CUPS loudIspent

1. Care dintre urmatoarele afirmatii caracterizeaza proteinele:

a. cele mai bune surse de proteine sunt cele vegetale
b. au rol important in reproducere
c. intr-o dieta cu continut proteic crescut scade cheltuiala de energie a organismului
d. necesarul minim de proteine se calculeaza pe baza pierderilor urinare de azot
e. au rol important in imunitate

2. Care dintre urmatoarele criterii se utilizeaza pentru a clasifica proteinele alimentare?

a. continutul in aminoacizi ???
b. tipul alimentar din care provin
c. procentul de aminoacizi esentiali din totalitatea aminoacizilor
d. numarul aminoacizilor esentiali continuti din totalitatea aminoacizilor esentiali
e. densitatea nutritionala a alimentului din care provin

3. Urmatoarele alimente sunt considerate surse importante de proteine:

a. oul
b. fasolea verde
c. carnea
d. fasolea boabe
e. vegetalele

4. Metabolismul bazal este reprezentat de energia cheltuita de organism in conditii de repaus pentru:
a. activitatea sistemului nervos
b. activitatea inimii
c. activitatile sedentare: citit, privit la tv, calculator
d. activitatile de igiena zilnica
e. activitatea sistemului respirator

5.Energia cheltuita de organism se poate masura prin mai multe metode:

a. metoda apei dublu marcate
b. bioimpedanta
c. calorimetria indirecta
d. calorimetria directa
e. cantarire zilnica

6. Printre rolul lipidelor in organism amintim:

a. rol de protectie pentru organele interne
b. rol in digestia si absorbtia vitaminelor hidrosolubile
c. rol antitermic
d. rol energetic
e. rol structural
7. Necesarul de lipide pentru un adult sanatos este:
a. 30-35% din aportul caloric/zi
b. 20-25% din aportul caloric/zi
c. 1-2 g/kg corp/zi in functie de activitatea fizica desfasurata
d. 3g/kg corp pe zi
e. diferita in functie de sex

8. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre fibrele alimentare:

a. aditioneaza apa si promoveaza senzatia de plenitudine
b. modifica digestia si absorbtia glucidelor rafinate
c. se asociaza cu incidente reduse ale cancerelor digestive
d. reduc bolile cardiovasculare prin reducerea TA
e. au efect favorabil in controlul greutatii

9. Hipovitaminoza PP se caracterizeaza prin:

a. eritrem cutanat si hiperkeratinizare
b. simptomatologie digestive
c. simptomatologie cardiovasculara
d. dementa
e. simptomatologie respiratorie

10. Urmatoarele afirmatii referitoare la glucide sunt false:

a. principala sursa alimentara de glucide intr-o alimentatie echilibrata o constituie produsele
zaharoase
b. glucidele rafinate nu trebuie sa reprezinte mai mult de 50% din aportul caloric zilnic
c. principalul rol al glucidelor este cel energetic
d. adultii sedentari trebuie sa consume o cantitate mai mica de glucide comparative cu cei activi
e. consumul crescut de glucide rafinate impune aport crescut de tiamina

11. Vitamina C indeplineste in organism urmatoarele roluri:

a. actiune antioxidanta - puternic agent reducator biologic
b. rol antiinflamator
c. rol in formarea colagenului
d. reducerea absorbtiei Fe
e. sinteza tiroxinei

12. Hipovitaminoza D apare in urmatoarele situatii:

a. in conditiile expunerii excesive la radiatii ultraviolete
b. prin aportul alimentar insuficient
c. in stari patologice care reduc absorbtia vitaminei sau cresc excretia ei renala
d. in boli renale
e. in alimentatia vegetariana

13. Sursele alimentare de vitamina E sunt reprezentate de:

a. uleiuri vegetale (germeni de cereale)
b. arahide, nuci, alune, migdale prajite
c. faina si paine neagra si intermediara
d. leguminoasele uscate
e. majoritatea alimentelor de origine animala

14.Care dintre urmatoarele afirmatii caracterizeaza poluarea aerului:

a. reprezinta introducerea intentionata in atmosfera a unor subst chimice toxice
b. introducerea in atmosfera a unor subst chimice, pulberi in suspensie sau agenti biologici intr-o
concentratie suficient de mare sa produca disconfort sau sa imbolnaveasca omul si alte fiinte vii sau
care pot dauna mediului ambiental si natural
c. apare cand este depasita capacitatea de autopurificare a atmosferei
d. este determinata de activitati umane
e. poate sa apara involuntar prin catastrofe naturale

15. Poluantii se pot clasifica in functie de :

a.modul de actiune
b.durata intre expunere si aparitia efecteloregg
???
c.momentul aparitiei
d.structura chimica
e.efectele asupra organismului

16.Actiunea directa a unui poluant depinde de:

a.natura poluantului
b.concentratie
c.modalitatea de expunere
d.modul de producere
e.timpul de actiune al poluantului

17.Care dintre urmatoarele surse de poluare exterioare NU genereaza monoxid de carbon:

a.traficul rutier
b.fumatul
c.procese industriale (fier,otel,industria petrochimica,hartia)
d.arderea combustibililor fosili
e.fabricile de vopseluri

18.Grupuri populationale la risc pt intoxicatia cu CO sunt reprezentate de :

a.bolnavi cu afectiuni coronariene si respiratorii
b.femei
c.copii mici
d.adulti
e.persoane cu anomalii ale hemoglobinei

19.Efecte cronice cardiovasculare ale intoxicatiei cu CO se pot manifesta la concentratii ale carboxihemoglobinei
de :
a.5-10% la fumatori
b.>15%
c.<5%
d.10-15%
e.>15%

20.Grupe populationale vulnerabile la efectul NO2 sunt urmatoarele:

a.persoane cu afectiuni respiratorii preexistente
b.copii mici
c.batrani bolnavi
d.astmatici
e.femei

21.Raspunsul organismului la actiunea unui toxic este influentat de :

a.calea de patrundere
b.durata si frecventa expunerii
c.starea de sanatate
d.prezenta mai multor toxice (expunerea la mai multe toxice)
e.varsta

22.Efectele intoxicatiei cronice cu Pb asupra fatului:

a.avort spontan
b.cardiomegalie
c.greutate mica la nastere
d.nastere de feti morti
e.malformatii congenitale

