urmatoarele substante medicamentoase au o distibutie selectiva, in anumite tesuturi:

A. iod
B. fier
C. tetraciclina
D. tiopental
E. hexobarbital
2.151. Urmatoarele afirmatii sunt valabile in ceea ce priveste calea de eliminare renala a medicamentelor:
A. filtrarea glomerulara este cel mai rapid mecanism de eliminare
B. substantele hidrosolubile se elimina prin secretie tubulara pasiva
C. substantele cu caracter acid se pot reabsorbi cu usurinta din tubii renali
D. substantele cu structuri speciale se elimina prin secretie tubulara activa
E. interactiunile medicamentoase care pot sa apara la locul de eliminare sunt exclusiv nedorite, cu cresterea
riscului aparitiei reactiilor adverse
2.152. Particularitatile difuziunii prin placenta sunt urmatoarele, cu exceptia:
A. de la mama la fat difuzeaza exclusiv substante lipofile
B. fatul are sisteme active de transport pentru a se debarasa de medicamentele biotransformate enzimatic
C. nu difuzeaza hormonii sexuali
D. difuziunea creste pe masura evolutiei sarcinii
E. difuziunea este crescuta de catre ocitocice
2.153. Hidrosolubilitatea si viteza de dizolvare sunt in general mai mari, pentru:

A. starea amorfa
B. starea anhidra
C. formele metastabile
D. starea hidratata
E. starea cristalina
2.154. Volumul de distributie pentru medicamentele hidrosolubile creste prin cresterea cantitatii totale de
apa (mai ales hidremia si apa extracelulara), in urmatoarele cazuri:
A. insuficienta renala
B. gravida
C. nou-nascut
D. obez
E. varstic
2.155. Precizati factorii ce grabesc viteza de eliminare prin mucoasa gastrica:

A. hidrosolubilitatea medicamentului
B. liposolubilitatea medicamentului
C. caracterul acid al medicamentului
D. caracterul bazic al medicamentului
E. procentul mare de legare de proteinele plasmatice
2.156. Care din afirmatiile referitore la absorbtia medicamentelor pe cale pulmonara sunt adevarate:
A. calea pulmonara se poate utiliza pentru actiune locala sau generala
B. se pot administra gaze si lichide volatile
C. particulele de aerosoli cu diametrul mai mare de 10 micrometri prezinta o absorbtie optima
D. in cursul administrarii medicamentelor pe cale pulmonara, oprirea respiratiei este contraindicata
E. ritmul respirator lent este favorabil absorbtiei medicamentelor pe cale pulmonara.
2.157. Bariera hemato-encefalica:

A. nu contine sisteme membranare de transport activ
B. este reprezentata de endoteliul capilarelor cerebrale si de tesutul glial
C. este traversata rapid de derivatii cuaternari de amoniu
D. este traversata cu usurinta de dopamina
E. la nivelul sau trec si medicamente polare daca sunt similare structural cu substantele fiziologice.
2.158. Care din afirmatiile referitoare la distribuirea in sectoarele hidrice sunt adevarate:
A. macromoleculele proteice difuzeaza usor dintr-un compartiment in altul
B. medicamentele se pot distribui in unul, doua sau toate cele trei compartimente hidrice
C. Li, K, alcoolul se distribuie in toate cele trei spatii hidrice
D. medicamentele distribuite in toate cele trei compartimente hidrice prezinta o viteza de eliminare crescuta
E. distributia in toate compartimentele hidrice creste durata de actiune a medicamentelor.
2.159. Eliminarea pe cale cutanata:

A. se realizeaza prin secretia glandelor sudoripare
B. poate aparea in cazul iodurilor
C. nu prezinta importanta terapeutica
D. prezinta importanta toxicologica in cazul Hg, As
E. poate aparea in cazul barbituricelor.
2.160. Difuzia simpla:

A. se realizeaza cu consum de energie
B. este in functie de gradul de ionizare al substantei
C. se face la nivelul lipoproteinelor membranare
D. este caracteristica substantelor hidrofile
E. implica competitia pentru transportor.
2.161. Care din urmatoarele forme de transport necesita consum de energie:

A. filtrarea
B. difuziunea simpla
C. difuziunea facilitata
D. transportul activ
E. pinocitoza.
2.162. Care din urmatoarele substante sunt iritante pentru mucoasa gastrica:
A. sarurile de fier
B. carbonatul de calciu
C. digoxinul
D. teofilina
E. diosmectita.
2.163. Absorbtia orala:

A. nu este influentata de vascularizatia locala
B. este influentata de gradul de disociere al substantei medicamentoase
C. nu este influentata de continutul intestinal
D. nu este influentata de flora microbiana digestiva
E. este influentata de peristaltismul intestinal.
2.164. Absorbtia cutanata a medicamentelor este crescuta:

A. prin masaj
B. prin vasoconstrictoare
C. prin pansamente ocluzive
D. la varstnici
E. in zone cu leziuni si inflamatii cutanate
2.165. Bariera hemato-encefalica:

A. Este formata din endoteliul capilarelor cerebrale si astrocite
B. Este traversata usor de substante disociate
C. Prezinta sisteme membranare de transport activ
D. Este mai putin permeabila in inflamatia meningelui
E. Este trecuta usor de substante ca : tiobarbiturice, morfina, anticonvulsivantele.
2.166.Care din urmatoarele reactii sunt caracteristice stadiului 1 de biotransformare:

A. oxidarea
B. conjugarea
C. reducerea
D. hidroliza
E. metilarea.
2.167. Biotransformarea:
A. se face diferit la specii diferite
B. in stadiul 2 este mai crescuta la nou-nascut
C. este redusa in hepatita cronica si ciroza
D. este crescuta de post
E. este crescuta de inhibitia enzimatica.
2.168. Care din urmatorii factori pot favoriza absorbtia?

A. substante medicamentoase sub forma de solutie apoasa, in cazul injectarii intramusculare;
B. substanta medicamentoasa sub forma de suspensie apoasa, injectata intramuscular;
C. concentratia mare a substantei medicamentoase;
D. circulatia bogata la locul de absorbtie;
E. suprafata mare de absorbtie.
2.169. In privinta biotransformarii (metabolizarii) medicamentelor in organism:

A. aceasta este obligatorie pentru toate substantele;
B. aceasta nu este obligatorie pentru toate substantele;
C. rezultatul biotransformarii poate fi numai bioactivarea;
D. rezultatul biotransformarii poate fi numai bioinactivarea;
E. rezultatul biotransformarii poate fi bioactivarea sau bioinactivarea.
2.170. Rinichiul este calea de excretie:

A. pentru foarte multe medicamente;
B. pentru un numar mic de substante;
C. pentru substante sub forma hidrosolubila;
D. pentru substante sub forma liposolubila;
E. pentru substante insolubile.
2.171. Eliminarea unui medicament cu caracter acid (ex. fenobarbital) care se excreta prin filtrare
glomerulara si reabsorbtie tubulara poate fi accelerata prin:
A. cresterea diurezei;
B. diminuarea diurezei;
C. acidifierea urinei;
D. favorizarea reabsorbtiei tubulare;
E. alcalinizarea urinei.
2.172. Care sunt factorii care intervin in transferul prin membranele biologice si depind de substanta
medicamentoasa:
A. liposolubilitatea formei nedisociate;
B. doza si concentratia;
C. tipul membranei;
D. structura chimica;
E. greutatea moleculara (masa moleculara).
2.173. Scade apa totală din organism:

A. la femeia gravidă
B. la bătrâni
C. la nou născut
D. la prematur
E. în obezitate
2.174. Consecinţele distribuirii medicamentelor în toate compartimentele hidrice sunt:

A. creşterea vitezei de eliminare
B. micşorarea vitezei de eliminare
C. creşterea timpului de înjumătăţire plasmatică
D. scăderea duratei de acţiune
E. creşterea duratei de acţiune
2.175. Se elimină prin secreţie tubulară activă:

A. substanţe acide
B. substanţe hidrosolubile
C. metaboliţi sulfoconjugaţi
D. substanţe liposolubile
E. metaboliţi glucuronoconjugaţi
2.176. Care din afirmatiile referitoare la sinergism sunt adevarate:

A. apare cand substantele medicamentoase actioneaza in acelasi sens
B. sinergismul de aditie apare la asocierea a doua medicamente ce actioneaza pe receptori diferiti
C. asocierea aspirina-paracetamol este un sinergism de aditie
D. sinergismul de potentare apare la asocierea a doua medicamente ce actioneaza in acelasi sens pe receptori
diferiti
E. asocierea fentanyl-droperidol este un sinergism de aditie
2.177. Factorii dependenţi de medicament care influenteaza actiunea acestuia sunt:

A. structura chimica
B. doza
C. calea de administrare
D. starea sistemelor enzimatice
E. procentul de legare de proteinele plasmatice
2.178.Actiunea farmacodinamica de durata lunga este consecinta:

A. afinitatii mari pentru receptori;
B. legarii de proteinele plasmatice in procent mare;
C. legarii ionice cu receptorii intarita prin punti de hidrogen;
D. legaturii covalente cu receptorii;
E. legaturii cu receptorii prin forte van der Waals
2.179. Care sunt factorii care influenteaza actiunea farmacodinamica si depind de organism?
A. calea de administrare;
B. alimentatia;
C. factori fiziologici;
D. temperatura mediului ambiant;
E. factori patologici.
2.180. Legatura covalenta da un complex medicament-receptor:

A. stabil;
B. instabil;
C. putin stabil;
D. in conditii biolgice este desfacut cu dificultate;
E. in conditii biolgice este desfacut usor;
2.181. Fenomenul de toleranta:
A. presupune accentuarea efectelor farmacologice in urma administrarii indelungate a medicamentelor
B. presupune diminuarea efectelor farmacologice in urma administrarii indelungate a medicamentelor
C. are la baza un efect down-regulation
D. poate apare la nitratii organici
E. apare la intreruperea brusca a unui tratament prelungit
2.182. Obisnuinta:
A. este o forma de toleranta acuta
B. este ireversibila
C. poate fi data de inductia enzimatica
D. poate fi data de fenomene de up-regulation
E. necesita marirea dozei
2.183. Administrate la mama pot provoca la fat efecte teratogene (malformatii) cu localizare
craniofaciala:
A. anticoagulante cumarinice (warfarina, acenocumarol);
B. sulfamide antidiabetice;
C. derivati de vitamina A, retinoizi (izotretinoina, etretinat);
D. beta-adrenolitice;
E. saruri de litiu.
2.184. Care din urmatorii factori pot favoriza aparitia de reactii adverse de tip toxic?
A. toxicitatea mare si indicele terapeutic mic;
B. deficitul organelor de epurare (ficat, rinichi);
C. interactiuni medicamentoase cu efect sinergic (la nivel de organ sau sistem sau determinand cresterea
concentratiei plasmatice);
D. contactul prealabil (sensibilizant) cu substanta activa;
E. folosirea unei cai de administrare nepotrivite.
2.185. Efectele adverse teratogene sunt:

A. anomalii morfologice;
B. defecte fiziologice;
C. malformatii;
D. efecte dismorfogene;
E. suferinte fetale.
2.186. Printre medicamentele interzise la gravide datorită riscului teratogen se numără:

A. litiul
B. acidul valproic
C. eritromicina
D. dietilstilbestrol
E. metotrexat
2.187. Efectele adverse de tip toxic:

A. Sunt efecte secundare apărute în urma unor doze toxice (supradozări)
B. Sunt consecinţa acţiunilor farmacodinamice secundare ale medicamentelor
C. Sunt efecte secundare datorate unor anomalii enzimatice determinate genetic
D. Apar atunci când, în functie de bolnav sau de medicament, dozele obişnuite au efecte toxice
E. Apar la o parte din indivizii trataţi cu doze terapeutice de medicamente
2.188. Sunt substanţe incriminate în apariţia unor efecte adverse cancerigene?

A. Aminofenazona
B. Corticosteroizii
C. Azocoloranţii
D. Citostaticele alchilante
E. Antibioticele ß-lactamice
2.189. Efectele teratogene sunt:

A. efecte dismorfogene
B. malformatii
C. anomalii morfologice
D. defecte fiziologice
E. suferinte fetale
2.190. Pot provoca la fat efecte teratogene cranio-faciale:

A. antineoplazice antimetaboliti
B. hormoni glucocorticoizi
C. hormoni androgeni
D. hormoni estrogeni
E. estrogeni + progestative
2.191. Efectele adverse mutagene:

A. constau in alterarea mesajului genetic
B. pot determina alterarea fenotipului
C. pot fi produse de epoxizi
D. apar la sulfamidele antibacteriene
E. sunt produse numai de radiatii
2.192. Prezinta potential fetotoxic:

A. neurolepticele fenotiazinice
B. warfarina
C. opioidele
D. noradrenalina
E. cloramfenicolul
2.193. Prezinta potential teratogen:

A. benzodiazepinele
B. etretinatul
C. penicilinele
D. fenitoina
E. aspirina
2.194. Intoxicatia acuta cu monoxid de carbon se manifesta prin:

A. Tulburari neuropsihice
B. Tulburari cardiovasculare
C. Tulburari respiratorii
D. Tulburari de crestere
E. Scadere in greutate
B. Fenomene digestive
C. Cefalee