23.Care dintre urmatoarele reprez virusuri frecvent identificate in BDA:

a.Coxsackie A si B
b.Rotavirusuri
c.Parvovirusuri
d.Giardia intestinalis
e.Virusul gastroenteritei bacteriene tip Norwalk

24.Referitor la poliomielita,urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

a.Calea de transmitere poate fi directa si indirecta
b.Polio este sensibil la clor si alti agenti oxidanti ,spre deosebire de alte enterovirusuri
c.In ultimele zile de boala virusul este pus in evidenta si in orofaringe
d.Asia Meridionala si Africa Subsahariana sunt considerate inca zone endemice de poliomielita
e.Manifestarile clinice ale polio pot fi doar usoare(respiratorii si digestive)

25.Urmatoarele afirmatii referitoare la parazitoze sunt adevarate:

a.Filarioza se transmite de la persoana la persoana prin intermediul mustelor
b.Riscul de infectare cu filaria este mai mare pt turistii ce viziteaza zonele tropicale /subtropicale decat pt cei
care traiesc perioade lungi in aceste zone
c.Gazda intermediara in cazul fasciolozei hepatice este melcul de apa
d.Amibiaza se transmite prin apa si alimente contaminate
e.Lambliaza nu poate fi prevenita prin masuri adecvate de profilaxie

26.Urmatoarele afirmatii referitoare la dizenterie si salmoneloza sunt adevarate:

a.Dizenteria bacilara este determinata de Shigella Flexneri
b.Hipoaciditatea gastrica nu reprez un factor de risc pt aparitia dizenteriei
c.Salmonella typhi este sensibila la dezinfectia cu clor
d.Dizenteria se transmite prin maini murdare ,apa,alimente si insecte
e.Tulpinile de Salmonella specifice animalelor si pasarilor produc forme grave de boala la om

27.Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

a.Legionella poate determina pneumonie si febra de Pontiac
b.Legionella poate ajunge in organism prin ingestie de amibe ,ceea ce duce la aparitia de forme pneumonice
c.rezervorul de infectie pt E Coli il reprezinta strict unele animale
d.E Coli EHEC poate fi transmis prin nerespectarea normelor de igiena individuala
e.ETEC (enterotoxic) da forme usoare pana la cele holeriforme in special la copii
28.Mijloacele de profilaxie a cariilor dentare sunt :
a.badijonarea cu fluorura de sodiu glicerinata
b.utilizarea de pasta de dinti fluorizata
c.administrarea de tablete de fluorura de sodiu
d.fluorizarea apei de baut
e.administrarea de tablete de clorura de sodiu

29.Referitor la valoarea methemoglobinei ,urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

a.semnele de hipoxie apar la valori sub 10 %
b.intre 10-25% sunt forme usoare
c.intre 25-50% apar tulburari cardio-respiratorii
d.peste 50 % formele sunt grave
e.peste 50% sunt forme usoare

30.Tratamentul intoxicatiei cu nitrati presupune:

a.admistrarea de vitamina K
b.administrarea de albastru de metilen
c.corectarea dezechilibrului hidro-electrolitic
d.antibioterapiei in cazul infectiilor digestive/ORL
e.administrare de vit C
1. Care dintre urmatoarele afirmatii carecterizeaza proteinele ?

a. au rol important in termoreglare

b. au rol plastic si structural
c. intr-o dieta cu continut glucidic redus sunt folosite pentru sinteza de
glucoza
d. necesarul de proteine creste cu varsta
e. reprezinta precursori in sinteza vitaminei PP ???

2. Pentru a evalua calitatea proteinelor se folosesc urmatorii indicatori:

a. scorul aminoacidic
b. rata sintezei endogene
c. valoarea biologica
d. continutul elementului in proteine
e. eficienta proteica

3. Care dintre urmatoarele recomandari sunt adevarate referitor la necesarul de

proteine pentru un adult sanatos ?

a. minim 0,8g/kgc/zi
b. 1-1,2g/kgc/zi
c. 2-2,5g/kgc/zi
d. 20-25% din aportul caloric pe zi
e. 10-15% din aportul caloric pe zi

4. Metabolismul bazal variaza in functie de :

a. activitatea fizica
b. temperatura exterioara
c. starea de sanatate
d. varsta
e. termogeneza

5. Aportul de energie este influentat de :

a. factori fiziologici
b. factori de mediu
c. administrare de medicamente
d. factori psihologici
e. somn

6. Care dintre urmatoarele afirmatii caracterizeaza acizii grasi polinesaturati :

a. se pot gasi in forma cis sau trans

b. se oxideaza usor
c. dubla legatura face ca AGPNS sa fie solizi la temperatura camerei
d. nu este necesar aportul alimentar zilnic pentru ca organismul sintetizeaza
o cantitate suficienta
 e. efectele lor in mentinerea sanatatii pot fi suplinite de acizii grasi
mononesaturati

7. Cele mai importante roluri ale lipidelor in organism sunt reprezentate de :

a. rol plastic
b. rol de rezerva energetica
c. rol structural
d. rol energetic
e. precursori in sinteza vitaminei K

8. Urmatorii compusi fac parte din categoria polizaharide vegetale :

a. glicogen
b. celuloza
c. amidon
d. maltoza
e. mucopolizaharide

9. Necesarul de glucide este de :

a. 40-55% din aportul caloric zilnic

b. 50-60% din aportul caloric zilnic
c. mai putin de 50 g/zi
d. 4-5g/kgc/zi
e. 1-1,5g/kgc/zi

10. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate in cazul vitaminei A si

precursorilor ei :

a. se gaseste numai in alimente de origine animala

b. necesarul depinde de situatii fiziologice particulare
c. betacarotenul este cel mai puternic antioxidant dintre precursori
d. hipervitaminoza apare la alcoolici ???
e. carenta de vitamina A determina modificari in imunitate

11. Vitamina A joaca importante roluri in :

a. functionalitatea analizatorului visual

b. coagulare
c. integritatea structurala si functionala a tesutului epitelial
d. cresterea oaselor
e. rol antitoxic

12. Vitamina B1 joaca roluri importante in organism :

a. cofactor enzimatic in metabolismul energetic

b. mentinerea integritatii tesutului epitelial
c. integritatea morfofunctionala a sistemului nervos
 d. intervine in procese anabolice
e. metabolizarea unor medicamente