C. Compusii organomercurici au afinitate pentru SNC
E. Mercurul bivalent (Hg2+) este un toxic celular
2.197. Plumbul si compusii sai manifesta efecte:

A. Hematotoxice
B. Neurotoxice
C. Nefrotoxice
D. Ototoxice
E. Toxice cutanate



A. Administrare de EDTA-CaNa2
B. Administrare de DCTA-CaNa2
2.201. Metabolizarea etanolului are loc sub influenta:

A. Monoaminoxidazei
B. Alcool-dehidrogenazei
C. Aldehid-dehidrogenazei
D. Catalazei
E. Rodanazei
2.202.Etanolul actioneaza toxic prin:

A. Molecula netransformata
B. Actiune parasimpatolitica
C. Acetaldehida
D. Cresterea raportului NADH/NAD+
E. Actiune simpatomimetica
2.203. Care din urmatoarele substante sunt inhibitoare enzimatice:
A. fenobarbitalul
B. cimetidina
C. eritromicina
D. rifampicina
E. cloramfenicol
2.204. Efectul primului pasaj hepatic:

A. poate afecta administrarea intravenoasa a unui medicament
B. poate limita administrarea orala a unui medicament
C. poate fi compensat prin cresterea dozei
D. poate determina activarea unor compusi
E. inseamna trecerea medicamentului din ficat in intestin
2.205. Referitor la interactiunile de deplasare de pe proteinele plasmatice:

A. niciodata nu pot exista interactiuni de deplasare de pe proteinele plasmatice intre doua substante
B. medicamentul cu afinitate mai mica pentru proteinele plasmatice va avea o latenta mai scurta
C. medicamentul cu afinitatea mai mica deplaseaza medicamentul cu afinitate mai mare
D. se recomanda asocierea fenilbutazonei cu anticoagulante cumarinice
E. se evita asocierea fenilbutazona - antidiabetice orale
2.206. Absorbtia medicamentelor la nivelul mucoasei intestinale este dependenta de urmatorii factori:
A. liposolubilitate, coeficient de disociere, pH;
B. suprafata foarte mica de absorbtie;
C. suprafata foarte mare de absorbtie;
D. existenta unei vascularizatii reduse;
E. existenta unei vascularizatii abundente.
2.207.Care din urmatoarele afirmatii definesc biodisponibilitatea?

A. exprima fractiunea din doza administrata care este hidrosolubila;
B. exprima fractiunea din doza administrata care ajunge in sange;
C. exprima fractiunea din doza administrata care se dizolva la locul de absorbtie;
D. exprima proportia din doza administrata disponibila pentru actiune;
E. exprima fractiunea din doza administrata care este liposolubila.
2.208. Care din urmatoarele medicamente produc inductie enzimatica?

A. rifampicina;
B. disulfiramul;
C. fenobarbitalul;
D. imipramina;
E. neostigmina.
2.209. Care din urmatorii factori pot favoriza absorbtia?

A. substante medicamentoase sub forma de solutie apoasa, in cazul injectarii intramusculare;
B. substanta medicamentoasa sub forma de suspensie apoasa, injectata intramuscular;
C. concentratia mare a substantei medicamentoase;
D. circulatia bogata la locul de absorbtie;
E. suprafata mare de absorbtie.
2.210.In faza de excitatie a intoxicatiei acute cu etanol se constata:

A. O alcoolemie cuprinsa intre 0,5‰ - 1,5‰;
B. Euforie cu logoree;
C. Confuzie mintala;
D. Tulburari psihice;
E. Vasodilatatie periferica.
2.211. Care dintre următoarele substanţe medicamentoase produc inducţie enzimatică:

A. izoniazida
B. eritromicina
C. rifampicina
D. griseofulvina
E. fenitoina
2.212. În stadiul II al biotransformării medicamentelor, au loc următoarele tipuri de reacţii:

A. hidrolize
B. sulfoconjugări
C. oxidări
D. glucuronoconjugări
E. acetilări
2.213.In faza medico-legala a intoxicatiei acute cu etanol se constata:

A. O alcoolemie cuprinsa intre 1,5‰ - 2,5‰;
B. Mersul este ebrios
C. Hipotermie
D. Disartrie
E. Coma cu sfarsit letal
2.214. Se elimină prin bilă sub formă activă în cantităţi semnificative:

A. ampicilina
B. tetraciclina
C. eritromicina
D. penicilina G
E. streptomicina
2.215. In faza comatoasa a intoxicatiei acute cu etanol se constata:

A. O alcoolemie peste 2,5‰;
B. Mioza;
C. Tulburari psihice;
D. Acte agresive;
E. O alcoolemie peste 4‰ conduce la coma si moarte.
2.216. Administrate la mama pot provoca la fat efecte teratogene (malformatii) cu localizare
craniofaciala:
A. anticoagulante cumarinice (warfarina, acenocumarol);
B. sulfamide antidiabetice;
C. derivati de vitamina A, retinoizi (izotretinoina, etretinat);
D. beta-adrenolitice;
E. saruri de litiu.
2.217. Efecte adverse cancerigene pot provoca:

A. aflatoxinele
B. aminofenazona
C. citostaticele alchilante
D. colchicina
E. saruri de aur
2.218. Citoliza hepatică apare la:

A. izoniazidă
B. rifampicină
C. paracetamol
D. contraceptive orale
E. corticosteroizi
2.219.Metanolul se metabolizeaza:
A. Rapid
B. Lent
C. La formaldehida
D. La acid formic
E. La formiat de metil
2.220. Efectele teratogene sunt:

A. efecte dismorfogene
B. malformatii
C. anomalii morfologice
D. defecte fiziologice
E. suferinte fetale
2.221.Metabolizarea metanolului se face sub actiunea:

A. Reductazelor
B. Alcool-dehidrogenazei
C. Catalazei
D. Piruvat-oxidazei
E. Esterazelor
2.222. Pot provoca la fat efecte dismorfogene cranio-faciale:

A. antidepresive triciclice
B. acid valproic
C. benzodiazepine
D. barbiturice
E. neuroleptice fenotiazinice
2.223.Legat de metanol sunt corecte afirmatiile cu exceptia:

A. Toti metabolitii sunt mai putin toxici
B. Metabolizarea si eliminarea sunt lente
C. Este un toxic cumulativ
D. In intoxicatia acuta se administreaza etanol
E. Produce alcaloza metabolica
2.224.Legat de metanol sunt adevarate afirmatiile:

A. Actiunea toxica se datoreaza in principal metabolitilor sai
B. Produce acidoza metabolica
C. Afecteaza nervul optic datorita formiatului de metil
D. Produce alcaloza metabolica
E. Blocheaza gruparile tiolice din enzime
2.225. Prezinta potential teratogen:
A. benzodiazepinele
B. etretinatul
C. penicilinele
D. fenitoina
E. aspirina
2.226. Care din urmatoarele substante sunt teratogene:

A. anticoagulantele cumarinice
B. derivatii de vitamina A
C. dietilstilbestrolul
D. antiacidele neutralizante
E. ampicilina
TOXICOLOGIA PESTICIDELOR
TESTE COMPLEMENT SIMPLU
1. Manifestarile clinice din intoxicatia cu substante organofosforice includ in mod caracteristic

urmatoarele semne, cu o singura exceptie:
A. Midriaza
B. Sialoree
C. Bronhoree
D. Edem pulmonar acut (toxic)
E. Coma, convulsii
Raspuns A
2. Tratamentul de urgenta al intoxicatiei cu pesticide organofosforice presupune urmatoarele gesturi

terapeutice, cu o singura exceptie:
A. Decontaminarea digestiva si a tegumentelor
B. Administrarea i.v. de Atropina
C. Administrarea i.v. de activatori ai colinesterazei (oxime)
D. Administrarea i.v. de preparate digitalice pentru tratamentul edemului pulmonar acut
E. Sedarea convulsiilor cu benzodiazepine
Raspuns D
3. Pesticidele organofosforice actioneaza in principal, prin:

A. Inhibarea enzimei de conversie;
B. Activarea colinesterazei;
C. Inhibarea colinesterazei;
D. Inhibarea AMPc;
E. Activarea anhidrazei carbonice.
Raspuns C
4. Antidotul specific in intoxicatia cu pesticide este:

A. Fizostigmina
B. Atropina
C. N-acetil cisteina
D. Adrenalina
E. Oxigenul
Raspuns B
TESTE COMPLEMENT MULTIPLU
1. Care din urmatoarele afirmatii referitoare la intoxicatia acuta cu pesticide sunt adevarate:
A. Inhiba ireversibil colinesteraza
B. Sindromul muscarinic se caracterizeaza prin mioza, lacrimare, sialoree abundenta, rinoree, hipersecretie
bronsica
C. Pacientii exhala un miros asemanator usturoiului
D. Encefalopatia toxica reziduala este cea mai severa complicaţie
E. Nu exista antidote
Raspuns A,B,C,D
2. In intoxicatia cu pesticide organofosforice manifestarile clinice constau din:
A. mioza
B. uscaciunea mucoaselor si sete
C. bronhospasm
D. edem pulmonar acut toxic
E. tahicardie
Raspuns A,C,D
3. Care din urmatoarele interventii terapeutice sunt valabile in cazul intoxicatiei pediatrice cu pesticide
organofosforice?
A. prima masura terapeutica este administrarea de atropina
B. prima masura terapeutica este spalatura gastrica
C. administrarea de substante activatoare ale colinesterazei
D. decontaminarea tegumentelor prin spalare cu apa si sapun
E. administrarea de fizostigmina sau prostigmina
Raspuns A,C,D
4. Manifestarile clinice ale intoxicatiei cu substante organofosforice sunt grupate in urmatoarele

sindroame principale:
A. sindromul muscarinic
B. sindromul atropinic
C. sindromul nicotinic
D. sindromul nervos central
E. sindromul de retentie azotata
Raspuns A,C,D
5. Care din urmatoarele substante NU sunt antidoturi in intoxicatia cu substante organofosforice?

A. Defenoxamin
B. Pralidoxine (Toxogonin)
C. Oxigen
D. Benadryl
E. Atropina sulfat
Raspuns A,C,D
6. Care din urmatoarele sunt antidoturi ale intoxicatiei cu organofosforice?

A. Adrenalina
B. Atropina
C. Fizostigmina
D. Difenilhidantoina
E. Toxogoninul
Raspuns B,E
7. Simptomatologia in intoxicatia cu substante organofosforice cuprinde:

A. Sindromul resinoidian
B. Sindromul muscarinic
C. Sindromul nicotinic
D. Sindromul atropinic
E. Sindromul neurologic.
Raspuns B,C,E
8. Urmatoarele sunt manifestari clinice ale intoxicatiei cu organofosforice, cu exceptia:

A. Mioza
B. Midriaza
C. Hipersecretie bronsica
D. Fasciculatii si crampe musculare
E. Tahicardie
Raspuns B,E
9. Manifestarile clinice ale intoxicatiei cu substante organofosforice sunt grupate in urmatoarele

sindroame principale:
A. sindromul atropinic
B. sindromul muscarinic
C. sindromul nicotinic
D. sindromul adrenergic
E. sindromul nervos central
Raspuns B,C,E
10. Care din urmatoarele afirmatii reprezinta elemente de diagnostic diferential intre intoxicatia cu
insecticide carbamate si cea cu insecticide organofosforice?
A. carbamatii inhiba ireversibil colinesterazele
B. carbamatii inhiba reversibil colinesterazele
C. efectele SNC ale intoxicatiei cu carbamati sunt mult mai intense decat in cazul organofosforicelor
D. valorile colinesterazei serice
E. sindroamele clinice in intoxicatia cu carbamati sunt mai benigne si au o durata mai scurta
Raspuns B,E
RASPUNSURI 1.1 – 2.226
1.1 B 1.35 E 1.69 C 1.103 C