13. Principalele surse alimentare de vitamin B2 sunt :

a. drojdia de bere
b. cereale si derivatele
c. lapte branzeturi
d. oua carne viscere
e. majoritatea vegetalelor

14. Referitor la enterovirusurile transmise prin apa sunt adevarate :

a. sunt rar responsabile de aparitia bolilor virale cu transmitere pe cale

hidrica
b. doza infectanta este foarte mica
c. sunt mai putin rezistenti la dezinfectia cu clor decat bacteriile
d. pot determina doar forme digestive de boala
e. eliminarea intestinala a enterovirusurilor se face pe o perioada
lunga de timp(30-90 zile)

15. Care dintre urmatorii sunt agenti infectiosi parazitari/protozoare

responsabili de patologia hidrica :

a. Wuchereria bancrofti
b. Fasciola hepatica
c. Entamoeba histolytica
d. Gardia duodenalis
e. Yersinia enterocolica

16. Urmatoarele sunt caracteristici ale epidemiei :

a. debut exploziv
b. caracter topografic
c. prezenta sezonaritatii naturale a bolii
d. incetarea epidemiei este brusca, dupa eradicarea sursei de
contaminare
e. epidemia este definita prin prezenta unui numar redus de cazuri, dar care
se gasesc permanent intr-o anumita zona sau localitate

17. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate :

a. Camphylobacter determina in Romania epidemii prin consum de

apa si lapte crud contaminat
b. Yersinia enterocolica determina forme usoare de BDA
c. Pseudomonas aeruginoasa determina manifestari diverse: cutanate,
digestive, urinare
d. Bacilul Koch nu rezista in apa mai mult de 10 zile
e. Clostridium difficile nu e implicat in patologia digestiva
18. Printre rolurile fluorului se enumera :

a. rol cariopreventiv
b. rol cariogen
c. rol bactericid
d. rol bacteriostatic
e. rol antienzimatic

19. Factori de risc pentru intoxicatia cu nitriti :

a. prezenta hemoglobinei de tip fetal

b. aciditate gastrica crescuta
c. tulburarile gastro-intestinale
d. deficit enzimatic eritrocitar in methemoglobin reductaza
e. alimentatia sugarului

20. Referitor la valoare methemoglobinei, urmatoarele afirmatii sunt adevarate :

a. semnele de hipoxie apar la valori sub 10%

b. intre 20-25% sunt forme usoare
c. intre 25-50% apar tulburari cardio-respiratorii
d. peste 50% formele sunt grave
e. peste 50% formele sunt usoare

21. Care dintre urmatorii factori de mediu fac parte din categoria factorilor de
mediu naturali:
a. aerul
b. apa
c. locuintele
d. alimentele
e. radiatiile

22. In compozitia aerului intra urmatoarele gaze:

a. oxigen - 79%
b. oxigen - 20%
c. azot - 79%
d. bioxid de carbon - 1%
e. monoxid de carbon si alte gaze - 10%

23. Caile de expunere la poluanti pot fi:

a. inhalare
b. ingestie
c. contact cu animale expuse la poluanti
d. contaminarea apei si alimentelor
e. contact cu o persoana intoxicata
24. Care dintre urmatoarele simptome caracterizeaza intoxicatia acuta cu CO:
a. digestive
b. neurologice
c. cutanate
d. respiratorii
e. cardiovasculare

25. Carboxihemoglobina este bine tolerata de organism cand concentratia sa in

sange este:
a. 0.8%
b. 1%
c. 2%
d. 10%
e. 5%

26. Urmatoarele mecanisme de actiune determina efecte patogene in cazul

expunerii la suspensie:
a. modificari ale ADN-ului
b. dereglarea functiei ciliare de la nivelul cailor respiratorii
c. inflamatia
d. stressul oxidativ
e. hipoxia

27. Care dintre urmatoarele surse de poluare sunt caracteristice pentru NO2:
a. termocentrale
b. surse naturale
c. emisiile vehiculelor
d. secundar prin oxidarea NO sub actiunea razelor solare
e. expunerea la gazele din locuinte

28. Urmatorii poluanti fac parte din categoria poluantilor toxici:

a. hidrocarburi
b. nitrati
c. Pb
d. Ozon
e. Hg

29. Poluarea cu Pb apare in urmatoarele situatii:

a. traficul rutier
b. industria de extractie si prelucrare a minereurilor de plumb si a
metalelor neferoase
c. descompunerea deseurilor
d. industria de acumulatori
e. industria textila
30. Urmatorii poluanti fac parte din categoria poluantilor iritanti:
a. SO2
b. CO
c. Ozon
d. Pb
e. Hg
big
cures cred I
leg
4 As tea s an at la
repet toti
de am
para
vezi slide 187 lp (psihrofili la 22, mezofili la 37)
acid hipocloros (HOCl)
vitamina C nu exista in alimentele de origine animala
(sunt pentru mediu)
Barely
BULETINELE CARE SE DAV

BULETINE DE ANALIZĂ – INTERPRETARE

MICROCLIMAT_BULETINE DE ANALIZĂ
1.
Temperatura aerului: 280C
Umiditatea relativă: 29%
Viteza curenţilor de aer: 0,125 m/sec
Temperatura radiantă medie: 400C
Temperatura efectivă: 24,20TE
Temperatura centrală: 37,80C
Temperatura cutanată: frunte 34,80C; picior 32,80C

1) Concluzii – Temperatura aerului este peste maximul admis. Umiditatea relativa indica un aer uscat.
Aceste indica un mediu nefaborabil, supraincalzit.
Viteza curentilor de aer si temperatura radianta medie au valori optime.
Temperatura efectiva si temperatura centrala au valori marite, ceea ce indica o suprasolicitare a
mecanismelor de termoreglare. Temperatura cutanata a fruntii si a halucelui sunt ambele marite, insa
gradientul termic are o valoare de 2°C, in limitele normale.
Determinarile de mai sus au fost probabil facute intr-o incapere in care se afla in functiune sisteme de
incalzire.

2.
Temperatura aerului: 170C
Umiditatea relativă: 68%
Viteza curenţilor de aer: 0,55 m/sec
Temperatura radiantă medie: 220C
Temperatura efectivă: 15,50TE
Temperatura cutanată: frunte 31,50C; picior 240C

2) Concluzii – Temperatura aerului este sub valorile admise. Umiditatea relativa este in limite,
insa crescuta, foarte aproape de limita superioara a intervalului normal admis. Viteza
curentilor de aer este peste limita admisa.
 Conditiile de mai sus sunt propice racirii organismului uman. Temperatura efectiva
este scazuta sub limitele normale.
Temperatura cutanata a fruntii si a halucelui sunt scazute (a halucelui chiar sub
limitele normale). Gradientul termic mare sugereaza faptul ca organismul face eforturi de
termoreglare.

3.
Temperatura aerului: 27,10C
Umiditatea relativă: 29%
Viteza curenţilor de aer: 0,125 m/sec
Temperatura radiantă medie: 30,80C
Temperatura efectivă corectată (TEC): 24,20
Temperatura cutanată: frunte 34,80C; braţ 32,80C; antebraţ 32,40C; mână 33,80C; gambă
32,4 C; picior 32,80C; stern 36,90C; torace posterior 36,20C.
0

Pulsul 76 bătăi/minut.

3) Concluzii – Temperatura aerului este crescuta peste limita maxima admisa. Umiditatea relativa
este scazuta sub limitele admise. Viteza curentilor de aer, la fel ca temperatura radianta medie,
sunt in limite normale. Aerul este uscat si cald, ceea ce indica faptul ca incaperea ar putea fi
incalzita cu sisteme de incalzire.
Temperatura fruntii si a piciorului este peste limitele normale, ceea ce ar putea sugera o
temperatura cutanata medie crescuta probabil din cauza mediului mult prea cald din interiorul
incaperii. Gradientul termic este de doar 2°C, ceea ce indica faptul ca organismul face eforturi de
termoreglare.
Simetria termica dintre stern si toracele posterior prezinta o variatie mai mare de 0.5°C,
ceea ce indica faptul ca individul se afla in conditii nefavorabile de microclimat.
Frecventa cardiaca are o valoare normala.

VICIEREA AERULUI_BULETINE DE ANALIZĂ

1.
Identificarea probei: dioxid de carbon pentru aprecierea vicierii aerului
Locul recoltării: salon spital
Metoda de determinare: prin aspiraţie
Metoda de determinare în laborator: titrare cu acid oxalic
Concentraţia calculată – 0,15% CO2

1) Concluzie – Locul recoltarii din acest caz (un salon de spital) necesita o calitate foarte
buna a aerului pentru bolnavi, iar concentratia calculata de CO2 este peste limita admisa,
ceea ce indica o forma de viciere a aerului in locatia respectiva.
 2.
Identificarea probei: dioxid de carbon pentru aprecierea vicierii aerului
Produsul recoltat: 5200 cm³ aer la temperatura de 30°C şi presiunea de 762 mmHg.
Scopul analizei: CO2% pentru aprecierea vicierii aerului.
Rezultatul obţinut: 0,194 CO2.

2) Concluzie –Concentratia de dioxid de carbon gasita in aerul testat este peste limita
maxima admisa, ceea ce indica vicierea aerului.

POLUANȚII ASFIXIANȚI_BULETINE DE ANALIZĂ

A. CO în aerul din încăpere de locuit încălzită cu sobe cu cărbuni

Recoltare: Aerul care urmează a fi analizat se recoltează în recipiente de sticlă (un flacon special
cu robinet), cu capacitate 1 litru.
Determinare: cu clorură de paladiu şi reactiv Folin-Ciocâlteu (amestec de acid fosforic,
wolframic și molibdenic). CO reduce clorura de paladiu proporțional cu concentrația lui.
Det. concentrația CO pe care o comparăm cu concentrația maximă admisă (CMA) pentru CO.
Legislația EU: CMA a CO = 6 mg CO/m³ aer/8 ore.
Rezultatul de probă: 76 g/litru
Rezultat calculat: 76 mg CO/m³ aer/8 ore

A. Concluzie: Concentratia de monoxid de carbon gasita in aerul din incapere in urma

testelor folosind metoda calorimetrica este mult peste concentratia maxima admisa.
Persoanele din incapere pot tolera aceste concentratii mari numai pentru o perioada
scurta de timp. Trebuie fie mutate persoanele din incaperea incalzita cu soba cu
carbuni, fie oprita incalzirea incaperii cu respectiva soba pentru a evita efectele toxice
ale CO asupra indivizilor.

B. Metoda directă de determinare a carboxihemogobinei = metoda recoltării din sânge

COHb din sânge

Recoltare: Sânge prin puncţie venoasă, pe hemolizant şi anticoagulant. După 4-6 ore, se
măsoară extincţia probei şi a martorului la spectofotometru, la lungimea de undă de 50 nm, în
cuva de 1 cm. COHb % = (g COHb/g Hb totală) x 100
Cantitatea calculată: COHb 13,2%

A. Concluzie: Valoarea carboxihemoglobinei este multe prea mare pentru un nefumator,

dar poate fi considerata in limite normale pentru un fumator. Daca este vorba despre un
nefumator, este posibil ca acesta sa traiasca intr-un mediu poluat cu CO. Este
recomandata evitarea in viitor a zonelor poluate cu CO de catre individul in cauza sau
purtarea de catre acesta a unei masti speciale de protectie in zonele poluate.
C. Determinarea monoxidului de carbon (CO) din aerul expirat - Metoda Dräger

Recoltarea: Se face în pungă de PVC sau în balon de plastic special: inspir/expir (de 2-3 ori);
urmează inspir profund urmat de apnee 20’’ și expir forțat în punga de PVC sau în balon. Se
astupă bine și se transportă la laborator. Se ataşează la pompa Dräger la care este fixat un tub
Dräger pentru a determina cantitatea de CO. Se aspiră aerul din pungă cu ajutorul pompei până
când stratul alb (granulele albe) din tubul Dräger începe să devină maro, oprind pomparea când
îmbrunarea stratului a ajuns la o diviziune exactă. Se ţine cont de numărul de pompări care s-au
efectuat. Citim și notăm diviziunile de pe tub până unde s-a îmbrunat suportul şi calculăm CO.
Cunoscând cantitatea de CO din aerul expirat în ppm=părți per milion, determinăm COHb:
% COHb din Hb totală = 𝑉𝑎𝑙oarea CO𝑐𝑖𝑡𝑖𝑡ă (î𝑛 𝑝𝑝𝑚)/5 (ex.: pentru 10 ppm citite, concentrația
este de 2% COHb).