1.2 C 1.36 C 1.70 C 1.104 B
1.3 A 1.37 A 1.71 C 1.105 E
1.4 E 1.38 B 1.72 C 1.106 D
1.5 C 1.39 C 1.73 C 1.107 A
1.6 B 1.40 D 1.74 B 2.1 ADE
1.7 E 1.41 E 1.75 D 2.2 BD
1.8 B 1.42 C 1.76 A 2.3 ABE
1.9 C 1.43 B 1.77 C 2.4 AC
1.10 D 1.44 C 1.78 A 2.5 BCE
1.11 C 1.45 C 1.79 C 2.6 ADE
1.12 D 1.46 C 1.80 E 2.7 BCE
1.13 C 1.47 B 1.81 A 2.8 AD
1.14 E 1.48 B 1.82 E 2.9 ACE
1.15 D 1.49 A 1.83 E 2.10 AE
1.16 B 1.50 A 1.84 A 2.11 ABCD
1.17 D 1.51 A 1.85 E 2.12 ABCD
1.18 D 1.52 D 1.86 E 2.13 ABCD
1.19 E 1.53 C 1.87 E 2.14 ADE
1.20 E 1.54 D 1.88 E 2.15 ABC
1.21 B 1.55 E 1.89 E 2.16 ABCD
1.22 C 1.56 C 1.90 E 2.17 ABD
1.23 C 1.57 B 1.91 D 2.18 ABDE
1.24 B 1.58 D 1.92 D 2.19 ABDE
1.25 C 1.59 A 1.93 A 2.20 BCD
1.26 E 1.60 A 1.94 A 2.21 BE
1.27 C 1.61 E 1.95 A 2.22 BCE
1.28 C 1.62 D 1.96 A 2.23 ABCD
1.29 E 1.63 D 1.97 B 2.24 ACD
1.30 C 1.64 E 1.98 E 2.25 BE
1.31 B 1.65 B 1.99 D 2.26 BCDE
1.32 E 1.66 D 1.100 E 2.27 ACE
1.33 C 1.67 D 1.101 C 2.28 ABCD
1.34 C 1.68 C 1.102 D 2.29 CE
2.30 BCE 2.71 ADE 2.112 BDE 2.153 ABC
2.31 BCE 2.72 ABC 2.113 BCD 2.154 ABC
2.32 ABC 2.73 AD 2.114 ABD 2.155 BD
2.33 ABCE 2.74 ABDE 2.115 ABCE 2.156 ABE
2.34 ABCE 2.75 BDE 2.116 CE 2.157 BE
2.35 BCD 2.76 ABCE 2.117 ABCD 2.158 BCE
2.36 BD 2.77 CE 2.118 ABE 2.159 ABD
2.37 ACD 2.78 BCD 2.119 ABD 2.160 BC
2.38 ACD 2.79 ABD 2.120 CD 2.161 DE
2.39 ACDE 2.80 ABD 2.121 ABD 2.162 ACD
2.40 ABDE 2.81 AE 2.122 AE 2.163 BE
2.41 ADE 2.82 ABD 2.123 AD 2.164 ACE
2.42 CE 2.83 CD 2.124 CDE 2.165 ACE
2.43 ABCE 2.84 ABD 2.125 ABCE 2.166 ACD
2.44 ABCD 2.85 ABE 2.126 ACD 2.167 AC
2.45 ADE 2.86 ABD 2.127 BD 2.168 ACDE
2.46 AE 2.87 ABCE 2.128 ABD 2.169 BE
2.47 BCDE 2.88 ACD 2.129 AD 2.170 AC
2.48 BCD 2.89 AD 2.130 ABC 2.171 AE
2.49 AD 2.90 CDE 2.131 ACD 2.172 ABDE
2.50 CD 2.91 AD 2.132 BCE 2.173 BE
2.51 ABC 2.92 ABC 2.133 ACE 2.174 BE
2.52 AD 2.93 BD 2.134 AE 2.175 ACE
2.53 BCD 2.94 ACE 2.135 BC 2.176 ACD
2.54 ABD 2.95 ABCE 2.136 BE 2.177 ABE
2.55 ACE 2.96 AE 2.137 AC 2.178 ABD
2.56 BC 2.97 ABD 2.138 BCD 2.179 ACE
2.57 ACDE 2.98 ABD 2.139 BDE 2.180 AD
2.58 DE 2.99 ABCE 2.140 CDE 2.181 BCD
2.59 AD 2.100 ABCE 2.141 BCE 2.182 CE
2.60 BCD 2.101 CD 2.142 ABC 2.183 AC
2.61 ACDE 2.102 BDE 2.143 AB 2.184 ABCE
2.62 BCD 2.103 ADE 2.144 AB 2.185 ACD
2.63 CD 2.104 BCDE 2.145 ABCD 2.186 ABDE
2.64 BDE 2.105 BCDE 2.146 ACE 2.187 DE
2.65 ACDE 2.106 ACDE 2.147 ABD 2.188 ACD
2.66 ABDE 2.107 BCDE 2.148 ABD 2.189 ABC
2.67 ADE 2.108 CD 2.149 CDE 2.190 AB
2.68 BCD 2.109 ABCE 2.150 ABC 2.191 ABC
2.69 DE 2.110 ABD 2.151 CD 2.192 ABCE
2.70 ADE 2.111 ABDE 2.152 ABCE 2.193 ABD
2.194 ABC 2.206 ACE 2.218 ABC
2.195 ABCD 2.207 BD 2.219 BCDE
2.196 ACE 2.208 AC 2.220 ABC
2.197 ABC 2.209 ACDE 2.221 BC
2.198 ABC 2.210 ABE 2.222 BC
2.199 CD 2.211 CDE 2.223 AE
2.200 AB 2.212 BDE 2.224 ABC
2.201 BCD 2.213 ABD 2.225 ABD
2.202 ACD 2.214 ABC 2.226 ABC
2.203 BCE 2.215 ADE
2.204 BCD 2.216 AC
2.205 BE 2.217 ABC
BIBLIOGRAFIE.
 Cotrau M., Popa L., Stan T., Preda N., Kincses-Ajtay M. – Toxicologie, Editura Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1991
 Suport curs Toxicologie F.IV.2_2021-2022

Toxicologie GRILE

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Toxicologie GRILE

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

FACULTATEA DE FARMACIE, Str. Căpitan Aviator Al. Șerbănescu, nr.