În cazul nostru, se face recoltarea în balon special de cca 3 l prin extracţia de la P.G. de 15 ani
Rezultat calculat: COHb 12%

Concluzie: Nivelul de COHb (determinata in functie de CO din aerul expirat) are, in cazul
acesta, o valoare normala pentru un fumator si mult prea mare pentru un nefumator.
Recomandarile sunt aceleasi ca cele de la punctul anterior, punctul B.

POLUANȚII IRITANȚI_BULETINE DE ANALIZĂ

A. Determinarea particulelor "sedimentabile" din aer (Ø > 10 microni) - Metoda
gravimetrică prin cântărire

Poluantul: pulberi sedimentabile

 recoltarea: sedimentare în vase de 100 cm³, pentru un interval de 30 zile
 determinarea gravimetrică: 0,5 g / probă
 concentraţia calculată: 50 g / m² / lună (= 600 t / km² / an)

Concluzii – Concentratia calculata de pulberi sedimentabile din aer este mult peste valoarea
maxima recomandata de normele sanitare. Aceste particule cu diametru mare ajung la nivelul
nazo- faringelui si traheei si pot produce discomfort, insa nu reprezinta o amenintare
importanta pentru sanatatea indivizilor.

B. Metoda GRAVIMETRICĂ - prin aspirație. Determinarea particulelor ”respirabile” din

aer [Ø de 10 microni (PM10) și mai mici (PM2,5)]

Poluantul: pulberi în suspensie

Metoda de recoltare: prin aspiraţie, timp de 24 ore
Metoda de determinare în laborator: gravimetrică
 Cantitatea de pulberi calculată: 0,3 mg / m³ aer

Concluzii: Cantitatea calculata (300 micrograme/mc) de pulberi cu dimensiuni medii (PM10

si PM2,5) este mult peste valorile recomandate de normele sanitare. Valorile maxime admise
scad cu cat creste perioada de expunere. Indiferent de perioada de expunere (o luna sau an)
valoarea gasita este mult prea mare. Pulberi de aceste dimensiuni constituie un pericol pentru
sanatate, ajungand pana la diferite nivele ale arborelui respirator si neputand fi usor exhalate.
Particulele PM2,5 au o agresivitate mai mare putand ajunge mai departe in arborele bronsic.

C. Metoda REFLECTOMETRICĂ - prin aspirație. Determinarea particulelor”respirabile”

din aer (Ø < 0,1 microni)

Poluantul : funingine
 Recoltare: aspiraţie prin hârtia de filtru standard cu 10 l / min, timp: 24 ore
 Cantitatea: 15 m³
 Determinare reflexometrică: rezultat pe probă = 8,4 mg
 Concentraţia calculată: 0,42 mg / m³ / 24 ore

Concluzii:

Concentratia de particule mai mici de 0,1 microni din aer calculata este mult prea mare.
Dimensiunile mai mici de 0,1 microni permit acestor particule sa patrunda pana la nivel
alveolar, dar si sa fie eliminate in cea mai mare parte odata cu aerul expirat. Avand in vedere
ca proba provine din funingine, stim ca particulele sunt particule de carbon arse care contin
HPA de tip benzoapiren si care reprezinta un risc cancerigen in expunerea pe termen lung a
indivizilor.

POLUANȚII TOXICI – Pb (plumb)

BULETINE DE ANALIZĂ

A. Poluantul: Pb în aer
Recoltare: probă medie zilnică
Debit: 12 l / min, cantitatea totală 8640 l
Determinare: metoda colorimetrică cu ditizonă
Rezultat: probă 80 g
Rezultat calculat: 18 g / m³; depăşire de 18 ori

A. Concluzie – Valoarea obtinuta a plumbului din aerul atmosferic depaseste cu mult

concentratia maxima admisa. Aceasta indica un mediu viciat cu plumb. Persistenta
 poluarii aerului cu Pb va duce la poluarea apei, solului, obiectelor si, implicit, afectarea
oamenilor din zona poluata, cu risc important pentru sanatate. Se impune identificarea
surselor de poluare cu Pb si elimarea acestora sau mutarea populatiei din zonele afectate
sau, daca nu este posibil, protejarea indivizilor de contactul direct cu aerul poluat.

B. probă de sânge
T.M., 15 ani, suspect de intoxicaţie saturnină
Hematii cu granulaţii bazofile: 1320 / 1 milion (normal sub 500/1 milion)
Reticulocite: 36 %o (normal sub 10-20%o)
Porfirine eritrocitare libere 120 mg / 100 ml (normal 50 g / 100 ml eritrocite)
-amino levulinic acid dehidraza 10 u / l (normal 25 unităţi / l)
Plumb 64 g / 100 ml (normal sub 25 g / l).

A. Concluzii – Toate analizele efectuate indica o cantitate mult prea mare de plumb in sange, o
plumbemie mare, deci o intoxicatie cu plumb. Nivelul crescut al porfirinelor eritrocitare libere
sugereaza o afectare a fixarii fierului de hemul hematiilor. Nivelul scazut al dehidrazei acidului
delta-amino-levulinic sugereaza, de asemenea, o expunere la Pb.

C. probă de urină
ALAU (acid deltaaminolevulinic urinar) 8 mg / l (normal = 2,5 mg / l)
Coproporfirine 380 ml / l (normal = sub 120 mg / l)
Plumb 15 g / l (normal = sub 30 g / l).

A. Concluzii – Rezultatele analizelor indica o valoare a plumburiei peste limitele normale. Nivelul
crescut al ALAU, in paralel cu plumbemia crescuta indica o expunere constanta la Pb pe o
perioada lunga de timp. Pe de alta parte, nivelul crescut al coporfirinelor nu este specific
intoxicatiilor cu Pb, ci ar putea indica pentru tanarul de 15 ani o hepatopatie, o anemie
hemolitica sau existenta unei stari febrile.

Concluzii B. probă de sânge și C. probă de urină – Adolescentul caruia I s-au facut testele de
la punctele B si C traieste probabil intr-un mediu viciat cu Pb si a fost expus unei cantitati
crescute de plumb timp indelungat. Se recomanda indepartarea tanarului din zona poluata cu Pb
pentru a preveni efectele pe termen lung asupra sanatatii.

CONTAMINAREA MICROBIANĂ_
BULETINE DE ANALIZĂ
 1.
Tipul analizei: determinarea florei microbiene din aer (aeromicrofloră)
Locul recoltării: sala de operaţie septică
Rezultate:
- NTG / m³ aer – 700
- nr. streptococi hemolitici / m³ aer – 0
- nr. stafilococi / m³ aer – 10
- nr. stafilococi hemolitici / m³ aer – 8
- nr. coliformi / m³ aer – 5

Concluzii – Numărul de germeni dezvoltați în sala de operație este mai mare decât
maximul acceptat. Numărul streptococilor arată că este o contaminare periculoasă. De asemenea,
această sală este contaminată și cu stafilococi hemolitici și cu coliformi, care, în mod normal, ar
trebui să fie 0

2.
Tipul analizei: determinarea florei microbiene de pe suprafeţe
Locul recoltării: salon de nou născuţi
Rezultate:
- NTG / cm² suprafaţă – 5
- nr. streptococi hemolitici / cm² suprafaţă –0
- nr. coliformi / cm² suprafaţă - 1

Concluzii – Numărul de germeni dezvoltați pe suprafață pe suprafață este mai mare decât
normalul ( max. 3 ). De asemenea, nu ar trebui să existe coliformi. Salonul de nou-născuți este
contaminat

3.
Tipul analizei: determinarea florei microbiene de pe mâinile personalului
Locul recoltării: sala de operaţii aseptică
- Rezultate: o mână – 40
- nr. streptococi hemolitici / o mână – 2
- nr. coliformi / o mână – 0

Concluzii – NTG ul dezvoltat pe mana chirurgului depaseste limita maxima (10 ) si la fel si
streptococii ( trebuie sa fie absenti !!).Nr coliformi este in limita normala, dar mainile chirurgului
sunt contaminate.

4.
Tipul analizei: determinarea florei microbiene din aer
Locul recoltării: sala pansamente
Rezultate:
- NTG / m³ aer – 220
 - nr. streptococi hemolitici / m³ aer – 0
- nr. stafilococi / m³ aer – 60
- nr. stafilococi hemolitici / m³ aer – 6
- nr. coliformi / m³ aer – 5

Concluzii – NTg este in limite normale (max 500), nr de stafilococi este destul de mare deci
incaperea este contaminata( cu cat nr de stafilococi este mai mare cu atat este mai contaminata o
incapere), nr coliformi ar trebui sa fie absenti deci incaperea este contaminata.

SOL_BULETIN DE ANALIZĂ
Examen microbiologic şi parazitologic al solului

Provenienţă: camping
Nr. total de germeni – 6.997.000
Titru bacterii coliforme totali – 10-4
Titru coliformi fecali – 10-2
Titru streptococi fecali – 10-2
Titru bacterii sulfito-reducătoare – 10-4
Geohelminţi – prezenţi ascaris lumbricoides

Concluzii - nr total de germeni din sol este crescut deci indica un mediu poluat,iar prezenta
geohelmitilor reprezinta asemenea un mediu poluat.

PARAMETRII BACTERIOLOGICI și CHIMICI

_ANALIZA APEI_
BULETINE DE ANALIZĂ
1. Locul recoltării: instalaţie centrală.
Scopul analizei: examen chimic
- substanţe organice – 7 mg permanganat/dm³ apă
- amoniac – 0
- nitriţi – 0
- nitraţi – 0
- clor rezidual liber – 0,15 mg/dm³ apă

Concluzii: Toate concentartiile prezente in proba analizata sunt sub limitele maxime admise.
Apa este potabila, dezinfectata si de calitate foarte buna.

2. Locul recoltării: uzina de apă.

Scopul analizei: examen chimic
- substanţe organice – 20 mg permanganat/dm³ apă
- amoniac – 4 mg/dm³ apă
- nitriţi – 0,3 mg/dm³ apă
- nitraţi – 65 mg/dm³ apă
- clor rezidual liber – 0,20 mg/dm³ apă

Concluzii: – CCO corespunde apei potabile. Concentratia de substante organice este peste
limita maxima admisa si aceasta indica o incarcare microbiana a apei. Prezenta amoniacului
indica contaminarea microbiologica recenta a apei, cu risc epidemiologic crescut si posibile
inconveniente la dezinfectia apei cu clor. La aceasta concentratie de amoniac, apa are si un
miros specific. Continutul mare de nitrati si nitriti indica un risc toxicologic mare, mai ales
pentru sugari/copii. Se incearca o dezinfectare cu clor, clorul rezibual liber gasindu-se intr-o
cantitate permisa. In concluzie, apa nu este potabila.

3. Locul recoltării: instalaţie centrală.

Scopul analizei: controlul dezinfecţiei apei:
- clorul rezidual liber – 0,10 mg/dm³ apă.

Concluzii: Concentratia clorului rezidual liber este in limitele admise. Prezenta clorului
rezidual liber indica cu certitudine dezinfectarea anterioara a apei si faptul ca apa este
potabila.

4. Locul recoltării: fântână (adâncime 60 m)

Scopul analizei: examen chimic
- substanţe organice – 8 mg permanganat/dm³ apă
- amoniac – 0
- nitriţi – 0
- nitraţi – 30 mg/dm³ apă
- duritate totală – 19 grade G

Concluzii: Substantele organice, amoniacul si nitritii se afla in limite normale. Concentratia

mare de nitrati indica un risc toxicologic mare (mai ales pentru sugari/copii), nitratii fiind
principala sursa de nitriti in organism. Apa are un nivel de duritate mediu care poate fi
considerat sigur pentru unii consumatori, in functie de gradul de toleranta a fiecaruia. In
concluzie, din cauza concentratiei mari de nitrati, apa nu este potabila.

5. Locul recoltării: fântână publică (adâncime 4 m)

Scopul analizei: examen chimic
- substanţe organice – 9 mg permanganat/dm³ apă
- amoniac – 0
- nitriţi – 0
- nitraţi – 65 mg/dm³ apă
- duritate totală – 20 grade G
Concluzii: Substantele organice, amoniacul si nitritii se afla in limite normale. Concentratia
mare de nitrati indica un risc toxicologic mare (mai ales pentru sugari/copii), nitratii fiind
principala sursa de nitriti in organism. Apa are un nivel de duritate mediu care poate fi
considerat sigur pentru unii consumatori, in functie de gradul de toleranta a fiecaruia. In
concluzie, din cauza concentratiei mari de nitrati, apa nu este potabila.

6. Locul recoltării: fântână (25 m).

- fluor – 0,9 mg/l
- nitraţi – 30 mg/l
- duritate totală – 10 grade G.

Concluzii: Apa are un cotinut optim de fluor. Concentratia de nitrati este peste limita maxima
admisa=>risc toxicologic. Apa are o duritate mica, insa este considerata sigura pentru
consum. In concluzie, apa testata nu este potabila.

7. Locul recoltării: robinet.

- nr. total de germeni 37 grade C / cmc – 250
- nr. coliformi / dmc – sub 20
- consum chimic de oxigen – 5 ml / l
- amoniac – 3 mg / l
- nitriţi – 0,05 mg / l.

Concluzii: NTG este mult peste limita maxima admisa la 37°C in apa potabila. Concentratia
de germeni coliformi este peste limita maxima admisa pentru apa de la robinet. CCO este peste
limita maxima admisa. Prezenta amoniacului indica contaminarea microbiologica recenta a
apei, cu risc epidemiologic crescut si posibile inconveniente la dezinfectia apei cu clor. La
aceasta concentratie de amoniac, apa are si un miros specific. Prezenta nitritilor indica un
risc toxicologic. In concluzie, apa testata nu este potabila.

8. Locul recoltării: instalaţie centrală.

- nr. total de germeni 37 grade / cmc – 50
- nr. coliformi / dmc – sub 3
- consum chimic de oxigen – 2 mg / l
- amoniac – 4 mg / l
- nitriţi – 0,3 mg / l

Concluzii:
NTG este mult peste limita maxima admisa la 37°C in apa potabila. Concentratia de germeni coliformi
este in regula pentru o instalatie centrala. CCO este sub limita maxima admisa. Prezenta amoniacului
indica contaminarea microbiologica recenta a apei, cu risc epidemiologic crescut si posibile inconveniente
la dezinfectia apei cu clor. La aceasta concentratie de amoniac, apa are si un miros specific. Prezenta
nitritilor indica un risc toxicologic. In concluzie, apa testata nu este potabila

LAPTELE_BULETINE DE ANALIZĂ
1.
Ex. organoleptic:
Lapte - lichid, omogen, fără impurităţi în suspensie, culoare albă, gust şi miros plăcut
Ex. fizico-chimic:
- densitate relativă la 15 grade C: 1029
- aciditatea grade Thorner: 16
- grăsime %: 1,8
- controlul pasteurizării (peroxidaza): negativă
Ex. microbiologic:
- nr. total germeni (ml): 250.000
- bacterii coliforme (ml): 10.

1. Concluzii: Concluzii: laptele indeplineste toate normele cu precizarea ca are totusi un

continut mai slab in grasime

2.
Ex. organoleptic:
Lapte - lichid omogen, lipsit de impurităţi vizibile şi sediment, consistenţă fluidă, culoare alb-
gălbuie uniformă, gust şi miros plăcut, dulceag.
Ex. fizico-chimic:
- densitate relativă la 15 grade C: 1,029
- aciditate (grade T): 25 grade T
- grăsimi: 2,5 %
- testul peroxidazei: pozitiv.
Ex. microbiologic:
- NTG/ml: 500.000
- coliformi totali/ml: 30.

Concluzie - aciditatea laptelui este peste limita maxima si indica lipsa de prospetime,fluiditatea
este putin crescuta si testul perozidazei pozitiv indica pasteurizarea incompleta sau lipsa
pasteurizarii. Laptele este inapt pt consum

3.Produsul de analizat: Lapte

Ex. fizico-chimic:
- densitate – 1,035 la 12 grade C
- grăsime – 2,5%
- aciditate – 17,5 grade T
- grad de impurificare – 1
- substanţă uscată (– grăsime) – 8,62%
- substanţe proteice – 3,32%
- testul peroxidazei – negativă.
Concluzii: aceasta proba de lapte nu intruneste normele organoleptice din cauza prezentei
impuritatilor,nici normele fizice nu sunt indeplinite din cauza densitatii ridicate, normele
clinice sunt implinite. Laptele este inapt pt consum
 OUA_BULETINE DE ANALIZĂ
1.
Ex. organoleptic:
- aspect: ouă cu coajă întreagă, curată, uscată, netedă şi uniformă
- culoarea cojii: alb-gălbuie, alb-roşietică
Ex. ovoscopic:
- camera de aer: imobilă, la capătul gros al oului
- albuşul: clar, translucid, fără pete sau corpuri străine
- gălbenuşul: uşor vizibil, sferic, uşor mobil.
Greutatea medie: 59 g.

Concluzii:

2.
Ex. organoleptic:
- aspect: ouă cu coajă întreagă, curată, uscată, nefisurată.
- densitate: în soluţie de sare 6% ouăle nu plutesc.
pH gălbenuş: 5,5 (val max. conform Ord. M.S. 976/98: 5,9).
pH albuş: 7,2.
Ex. ovoscopic:
- camera de aer: înălţimea camerei de aer: 7,5 mm.

Concluzii:

CARNE SI DERIVATE_BULETINE DE ANALIZĂ

1. Ex. organoleptic:
- bucată de salam cu înveliş continuu, de culoare cărămizie-brună.
- pe secţiune: compoziţie bine legată, aderentă de înveliş, de culoare roşie, alternantă cu bucăţi de
slănină albă, consistentă, fără goluri de aer sau aglomerări de apă.
- gust şi miros plăcut, caracteristic de salam, bine condimentat, afumat şi conservat, fără gust şi
miros străin.
Ex. fizico-chimic:
- proteine 13%
- grăsimi 32%

Concluzie:
2. Carne de vacă
Ex. organoleptic:
- culoare roşu-brun-negricioasă cu un strat subţire de mucus; câteva pete verzui
- grăsimea are aspect mat, galben-cenuşiu, cu consistenţă micşorată
- tendoanele şi suprafeţele articulare sunt mate, cu un strat subţire de mucus
- măduva osului este deslipită de pereţii canalului medular, are culoare cenuşiu-muradar, cu
consistenţa diminuată
- pe secţiune carnea are zone cenuşii şi verzui, este foarte lipicioasă şi friabilă
- urma degetului este persistentă
- miros neplăcut de putrefacţie
- bulionul după fierbere şi sedimentare: tulbure, murdar, cu flocoane, miros neplăcut şi rânced.
Ex. chimic:
- pH-ul: peste 7
- proba Eber: pozitivă
- proba Nesser: apare precipitat roş-cărămiziu după 3 picături
- hidrogen sulfurat absent
Ex. bacteriologic: numeroase bacterii pe câmpul vizual. Predomină bacili, în special Gram
pozitivi. Fragmente de ţesut muscular aderente de lamă.

Concluzie:
3. Carne de pasăre
Ex. organoleptic:
- piele de culoare cenuşie-gălbuie, cu zone de culoare verzuie cu mucus, miros de descompunere,
putrid
- grăsimea internă de culoarea galben-verzuie, cu miros rânced
- musculatură flască , de culoare roşie-închisă, umedă şi lipicioasă, cu miros putrid.
Ex. chimic:
- pH-ul peste 7
- proba Nesser precipitat galben portocaliu după 3 picături
- hidrogen sulfurat absent
Ex. bacteriologic: în medie peste 50 de germeni/câmp microscopic la examenul amprentei
suprafeţei cărnii.

Concluzii:

CEREALE_BULETINE DE ANALIZĂ
1.
făină albă (extracţie 30%)
Ex. organoleptic:
culoare albă, cu nuanţă gălbuie, fără corpuri străine, miros plăcut caracteristic, fără miros de
mucegai, de încins sau alt miros străin; gust normal, puţin dulce.
Ex. fizico-chimic:
- aciditate: 2,0 grade
- umiditate: 14,24 %
- gluten: 20,8 g%.

Concluzii

2.
 pâine neagră
Ex. organoleptic:
pâine cu aspect turtit, aplatizat, coajă crăpată, culoare brun închis, desprinsă în unele regiuni;
miez umed, uşor lipicios cu zone compacte neomogene; elasticitate diminuată; miros slab acid;
aromă normală, lipsită de mirosuri străine sau de mucegai; la rupere nu se formează filamente;
potrivit de sărată; corpuri străine absente.
Ex. fizico-chimic:
- umiditate: 48,5%
- aciditate: 7,5%
- porozitate: 50,8%

Concluzii:

CONSERVE_BULETINE DE ANALIZĂ
1.
Aliment: conservă de carne de porc
Ex. organoleptic:
- aspect – ambalaj intact, nebombat, neruginit
- conţinut – carne de porc în suc propriu în cutie nemarmorată, neruginită
- gust, miros – specific, fără gust şi miros străin
- reacţia pentru H2S = negativă
- NaCl – 1,7%

Concluzii:
2.
Aliment: peşte afumat în ulei.
Ex. organoleptic:
- cutie ermetic închisă, nebombată, neturtită, neruginită
- în interior uniform lăcuită, fără pete negre sau de rugină
- peşti întregi, afumată, fără capete, fără viscere, fără solzi, cu pielea întreagă acoperită cu
ulei
- consistenţa cărnii compactă, suculentă, nu se fărâmă la scoaterea din cutie
- aşezarea peştilor în cutie compactă, regulată îngrişită
- uleiul este limpede cu mici depuneri, culoarea galben-deschisă
- miros, gust plăcut caracteristic de produs bine conservat şi afumat, condimentat, fără
gust şi miros străin.
Ex. fizico-chimic:
- corpuri străine – absente
- reacţia Kreiss la ulei – negativă.

Concluzii:
3.
Aliment: ardei cu orez.
Ex. organoleptic:
- borcane ermetic închise cu capacul metalic nebombat, neruginit în interior, uniform
lăcuit, fără pete negre sau de rugină
- ardei de mărime aproape uniformă, fierţi, necrăpaţi, fără seminţe şi codiţe, de culoare
caracteristică ardeilor fierţi
- bulionul de culoare roşiatică
- gust şi miros plăcut, caracteristice de ardei umpluţi cu orez, fără gust şi miros străin.
Ex. fizico-chimic:
- clorură de sodiu: 1,1%

Concluzie:

GRASIMI_BULETINE DE ANALIZĂ
1.
Unt de vacă în pachet de 200 g
Ex. organoleptic:
Ambalajul este integru însă pachetul este desfăcut.
Untul prezintă o culoare galbenă cu o nuanţă cenuşie.
Pe suprafaţă se observă multiple pete de mucegai; miros acru, de mucegai; gust acru-amărui.
Ex. fizico-chimic:
- grăsime: 76%
- proba peroxidazei: negativă
- aciditate: 7 grade
- reacţia Kreiss pozitivă.
Ex. microbiologic:
- bacterii coliforme: 180/g
- mucegaiuri: 24.000/g
- drojdii: 18.000/g.

Concluzii:
2.
Ulei de floarea soarelui rafinat
Ex. organoleptic:
Aspect limpede, fără sediment şi suspensii la temperatura laboratorului; se tulbură prin răcire sub
5°C, culoare galben deschis, fără miros şi gust străin.,
Ex. fizico-chimic:
- umiditate: 0,10%
- reacţia Kreis: negativă

Concluzii:

DULCIURI_BULETIN DE ANALIZĂ
1.
Aliment: ciocolată cu lapte
Ex. organoleptic:
- aspect – tablete de 100 g, ambalate în staniol şi hârtie cerată
- conţinut – tabletă întreagă, nebrumată, nepătată, fără colonii de mucegai
- gust, miros – specific ciocolatei cu lapte
Ex. fizico-chimic:
- reacţia Kreiss – negativă
- pH – 5,7
Concluzii:
2.
Aliment: bomboane – dropsuri
Ex. organoleptic:
- bucăţi de formă regulată, uscate, nelipicioase la pipăit, neaglomerate
- în interior masă sticloasă, casantă
- culoare galben-deschis
- gust plăcut, dulce-acrişor, aromă plăcută.
Ex. fizico-chimic:
- zahăr total (zahăr invertit): 85%
- metale toxice: plumb, arsen – absente
- colorant – sintetic (tartrazină).
Concluzii:
 2023
9
58
Sem 2