6, Campus, Corp C, Constanța

TESTE GRILĂ PENTRU

EXAMENUL LA DISCIPLINA TOXICOLOGIE

Anul IV, semestrul II

Examen Toxicologie F.IV.2

Conf.univ. Dr. HORAŢIU MIREŞAN

1. ÎNTREBĂRI TIP COMPLEMENT SIMPLU

1.2. Care din afirmaţiile referitoare la transportul activ sunt adevărate:

1.3. Inhibitia enzimatica:

1.4. Care dintre afirmaţiile următoare este incorectă?

1.5. Consecinţele inhibiţiei enzimatice sunt:

1.6. Sunt medicamente cu capacitate inhibitoare enzimatică:

1.7. Sunt reacţii metabolice de oxidare nemicrozomială (citoplasmatice):

1.8. Sistemele oxidazice microzomale hepatice (S.O.M.H.) au urmatoarele caracteristici, cu exceptia:

1.10. Biotransformarea xenobioticelor:

1.11. Viteza de eliminare renala:

1.13. Intoleranta dobandita:

1.14. Pot provoca efecte adverse cancerigene:

1.15. La nivel hepatic medicamentele nu pot produce:

1.16. Care din substante nu sunt cancerigene:

1.17. Urmatoarele efecte sunt toxice, cu exceptia:

1.18. Administrate la gravida pot produce malformatii cardiace la fat:

1.19. Pot provoca efecte adverse cancerigene.

1.20. Absorptia pe cale digestiva are loc la urmatoarele nivele:

1.22. In miocard se pot depozita:

1.23. Care din urmatoarele afirmatii sunt false:

1.24. Care dintre urmatoarele xenobiotice se metabolizeaza complet in faza I:

1.25. Care din urmatoarele afirmatii sunt corecte:

1.26. Legat de Cd sunt false afirmatiile:

1.27. Perforarea septului nazal este tipica intoxicatiilor cu:

1.28. D-penicilamina este contraindicata in intoxicatiile cu:

1.29. Faza toxicocinetică include urmatoarele etape cu excepţia:

1.31. Din categoria intoxicaţiilor intenţionate nu fac parte:

1.32. Toxicologia este legată de urmatoarele alte domenii de specialitate:

1.34. Care dintre urmatoarele afirmaţii sunt corecte:

1.35. Legat de Cd sunt false afirmaţiile:

1.36. Perforarea septului nazal este tipică intoxicaţiilor cu:

1.38. Clasificarea toxicilor a fost efectuata pe baza urmatoarelor criterii:

1.39. In cadrul intoxicatiilor exogene se disting:

1.40 Toxicomania este:

1.41. Intoxicatiile medicamentoase au loc prin:

1.42. Doza toxica reprezinta:

1.43. Concentratia maxima admisa reprezinta:

1.44. Cea mai veche ramura a toxicologiei este:

1.45. Toxicologia alimentara studiaza:

1.46. Toxicologia medicamentelor studiaza:

1.47. Metabolizarea are loc in mod obisnuit in:

1.48. Absorbtia pe cale respiratorie este caracteristica:

1.49. Intoxicatiile profesionale au loc:

1.50. In stomac se absorb:

1.51. Urmatoarele afirmatii sunt specifice florului:

1.52. Monoxidul de carbon isi manifesta toxicitatea la nivelul:

1.53. Intoxicatia acuta cu monoxid de carbon se manifesta prin:

1.55. Urmatoarele afirmatii referitoare la mercur sunt adevarate:

1.56. Plumbul si compusii sai manifesta urmatoarele efecte:

1.57. Tratamentul intoxicatiei acute cu plumb presupune:

1.58. Tratamentul intoxicatiei acute cu mercur presupune:

1.59. Tratamentul intoxicatiei acute cu cadmiu presupune:

1.60. In clasa antidoturilor fiziologice intra:

1.61. In cazul intoxicatiei cu monoxid de carbon se administraeaza:

1.62. Antidoturile cu actiune indirecta sunt:

1.63. Antidoturile cu actiune indirecta sunt:

1.64. In clasa antidoturilor fiziologice intra: