Tema nr.

54 Cromatografia in controlul medicamentelor

BIBLIOGRAFIE:
6. Analiza si controlul medicamentelor Marius Bojita, Liviu Roman, Robert Sandulescu, Radu Oprean Ed. Intelcredo, Cluj, vol. 1 si 2, 2002 10. *** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993

B. consta in patrunderea unor molecule neincarcate electric in interiorul retelei schimbatorului de ioni C. are loc un schimb ionic D. nu are loc schimb ionic E. indepartarea moleculelor din retea se face usor, printr-o spalare simpla
(pag. 163)

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

F1254001. Activarea plcilor cromatografice de silicagel const n: A. tratarea lor cu acid sulfuric concentrat B. tratarea lor cu acid sulfuric diluat C. meninerea lor la 180 grade Celsius timp de 30 min D. eliberarea centrilor adsorbani ai silicagelului E. umectarea lor cu piridina
(pag. 176)

F1254002. Metoda cromatografic n general este: A. o metod fizic de analiz care se bazeaz pe migrarea particulelor ncrcate electric B. o proprietate a lichidelor de a opune rezisten la alunecarea n timpul curgerii C. o metod electrochimic de analiz D. o metod fizico-chimic de separare a unor substane dintr-un amestec E. o proprietate a substanelor optic active
(pag. 17;1043)

F1354005. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate, referitor la raportul de retentie: A. are o valoare subunitara este egal cu raportul dintre viteza medie de deplasare a analitului (vA) si viteza medie de deplasare a fazei mobile (vM) B. C. este egal cu raportul dintre timpul mort tM si timpul de retentie tR D. este egal cu raportul dintre timpul de retentie tR si timpul mort tM este egal cu distanta parcursa de volumul mort de faza mobila si distanta pana la maximul picului analitului A E.
(pag. 41)

F1254003. Valoarea Rf a unei substane, Rf = a/b: reprezint raportul dintre lungimea plcii cromatografice i distana parcurs de substan de la punctul de aplicare pn la frontul developantului A. B. poate fi utilizat numai pentru stabilirea puritii unei substane medicamentoase C. este o constant a tuturor substanelor medicamentoase D. servete pentru identificarea unei substane prin compararea cu Rf-ul substanei etalon E. nu poate fi utilizat pentru identificarea substanelor medicamentoase
(pag. 1045-1046)

F1354006. De care dintre urmatorii parametri, viteza liniara medie vm nu depinde: A. temperatura B. presiunea impusa fazei mobile C. presiunea impusa fazei stationare D. natura coloanei E. natura fazei stationare
(pag. 31)

F1354007. Identificarea spoturilor analitilor in CSS se poate efectua prin urmatoarele procedee, cu o exceptie: A. examinarea placii cromatografice in UV B. expunerea placii cromatografice la vapori de iod C. masurarea picurilor de pe cromatograma D. pulverizarea de solutii caustice E. utilizarea de solutii etalon
(pag. 179-180)

F1354004. Alegeti informatiile incorecte despre fenomenul Donan: A. consta in patrunderea unor molecule incarcate electric in interiorul retelei schimbatorului de ioni

F1354008. La baza tuturor metodelor cromatografice de separare stau urmatoarele procese fundamentale, cu o exceptie: A. adsorbtia pe suporturi solide B. repartitia intre faza stationara si aceea mobila C. adsorbtia pe suporturi lichide D. schimbul ionic

E. excluderea difuzia
(pag. 18)

F1454009. Alegei faza staionar potrivit i faza mobil corespunztoare pentru separarea a doi compui nepolari prin cromatografie lichid. A. rin schimbtoare de cationi (cationit) drept faz staionar i metanol drept faz mobil ; rin schimbtoare de anioni (anionit) drept faz staionar i amestec acetonitril metanol drept faz mobil ; B. C. silicagel drept faz staionar polar i ap acidulat drept faz mobil ; D. silicagel silanizat drept faz staionar nepolar i amestec metanol acetonitril ap drept faz mobil ; E. silicagel silanizat drept faz staionar nepolar i soluie apoas alcalin (NaOH) drept faz mobil.
(pag. 468, [6] vol. I)

C. Componentele sunt separate dup volumul moleculelor, cele cu volum mic elundu-se mai repede din coloan. D. E. Componentele sunt separate dup capacitatea moleculelor de a forma legturi de hidrogen.
(pag. 139-140, [6] vol. II)

F1454010. Forma nesimetric (diferit de forma gaussian) a unui pic cromatografic se poate datora . . . A. caracterului prea polar al fazei staionare ; B. caracterului prea polar al fazei mobile ; C. vitezei prea mari a fazei mobile n coloan cromatografic ; D. neliniarittii izotermei de distribuie a componentei n cauz ntre faza staionar i faza mobil ; temperaturii prea ridicate la care se execut analiza cromatografic, avnd n vedere faptul c coeficientul de difuzie crete odat cu temperatura. E.
(pag. 51-52, [6] vol. II)

F1454012. La analiza cromatografic HPLC a unei probe, componenta de interes are timpul de retenie egal cu 5,1 minute (msurat de la momentul introducerii probei la captul de intrare al coloanei de separare). O component care nu este reinut de faza staionar prsete coloana, n aceleai condiii de lucru, dup 1,5 minute de la introducerea probei n coloan. Ce valoare are factorul de capacitate (k) pentru componenta de interes ? A. 1,8 ; B. 2,4 ; C. 2,8 ; D. 3,2 ; E. 3,6
(pag. 484, [6] vol. I ; 43, vol. II)

F1454011. Indicai criteriul dup care se separ componentele ntr-o coloan cromatografic de excludere steric (filtrare pe gel), umplut cu un gel inert din punct de vedere chimic. A. Componentele sunt separate dup polaritatea moleculelor, cele polare elunduse mai repede din coloan B. Componentele sunt separate dup polaritatea moleculelor, cele polare elunduse mai lent din coloan. Componentele sunt separate dup volumul moleculelor, cele cu volum mare elundu-se mai repede din coloan.

F1454013. La analiza cromatografic HPLC a unei probe, dou componente de interes (A i B) prezint urmtoarele valori ale timpului de retenie : t(A) = 5,1 minute i t(B) = 5,7 minute. O component care nu este reinut de faza staionar prsete coloana, n aceleai condiii de lucru, dup 1,5 minute de la introducerea probei n coloan. Ce valoari au factorii de capacitate pentru cele dou substante de interes (k(A) i k(B)) i factorul de separare (alfa(AB)) pentru aceast pereche de compui ? A. k(A) = 1,80 ; k(B) = 2,22 ; alfa(AB) = 1,133 ; B. k(A) = 2,00 ; k(B) = 2,24 ; alfa(AB) = 1,120 ; C. k(A) = 2,40 ; k(B) = 2,80 ; alfa(AB) = 1,167 ; D. k(A) = 2,40 ; k(B) = 2,60 ; alfa(AB) = 1,083 ; E. k(A) = 2,60 ; k(B) = 3,25 ; alfa(AB) = 1,250 ;
(pag. 485, [6] vol. I ; 43, vol. II)

F1454014. La ce se refer termenul de "eluie izocratic", utilizat n cromatografia cu faza mobil lichid (HPLC) i ce exprim ? Termenul se refer la ordinea eluiei componentelor din coloana cromatografic i exprim faptul c coloana are aceeai rezoluie n raport cu toate componentele separate. A. Termenul se refer la ordinea eluiei componentelor din coloana cromatografic i exprim faptul c "picurile" tuturor componentelor separate au aceeai lime. B. Termenul se refer la separabilitatea componentelor n condiiile concrete de lucru i exprim faptul c n condiiile respective dou sau mai multe componente elueaz mpreun, deci nu se pot separa. C. Termenul se refer la compoziia eluentului i exprim faptul c n timpul separrii cromatografice compoziia eluentului este nemodificat. D. Termenul se refer la numrul talerelor teoretice i exprim faptul c coloana are acelai numr de talere teoretice pentru toate componentele separate. E.
(pag. 73, [6] vol. II)

F1454016. La separarea prin cromatografie lichid a componentelor slab acide ale unei probe, utiliznd metoda formrii perechilor de ioni, se adaug fazei mobil drept formator de perechi de ioni una din substanele menionate mai jos. Identificai substana ncauz. A. amidon solubil ; B. clorur de ter-butil ; C. hidroxid de tetrabutilamoniu ; D. acid hexansulfonic ; E. dodecilsulfat (laurilsulfat) de sodiu.
(pag. 469, [6] vol. I)

F1454017. O component chimic a unui amestec migreaz n timpul analizei cromatografice n strat subire parcurgnd distana H1= 4,5 cm n timp ce frontul eluentului a parcurge distana H2 = 18,0 cm. Identificai valorile corecte ale parametrilor Rf i RM dintre cele de mai jos. (Se cunoate : log 1,50 = 0,176 i log 2 = 0,301) A. Rf = 0,40 ; RM = 0,176 ; B. Rf = 0,20 ; RM = 0,477 ; C. Rf = 0,10 ; RM = 0,477 ; D. Rf = 0,25 ; RM = 0,477 ; E. Rf = 0,25 ; RM = 0,301
(pag. 177 ; 179, [6] vol. II)

F1454015. La separarea componentelor prin cromatografie de excludere steric (filtrare pe gel), o component se elueaz din coloan la un volum de eluent mai mare dect volumul total al coloanei ( VT ). Alegei cauza posibil a acestui fenomen. A. Componenta respectiv are molecule prea mici care ncap neselectiv n toi porii gelului ; B. Componenta respectiv are molecule prea mari care nu ncap n niciuna din porii gelului ; C. Gelul i modific proprietile n timpul separrii datorit unei reacii chimice ; D. Pe lng excludere steric, componenta respectiv este parial adsorbit pe gel ; E. Componenta disociaz n timpul separrii formnd molecule mai mici.
(pag. 150, [6] vol. II)

F1454018. Pe o plac cromatografic cu faz staionar invers se separ substanele A , B i C iar parametrii Rf ai acestora sunt : (Rf)A = 0,42 ; (Rf)B = 0,25 i (Rf)C = 0,58. Care este ordinea cresctoare a polaritii celor trei substane ? A. A , B , C ; B. C , A , B ; C. A ,C , B ; D. B , C , A ; E. B , A , C
(pag. 67 ; 71, [6] vol. II)

F1454019. Un amestec conine dou componente chimice : componenta A (polar) i componenta B (mai puin polar), avnd mase moleculare egale. Care din afirmaiile de mai jos, referitoare la parametrul Rf , utilizat n cromatografia n strat subire, este adevrat ? A. la cromatografia cu faz normal (Rf)A < (Rf)B iar la cromatografia cu faz invers (Rf)A = (Rf)B ;

B. la cromatografia cu faz normal (Rf)A = (Rf)B iar la cromatografia cu faza invers (Rf)A > (Rf)B ; C. la cromatografia cu faz normal (Rf)A < (Rf)B iar la cromatografia cu faz invers (Rf)A > (Rf)B ; D. la cromatografia cu faz normal (Rf)A > (Rf)B iar la cromatografia cu faz invers (Rf)A < (Rf)B ; E. la cromatografia cu faz normal (Rf)A > (Rf)B iar la cromatografia cu faz invers (Rf)A = (Rf)B .
(pag. 67 ; 71, [6] vol. II)

(pag. 71)

F1554025. n HPLC faza mobil poate fi: A. apa; B. polietilena; C. dioxan; D. etilenglicolul; E. oxiproprionitrilul.
(pag. 71)

F1554020. Acidul aspartic se determin prin titrare cu: A. acid clorhidric 0,1 M; B. acid sulfuric 0,1 M; C. hidroxid de sodiu 0,1 M; D. complexon III 0,1 M; E. azotat de argint 0,1 M.
(pag. 69)

F1554026. Pentru cromatografia de repartiie, faza mobil trebuie s ndeplineasc o urmtoarele cerine: A. s interacioneze chimic cu analiii; B. s fie incompatibli cu sistemul de de detecie; C. s dizolve faza staionar; D. s interacioneze chimic cu faza staionar; E. s dizolve analiii dar s nu interacioneze chimic cu acetia.
(pag. 71)

F1554021. Agar-agarul, numit i geloz este un polizaharid care se obine prin extracie din: A. cartofi; B. gru; C. alge; D. lemn; E. sfecl de zahr.
(pag. 145)

F1554022. Agaroza este un polizaharid linear de: A. D-glucoz de 3,6-anhidro-D-glucoz; B. D-galactoz de 3,6-anhidro-L-galactoz; C. D-galactoz de 3,6-anhidro-D-galactoz; D. D-glucoz de 3,6-anhidro-L-galactoz; E. D-galactoz de 3,6-anhidro-L-glucoz.
(pag. 145)

F1654027. Ce reprezinta factorul de retentie k in cazul cromatografiei pe coloana: A. Concentratia substantei in faza mobila B. Raportul cantitativ in care analitul se repartizeaza intre faza mobila si faza stationara C. Capacitatea coloanei de a separa doua substante din amestecul trecut de-a lungul ei D. Raportul intre volumele fazei stationare si a celei mobile E. Produsul dintre timpul de retentie total si viteza eluantului
(pag. 42)

F1554023. Gelurile de poliacrilamid se obin prin polimerizarea acrilamidei cu un agent de reticulare cum ar fi: A. clorura de vinil; B. clorura de etil; C. benzen; D. N,Nprim -metilen-bis-acrilamida; E. eten.
(pag. 145)

F1654028. Daca izoterma de adsorbtie in cazul separarilor cromatografice este lineara, coeficientul de distributie depinde de: A. Concentratia fazei mobile B. Concentratia fazei stationare C. Debitul fazei mobile D. Este constant, independent de concentratie E. Natura chimica a fazei stationare
(pag. 50-53)

F1554024. n cromatografia clasic de repartiie pe coloan faza staionar este de regul: A. polietilena; B. oxiproprionitrilul; C. apa; D. etilenglicolul; E. dioxanul.

F1654029. Derivatizarea substantelor de analizat in cazul cercetarii lor prin cromatografie de gaze are ca scop: A. Modificarea polaritatii substantelor cu polaritate mare care intarzie prea mult in coloana B. Solubilizarea C. Reducerea stabilitatii compusilor la temperaturi ridicate

D. Cresterea punctelor de fierbere E. Crestere punctelor de topire

(pag. 210-211)

F1654030. Gradul de separare a doua substante intr-o cromatograma se defineste prin notiunea de rezolutie R. Ce valoare va avea aceasta daca varfurile a doua picuri dintr-o cromatograma sunt separate cu 12,5 cm iar latimile celor doua picuri masurate la baza sunt 3 cm, respectiv, 2,8 cm? A. 8,6 B. 4,3 C. 1,12 D. 1,20 E. 2,32
(pag. 56)

A. sa fie solubil in solventii utilizati ca faza mobila B. sa aiba granulatie mare C. sa catalizeze reactiile secundare D. sa reactioneze cu substantele pe care la adsoarbe E. sa aiba granulatie fina
(pag. 1048)

F1654031. In cromatografia in strat subtire se pot realiza migrari ale analitilor: A. Numai ascendente B. Numai descendente C. Numai orizontale D. Numai radiale E. Ascendente, descendente, orizontale, radiale
(pag. 176)

F2154036. Cromatografia de lichide de inalta performanta (HPLC) este o metoda fizico - chimica de separare cromatografica: A. in care faza stationara este un solid cu granulatie mare pe care sunt grefate grupari organice B. in care faza stationara este un lichid C. in care faza mobila este un lichidintrodus in coloana sub presiune D. depasita, nu se mai foloseste E. in care proba se introducesub presiune in stare gazoasa
(pag. 1048)

F1654032. In determinarile gelcromatografice, care din proprietatile moleculelor enumerate mai jos au un rol decisiv: A. Polaritatea moleculei B. Marimea moleculei C. Structura chimica D. Configuratia sterica a moleculelor E. Bazicitatea moleculelor
(pag. 139)

F2154037. Cunoscand distantaparcursa de analit, de la start pana la mijlocul spotului (H1) si distanta parcursa de faza mobila (H2) de la start la front, se poate calcula valoarea Rf: A. Rf = H1 / H2, mai mic sau egal cu 1 B. Rf = H2 / H1, mai mic sau egal cu 1 C. Rf = H2 / H1, mai mare sau egal cu 1 D. Rf = H1 / H2, mai mare sau egal cu 1 E. Rf = H2 / H1, mai mare decat 1
(pag. 177)

F1654033. Marimea notata K(D), in cromatografie exprima: A. Factorul de selectivitate B. Factorul de capacitate C. Factorul de rezistenta D. Coeficientul dinamic de distributie E. Coeficient de distributie
(pag. 33-34)

F2154034. Ecuatia lui van Demeter este: A. N = L / H B. H = A + B / Vm + C * Vm C. Kd = (Ve - Vm) * Vp D. Rf = H1 / H2 E. R = 1,18 * (trb - tra) * (b * 0,5a + b * 0,5a)
(pag. 46)

F2154038. Intr - o coloana cromatografica HPLC se executa separarea a 3 substante, a, b si c, utilizand faze inverse. Timpii de retentie (tR) ai celor3 substante au valorile: tRa = 3,5 minute; tRb = 6 minute; tRc = 8,2 minute. Care este ordinea descrescatoare a polaritatii celor trei substante ? A. b, a, c B. a, b, c C. b, c, a D. c, a, b E. a, c, b
(pag. 67)

F2154035. Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca un adsorbant utilizat ca faza stationara (in HPLC):

F2254039. Selectati enuntul incorect referitor la fazele stationare chirale: A. se obtin prin grefarea unei grupari 3aminopropil-silil, urmata de imobilizarea selectorului chiral B. discriminarea chirala se face de catre ciclodextrine

C. se obtin prin grefarea unor grupari C8 sau C18 D. sunt polimerice formate din polizaharide E. sunt obtinute prin imobilizarea pe silicagel a proteinelor
(pag. 107)

E.
(pag. 21)

F2254040. Selectati enuntul incorect referitor la cromatografia cu fluide supercritice (SFC): A. a fost conceputa pentru separarea substantelor termostabile B. a fost conceputa pentru separarea compusilor nevolatili C. a fost conceputa pentru separarea macromoleculelor D. fazele mobile sunt fluide supercritice E. este o metoda complementara a cromatografiei in faza gazoasa si in faza lichida
(pag. 127)

F2254043. Care dintre enunturile referitoare la marimea KD este incorect? A. este coeficientul de distributie al unei substante intre cele doua faze B. se numeste coeficient termodinamic de distributie C. nu este o caracteristica a unui analit dat in conditii experimentale bine determinate D. in cromatografia gaz-lichid nu se utilizeaza KD ci coeficientul de repartitie E. KD se poate exprima in functie de "entalpia libera standard de distributie"
(pag. 33 - 34)

F2254041. Referitor la fenomenul Donan este incorect enuntul: A. este caracteristic cromatografiei de schimb ionic consta in patrunderea unor molecule incarcate sau neicarcate electric in interiorul retelei shimbatorului de ioni B. C. indepartarea moleculelor din retea se face prin spalare simpla D. intre moleculele neincarcate electric si schimbatorul de ioni nu are loc un schimb ionic E. intre moleculele incarcate electric si schimbatorul de ioni are loc un schimb ionic
(pag. 163-164)

F2254044. Selectati enuntul incorect referitor la cromatografia de gaze: A. se aplica la separarea substantelor volatile si usor volatilizabile B. temperaturile de lucru sunt cuprinse intre 800-1000 grade Celsius C. in cromatografia gaz-lichid faza stationara este lichida si faza mobila gazoasa D. in cromatografia gaz-solid faza stationara este solida si faza mobila gazoasa E. prin aceasta tehnica se pot separa molecule in stare gazoasa
(pag. 198)

F2254042. In functie de procesele care stau la baza separarilor cromatografice exista: A. cromatografie de adsorbtie, faza stationara este o pelicula de lichid fixata pe un suport solid B. cromatografie de repartitie, faza stationara fiind un suport solid care are proprietati adsorbante C. cromatografie de repartitie, in care faza stationara lichida este miscibila cu faza mobila D. cromatografie de repartitie, in care faza stationara lichida este nemiscibila cu faza mobila cromatografia de excludere sterica, in care faza stationara poseda un numar mare de grupari functionale acide sau bazice

F2254045. Selectati enuntul incorect referitor la cuplajul LC-GC: A. se utilizeaza mai ales pentru determinarea unui compus dintr-o matrice complexa B. cea mai mare problema la asocierea celor doua metode este diferenta dintre volumele de proba C. se aplica la analiza sterolilor din uleiuri vegetale D. cele mai multe metode LC-GC se aplica pe faze inverse E. o problema majora este aceea de a gasi un eluent LC potrivit/compatibil cu GC
(pag. 234 - 235)

F2254046. Selectati enuntul incorect referitor la fluidele supercritice: pentru o anumita substanta, in conditii date de temperatura si presiune nu exista o separare intre fazele lichida si gazoasa, cele doua faze alcatuind fluidul supercrititic A. B. au avantajele solventilor lichizi dar si a celor gazosi C. sunt caracterizate printr-o vascozitate foarte mare D. cel mai uitilizat fluid supercritic este dioxidul de carbon

E. puterea unui fluid supercritic de a dizolva diferiti analiti este influentata de presiune si temperatura
(pag. 129 - 131)

F2254047. Selectati enuntul incorect referitor la cromatografia in strat subtire: A. migrarea analitilor pe placa se face prin antrenarea lor de catre faza mobila B. poate fi mono sau bidimensionala C. valoarea Rf reprezinta principalul parametru de evaluare a separarii D. pentru analiza CSS se prepara solutii cu o concentratie de aproximativ 1% E. intotdeauna valoarea Rf trebuie sa fie mai mare ca 1
(pag. 177)

F2254052. Selectati enuntul incorect referitor la sursele de lumina din componenta unui densimetru: A. lampa cu halogen asigura domeniul vizibil B. lampa cu deuteriu acopera domeniul ultraviolet C. lampa de sodiu asigura lumina galbena D. lampa de wolfram asigura domeniul vizibil E. lampa cu mercur sau xenon asigura masuratorile de fluorescenta
(pag. 190)

F2254048. Dupa separarea analitilor prin CSS acestia nu pot fi identificati prin: A. expunerea placii la vapori de iod B. expunerea la lumina naturala in cazul spoturilor substantelor incolore C. utilizarea de substante etalon D. examinarea placii cromatografice in UV E. pulverizarea de solutii caustice
(pag. 179 -180)

F2254049. Evaluarea densitometrica a cromatogramelor CSS nu se poate face prin: A. reflexie B. transmisie C. dicroism circular D. emisie de fluorescenta E. prin stingerea fluorescentei
(pag. 188-189)

F2254053. Selectati enuntul incorect referitor la identificarea substantelor in cromatografia pe strat subtire: se compara pe aceeasi cromatograma valoarea Rf si culoarea sau fluorescenta petei obtinute cu solutia proba cu valoarea Rf , culoarea sau fluorescenta petei obtinute cu solutia etalon A. B. se utilizeaza valoarea Rf a unei substante, care este Rf=a/b C. (a) este distanta de la start la centrul petei D. (b) este distanta de la start la front E. valoarea Rf pentru o substanta poate fi utilizata pentru identificare daca este mai mare decat 1
(pag. 1045-1046)

F2254050. FR X prevede ca principala aplicatie a CH: A. separarea unor substante din amestecuri vegetale B. identificarea unor compusi cu structura sulfamidica C. determinarea puritatii radiochimice D. controlul de puritate al unor substante medicamentoase E. dozarea componentelor unor suspensii
(pag. 1043-1044)

F2354054. La baza tuturor metodelor cromatografice de separare stau urmatoarele procese fundamentale, cu o exceptie: A. adsorbtia pe suporturi solide B. repartitia intre faza stationara si aceea mobila C. adsorbtia pe suporturi lichide D. schimbul ionic E. excluderea difuzia
(pag. 18)

F2254051. Selectati enunturile corecte referitoare la reactivarea placilor cromatografice in CSS: A. prin acoperire cu ceara B. prin pulverizare cu amidon C. prin incalzire la 110C timp de 30 minute D. prin mentinerea placilor cromatografice in exicator timp de 6h E. prin tratarea lor cu acid sulfuric conc.
(pag. 176)

F2354055. De care dintre urmatorii parametri, viteza liniara medie vm nu depinde: A. temperatura B. presiunea impusa fazei mobile C. presiunea impusa fazei stationare D. natura coloanei E. natura fazei stationare
(pag. 31)

F2354056. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate, referitor la raportul de retentie: A. are o valoare subunitara B. este egal cu raportul dintre viteza medie de deplasare a analitului (vA) si viteza medie de deplasare a fazei

mobile (vM) C. este egal cu raportul dintre timpul mort tM si timpul de retentie tR D. este egal cu raportul dintre timpul de retentie tR si timpul mort tM E. este egal cu distanta parcursa de volumul mort de faza mobila si distanta pana la maximul picului analitului A
(pag. 41)

F2554061. Eficacitatea si inaltimea platoului teroretic este influentata de: A. forma picurilor B. difuzia turbulenta si difuzia longitudinala B C. simetria picurilor D. temperatura E. coeficientul de distributie
(pag. 84)

F2354057. Alegeti informatiile incorecte despre fenomenul Donan: A. consta in patrunderea unor molecule incarcate electric in interiorul retelei schimbatorului de ioni B. consta in patrunderea unor molecule neincarcate electric in interiorul retelei schimbatorului de ioni C. are loc un schimb ionic D. nu are loc schimb ionic E. indepartarea moleculelor din retea se face usor, printr-o spalare simpla
(pag. 163)

F2554062. Cromatografia HPLC de repartitie se foloseste la separarea si dozarea urmatoarelor substante medicamentoase: A. acizi si baze tari B. aditivi C. combustibili D. sedative E. derivati polihalogenati
(pag. 98)

F2354058. Identificarea spoturilor analitilor in CSS se poate efectua prin urmatoarele procedee, cu o exceptie: A. examinarea placii cromatografice in UV B. expunerea placii cromatografice la vapori de iod C. masurarea picurilor de pe cromatograma D. pulverizarea de solutii caustice E. utilizarea de solutii etalon
(pag. 179-180)

F2554063. Calitatea sorbentilor este determinata de: A. faza stationara B. calitatea separarii C. polaritate D. stabilitatea mecanica E. mecanism unic de retentie
(pag. 74)

F2554059. Schimbatorii de ioni: A. nu trebuie sa prezinte stabilitate termica si chimica B. pot contine grupari dietilaminoetil si grupari aminodiacetat C. sunt solubili in apa D. au micropori uniformi, cu diametrul de ordinul centrimetrilor E. silicea are rezistenta mecanica slaba
(pag. 198)

F2554064. Cromatografia chirala preparativa: A. este metoda cea mai utilizata pentru obtinerea compusilor enantiomerici, in stare pura B. nu se realizeaza separari analitice chirale cu faza stationara Chiralpak AD C. nu are utilitate in industria farmaceutica D. nu se folosesc faze mobile normale ce contin metil-tert-butileter E. retentia pe coloane chirale este numai chirala
(pag. 147)

F2554060. In cromatografia de lichide de inalta performanta: A. faza stationara este apa B. faza mobila este formata din solventi organici mai putin polari C. faza stationara este un lichid polar vascos D. faza mobila este formata din solventi polari E. solventi ca ciclohexanul si pentanul nu pot fi faza mobila
(pag. 161)

F2554065. Cromatografia de excludere sterica: A. nu se bazeaza pe diferenta dintre marimile moleculelor B. tehnicile cromatografice de excludere sterica se folosesc la separarea proteinelor si polipeptidelor C. nu se poate aplica pentru volume mici de probe D. face parte din cromatografia planara E. faza mobila este un gel
(pag. 154)

F2554066. Sephadex-ul: A. moleculele de Sephadex sunt solubile in apa B. este gel de dextran C. Sephadex G200 are pori foarte mici

D. isi mentine integritatea moleculara in HCl 0.1 N E. exista numai Sephadex G200
(pag. 119)

F2554067. Identificati raspunsul corect referitor la specificitate: A. este o caracteristica a analitilor B. este o caracteristica tuturor detectorilor C. este specifica numai detectorilor ce dau un raspuns discriminant D. specificitatea presupune ca detectorul da mai multe raspunsuri pentru un singur analit E. nu este o caracteristica a detectorilor
(pag. 121)

F2654072. Emulgator ulei/ap folosit la formularea unguentelor: A. gum arabic B. tiomersal C. palmitat de izopropil D. tristearat de gliceril E. esteri de polioxietilen sorbitan
(pag. 529-531)

F2554068. Cromatografia de gaze: A. Se aplica la temperaturi mai mici de 200oC B. Se poate folosi pentru separarea substantelor organice si medicamentoase C. Nu se aplica pentru separarea substantelor volatile D. Nu impune o anumita temperatura corespunzatoare mentinerii moleculelor in stare de gaz E. Fazele stationare sunt particule solide, inerte fizic si chimic
(pag. 117)

F2654073. Unguentul simplu este: A. o baz gras hidrofob B. o baz de absorbie anhidru C. o baz de absorbie hidratat D. o baz lavabil E. o baz hidrosolubil
(pag. 532)

F2654074. Cremele sunt: A. unguente-emulsii n care faza apoas depete 25% B. unguente-emulsii n care faza apoas depete 10% C. unguente-suspensii n care faza apoas depete 25% D. unguente-suspensii n care faza apoas depete 10% E. unguente polifazice
(pag. 951)

F2554069. Cuplajul LC-CG: A. nu se foloseste in analiza si controlul medicamentelor B. nu este o metoda de analiza foarte buna C. se utilizeaza pentru determinarea unui compus din matricea complexa D. este imposibila cuplarea LC cu CG E. analiza sterolii prin aceasta metoda nu este posibila
(pag. 156)

F2654075. Unguente farmaceutice oficinale n F.R.X.: A. Unguent cu fenilbutazon 2% B. Unguent oftalmic cu clorhidrat de pilocarpin 2% C. Unguent cu acetat de hidrocortizon 2% D. Unguent cu clotrimazol 2% E. Unguent cu oxid de zinc 2%
(pag. 953-961)

F2554070. Faza stationara: A. gruparile chimice C8 si C18 nu se pot grefa sau adsorbi pe particulele solide B. este formata din particule fine lichide C. omogenitatea marimii particulelor din faza stationara nu este o caractesitica D. diametrul particulelor de SiO2 in LC este 6-10mm E. este formata din particule fine solide, sferice
(pag. 138)

F2654076. Factori fiziologici care influeneaz absorbia percutanat: A. natura chimic a substanei active B. solubilitatea substanei medicamentoase n vehicul C. tipul excipientului folosit D. gradul de umectare a stratului cornos E. polaritatea moleculei de substan activ
(pag. 524)

F2654071. Ce rol au hidrocarburile n formularea unguentelor? A. umectant B. vehicul neapos miscibil cu apa C. vehicul hidrofob D. agent de cretere a vscozitii E. emulgator A/U
(pag. 529-530)

F2654077. Faza staionar n cromatografia HPLC de repartiie cu faz invers este: A. apa B. nepolar C. rin schimbtoare de ioni D. compus macromolecular E. polar
(pag. 67 vol.2)

F2654078. Cromatografia, poate fi definit n general ca: A. o metod electrochimic de analiz

B. o proprietate a substanelor medicamentoase optic active C. o proprietate a lichidelor de a opune rezisten la alunecare n timpul curgerii D. o metod fizic de analiz care se bazeaz pe migrarea particulelor ncrcate electric E. o metod fizico-chimic de separare a unor substane dintr-un amestec
(pag. 17 vol.2, 1043)

F2654083. n cromatografia de lichide de nalt performan, gradientul de faz mobil se refer la: A. compoziie (concentraie) B. granulaie C. pH D. activitate chimic E. fora ionic
(pag. 73 vol.2)

F2654079. n separrile prin cromatografie de excludere steric, un rol decisiv l are: A. mrimea moleculei B. structura chimic C. polaritatea moleculei D. configuraia steric E. bazicitatea moleculei
(pag. 139 vol.2)

F2654080. Alegei rspunsurile corecte cu privire la cromatografia pe hrtie: A. pentru obinerea unei faze staionare hidrofile se acileaz hrtia cromatografic B. hrtia cromatografic este format din lanuri celulozice de -glucoz C. cromatografia pe hrtie are la baz un mecanism de repartiie solid-lichid D. hrtia cromatografic este format din lanuri celulozice de -glucoz cu M< 100000 u.a.m. E. hrtia cromatografic este format din lanuri celulozice de -glucoz cu M> 100000 u.a.m.
(pag. 173,174 vol.2)

F2654084. Valoarea coeficientului de selectivitate (S) calculat pentru doi compui A i B a cror coeficieni de distribuie sunt (D)A= 0,75 i (D)B= 1,54 va fi: A. 2,05 B. 0,48 C. 2,29 D. 0,79 E. 1,155
(pag. 42, 57 vol.2)

F2654081. Rezoluia R reprezint: A. o masur a capacitii efective de separare a dou picuri vecine B. o caracteristic a unui solut pentru o coloan dat C. o mrime de retenie ce caracterizeaz cromatograma D. o msur a numrului de platouri teoretice E. o msur a timpului necesar fazei mobile s parcurg coloana cromatografic
(pag. 56-57 vol.2)

F2654085. La separarea unei substane medicamentoase X prin cromatografie de lichide de nalt performan cu detecie UV s-a folosit o coloan cromatografic cu lungimea (L) de 250 mm. n cromatograma nregistrat picul principal, cu o lime la baz de 0,5 minute, este situat la timpul de retenie 5,0 minute. Numrul de platouri teoretice i nlimea unui platou teoretic vor fi: A. N = 1600, H = 0,156 B. N = 400, H = 0,156 C. N = 800, H = 6,4 D. N = 1600, H = 64 E. N = 800, H = 64
(pag. 45 vol.2)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

F1254086. Care din urmtorii detectori pot fi utilizai n HPLC? A. detectorul de ionizare in flacr B. refractometric C. catarometrul D. detectorul UV-VIS E. detectorul de fluorescen
(pag. 73-74)

F2654082. ntr-o cromatografie considerat linear, coeficientul de distribuie (D) depinde de: A. natura fazei mobile B. structura chimic a fazei staionare C. concentraia substanelor n faza staionar D. concentraia substanelor n faza mobil E. este constant, independent de concentraie
(pag. 50-53 vol.2)

F1254087. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la metoda CSS sunt corecte? A. identitatea substanelor separate prin CSS se poate stabili numai pe baza valorilor Rf B. metoda CSS se poate utiliza pentru a stabili puritatea unei substane

C. detecia substanelor separate prin CSS nu se poate realiza folosind substane etalon detecia substanelor separate prin CSS se bazeaz pe derivatizarea analiilor pentru a obine spoturi colorate sau fluorescente D. E. detecia substanelor separate prin CSS se poate realiza prin spectrometrie de fluorescen
(pag. 181-182)

B. dupa rzuirea i eluarea substanelor de pe adsorbant i determinarea cantitativ prin alte metode C. FR X nu face referiri n acest sens D. prin spectrofotometrie "in situ" E. direct pe plac prin fotodensitometrie
(pag. 1046)

F1254088. Care dintre urmtorii parametri caracterizeaz retenia n HPLC? A. parametrul Rf B. timpul de retenie tR C. volumul de retenie VR D. eficacitatea E. factorul de capacitate k
(pag. 40)

F1254089. Cromatografia n faz gazoas este o variant a cromatografiei pe coloan n care separarea componentelor unui amestec complex se realizeaz datorit unor procese de repartiie sau absorbie ntre: A. faza mobil lichid si faza staionar lichid B. faza mobil gazoas i faza staionar lichid C. faza mobil lichid i faza staionar solid D. faza mobil gazoas i faza staionar solid E. faza mobil gazoas i faza staionar gazoas
(pag. 198; 1046)

F1254092. Gradul de separare a dou substane ntr-o cromatogram se definete prin noiunea de rezoluie (Rs). Sunt adevrate urmatoarele afirmaii legate de rezoluie, cu excepia: A. rezoluia crete cu cresterea numrului de talere teoretice N B. rezoluia crete cu creterea factorului de separabilitate C. rezoluia este o mrime dependent de factorul de capacitate D. o rezoluie bun pentru dou picuri adiacente presupune diferene foarte mici ntre tR a componentelor E. rezoluia scade cu creterea numrului de talere teoretice N
(pag. 55-61)

F1254093. n componena unui cromatograf de gaze se gsesc: A. rezervorul de gaz B. coloana cromatografic C. injectorul-evaporatorul D. detectorul E. detector refractometric
(pag. 198)

F1254090. Cromatografia n faz gazoas permite separarea: A. tuturor substanelor medicamentoase B. substanelor volatile stabile la temperatura lor de volatilizare C. substanelor solide care se lichefiaz uor D. substanelor uor volatilizabile la temperaturi mai mici de 400C E. toate variantele sunt adevrate
(pag. 198)

F1254094. n cromatografia cu faz invers, faza staionar este: A. polar B. nepolar C. rin schimbtoare de ioni D. compus macromolecular E. silicagel grefat cu lanuri hidrocarbonate
(pag. 67)

F1254095. n gaz-cromatografie pot fi utilizai urmtorii detectori: A. detector refractometric diferenial B. detector UV-VIS C. detectorul de conductibilitate termic (CT) D. detectorul de ionizare n flacr (DIF) E. spectrometrul de mas (SM)
(pag. 213-233)

F1254091. Dozarea substanelor medicamentoase separate prin cromatografie pe strat subire se efectueaz: A. prin introducerea n calcul a timpilor de retenie ai componentelor din proba de analizat

F1254096. n HPLC se pot utiliza ca faze staionare: A. solide polare B. solide nepolare C. schimbtori de ioni D. lichide impregnate pe un solid inert E. gaze impregnate pe un suport polar
(pag. 65-71)

F1254097. Metodele utilizate pentru deteminri cantitative n gazcromatografie sunt: A. metoda coninutului aparent B. metoda concentrat-diluat C. metoda standardului intern-curb de etalonare D. metoda standardului extern-curb de etalonare E. metoda normrii ariilor
(pag. 223-224)

F1354100. Coeficientul de difuzie D este o marime caracteristica a unei substante si prezinta urmatoarele caracteristici: A. este legat de marimea ei in conditii date de temperatura B. depinde de vascozitatea mediului C. se exprima in m/s D. nu depinde de vascozitatea mediului E. se exprima in m2/s.
(pag. 35)

F1354098. Caracteristici comune metodelor cromatografice: A. analitii din amestec se repartizeaza intre faza stationara si faza mobila B. cele doua faze sunt nemiscibile C. intre cantitatile de analiti repartizati intre cele doua faze nu exista un echilibru D. migrarea analitilor de-a lungul fazei stationare se realizeaza cu aceeasi viteza E. separarea consta in eluarea continua a analitilor ce parasesc succesiv coloana
(pag. 26)

F1354099. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate, privind rasinile schimbatoare de ioni, daca se considera reactia de schimb dintre 2 ioni A si B: daca rasina are o afinitate mai mare pentru ionul B decat pentru ionul A, PB>PA, valoarea constantei de echilibru este mai mare decat unitatea KA/B>1 A. daca rasina are o afinitate mai mare pentru ionul B decat pentru ionul A, PB>PA, valoarea constantei de echilibru este mai mica decat unitatea KA/B<1 B. valoarea constantei de echilibru este mai mare cu cat diferenta dintre afinitatile pentru ionii A si B este mai mare C. valoarea constantei de echilibru este mai mare cu cat diferenta dintre afinitatile pentru ionii A si B este mai mica D. valoarea constantei de echilibru este mai mica cu cat diferenta dintre afinitatile pentru ionii A si B este mai mare E.
(pag. 161)

F1354101. Cromatografia chirala de adsorbtie sau repartitie prezinta urmatoarele caracteristici: A. se caracterizeaza prin structura chirala a fazei stationare B. se caracterizeaza prin structura chirala a fazei mobile C. exploateaza caracteristicile functionale ale analitilor D. permite separarea selectiva a enantimerilor E. este o tehnica hibrida, ce imbina cromatografia cu electroforeza
(pag. 25)

F1354102. Fazele stationare de tip I din HPLC: se obtin prin grefarea pe silicagel a unei grupari de 3-aminopropilsilil, urmata de imobilizarea selectorului chiral A. B. sunt utilizate pentru separarea enantiomerilor hidroxilati C. pentru obtinerea lor se utilizeaza betaciclodextrine naturale sau modificate D. sunt faze stationare chirale polimerice E. selectorul chiral poate fi fenilalanina
(pag. 107)

F1354103. Gelurile utilizate ca suporturi in cromatografia de excludere sterica trebuie sa indeplineasca anumite proprietati: A. diametrul porilor B. forma si marimea particulelor C. sa aiba o afinitate crescuta fata de substantele dizolvate in solutiile de analizat D. sa nu reactioneze cu solventii E. sa aiba consistenta spumoasa, semirigida sau rigida
(pag. 142)

F1354104. Hartia cromatografica: A. este formata din lanturi celulozice de betaglucoza B. are M < 100000 u.a.m.

C. este formata din lanturi celulozice de alfaglucoza D. are M > 100000 u.a.m. E. are caracter hidrofob
(pag. 173)

D. cu faza mobil alcalin sau neutr n cazul cationiilor slabi ; E. cu faza mobil acid att la cationii slabi ct si la anionii slabi.
(pag. 166, [6] vol. II)

F1354105. In care din urmatoarele metode cromatografice faza mobila este lichida, iar faza stationara este solida: A. cromatografia de afinitate B. cromatografia de repartitie C. cromatografia de schimb ionic D. cromatografia de contracurent E. cromatografia de repartitie cu faza legata normal sau inversa.
(pag. 21)

F1354106. Masurarea densitometrica a analitilor separati prin CSS se poate face prin: A. reflexie B. refractie C. transmisie D. emisie fluorescenta E. stingerea fluorescentei
(pag. 188)

F1454110. Molecula cloramfenicolului conine doi atomi de carbon asimetrici (notate n continuare cu "1" i "2") ; fiecare din ei poate fi n configuraia "R" (rectus) sau "S" (sinister). Care este perechea de izomeri ai cloramfenicolului care nu se pot separa ntre ei n principiu utiliznd coloan cromatografic cu faza staionar nechiral de tipul C18 ? A. izomerii (1R,2R) i (1R,2S) ; B. izomerii (1R,2R) i (1S,2S) ; C. izomerii (1R,2S) i (1S,2S) ; D. izomerii (1S,2R) i (1R,2S) ; E. izomerii (1S,2R) i (1S,2S)
(pag. 104-106, [6] vol. II)

F1354107. Pentru determinarea concentratiei componentilor separati prin GC se pot utiliza urmatoarele procedee: A. metoda normarii ariilor B. metoda standardului intern C. metoda curbei de calibrare D. metoda examinarii in UV E. metoda adaosului de standard
(pag. 223)

F1454108. Care din fazele staionare de mai jos se pot utiliza pentru separarea enantiomerilor unui compus chiral ? A. 3-amino-propilsilil-(R)-dinitrobenzoilfenilglicin ; B. beta-ciclodextrin ; C. eteri coroan ; D. silicagel dimetil-octadecil-silanizat (C18) ; E. carbon poros grafitat
(pag. 77, [6] vol. II ; 106-108)

F1454111. Molecula efedrinei conine doi atomi de carbon asimetrici (notate n continuare cu "1" i "2") ; fiecare din ei poate fi n configuraia "R" (rectus) sau "S" (sinister). Care este perechea de izomeri ai efedrinei care se pot separa ntre ei n principiu utiliznd coloan cromatografic cu faza staionar nechiral de tipul C18 ? A. izomerii (1R,2R) i (1R,2S) ; B. izomerii (1S,2R) i (1R,2S) ; C. izomerii (1R,2S) i (1S,2S) ; D. izomerii (1R,2R) i (1R,2S) ; E. izomerii (1S,2S) i (1R,2R) ;
(pag. 104-106, [6] vol. II)

F1454109. Cu ce faz mobil funcioneaz satisfctor rinile schimbtoare de ioni ca faze staionare cromatografice ? A. cu faza mobil acid sau neutr n cazul anioniilor slabi ; B. cu faza mobil acid sau neutr n cazul cationiilor slabi ; C. cu faza mobil alcalin sau neutr n cazul anioniilor slabi ;

F1454112. Termenul de "cromatografie cu faz invers", utilizat n controlul analitic al medicamentelor se refer la faptul c . . . A. faza mobil este polar ; B. faza mobil este nepolar ; C. faza staionar este polar ; D. faza staionar este nepolar ; factorii de capacitate ai componentelor chimice separate sunt invers proporionale cu mobilitatea cromatografic a lor. E.
(pag. 67 ; 71, [6] vol. II)

F1554113. Eficacitatea coloanei cromatografice exprim capacitatea ei: A. de a da picuri ct mai simetrice; B. de a da picuri ct mai asimetrice;

C. de a da picuri ct mai largi; D. de a da picuri ct mai sstrmte; E. de a da picuri cu baze ct mai mici.
(pag. 45)

(pag. 71)

F1554114. Fazele staionare pe baz de ciclodextrine cu caracter hidrofob se utilizeaz pentru separarea: A. alcanilor; B. alcoolilor; C. poliolilor; D. acizilor carboxilici; E. cicloalcanilor.
(pag. 110)

F1554119. Numrul platourilor teoretice (N) caracterizeaz eficacitatea coloanei cromatografice i este dependent de: A. lungimea coloanei; B. nlimea platoului teoretic; C. dinamica fazei mobile; D. laimea platoului teoretic; E. diametrul coloanei.
(pag. 58)

F1554115. n cromatografia clasic de repartiie pe coloan faza mobil poate fi: A. apa; B. n-butanolul; C. alcoolul benzilic; D. cloroformul; E. toluenul.
(pag. 71)

F1554116. n cromatografie, timpul de retenie maxim al unui analit se definete ca fiind: A. timpul care se scurge de la injecia probei de analit n coloan i ieirea picurilor analitului n detector; timpul care se scurge de la injecia probei de analit n coloan i parcurgerea unei poriuni de coloan de 1 cm; B. C. raportul ntre lungimea coloanei cromatografice i viteza liniar medie de deplasare a analitului n coloan; D. raportul ntre lungimea coloanei cromatografice i diametrul coloanei; E. raportul ntre viteza liniar medie de deplasare a analitului n coloan i lungimea coloanei cromatografice.
(pag. 29)

F1554120. Pentru cromatografia de repartiie, faza mobil trebuie s ndepineasc urmtoarele cerine: A. s aib o mare putere de dizolvare dar s nu interacioneze chimic cu analiii din probe; B. s fie incompatibil cu sistemul de detecie; C. s nu dizolve faza staionar i s nu interacioneze chimic cu aceasta; D. s fie compatibil cu sistemul de detecie; E. s dizolve faza staionar i s interacioneze chimic cu aceasta.
(pag. 71)

F1554121. Pentru separarea GC a stereoizomerilor se pot utiliza faze staionare pe baz de: A. aminoacizi; B. ciclohexan; C. benzen; D. alcani; E. ciclodextrine.
(pag. 110)

F1554117. n HPLC faza mobil poate fi: A. oxiproprionitrilul; B. pentan; C. ciclohexan; D. hexanul; E. heptanul.
(pag. 71)

F1654122. Alegeti raspunsurile corecte cu privire la cromatografia de hartie: A. Are la baza un mecanism de repartitie solid-lichid B. Hartia cromatografica constituie suportul de faza stationara C. Hartia cromatografica are un caracter hidrofob D. Hartia cromatografica are un caracter hidrofil E. Apa este singurul solvent utilizat pentru obtinerea unei faze stationare hidrofile
(pag. 173, 174)

F1554118. n HPLC faza staionar este de regul: A. polietilena; B. oxiproprionitrilul; C. apa; D. etilenglicolul; E. nitrometanul.

F1654123. Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte: A. Identitatea substantelor separate prin CSS se poate stabili numai pe baza valorilor Rf B. Identitatea substantelor separate prin CSS nu se poate stabili numai pe baza valorilor Rf C. CSS se poate utiliza pentru stabilirea puritatii unei substante daca se respecta anumite conditii

D. CSS nu se poate utiliza pentru stabilirea puritatii unei substante E. In CSS este posibila derivatizarea analitilor pentru a obtine pete colorate fluorescente
(pag. 181-182)

D. Elutia programata cu gradienti are rostul de a imbunatati eficacitatea separarii cromatografice E. Se modifica polaritatea fazei mobile prin folosirea amestecurilor de solventi
(pag. 73)

F1654124. Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte? Rasinile cu grupari sulfonice prezinta o crestere a afinitatii pentru ionii cu aceeasi sarcina, odata cu cresterea numarului atomic Z A. Rasinile cu grupari sulfonice prezinta o crestere a afinitatii pentru ioni cu aceeasi sarcina, odata cu scaderea numarului atomic Z B. C. Rasinile anionice cu grupari amino secundare si tertiare au o afinitate mare pentru ionii hidroxil D. Rasinile anionice cu grupari amino secundare si tertiare au o afinitate mica pentru ionii hidroxil Afinitatea schimbatorilor anionici cu grupe de amoniu cuaternar fata de anioni scade odata cu sarcina ionilor, in general E.
(pag. 163)

F1654128. Optimizarea proceselor de separare cromatografica se realizeaza actionand asupra urmatorilor parametri: A. Numarul de platouri teoretice B. Factorul de selectivitate C. Factorul de rezistenta la transferul de masa D. Presiune E. Factorul de capacitate
(pag. 58)

F1654129. Printre detectorii folositi in cromatografia de lichide de inalta performanta se numara: A. Detectorii de absorbanta (UV, VIS, IR) B. Detectorul de fluorescenta C. Detectorul de vascozitate D. Detectorul refractometric E. Detectorul electrochimic
(pag. 73-74)

F1654125. Evaluarea densitometrica a cromatogramelor obtinute prin CSS se poate realiza prin urmatoarele procedee: A. Reflexie B. Transmisie C. Difuzie D. Emisie fluorescenta E. Stingerea fluorescentei
(pag. 188-189)

F2154130. In cromatografia de gaze (GC): A. rezolutia se calculeaza conform formulei: R = 5,54 * (tr / b * 0,5) * 2 B. rezolutia se calculeazaconform formulei: R = 2 * (tRb - tRa) / (ya + yb) C. rezolutia se calculeaza conform formulei: R = 1,18 * (tRb - tRa) / (b * 0,5 * a + b * 0,5 * a) D. rezolutia sa fie mai mare decat 1 pentru ca rezultatul determinarii sa fie valabil E. rezolutia sa fie mai mica decat 1 pentru ca rezultatul determinarii sa fie valabil
(pag. 1048)

F1654126. In cazul unui gaz-cromatograf prevazut cu detector de conductibilitate termica se utilizeaza drept gaz vector: A. Neon sau argon B. Un gaz cu conductibilitate termica mare C. Azot D. Heliu E. Un gaz cu conductibilitate termica mica
(pag. 215)

F2154131. In cromatografia de gaze se folosc urmatoarele gaze purtatoare: A. argon, azot B. heliu, argon C. metan, azot D. hidrogen, heliu E. oxigen, dioxid de carbon
(pag. 201)

F1654127. In cromatografia de lichide de inalta performanta cu gradienti: A. Se modifica granulatia fazei stationare B. Se modifica impregnatia fazei stationare C. Se modifica compozitia fazei mobile

F2154132. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in cazul cromatografiei de gaze: A. faza stationara este un gaz B. faza stationara este un solid C. faza mobila este un lichid D. faza mobila este un gaz E. faza stationara este un lichid cu care este impregnat un suport solid inert

(pag. 198,201,1046)

F2154133. In cromatografia de gaze (CG): A. faza mobila poate fi gazoasa B. faza mobila poate fi solida C. faza mobila poate fi lichida D. faza stationara poate fi lichida E. faza stationara poate fi solida
(pag. 198,199,200,201)

F2154134. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate pentru cromatografia de repartitie: A. faza stationara este o pelicula de lichid fixata pe un suport solid B. faza stationara lichida nu este miscibila cu faza mobila C. faza stationara este un compusmolecular reticulat D. faza stationara este un suport solid cu proprietati adsorbante E. faza stationara solida este miscibila cu faza mobila
(pag. 21)

C. in cromatografia pe faza inversa, faza stationara este nepolara iar faza mobila este polara D. in cromatografia pe faza inversa, faza stationara este polara iar faza mobila este nepolara E. in cromatografia pe faza inversa este eluat mai intai analitul cel mai nepolar
(pag. 67)

F2154135. Pentru eluarea analitilor hidrofili in cromatografia pe hartie se pot folosi urmatoarele sisteme de solventi: A. izopropanol - amoniac - apa B. formamida - benzen C. n-butanol - acid acetic - apa D. apa - fenol E. ulei de parafina - DMF - metanol - apa
(pag. 174)

F2154138. Pentru separarea enantiomerilor prin tehnici cromatografice se folosesc: A. metode cromatografice in faza lichida B. nu se pot folosi metode in faza gazoasa C. metode directe pe faze stationare chirale sau pe faze obisnuite dar aducand in faza mobila un aditiv chiral D. metode indirecte pe faze stationare obisnuite dupa derivatizarea lor printr - o reactie chimica specifica E. enantiomerii nu se pot separa prin metode cromatografice
(pag. 105)

F2154136. Pentru realizarea de separari cromatografice bune si eficiente in majoritatea cazurilor este necesar ca: A. polaritatea fazei stationare sa fie diferita de polaritatea analitului B. polaritatea fazei mobile sa fie identica cu polaritatea analitului C. nu conteaza polaritatea ci puritatea absoluta a analitului D. polaritatea fazei stationare sa fie asemanatoare cu polaritatea analitului E. polaritatea fazei mobile sa fie diferita de polaritatea analitului
(pag. 70)

F2154139. Cromatografia de gaze (CG) in controlul medicamentelor: A. se poate folosi pentru identificarea speciilor chimice se poate folosi pentru identificarea compusilor dintr - o serie omoloaga (alcani, compusi organofosforici, uleiuri vegetale) B. C. se poate folosi pentru determinarea concentratiei compusilor separati prin CG D. nu se poate folosi pentru identificarea speciilor chimice E. nu se poate folosi pentru determinarea concentratiei componentelor separate prin GC
(pag. 221,222,223,224)

F2154137. In HPLC de repartitie nu sunt corecte afirmatiile: A. in cromatografia pe faza stationara normala, faza stationara este nepolara iar faza mobila este polara B. in cromatografia pe faza stationara normala, faza stationara este polara iar faza mobila este nepolara

F2254140. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia HPLC de adsorbtie: A. faza stationara este de silicagel B. faza stationara este de alumina C. ca faza mobila se utilizeaza de regula apa D. se aplica la separarea unor substante solubile in apa E. se aplica la separarea unor substante relativ nepolare
(pag. 66 - 67)

F2254141. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia de lichide sub presiune:

A. in cazul cromatografiei HPLC lichid-lichid faza stationara lichida se fixeaza prin adsorbtie fizica B. faza stationara poate fi alumina C. faza stationara poate fi silicagel silanizat D. poate fi cromatografie pe "faza stationara normala" E. poate fi cromatografie pe "faza inversa"
(pag. 67 - 68)

F2254142. Selectati enunturile corecte referitoare la metoda cromatografica: A. este o metoda fizico-chimica de separare a unor substante dintr-un amestec B. separarea are loc intr-un sistem constituit din doua faze stationare C. se bazeaza pe un proces de migrare diferentiata a substantelor dintr-un amestec D. este o metoda fizica de analiza bazata pe migrarea particulelor incarcate electric este o metoda de analiza care se bazeaza pe proprietatea unui substante de a absorbi selectiv radiatiile electromagnetice E.
(pag. 1043)

A. faza mobila este un lichid care se aduce in stare gazoasa inaintea determinarii B. faza mobila este numita gaz-purtator C. faza stationara este un solid sau un lichid impregnat pe un suport solid inert D. probele de analizat dizolvate int-un solvent sunt introduse in camera de evaporare termostata la 10C E. rezultatele se prezinta sub forma unui grafic semnal-timp
(pag. 1046)

F2254147. Separarea enantiomerilor se poate face prin: A. metode cromatografice in faza lichida B. metode cromatografice in faza gazoasa C. direct pe faze stationare si cu faza mobila obisnuita D. indirect, dupa derivatizare chimica precoloana E. cromatografie de lichide in faza supercritica
(pag. 105)

F2254143. Selectati metodele cromatografice oficinale in FR.X: A. cromatografia pe strat subire B. cromatografia cu fluide supercritice C. cromatografia de gaze D. cromatografia de schimb ionic E. cromatografia de lichide sub presiune
(pag. 1043 - 1049)

F2254148. Selectati avantajele cromatografiei cu fluide supercritice (SFC) comparativ cu metoda HPLC: A. viteza de executie mai mica B. cuplarea usoara cu spectrometrul de masa C. consum mai mic de solventi organici D. rezolutie mai mica pe unitatea de timp E. timpi de echilibrare mai scurti, deci developare mai rapida
(pag. 133)

F2254144. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia de lichide sub presiune: A. este o metoda fizica de separare B. faza stationara este un solid cu granulatie fina sau un solid impregnat cu un lichid C. faza stationara nu poate fi un solid pe care sunt grefate grupari organice D. faza stationara este depusa in strat subtire pe un suport de sticla E. faza mobila este un lichid
(pag. 1048)

F2254145. Sistemul de detectare folosit in cromatografia de lichide sub presiune se bazeaza pe: A. spectrofotometrie de absorbtie B. termogravimetrie C. refractometrie diferentiala D. fluorimetrie E. metode volumetrice
(pag. 1048)

F2254149. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia de excludere sterica: A. se bazeaza pe diferentele dintre marimile moleculelor B. poate fi utilizata pentru separarea polipeptidelor C. nu poate fi utilizata pentru separarea proteinelor D. fazele de stationare sunt geluri de diverse tipuri E. prima faza de acest gen a fost pe baza de dextran polireticulat
(pag. 139)

F2254146. In cromatografia de gaze:

F2254150. Referitor la cromatografia de schimb ionic sunt corecte enunturile: A. este o tehnica lichid electrocromatografica B. este o tehnica lichid cromatografica (LC) C. pe faza stationara polimerica sunt grefate grupari ionizabile D. fazele stationare schimbatoare de ioni se mai numesc si "faze inverse" E. fazele stationare schimbatoare de ioni sunt capabile sa fixeze exclusiv cationi

(pag. 155)

F2254151. Proprietatile fizico-chimice ale schimbatorilor de ioni sunt: A. instabilitate chimica B. stabilitate termica C. capacitatea de schimb ionic D. ionizarea gruparilor shimbatoare este independenta de natura chimica a acestora E. porozitatea
(pag. 159 - 160)

E. sub actiunea fazei mobile, migrarea analitilor de-a lungul fazei stationare are loc cu viteze diferite
(pag. 26)

F2254152. Referitor la faza mobila in cromatografia de schimb ionic, selectati enunturile corecte: A. este formata din solventi organici in mod exceptional se poate adauga in faza mobila o cantitate mica de apa, pentru a facilita dizolvarea analitilor B. C. favorizeaza ionizarea analitilor din solutii D. are o constanta dielectrica mica E. favorizeaza ionizarea gruparilor functionale ale rasinilor schimbatoare de ioni
(pag. 166)

F2254155. In legatura cu faza stationara sunt corecte urmatoarele: A. este formata din particule fine solide sferice sau aproape sferice este formata din particule fine solide, pe care se fixeaza faza stationara lichida ca in cromatografia de adsorbtie B. C. gruparile chimice C8 sau C18 ale fazei stationare nu participa la procesele cromatografice D. interactiunile cu analitii au loc la suprafata fazei stationare E. in cromatografia de repartitie faza stationara este un lichid fixat pe un suport solid inert
(pag. 29)

F2254153. La baza tuturor metodelor cromatografice de separare stau urmatoarele procese fundamentale: A. adsorbtia pe suporturi inerte B. repartitia intre faza stationara si faza mobila C. adsorbtia pe suporturi solide D. excluderea-difuzia E. schimbul ionic
(pag. 18)

F2254156. Selectati marimile care caracterizeaza retinerea analitilor in coloana cromatografica, respectiv pe faza stationara: A. volumul de retentie VR B. coeficientul de rezistenta la transferul de masa C C. factorul de capacitate k` D. numarul de platouri teoretice N E. timpul de retentie tR
(pag. 40 - 41)

F2254154. Indiferent de tehnica aleasa, metodele cromatografice au cateva aspecte comune: A. analitii din amestec se repartizeaza intre faza mobila si faza stationara, care sunt nemiscibile analitii din amestec se repartizeaza intre faza mobila si faza stationara, care pot fi foarte putin solubile una in alta B. intre cantitatile de analiti repartizati in cele doua faze nu exista un echilibru dependent de insusirile fiecarui analit C. D. separarea consta in eluarea continua a analitilor care migrand cu aceeasi viteza parasesc simultan coloana

F2254157. Referitor la fazele suport utilizate in cromatografia de gaze selectati enunturile corecte: A. fazele suport sunt formate din particule solide foarte reactive chimic dar inerte fizic B. fazele suport pot fi poroase, cu pori mari si uniformi C. fazele suport pot fi neporoase, formate din sfere din sticla D. fazele stationare pot fi lichide E. fazele stationare lichide trebuie sa aiba o vascozitate foarte mica
(pag. 202 - 203)

F2254158. Selectati compusii care pot fi utilizati ca faze stationare lichide in gazcromatografie: A. poliesteri si polieteri ai glicolilor B. siliconii C. silicagelul D. sitele moleculare E. hidrocarburi saturate
(pag. 203 - 206)

F2254159. Selectati procedeele de derivatizare a substantelor de analizat, cele mai frecvent utilizate in gaz-cromatografie: A. esterificarea B. alchilarea C. sililarea D. complexarea cu ioni metalici E. bromurarea
(pag. 211 - 212)

D. detectorul electrochimic E. detectorul refractometric

(pag. 73)

F2254160. In cromatografia de gaze pot fi utilizati ca detectori: A. detectorul refractometric B. catarometrul C. detectorul de fluorescenta D. detectorul cu ionizare in flacara E. spectrometrul de masa (MS)
(pag. 213 - 220)

F2254165. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia pe faza inversa: A. faza mobila este nepolara B. faza stationara este nepolara C. in cromatografia pe faza inversa este eluat mai intai analitul cel mai nepolar D. de regula pentru fazele stationare inverse, gruparile alchil legate sunt radicali octil C8 sau octadecil C18 E. gruparile C8 si C18 confera un caracter polar
(pag. 68 - 71)

F2254161. Selectati metodele de determinare a concentratiei componentilor separati prin gaz cromatografie (GC): A. metoda curbei de calibrare B. metoda masurarii timpului de retentie C. metoda standardului intern D. metoda masurarii volumului de retentie E. metoda standardului extern
(pag. 223 - 224)

F2254162. Selectati enunturile corecte referitoare la cuplajul HPLC-HRGC: A. are o repetabilitate inferioara tehnicilor cromatografice simple B. a fost utilizat la analiza uleiurilor volatile de mandarine C. prepararea (pregatirea) probei este simpla D. permite o separare eficienta o viteza mare de executie E. nu poate fi aplicat probelor cu matrice complexa
(pag. 237 - 239)

F2254166. Selectati enunturile corecte referitoare la cromatografia de lichide sub presiune: A. faza mobila lichida circula prin coloana sub actiunea fortei gravitationale B. faza mobila lichida circula prin coloana cu un debit variabil in cazul in care compozitia fazei mobile se mentine constanta pe toata durata determinarii aceasta poarta numele de elutie izocratica C. in cazul in care compozitia fazei mobile se modifica pe durata determinarii aceasta poarta numele de elutie normala D. E. sistemul de detectare trebuie sa permita determinarea cantitativa a componentelor eluate
(pag. 1048)

F2254163. Cromatografia de afinitate: A. nu poate fi utilizata in analizele de interes biomedical datorita complexitatii probelor B. permite scurtarea multor operatiuni preliminare de purificare C. se aplica in special in analiza materiilor prime farmaceutice D. are o mare specificitate E. poate fi utilizata la separarea peroxidazei dintr-un amestec de proteine
(pag. 153)

F2254167. Selectati enuturile corecte referitoare la cromatografia pe strat subtire: A. pot fi separati ioni anorganici B. faza stationara este introdusa intr-o coloana de sticla C. pot fi separati complecsi organo-metalici D. cele mai utilizate faze stationare sunt cele de silicagel E. pot fi separati compusi organici
(pag. 174-175)

F2254164. Selectati detectorii utilizati in HPLC: A. detectorul de conductibilitate termica B. spectrometrul de masa C. detectorul de ionizare in flacara

F2254168. Selectati enunturile corecte referitoare la CSS: A. identitatea substantelor separate prin CSS nu se poate stabili numai pe baza valorilor Rf B. in CSS pentru a obtine pete colorate sau fluorescente pe placa analitii nu pot fi derivatizati

C. se poate utiliza pentru stabilirea puritatii unei substante D. toate substantele farmaceutice cunoscute sunt cel mai bine separate pe o placa cu silicagel nemodificat E. valoarea Rf a unei substante trebuie sa fie constanta pentru experiente efectuate in aceleasi conditii
(pag. 181 - 182)

F2254169. Cele mai importante componente ale unui densitometru sunt: A. sursa de lumina B. capilara umpluta cu o solutie de electroliti C. selectorul de lungimi de unda D. compartimentul cu suportul pentru cuve E. detectoare (fotodiode si fotomultiplicatoare)
(pag. 190)

F2254173. Selectati enunturile corecte referitoare la prepararea placilor cromatografice utilizate in cromatografia pe strat subtire: A. se prepara o suspensie omogena din adsorbant si alcool etilic diluat B. suspensia se aplica in strat subtire pe placi cu ajutorul unui dispozitiv C. placile se usuca initial la aer un timp diferit dependent de natura stratului adsorbant D. placile cu silicagel G se usuca apoi in euva la 105-110C timp de 1h E. placile obtinute pot fi utilizate timp de 1luna fara a fi reactivate
(pag. 1044)

F2254170. Aparatura utilizata in cazul metodei cromatografice pe hartie cuprinde: A. vase din sticla cu inchidere etansa B. benzi de hartie cromatografica C. placi din material plastic acoperite cu hartie cromatografica D. coloane de sticla prevazute cu dispozitive de fixare E. micropipete
(pag. 1043)

F2254171. Selectati enunturile corecte referitoare la tehnica de cromatografiere pe hartie (CH): A. poate fi ascendenta B. saturarea vasului cromatografic nu este obligatorie in tehnica CH C. poate fi descendenta D. componentele fazei mobile (developant) se introduc in camera cromatografica, pe rand la interval de o ora E. cromatografierea se efectueaza la o temperatura cuprinsa intre 20C si 25C
(pag. 1043)

F2254174. Selectati enunturile incorecte referitoare la tehnica cromatografica pe strat subtire: daca nu se prevede altfel, inaintea determinarii vasul cromatografic se satureaza cu vaporii developantului timp de 30minute A. B. determinarea cromatografica se efectueaza la o temperatura cuprinsa intre 40-50C punerea in evidenta a petelor de pe cromatograma se efectueaza prin examinarea acestora ca atare sau dupa tratare cu reactivi potriviti C. D. petele de pe linia de start trebuie sa atinga obligatoriu suprafata stratului de developant E. placa cromatografica se introduce in vasul cromatografic pe cat posibil in pozitie verticala
(pag. 1045)

F2254172. Aparatura necesara pentru realizarea unei cromatograme prin cromatografie pe strat subtire (CSS) cuprinde: A. coloane cromatografice deschise din sticla umplute cu silicagel B. vase cromatografice din sticla cu posibilitate de inchidere etansa C. placi cromatografice din sticla si alte materiale D. benzi de hartie cromatografica E. micropipete si microseringi pentru aplicarea probelor
(pag. 1044)

F2354175. In care din urmatoarele metode cromatografice faza mobila este lichida, iar faza stationara este solida: A. cromatografia de afinitate B. cromatografia de repartitie C. cromatografia de schimb ionic D. cromatografia in contracurent E. cromatografia de repartitie cu faza legata normal sau inversa.
(pag. 20)

F2354176. Cromatografia chirala de adsorbtie sau repartitie prezinta urmatoarele caracteristici: A. se caracterizeaza prin structura chirala a fazei stationare B. se caracterizeaza prin structura chirala a fazei mobile

C. exploateaza caracteristicile functionale ale analitilor D. permite separarea selectiva a enantiomerilor E. este o tehnica hibrida, ce imbina cromatografia cu electroforeza
(pag. 25)

F2354177. Caracteristici comune metodelor cromatografice: A. analitii din amestec se repartizeaza intre faza stationara si faza mobila B. cele doua faze sunt nemiscibile C. intre cantitatile de analiti repartizati intre cele doua faze nu exista un echilibru D. migrarea analitilor de-a lungul fazei stationare se realizeaza cu aceeasi viteza E. separarea consta in eluarea continua a analitilor ce parasesc succesiv coloana
(pag. 26)

F2354178. Coeficientul de difuzie D este o marime caracteristica a unei substante si prezinta urmatoarele caracteristici: A. este legat de marimea ei in conditii date de temperatura B. depinde de vascozitatea mediului C. se exprima in m/s D. nu depinde de vascozitatea mediului E. se exprima in m2/s.
(pag. 35)

F2354179. Fazele stationare de tip I din HPLC: se obtin prin grefarea pe silicagel a unei grupari de 3-aminopropilsilil, urmata de imobilizarea selectorului chiral A. B. sunt utilizate pentru separarea enantiomerilor hidroxilati C. pentru obtinerea lor se utilizeaza betaciclodextrine naturale sau modificate D. sunt faze stationare chirale polimerice E. selectorul chiral poate fi fenilalanina
(pag. 107)

F2354181. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate, privind rasinile schimbatoare de ioni, daca se considera reactia de schimb dintre 2 ioni A si B: daca rasina are o afinitate mai mare pentru ionul B decat pentru ionul A, PB>PA, valoarea constantei de echilibru este mai mare decat unitatea KA/B>1 A. daca rasina are o afinitate mai mare pentru ionul B decat pentru ionul A, PB>PA, valoarea constantei de echilibru este mai mica decat unitatea KA/B<1 B. valoarea constantei de echilibru este mai mare cu cat diferenta dintre afinitatile pentru ionii A si B este mai mare C. valoarea constantei de echilibru este mai mare cu cat diferenta dintre afinitatile pentru ionii A si B este mai mica D. valoarea constantei de echilibru este mai mica cu cat diferenta dintre afinitatile pentru ionii A si B este mai mare E.
(pag. 161)

F2354182. Hartia cromatografica: A. este formata din lanturi celulozice de betaglucoza B. are M < 100000 u.a.m. C. este formata din lanturi celulozice de alfaglucoza D. are M > 100000 u.a.m. E. are caracter hidrofob
(pag. 173)

F2354180. Gelurile utilizate ca suporturi in cromatografia de excludere sterica trebuie sa indeplineasca anumite proprietati: A. diametrul porilor B. forma si marimea particulelor C. sa aiba o afinitate crescuta fata de substantele dizolvate in solutiile de analizat D. sa nu reactioneze cu solventii E. sa aiba consistenta spumoasa, semirigida sau rigida
(pag. 142)

F2354183. Masurarea densitometrica a analitilor separati prin CSS se poate face prin: A. reflexie B. refractie C. transmisie D. emisie fluorescenta E. stingerea fluorescentei
(pag. 188)

F2354184. Pentru determinarea concentratiei componentilor separati prin GC se pot utiliza urmatoarele procedee: A. metoda normarii ariilor

B. metoda standardului intern C. metoda curbei de calibrare D. metoda examinarii in UV E. metoda adaosului de standard
(pag. 223)

D. se elueaza un singur ion din cei retinuti cu ajutorul unui eluent judicios ales E. coeficientii de repartitie trebuie sa fie foarte diferiti
(pag. 171)

F2354185. In care din urmatoarele metode cromatografice cele 2 faze, mobila si stationara nu sunt lichide: A. Cromatografia de repartitie cu faza legata normal sau inversa B. Cromatografia de repartitie lichid volatila C. Cromatografia de repartitie cu faza adsobita normal sau inversa D. Cromatografia de excludere prin separari nepolare E. Cromatografia de schimb ionic cu rasini chelatante
(pag. 20)

F2354186. Detectorul cu captura de electroni: A. se bazeaza pe interactia dintre moleculele de analiti aduse spre detector cu electroni de energie mare B. se bazeaza pe interactia dintre moleculele de analiti aduse spre detector cu electroni de energie mica C. in urma impactului se formeaza ioni negativi si electroni D. in urma impactului se formeaza ioni pozitivi si electroni E. intensitatea curentului de baza format nu depinde de numarul de ioni
(pag. 218)

F2354189. Care dintre urmatoarele enunturi sunt adevarate cu privire la faza stationara din cromatografie: este formata din particule fine solide, sferice, pe suprafata carora se produc interactiile cu analitii cromatografia de repartie A. este formata din particule fine solide care sunt suportul pe care se fixeaza faza stationara lichida cromatografia de repartitie B. in coloanele capilare din cromatografia de gaze, faza stationara este fixata in stare neomogena, sub forma unui film pe peretii interiori C. D. particulele de faza stationara se caracterizeaza prin diametrul mediu E. particulele de faza stationara se caracterizeaza prin suprafata specifica
(pag. 29)

F2354187. In cromatografia de gaze, cresterea temperaturii determina: A. iesirea substantelor separate mai lent din coloana B. iesirea substantelor separate mai repede din coloana C. largirea picului in functie de volumul de retentie D. micsorarea volumului de retentie E. ingustarea picurilor in functie de volumul de retentie
(pag. 209)

F2554190. Precizati raspunsurile corecte referitoare la gelurile de agaroza si agaragar: A. gelurile de agaroza se pot folosi la separarea moleculelor cu M = 10000150000000 B. agaroza este un polizaharid de Dgalactoza C. nu sunt sensibile fata de solventii organici D. agar-agarul se obtine prin extractie din alge E. se mai numesc sefadexuri
(pag. 118)

F2354188. Care dintre urmatoarele enunturi nu sunt adevarate cu privire la elutia selectiva in analizele ion cromatografice: A. sunt eluati toti ionii retinuti, cu ajutorul unui eluent judicios ales B. se utilizeza cand coeficientii de repartitie au valori apropiate C. se utilizeza un gradient de concentratie al eluentului prin modificarea compozitiei sale

F2554191. La determinarea concentratiei componentilor separati prin GC se pot folosi: A. largimea picului la baza B. factorul dependent de detector C. concentratia analitului D. metoda normarii ariilor E. metoda curbei de calibrare
(pag. 157)

F2554192. Radiatiile moleculare supersonice (SMB): A. au viteza mica de curgere pana la separare B. reduc energia termica vibrationala

C. nu se folosesc asociate cuplajului GC-MS D. au viteza mare de curgere pana la separare E. la folosirea SMB nu se obtine viteza uniforma
(pag. 152)

D. faza stationara este un compus macromolecular reticulat E. toate raspunsurile sunt corecte
(pag. 122)

F2554193. Avantajele cromatografiei planare: A. ofera posibilitatea separarii compusilor colorati B. ofera posibilitatea efectuarii de separari paralele, unele bidimensionale C. nu se pot folosi decat dispozitive clasice de aplicare a probelor D. in OPTLC ciclul poate fi complet in 1000 sec E. optimizarea vitezei de curgere a fazei mobile nu imbunatateste separarile cromatografice prin CSS
(pag. 143)

F2554198. Gelurile de poliacrilamida: A. se folosesc in cromatografia de excludere sterica B. se folosesc in cromatografia cu fluide supercritice C. sunt foarte solubile in apa D. servesc la separarea compusilor cu M=200-400000 E. sunt substante puternic polare
(pag. 126)

F2554194. Despre fluidele supercritice sunt adevarate: A. au vascozitate mare B. au o geometrie variabila C. au masa volumica diferita de aceea a gazelor D. sunt solventi foarte buni E. nu trebuie controlata temperatura si presiunea fluidelor supercritice
(pag. 217)

F2554199. Agaroza: A. face parte din clasa xerogelurilor B. face parte din clasa aerogelurilor C. gelurile de agaroza sunt sensibile la temperaturi de peste 30oC D. se obtine prin extractie din alge E. este o substanta neionica
(pag. 149)

F2554195. In cromatografia de lichide cu faze inversate, faza stationar poate fi: A. rasina schimbatoare de ioni B. nepolara C. polara D. silicagel grefat cu lanturi hidrocarbonate E. compus macromolecular
(pag. 219)

F2554200. Selectati raspunsurile corecte referitoare la reflectanta: A. este o metoda de evaluare densitometrica a CSS B. dispersia luminii este dependenta de grosimea stratului de sorbent C. forma si dimensiunile spotului analitului influenteaza exactitatea si precizia rezultatelor D. dispersia luminii este independenta de grosimea stratului de sorbent E. se recomanda numai aplicarea probelor de analiti, pe placa
(pag. 111)

F2554196. Fazele stationare in cromatografia de gaze: A. sunt suporturi poroase B. sunt lichide formate din compusi cu volatilitate mare C. nu prezinta stabilitate termica D. trebuie sa fie solubile intr-un solvent volatil E. Chromosorb 80-100 este faza stationara
(pag. 89)

F2554201. Cei mai utilizati detectori in HPLC sunt: A. detectorul UV B. detectorul de conductivitate C. detectorul amperometric D. detectorul refractometric E. detectorul electrochimic
(pag. 126)

F2554197. Precizati afirmatiile incorecte despre cromatografia de excludere sterica: A. se mai numeste cromatografie de excludere-difuzie B. faza stationara este o pelicula de lichid fixata pe un suport solid C. faza stationara este un gel

F2554202. Cu ajutorul cuplajul CEC-MS se pot analiza substante medicamentoase ca: A. sulfonamide B. urina C. fluticazona propionat D. plasma E. benzodiazepine
(pag. 152)

F2554203. Care dintre avantajele cromatografiei SFC cu coloane umplute sunt adevarate?

A. developare rapida si timpi de echilibrare lungi B. developare rapida si timpi de echilibrare scurti C. consum mic de solventi organici D. imposibilitatea analizarilor polimerilor E. cuplarea usoara cu un spectrometru de masa
(pag. 85)

B. acid citric C. fenol D. galat de propil E. butil hidroxi anisol

(pag. 529-530)

F2554204. Etapele analizei cromatografice sunt: A. identificarea analitilor separati B. inregistrarea cromatogramelor C. nu se pregateste faza stationara D. calcularea ariilor picurilor si a altor parametrii E. deplasarea selectiva
(pag. 77)

F2654209. Bazele de unguente pot fi: A. baze de tip soluie B. baze de unguent lavabile C. baze de tip suspensie D. baze grase hidrofobe E. baze hidrosolubile
(pag. 532)

F2554205. Largirea picurilor cromatografice: A. se exprima prin determinarea variantei 2 B. se face concomitent cu micsorarea inaltimii sale C. depinde de eficacitatea coloanei D. este influnetata de natura analitului E. nu este influentata de natura fazei stationare
(pag. 43)

F2654210. n funcie de gradul de dispersie al substanelor active, unguentele pot fi: A. unguente-soluii B. unguente cu mai multe faze C. unguente hidrosolubile D. unguente-suspensii E. unguente-emulsii
(pag. 951)

F2654211. Prevederile FRX la conservarea unguentelor oftalmice: A. n recipiente bine nchise B. n recipiente sterile C. n recipiente nchise etan D. la o temperetur de cel mult 25C E. la loc rcoros
(pag. 953)

F2554206. Caracteristici ale carbonului poros grafitat in HPLC: A. are suprafata specifica de 110m2/g B. are stabilitate mecanica mica la presiunea solventilor C. prezinta un mecanism unic de retentie D. este stabil la pH foarte acid sau foarte bazic E. are selectivitate mare fata de compusi cu structura inrudita
(pag. 157)

F2654212. Criterii de calitate n formularea unguentelor: A. stabilitatea fizoco-chimic a substanelor medicamentoase ncorporate B. puritatea C. inocuitatea D. eficiena E. cantitatea fazei apoase din compoziie
(pag. 533)

F2554207. Stereoizomerii din amestecuri racemice volatile: A. se pot separa numai prin cromatografie in faza supercritica B. separarea stereoizomerilor se bazeaza pe interactiuni dipol-dipol C. pentru separarea GC se utilizeaza faze stationare pe baza de aminoacizi D. pentru separarea GC se utilizeaza faze stationare pe baza de ciclodextrine E. fazele stationare pe baza de ciclodextrine folosite la separarea stereoizomerilor sunt de 3 tipuri.
(pag. 45)

F2654213. Unguentul emulgator: A. este oficinal n FR IX B. este oficinal n FR X C. este o baz de unguent lavabil D. este o baz anhidr de tip ulei/ap E. eset o baz hidratat de tip ulei/ap
(pag. 532)

F2654214. Epidermul conine: A. dermul B. stratul bazal C. stratul cornos D. stratul granulos E. hipodermul
(pag. 514-515)

F2654208. Antioxidani folosii la prepararea unguentelor: A. acid sorbic

F2654215. Zone terapeutice la nivelul pielii folosite n medicaia dermatologic: A. suprafaa extern a pielii B. glandele pielii C. stratul cornos

D. sistemul circulator al pielii E. hipodermul

(pag. 518)

E. rinile slab bazice rein prin schimb ionic numai acizii tari
(pag. 155,156 vol.2)

F2654216. n cromatografia pe strat subire, dozarea substanelor medicamentoase separate, se realizeaz prin: A. densitometrie, direct pe plac B. spectrofotometrie aplicat dup rzuirea i eluarea substanelor de pe adsorbant C. FR X nu face referiri la modul de dozare D. introducerea n calcul a timpilor de retenie a componentelor separate E. metoda standardului intern
(pag. 1046 FR X)

F2654221. n vederea optimizrii unei separri gazcromatografice se poate aciona asupra urmtorilor factori: A. debitul fazei mobile B. detector C. temperatur D. nregistrator E. natura coloanei
(pag. 209-210 vol.2)

F2654217. Stereoizomerii se pot separa prin cromatografia de gaze utiliznd ca faze staionare substane pe baz de: A. polietilen B. ciclohexan C. acrilamid D. ciclodextrine E. aminoacizi
(pag. 110 vol.2)

F2654218. Optimizarea rezoluiei unui proces cromatografic se poate realiza prin: A. micorarea numrului de talere teoretice B. creterea numrului de talere teoretice C. creterea selectivitii procesului D. modificarea diametrului coloanei E. creterea presiunii
(pag. 58-59 vol.2)

F2654219. Factorul de selectivitate (S) pentru doi compui A i B este prin definiie: A. raportul timpilor de retenie B. raportul concentraiilor n faza mobil i staionar C. raportul distanelor de retenie D. raportul ntre timpul de retenie i volumul de retenie E. raportul volumelor corectate
(pag. 56-57 vol.2)

F2654220. Care din afirmaiile de mai jos cu privire la cromatografia prin schimb ionic sunt corecte: A. rinile puternic bazice rein prin schimb ionic numai acizii tari B. rinile slab bazice rein prin schimb ionic acizii slabi C. rinile slab bazice rein prin schimb ionic acizii slabi i acizii tari D. rinile puternic bazice rein prin schimb ionic acizii slabi i acizii tari

Tema nr. 55 Metode volumetrice in controlul medicamentelor

BIBLIOGRAFIE:
6. Analiza si controlul medicamentelor Marius Bojita, Liviu Roman, Robert Sandulescu, Radu Oprean Ed. Intelcredo, Cluj, vol. 1 si 2, 2002 10. *** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

F1255001. Cantitatea de 0,2464 g MgSO4 x 7H2O se dizolv in 100 mL ap i se adaug 5 mL tampon amoniacal cu pH = 10, indicator eriocromT i se titreaz cu 20 mL Complexon (III) 0,05 mol/l pn la coloraie albastr ( F=1 ).1 mL EDTA-Na2 0,05 M corespunde la 0,01232 g MgSO4x7H2O.Puritatea sulfatului de magneziu este: A. 99% B. 98,5% C. 93% D. 101% E. 100%
(pag. 608)

F1255003. Se cantaresc cu exactitate ntrun flacon Erlenmayer 0.354 g pulbere de comprimate de Ciclobarbital 200 mg/cp, se agit 15 min. Cu 30 ml dimetilformamid (R) n prealabil neutralizat la albastru de timol i se titreaz cu 10 ml metoxid de sodiu 0.1N cu F=1.0000 pn la coloraie albastr. S se precizeze care din variantele de mai jos red corect concentraia comprimatelor luate n lucru i dac ele corespund sau nu prevederilor FR X, tiind c: masa medie a comprimatelor este 0.340 g, masa molecular a ciclobarbitalului este M=236, iar abaterea admis de FR X fa de coninutul declarat n substan activ este de 5%. A. 0.205 g/cp, corespunde B. 189 mg/cp, nu corespunde C. 226 mg/cp, nu corespunde D. 200 mg/cp, nu corespunde E. 0.213 g/cp, nu corespunde
(pag. 292)

F1255002. Pentru dozarea acidului acetilsalicilic din comprimatele de aspirin de 0,500g acid acetilsalicilic pe comprimat, s-au cntrit 0.500g pulbere de comprimate, s-au adaugat 20 ml alcool neutralizat, s-a nclzit pentru dizolvarea principiului activ, s-a adaugat fenolftalein i s-a titrat cu 20 ml NaOH 0,1N cu F=1.00000, pn la virajul indicatorului. Calculai coninutul n aspirin al comprimatelor i precizai dac ele corespund sau nu cu prevederile FR X. Se cunoate masa molecular a acidului acetilsalicilic M= 180 i c masa medie a unui comprimat este de 0.800g. Referitor la coninutul declarat n substan activ, FR X prevede o abatere de 5%. A. 0.499 g/cp, nu corespund B. 506 mg/cp, corespund C. 576 mg/cp, nu corespund D. 500 mg/cp, corespund E. 475 mg/cp, nu corespund
(pag. 286)

F1355004. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate referitor la clorhidratul de papaverina: A. dozarea clorhidratului de papaverina se realizeaza prin titrare directa cu acid percloric B. clorhidratul de papaverina are caracter slab bazic C. dozarea clorhidratului de papaverina are loc in mediu neapos D. cu acetatul mercuric, ionul de Cl- este trecut in clorura mercurica E. titrarea cu acid percloric se face dupa tratare cu acetat mercuric
(pag. 726)

F1355005. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate, referitor la codeina: A. are caracter slab bazic B. se dozeaza cu acid percloric 0.1mol/l in dioxan C. se dizolva in acid acetic anhidru D. se titreaza cu hidroxid de sodiu 0.1mol/l E. se utilizeaza ca indicator cristal violet in acid acetic anhidru
(pag. 223, 271)

F1355006. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate: A. aminoacizii se pot titra ca baze in acid acetic anhidru B. aminoacizii se pot titra ca acizi in amestec apa-piridina

C. sulfanilamida se poate titra ca acid in dimetilformamida D. sulfanilamida se poate titra ca baza slaba in acid acetic anhidru E. aminoacizii se pot titra ca acizi in acid acetic anhidru
(pag. 229)

C. functia bazica este exaltata cu solventi protofilici D. se titreaza in mediu neapos E. se titreaza cu acid percloric in dioxan
(pag. 269)

F1355007. Conform F.R.X factorul de molaritate al solutiei de acid percloric 0.1mol/l in dioxan se stabileste utilizand: A. hidrogenoftalat de potasiu B. hidrogenoftalat de potasiu uscat in prealabil C. hidroxid de sodiu D. acid oxalic E. acid benzoic
(pag. 1180)

F1355008. Conform F.R.X factorul de molaritate al solutiei de metoxid de sodiu 0.1 mol/l se stabileste folosind ca substanta de referinta: A. acid salicilic B. benzoat de sodiu C. salicilat de sodiu D. hidrogenoftalat de potasiu E. acid benzoic
(pag. 1184)

F1355009. Conform F.R.X., factorul de molaritate al solutiei de nitrat de argint 0.1 mol/l se stabileste folosind ca substanta de referinta: A. cromat de potasiu B. clorura de sodiu C. tiocianat de amoniu D. alaun de fer si amoniu E. clorura de calciu
(pag. 1184)

F1455012. Alegei definiia corect a noiunii de "indice de aciditate" (conform FR. X). Indicele de aciditate este . . . numrul de miligrame de hidroxid de sodiu necesar pentru neutralizarea acizilor grai liberi din masa de 100 mg prob ; A. numrul de miligrame de hidroxid de potasiu necesar pentru neutralizarea acizilor grai liberi din masa de 100 mg. prob ; B. volumul (exprimat n ml) de soluie de hidroxid de potasiu 1 normal, necesar pentru neutralizarea masei de 1 g prob analizat ; C. masa de hidroxid de potasiu (exprimat n mg) necesar pentru neutralizarea acizilor grai liberi dintr-un gram de prob ; D. masa de hidroxid de potasiu (exprimat n mg) necesar pentru neutralizarea acizilor grai rezultai din saponificarea unui gram de grsime E.
(pag. 991, [9])

F1355010. Pentru care din sarurile bazelor organice medicamentoase cu acizii, nu se aplica titrarea directa in mediu neapos cu acid percloric 0.1 mol/l: A. propionati B. clorhidrati C. maleati D. benzoati E. salicilati
(pag. 221)

F1355011. Urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu o exceptie, referitor la dozarea codeinei fosforice: A. se bazeaza pe dozarea functiei bazice din molecula B. functia bazica este exaltata cu solventi protogenici

F1455013. Alegei definiia corect a noiunii de "indice de ester" (conform Farmacopeei Romane editia X). Indicele de ester este . . . masa de hidroxid de sodiu (exprimat n mg) necesar pentru neutralizarea acizilor grai rezultai din saponificarea masei de 100 g prob analizat ; A. masa de hidroxid de potasiu (exprimat n mg) necesar pentru neutralizarea acizilor grai rezultai din saponificarea masei de 1 g prob analizat ; B. masa de hidroxid de potasiu (exprimat n grame) necesar pentru neutralizarea acizilor grai rezultai din saponificarea masei de 100 g prob analizat ; C.

numrul de moli de baz tare, monoacid, necesar neutralizrii acizilor grai rezultai din saponificarea a 100 grame prob analizat ; D. numrul de moli de baz tare, monoacid, necesar neutralizrii acizilor grai rezultai din saponificarea unui gram de substan analizat. E.
(pag. 991, [9])

F1455014. Alegei definiia corect a noiunii de "indice de peroxid" (dupa Farmacopeea Romana editia X). Indicele de peroxid este . . . numrul de moli de tiosulfat de sodiu oxidat de iodul eliberat din acidul iodhidric prin aciunea peroxizilor din 1 gram prob analizat ; A. numrul de mililitri de soluie de tiosulfat de sodiu 0,1 molar, oxidat de iodul eliberat din acidul iodhidric prin aciunea peroxizilor din 1 gram prob analizat ; B. numrul de mililitri de soluie de tiosulfat de sodiu 0,05 molar, oxidat de iodul eliberat din acidul iodhidric prin aciunea peroxizilor din 100 grame prob analizat ; C. numrul de mililitri de soluie de tiosulfat de sodiu 0,01 molar, oxidat de iodul eliberat din acidul iodhidric prin aciunea peroxizilor din 100 mg prob analizat ; D. numrul de mililitri de soluie de tiosulfat de sodiu 0,01 molar, oxidat de iodul eliberat din acidul iodhidric prin aciunea peroxizilor dintr-un gram prob analizat. E.
(pag. 994, [9])

scindarea nucleofil a grupei metoxi cu acid iodhidric, transformarea acidului iodhidric neconsumat n iod elementar i titrarea iodului cu tiosulfat alcalin ; C. oxidarea cu brom a iodurii de metil, obinut prin aciunea la cald a acidului iodhidric, urmat de titrarea cu soluia de azotat de argint a anionului bromur rezultat ; D. titrare cu soluie de dicromat de potasiu n mediu acid pn la dispariia coloraiei portocalii a ionului dicromat si apariia culorii verde a ionului crom (III) rezultat. E.
(pag. 1021, [9])

F1455016. Alegei setul de reactivi necesar pentru prepararea soluiei de titrare n vederea determinrii umiditii unui medicament prin metoda Karl Fischer. A. piridin, acid oxalic, iodur de potasiu, metanol absolut, tiosulfat de sodiu ; B. hidroxid de sodiu, acid acetic anhidru, metanol absolut, iodur de potasiu i bioxid de sulf ; C. piridin, iod, metanol absolut i bioxid de sulf ; D. hidroxid de sodiu, iod, cloroform i sulfur de amoniu ; E. hidroxid de calciu, bioxid de sulf, cloroform i iod.
(pag. 598-601, [6] vol. II ; 1017, [9])

F1455015. Alegei metoda recomandat n Farmacopeea Romn, ediia X, pentru dozarea grupelor metoxi n medicamente. A. oxidare cu permanganat de potasiu i retitrarea permanganatului neconsumat, cu acid oxalic ; B. oxidarea cu brom a iodurii de metil, obinut prin aciunea la cald a acidului iodhidric, urmat de titrarea iodului rezultat cu tiosulfat de sodiu ;

F1455017. Determinarea titrimetric a vitaminei C din preparate farmaceutice, conform Farmacopeei Romane (editia X), se bazeaz pe . . . A. reducerea acidului ascorbic cu tiosulfat de sodiu ; B. titrare cu soluie de iodat de potasiu n mediu de acid clorhidric ; C. reducerea acidului ascorbic cu ap oxigenat n mediu alcalin ; D. oxidarea, la acid dehidroascorbic, cu ap oxigenat n mediu acid ; E. precipitarea acidului ascorbic n forma de sare de argint, greu solubil.
(pag. 68, [9])

F1455018. Indicai mediul (solventul) i reactivul de titrare potrivit pentru determinarea cantitativ titrimetric a unui alcaloid (substan cu caracter slab bazic).

A. titrarea se execut n mediu apos cu piridin drept reactiv de titrare ; B. titrarea se execut n mediu apos cu acid acetic drept reactiv de titrare ; C. titrarea se execut n mediu de piridin cu acid acetic drept reactiv de titrare ; D. titrarea se execut n mediu de acid acetic cu acid percloric drept reactiv de titrare ; E. titrarea se execut n mediu de dioxan cu hidroxid de potasiu drept reactiv de titare.
(pag. 221, [6] vol. I)

F1455019. La determinarea titrimetric a fenobarbitalului (mas molecular 232,2 g/mol) Farmacopeea Romn (ediia X) prevede utilizarea dimetilformamidei drept solvent i soluie 0,1 M de metoxid de sodiu drept agent de titrare. n aceste condiii fenobarbitalul se titreaz ca un acid monobazic. n vederea analizei unei soluii injectabile de fenobarbital n propilenglicol (concentraia declarat : 100 mg/ml) se titreaz, conform descrierii de mai sus, un volum de 5 ml soluie injectabil, n prezena indicatorului de albastru de timol, consumnd 20,15 ml soluie de titrare. Ct la sut din concentraia declarat este concentraia fenobarbitalului n proba analizat ? A. 93,58 % ; B. 95,25 % ; C. 98,77 % ; D. 102, 33 % ; E. 105,88 %
(pag. 549 ; 745-747, [9])

medicament cu metoda Karl Fischer, utiliznd o soluie de titrare cu titrul T = 8,846 mg/ml. Determinarea se execut pe o prob cu masa m = 0,4570 g. Dup dizolvare n etanol anhidru proba se titreaz cu reactivul Karl Fischer consumnd, pn la atingerea punctului de echivalen, volumul V(1) = 12,6 ml de reactiv. La titrarea unei probe martor consumul de reactiv este V(2) = 0,2 ml. Umezeala probei, exprimat n procente de ap (m/m), este . . . A. 6,6 % ; B. 12,0 % ; C. 18,5 % ; D. 24,0 % ; E. 28,2 %
(pag. 598-601, [6] vol. II ;1017, [9])

F1555022. Glicerofosfatul de calciu sec determin, conform FR X, prin titrare cu: A. acid percloric; B. acid sulfuric; C. complexon III; D. azotat de argint; E. hidroxid de sodiu.
(pag. 186)

F1555023. Camforul se determin, conform FR X: A. prin titrare acido-bazic; B. prin titrare redox; C. prin titrare complexonometric; D. prin titrare argentometric; E. gravimetric.
(pag. 192)

F1455020. La titrarea clorhidratului de metadon cu acid percloric, executat n mediu de acid acetic, se adaug n vasul de titrare acetat de mercur(II). Rolul acestuia este . . . A. de a modifica favorabil constanta dielectric a mediului ; B. de a accelera prin efect catalitic reactia care st la baza titrri ; C. de a indica sfritul titrrii (atingerea punctului de echivalen) ; D. de a stabiliza reactivul de titrare n timpul operaiei ; E. de a lega bloca anionul clorur ntr-o form greu disociabil (HgCl2).
(pag. 224-226, [6] vol. I ;631, [9])

F1555024. Cefotaxima sodic se determin prin titrare: A. cu hidroxid de sodiu 0,1 M; B. cu acid percloric 0,1 M; C. cu amoniac 0,1 M; D. cu complexon III 0,1 M; E. cu azotat de argint 0,1 M.
(pag. 219)

F1555025. Cloramina B se determin conform FR X: A. gravimetric; B. prin titrare acido-bazic; C. prin titrare redox; D. prin titrare complexonometric; E. prin titrare argentometric.
(pag. 233)

F1455021. Se execut, n conformitate cu Farmacopeea Romn ediia X, determinarea umiditii unui

F1655026. Acidul ascorbic din solutia injectabila de acid ascorbic se dozeaza conform FRX prin metoda:

A. Iodometrica B. Iodatometrica C. Polarimetrica D. Complexonometrica E. Nitritometrica

(pag. 514)

F1655027. Care din indicatorii metalocromici enumerati se pot folosi la determinarea complexonometrica a ionului de bismut (III): A. Murexid la pH acid B. Xilenolorange la pH acid C. Negru de eriocrom T la pH bazic D. Violet de pirocatehina la pH acid E. Albastru de metiltimol la pH neutru - slab bazic
(pag. 164, [FR X])

F1655031. FRX prevede pentru determinarea cantitativa a clorhidratului de efedrina: A. Dozare in mediu neapos cu acid percloric in dioxan, in prezenta de galben de metanil ca indicator B. Dozare nitritometrica C. Dozare spectrofotometrica D. Dozare pe baza reactiei Chen-Kao E. Titrarea aciditatii cu solutie de hidroxid de sodiu 0,1 N
(pag. 389, [FR X])

F1655028. Care din substantele enumerate mai jos pot fi dozate conform FRX prin metoda bromatometrica: A. Rezorcinol B. Fenilhidrazina C. Medicamente cu sulf in molecula D. Riboflavina E. Pentoxifilina
(pag. 820, [FR X])

F1655032. FRX recomanda dozarea hidrogenmaleatului de prometazina astfel: A. Spectrofotometric in UV Prin titrare in mediu neapos, cu acid percloric in dioxan, dupa dizolvare in cloroform utilizand ca indicator galben de metanil in dioxan B. C. Redoxometric Titrare in mediu neapos, cu metoxid de sodiu, dupa dizolvare in dimetilformamida utilizand ca indicator galben de metanil in dioxan D. E. Spectrofotometric in vizibil
(pag. 796, [FR X])

F1655029. Ce contine reactivul Karl Fischer, folosit pentru determinarea cantitativa a apei? A. Dioxid de sulf, iod si piridina in etanol absolut B. Dioxid de sulf, formaldehida si piridina in metanol C. Iod, dioxid de sulf si dioxan in metanol D. Dioxid de sulf, iod si piridina in metanol absolut E. Piridina, cloroform, dioxid de carbon, iod
(pag. 1185, [FR X])

F1655033. In ce conditii pot fi titrate sarurile de Ca(II) complexonometric? A. pH 9 in prezenta murexidului B. pH 6 in prezenta eriocrom T C. pH 10 in prezenta eriocrom T si a edetatului de magneziu D. pH 5 - 6 in prezenta xilenoloranjului E. pH 2 in prezenta murexidului
(pag. 178, [FR X])

F1655030. Conform FRX, metronidazolul din supozitoare se determina cantitativ prin: A. Dozare nitritometrica directa dupa extragere cu apa Dozare in mediu neapos cu acid percloric in dioxan in prezenta de rosu de metil in cloroform dupa extragere cu cloroform B. C. Dozare spectrofotometrica in UV dupa extragere cu acid sulfuric 0,1 N D. Dozare cerimetrica dupa extragere la cald cu acid azotic 0,1 N E. Dozare acido-bazica in mediu apos
(pag. 892, [FR X])

F1655034. Metoda iodometrica poate fi utilizata pentru studii de stabilitate la preparatele cu peniciline? A. Da, fiindca numai molecula intacta poate fi oxidata cu iod B. Da, pentru ca produsii de degradare pot fi determinati selectiv Da, pentru ca din proba martor se pot determina penicilinele descompuse iar din proba de analizat penicilinele totale dupa o prealabila hidroliza C. D. Metoda se utilizeaza numai pentru determinarea produsilor de degradare E. Penicilinele nu pot fi determinate cantitativ iodometric
(pag. 127, [FR X])

F1655035. Principiul activ din solutia injectabila de sulfat de magneziu se determina complexonometric in urmatoarele conditii: A. pH = 1 - 3 in prezenta de indicator xilenolorange B. pH = 10 in prezenta de indicator negru de eriocrom T C. pH = 12 in prezenta de rosu de metil D. pH = 1 - 3 in prezenta de indicator negru de eriocrom T E. pH = 10 in prezenta indicatorului xilenolorange
(pag. 533, [FR X])

F1655036. Rivanolul (etacridini lactas) se dozeaza dupa FRX: A. Prin titrare acido-bazica in mediu neapos B. Prin spectrofotometrie in vizibil, in urma unei reactii de diazotare Prin titrare in mediu neapos cu acid percloric, dupa dizolvare in metanol folosind albastru de timol in metanol ca indicator C. D. Prin titrare in mediu neapos cu metoxid de sodiu dupa o prealabila dizolvare in cloroform E. Prin titrare cerimetrica
(pag. 409, [FR X])

F2255039. Selectati enuntul incorect referitor la dozarea volumetrica a componentelor din solutia "Solutio iodi spirituosa", conform FR X: A. se dozeaza atat iodul cat si iodura de potasiu B. iodul se dozeaza printr-o metoda redox cu solutie titrata de tiosulfat de sodiu 0.1N C. decolorarea solutiei indica sfarsitul titrarii D. iodura de potasiu se dozeaza printr-o metoda redox cu solutie titrata de tiosulfat de sodiu 0.1N E. iodura de potasiu se dozeaza printr-o metoda argentometrica cu solutie titrata de AgNO3 0.1N
(pag. 867)

F2155037. Clorhidratii bazelor medicamentoase se dozeaza A. cu acid percloric in acid acetic cu acid percloric in acid acetic, dupa tratarea prealabilacu acetat de mercur (II) pentru a bloca anionii clorura B. C. cu acid percloric in acid acetic, dupa tratarea prealabila cu azotat de argint pentru a bloca anionii clorura D. argentometric E. cu acid sulfuric
(pag. 221,226)

F2255040. Selectati enuntul incorect referitor la dozarea volumetrica a boratului de fenilmercur din solutia "Solutio phenylhydrargyri boratis 0.2.%", conform FRX: A. este o dozare in mediu apos B. are loc la un pH neutru, solventul de diluare fiind apa distilata C. solutia titrata este tiocianatul de amoniu 0.1N D. indicatorul utilizat la dozare este sulfatul de amoniu-fer(III) E. titrarea este incheiata cand coloratia solutiei este galben-rosiatic persistent
(pag. 871)

F2255038. Selectati enuntul corect referitor la dozarea volumetrica a fenobarbitalului acid din "Iniectabile Phenobarbitali" oficinala in FRX: A. se face printr-o metoda acido-bazica in mediu apos B. solutia titrata utilizata este metoxidul de sodiu 0.1N C. se face printr-o metoda acido-bazica in mediu neapos D. solventul de diluare este dimetilfomamida E. indicatorul utilizat este metiloranj
(pag. 549)

F2255041. Selectati enuntul incorect referitor la dozarea volumetrica a fenobarbitalului sodic conform FR X: A. este o metoda de dozare acido-bazica B. solventul utlizat este metanolul C. solutia titrata utilizata este acidul percloric 0.1N D. dozarea are loc in mediu neapos E. solutia titrata utilizata este metoxid de sodiu 0.1N
(pag. 748)

F2255042. Selectati enuntul incorect referitoare la substantele chimice de referinta: A. au un inalt grad de puritate B. se utilizeaza la prepararea solutiilor volumetrice de molaritate exacta C. reactioneaza cu alte substante chimice dupa ecuatii complexe D. au o compozitie chimica bine definita E. se utilizeaza pentru stabilirea factorului de molaritate al unei solutii volumetrice
(pag. 1177)

F2255043. Petru determinarea cantitativa a metamizolului sodic din "Compressi metamizoli natrici" 500mg, conform FR X s-a cantarit o cantitate de 0.8166g pulbere de comprimate. Pulberea cantarita se agita cu 5ml apa si 5ml acid clorhidric 0.02mol/l si se titreaza cu 28ml solutie titrata de iod 0.05mol/l (F=1.0000) in prezenta de amidon (I) pana la albastru persistent. Sa se calculeze cantitatea de metamizol sodic dintr-un comprimat si daca acestea corespund FR X stiind ca abaterea admisa este de 5%. La 1ml iod 0.05mol/l corespunde 0.0175g metamizol sodic*H2O, iar masa medie a comprimatelor este 0.800g. A. 0.480g/cp B. 0.525g/cp C. 0.475g/cp D. 0.499g/cp E. 0.490g/cp
(pag. 303)

C. dozarea clorhidratului de papaverina are loc in mediu neapos D. cu acetatul mercuric, ionul de Cl- este trecut in clorura mercurica E. titrarea cu acid percloric se face dupa tratare cu acetat mercuric
(pag. 726)

F2355047. Urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu o exceptie, referitor la dozarea codeinei fosforice: A. se bazeaza pe dozarea functiei bazice din molecula B. functia bazica este exaltata cu solventi protogenici C. functia bazica este exaltata cu solventi protofilici D. se titreaza in mediu neapos E. se titreaza cu acid percloric in dioxan
(pag. 269)

F2255044. Selectati enuntul incorect conform FR X, referitor la solutia volumetrica de edetat disodic: A. solutiile de edetat disodic 0.1mol/l si 0.05mol/l se prepara prin dizolvarea in apa a edetatului disodic ( R) B. se numeste si acid etilendiaminotetraacetic C. se numeste si complexona III D. factorul de molaritate se stabileste cu zinc granule ( R) E. indicatorul utilizat este negru eriocrom T (I)
(pag. 1181 - 1182)

F2355048. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate, referitor la codeina: A. are caracter slab bazic B. se dozeaza cu acid percloric 0.1mol/l in dioxan C. se dizolva in acid acetic anhidru D. se titreaza cu hidroxid de sodiu 0.1mol/l E. se utilizeaza ca indicator cristal violet in acid acetic anhidru
(pag. 223, 271)

F2355045. Conform F.R.X., factorul de molaritate al solutiei de nitrat de argint 0.1 mol/l se stabileste folosind ca substanta de referinta: A. cromat de potasiu B. clorura de sodiu C. tiocianat de amoniu D. alaun de fer si amoniu E. clorura de calciu
(pag. 1184)

F2355049. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate: A. aminoacizii se pot titra ca baze in acid acetic anhidru B. aminoacizii se pot titra ca acizi in amestec apa-piridina C. sulfanilamida se poate titra ca acid in dimetilformamida D. sulfanilamida se poate titra ca baza slaba in acid acetic anhidru E. aminoacizii se pot titra ca acizi in acid acetic anhidru
(pag. 229)

F2355046. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate referitor la clorhidratul de papaverina: A. dozarea clorhidratului de papaverina se realizeaza nitritometric B. clorhidratul de papaverina are caracter slab bazic

F2355050. Conform F.R.X factorul de molaritate al solutiei de acid percloric 0.1mol/l in dioxan se stabileste utilizand: A. hidrogenoftalat de potasiu B. hidrogenoftalat de potasiu uscat in prealabil C. hidroxid de sodiu D. acid oxalic E. acid benzoic
(pag. 1180)

F2355051. Pentru care din sarurile bazelor organice medicamentoase cu acizii, nu se aplica titrarea directa in mediu neapos cu acid percloric 0.1 mol/l: A. propionati B. clorhidrati C. maleati D. benzoati E. salicilati
(pag. 221)

F2355052. Conform F.R.X factorul de molaritate al solutiei de metoxid de sodiu 0.1 mol/l se stabileste folosind ca substanta de referinta: A. acid salicilic B. benzoat de sodiu C. salicilat de sodiu D. hidrogenoftalat de potasiu E. acid benzoic
(pag. 1184)

F2555053. Pentru aplicarea probelor n stare lichid, in spectrometria IR, acestea se pregtesc prin : A. dizolvare ntr-un solvent adecvat B. realizarea uneipastile de KI C. realizarea unei soluii concentrate D. realizarea unei pastile de KCl E. realizarea unei pastile de KBr cu diametrul de 13 mm
(pag. 362)

F2555056. Pentru dozarea acidului acetilsalicilic din comprimatele de aspirina de 0,500g acid acetilsalicilic pe comprimat, s-au cntarit 0.500g pulbere de comprimate, s-au adaugat 20 ml alcool neutralizat, s-a ncalzit pentru dizolvarea principiului activ, s-a adaugat fenolftaleina si s-a titrat cu 20 ml NaOH 0,1 N cu F=1.00000, pna la virajul indicatorului. Calculati continutul in aspirina al comprimatelor si precizati daca ele corespund sau nu cu prevederile FR X. Se cunoaste masa moleculara a acidului acetilsalicilic M=180 si ca masa medie a unui comprimat este de 0,800g. Referitor la continuti declarat n substanta activa, FR X prevede o abatere de 5%. A. 0.499 g/cp, nu corespund B. 506 mg/cp, corespund C. 576 mg/cp, nu corespund D. 500 mg/cp, corespund E. 475 mg/cp, nu corespund
(pag. 286)

F2555054. Care din urmtorii indicatori NU sunt oficoalizai e FR X: A. albastru de bromfenol B. fenolftaleina C. tropeolina 00 D. cristal violet E. tiosulfat de sodiu
(pag. 1188-1193)

F2555055. Cantitatea de 0,2464 g MgSO4 x 7H2O se dizolva in 100 mL apa si se adauga 5 mL tampon amoniacal cu pH = 10, indicator eriocromT si se titreaza cu 20 mL Complexon (III) 0,05 mol/l pana la coloratie albastra ( F=1 ).1 mL EDTA-N 0,05 M corespunde la 0,01232 g MgSO4x7H2O.Puritatea sulfatului de magneziu este: A. 99% B. 98,5% C. 93% D. 101% E. 100%
(pag. 608)

F2555057. Se cantaresc cu exactitate intrun flacon Erlenmayer 0.354 g pulbere de comprimate de Ciclobarbital 200 mg/cp, se las 15 min. Cu 30 ml dimetilformamida (R) in prealabil neutralizata la albastru de timol si se titreaza cu 10 ml metoxid de sodiu 0.1 N cu F=1.0000 pdna la coloratie albastra. Sa se precizeze care din variantele de mai jos reda corect concentratia comprimatelor luate in lucru si daca ele corespund sau nu prevederilor FR X, stiind ca: masa medie a comprimatelor este 0.340 g, masa moleculara a ciclobarbitalului este M=236, iar abaterea admisa de FR X fata de continutul declarat tn substanta activa este de 5%. A. 0.205 g/cp, corespunde B. 189 mg/cp, nu corespunde C. 226 mg/cp, nu corespunde D. 200 mg/cp, nu corespunde E. 0.213 g/cp, nu corespunde
(pag. 292)

F2555058. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate: A. minoacizii se pot titra ca baze in acid acetic anhidru

B. aminoacizii se pot titra ca acizi in amestec apa-piridina C. sulfanilamida se poate titra ca acid in dimetilformamida D. sulfanilamida se poate titra ca baza slaba in acid acetic anhidru E. aminoacizii se pot titra ca acizi in acid acetic anhidru
(pag. 223,271)

F2555059. Conform F.R.X factorul de molaritate al solutiei de acid percloric 0.1 mol/l in dioxan se stabileste utilizand: A. acid salicilic B. benzoat de sodiu C. salicilat de sodiu D. hidrogenoftalat de potasiu E. acid benzoic
(pag. 1180)

masa de hidroxid de potasiu (exprimata n grame) necesara pentru neutralizarea acizilor grasi rezultati din saponificarea masei de 100 g proba analizata ; C. numarul de moli de baza tare, monoacida, necesar neutralizarii acizilor grasi rezultati din saponificarea a 100 grame prob analizata ; D. numarul de moli de baza tare, monoacida, necesar neutralizarii acizilor grasi rezultati din saponificarea unui gram de substanta analizata. E.
(pag. 991)

F2555060. Conform F.R.X., factorul de molaritate al solutiei de nitrat de argint 0.1 mol/l se stabileste folosind ca substanta de referinta A. cromat de potasiu B. clorura de sodiu C. tiocianat de amoniu D. alaun de fer si amoniu E. clorura de calciu
(pag. 1184)

F2555063. Diclorhidratul de histamina se determina, conform FR X: A. printr-o reactie de complexare; B. printr-o reactie de precipitare; C. printr-o reactie acido-bazica; D. prin titrare cu complexon III; E. prin titrare cu azotat de argint.
(pag. 470)

F2555061. Urmatoarele afirmatii sunt corecte, cu o exceptie, referitor la dozarea codeine! fosforice: A. se bazeaza pe dozarea functiei bazice din molecula B. functia bazica este exaltata cu solventi protogenici C. functia bazica este exaltata cu solventi protofilici D. se titreaza in mediu neapos E. se titreaza cu acid percloric in dioxan
(pag. 269)

F2555064. Glicerofosfatul de calciu se determina, conform FR X, prin titrare cu: A. acid percloric; B. acid sulfuric; C. complexon III; D. azotat de argint; E. hidroxid de sodiu.
(pag. 186)

F2555062. Alegeti definitia corecta a notiunii de "indice de ester" (conform Farmacopeei Romane editia X). Indicele de ester este masa de hidroxid de sodiu (exprimata n mg) necesara pentru neutralizarea acizilor grasi rezultati din saponificarea masei de 1 00 g proba analizata ; A. masa de hidroxid de potasiu (exprimata n mg) necesara pentru neutralizarea acizilor grasi rezultati din saponificarea masei de 1 g proba analizata ; B.

F2655065. Paracetamolul din comprimatele de paracetamol se dozeaz conform FR X: A. spectrofotometric n vizibil B. printr-o metod titrimetric selectiv C. spectrofotometric n ultraviolet D. cu sulfat de ceriu, dup dizolvare n acid sulfuric E. cu acid percloric n acid acetic anhidru folosind ca indicator rou de Sudan G.
(pag. 316 FR X)

F2655066. Determinarea cantitativ a acidului ascorbic din soluia injectabil de acid ascorbic se realizeaz dup FR X printr-o metod: A. iodometric B. iodatometric C. poteniometric D. complexonometric E. polarimetric, se determin unghiul de rotaie a planului luminii polarizate
(pag. 515 FR X)

F2655067. Titrarea papaverinei hidroclorice i n general a clorhidrailor de alcaloizi se poate realiza cu bune rezultate dac: A. se utilizeaz HClO4 n acid acetic i anhidrid acetic B. se utilizeaz HClO4 n dioxan i acetat de mercur n acid acetic anhidru C. se utilizeaz acid acetic i dioxan D. se utilizeaz acid acetic i cloroform E. se utilizeaz acid propionic i acid acetic anhidru
(pag. 727 FR X)

F2655068. n ce condiii (pH i indicator) pot fi titrate srurile de calciu, complexonometric: A. pH= 6, n prezena murexidului ca indicator B. pH= 10, n prezena indicatorului Eriocrom T C. pH= 8, n prezena xilenolorangeului D. pH= 12, n prezena albastrului de metiltimol E. pH= 10, n prezen de violet de pirocatechin
(pag. 187 FR X)

imediat cu iod 0,05 mol/l n prezen de amidon soluie (I) pn la coloraie albastr persistent cel puin dou minute. tiind c volumul de soluie de iod 0,05 mol/l cu factorul F=1,000 consumat este 7,5 ml, 1 ml soluie de iod 0,05 mol/l corespunde la 0,01757 g metamizol sodic, iar masa medie a unui comprimat este de 0,800 g, precizai dac cantitatea de metamizol sodic se nscrie n limitele prevzute de FR X de 5% fa de cantitatea declarat: A. 0,421 g/comprimat, corespunde B. 520 mg/comprimat, corespunde C. 485 mg/comprimat, corespunde D. 421,68 mg/comprimat, nu corespunde E. 421,68 mg/comprimat, corespunde
(pag. 303 FR X)

F2655069. Dintre substanele enumerate pot fi titrate ca acizi n mediu neapos: A. clorfeniramina (maleat) B. codeina C. ciclamat de sodiu D. chinina E. morfina (sulfat)
(pag. 222-228 vol.1)

F2655072. Determinarea cantitativ a acidului acetilsalicilic din comprimatele de acid acetilsalicilic se face dup FR X: A. titrimetric, n mediu neapos cu o soluie de acid percloric B. titrimetric, n mediu neapos cu o soluie de metoxid de sodiu C. titrimetric, cu hidroxid de sodiu, dup dizolvare n alcool (R) neutralizat la fenolftalein - soluie D. titrimetric, cu o soluie de iodat de potasiu E. spectrofotometric n UV
(pag. 286 FR X)

F2655070. Adugarea acetatului de mercur la titrarea clorhidratului de papaverin cu acid percloric n mediu de acid acetic anhidru are rolul: A. de a mri viteza reaciei chimice B. de a micora viteza reaciei chimice C. de a lega anionul de clorur n sare de mercur greu solubil D. de a modifica pH-ul mediului de reacie E. de a exalta funcia bazic a clorhidratului de papaverin
(pag. 224-226 vol.1)

F2655073. Dup FR X, supozitoarele rectale preparate din baze liposolubile trebuie s se topeasc n cel mult: A. 60 de minute B. 15 minute C. 30 de minute D. 45 de minute E. 5 minute
(pag. 9, pag. 890)

F2655071. Pentru determinarea cantitativ a metamizolului sodic din comprimatele de ALGOCALMIN de 0,500 g metamizol sodic pe comprimat s-a cntrit o cantitate de pulbere de comprimate corespunztoare la 0,25 g metamizol sodic, s-a dizolvat n ap i acid clorhidric 0,02 mol/l i s-a titrat

F2655074. Dup FR X, supozitoarele rectale preparate din baze hidrosolubile trebuie s se dizolve n cel mult: A. 30 de minute B. 1 or C. 45 de minute D. 5 minute E. 2 ore
(pag. 9, pag. 890)

F2655075. Care dintre urmtoarele substante ajuttoare, folosite la prepararea supozitoarelor rectale, au rolul de conservanti antimicrobieni ? A. Alcoolul cetilic 5 %, alcoolul cetilstearilic 10 % B. Arlacel 165, Arlacel 186 C. Miristatul de propilenglicol D. Acidul sorbic, nipaesterii E. Tocoferolul, BHA, BHT, galatul de propil
(pag. 7, pag. 544-545)

E. solvent: acetona
(pag. 57-58)

F2655076. Care dintre urmtoarele substante ajuttoare, folosite le prepararea supozitoarelor rectale, au rolul de antioxidanti ? A. Alcoolul cetilic 5 %, alcoolul cetilstearilic 10 % B. Arlacel 165, Arlacel 186 C. Miristatul de propilenglicol D. Acidul sorbic, nipaesterii E. Tocoferolul, BHA, galatul de propil
(pag. 7, pag. 544-545)

F1255080. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la soluiile volumetrice sunt corecte? A. se numesc i soluii titrate B. FR X exprim concentraia lor n g% C. sunt soluii care se folosesc n analiza cromatografic D. concentraiile soluiilor volumetrice pot fi de molaritate exact sau molaritate aproximativ E. sunt soluii cu o concentraie bine stabilit
(pag. 1177)

F1255081. Dintre indicatorii oficializai de FR X fac parte: A. cristal violet B. tropeolina 00 C. fenolftalein D. tiosulfat de sodiu E. albastru de bromfenol
(pag. 1188-1193)

F2655077. Care dintre urmtoarele substante ajuttoare, folosite la prepararea supozitoarelor rectale, au rolul de sechestranti ? A. Uleiul de ricin, glicerolul, propilenglicolul B. Tweenul 80 C. Acidul ascorbic, EDTA D. Hialuronidaza E. Srurile acizilor biliari
(pag. 7, pag. 544-545)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

F1255078. Care din afirmaiile de mai jos sunt corecte? A. soluia volumetric diluat, obinut din soluia volumetric mai concentrat, are acelai factor de molaritate B. n cazul soluiei de azotit de sodiu 0,1N, factorul de molaritate nu se verific periodic C. la soluia volumetric nestabil, factorul de molaritate se stabilete nainte de folosire D. substanele volumetrice se pstreaz n recipiente bine nchise E. factorul de molaritate al soluiilor volumetrice se verific din 7 n 7 zile
(pag. 1179)

F1255082. Dozarea acidului acetil salicilic conform FR X: A. dozarea se face prin titrare cu o soluie de KMnO4 0,1N B. dozarea se face prin titrare cu o soluie de NaOH 0,1N datorit prezenei n molecula sa a funciei carboxil liber, aspirina poate fi titrat direct cu o soluie de NaOH 0,1N C. D. dozarea se face prin titrare cu o soluie de HCl 0,1N E. FR X recomand dizolvarea aspirinei n alcool neutralizat
(pag. 61-62)

F1255079. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la dozarea fenobarbitalului conform FR X sunt corecte? A. se realizeaz o dozare n mediu apos B. soluie titrat: complexon III C. soluie titrat: metoxid de sodiu 0.1 mol/l D. solvent: dimetilformamid (R)

F1255083. Factorul de molaritate: arat de cte ori o soluie volumetric de molaritate aproximativ este mai concentrat sau mai diluat dect soluia corespunztoare de molaritate exact A. B. nu are ca indice molaritatea la care se refer servete pentru conversiunea volumului soluiei de molaritate aproximativ in volumul corespunztor al soluiei de molaritate exact C. D. factorul de molaritate al soluiilor preparate cu substane chimice de referina este 2,00

E. factorul de molaritate al soluiilor preparate cu substane chimice de referin este apropiat de 1,00000
(pag. 1177-1179)

C. soluia de iod D. soluia de nitrat de argint E. soluia de rivanol

(pag. 1179-1184)

F1255084. FR X menioneaz la capitolul REACTIVI urmtoarele: pentru reactivii-substan cu structur bine definit este specificat formula i masa molecular relativ sau masa atomic relativ A. B. pentru substanele lichide nu sunt prevzui parametri fizico-chimici C. pentru reactivii-soluie, n titlu este specificat solventul, cnd acesta este diferit de ap D. concentraia soluiilor de reactivi este exprimat n conformitate cu Sistemul Internaional (SI) E. concentraia soluiilor de reactivi se exprim n g%
(pag. 1193)

F1255089. Substanele chimice de referin trebuie s ndeplineasc urmtoarele condiii: A. s aib o compoziie bine definit B. s fie stabile C. s prezinte un nalt grad de puritate D. s fie solubile n solventul ales E. s reacioneze cu alte substane conform unor ecuaii ct mai complexe
(pag. 1177)

F1255085. FR X prevede la monografia BISMUTHI SUBNITRAS urmtoarele: A. se realizeaz o dozare nitritometric B. indicator: violet de pirocatehin-soluie C. soluie titrat: edetat sodic 0.05 mol/l D. solvent: acid nitric (R) i ap distilat E. se realizeaz o dozare poteniometric
(pag. 163-164)

F1355090. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate, referitor la fenobarbital : A. se dozeaza in mediu apos B. se dozeaza in mediu anhidru C. are caracter slab acid D. are caracter slab bazic E. la dozare se foloseste solutie titrata de metoxid de sodiu
(pag. 228, 745)

F1255086. FR X prevede pentru dozarea iodului din "Solutio iodi spirituosa" urmtoarele condiii: A. soluia titrat este tiosulfat de sodiu 0.1 mol/l B. dozare redox C. dozare n mediu neapos D. indicatorul este amidonul dozarea iodurii de potasiu se realizeaz prin metoda Mohr utiliznd ca soluie titrat azotat de argint 0.1mol/l i ca indicator cromatul de potasiu E.
(pag. 867)

F1355091. Care dintre urmtoarele substante se dozeaz in mediu neapos? A. acid lactic B. barbital C. codein fosforic D. acid acetil salicilic E. salicilat de sodiu
(pag. 146, 267, 682)

F1355092. Conform F.R.X nu se pot doza complexonometric urmatoarele substante: A. carbonat bazic de magneziu B. sulfat de aluminiu C. bromura de sodiu D. benzoat de sodiu E. gluconat de calciu
(pag. 183, 606, 607)

F1255087. FRX prevede urmtoarele condiii pentru dozarea codeinei baz: A. solventul este acid acetic anhidru (R) B. soluie titrat: metoxid de sodiu 0.1 mol/l C. soluie titrat: acid percloric 0.1 mol/l D. solvent: piridina (R) E. dozarea se face n mediu neapos
(pag. 270-272)

F1355093. Determinarile volumetrice in mediu neapos utilizeaza: A. apa B. solventi inerti (CHCl3, CCl4) C. acid acetic anhidru D. acetat de mercur E. acid percloric
(pag. 221)

F1255088. Soluiile titrate pot conine urmtoarele substane de referin: A. acidul clorhidric B. soluia de clorura de sodiu

F1355094. Efedrina A. are caracter slab acid B. se dozeaza prin titrare cu hidroxid de sodiu C. are caracter slab bazic D. se dozeaza in mediu neapos E. se dozeaza prin titrare cu acid percloric
(pag. 223, 390)

F1355095. Titrarea directa in mediu neapos, in acid acetic anhidru, cu solutie acid percloric 0.1mol/l se aplica pentru dozarea: A. aminelor alifatice B. aminelor aromatice si heterociclice C. unor oxime, imine, hidrazine D. imidelor E. enolilor
(pag. 221)

F1355096. Titrosubstantele folosite pentru prepararea solutiilor volumetrice trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: A. sa fie stabile B. sa aiba o compozitie bine definita C. sa fie insolubile in solventul ales D. sa fie solubile in solventul ales E. sa contina impuritati pirogene
(pag. 1177)

numrul de mililitri dintr-o soluie de hidroxid de potasiu 0,5 % (m/v) necesar pentru neutralizarea acizilor liberi i a acizilor rezultai din saponificarea a 1 gram prob de analizat ; C. numrul de mililitri dintr-o soluie de hidroxid de potasiu 0,1 % (m/v) necesar pentru neutralizarea acizilor liberi i a acizilor rezultai din saponificarea a 1 gram prob de analizat ; D. numrul de mililitri dintr-o soluie de hidroxid de potasiu 0,5 % (m/v) necesar pentru neutralizarea numai a acizilor rezultai din saponificarea a 1 gram prob de analizat, fr a neutraliza acizii liberi din prob. E.
(pag. 995, [9])

F1455097. Alegei definiiile echivalente cu cea din FR-X a noiunii de "indice de iod". Indicele de iod este . . . A. volumul soluiei 0,05 molar de iod (exprimat n ml) consumat de 1 gram prob analizat ; B. masa de iod (exprimat n mg) fixat prin reacie chimic de 0,1 grame prob analizat ; C. masa de iod (exprimat n grame) fixat prin reacie chimic de 1 gram substan analizat ; D. masa de iod (exprimat n mg) fixat prin reacie chimic de 1 gram substan analizat ; E. masa de iod (exprimat n grame) fixat prin reacie chimic de 100 grame prob analizat.
(pag. 993, [9])

F1555099. Diclorhidratul de histamin se determin, conform FR X: A. printr-o reacie de comkplexare; B. printr-o reacie de precipitare; C. printr-o reacie acido-bazic; D. prin titrare cu complexon III; E. prin titrare cu azotat de argint.
(pag. 470)

F1555100. FR X prevede pentru determinarea Clonidinei: A. titrarea cu acid percloric n mediu anhidru; B. titrarea cu acid clorhidric n mediu apos; C. titrarea cu hidroxid de sodiu n mediu apos; D. determinarea argentometric a clorului; E. titrare complexonometric;
(pag. 259)

F1455098. Definiia indicelui de saponificare din FR-X este echivalent cu . . . numrul de miligrame de hidroxid de potasiu necesar pentru neutralizarea acizilor liberi i a acizilor rezultai din saponificarea a 1 gram prob de analizat ; A. numrul de miligrame de hidroxid de potasiu necesar pentru neutralizarea numai a acizilor rezultai din saponificarea a 1 gram prob de analizat, fr a neutraliza acizii liberi din prob ; B.

F1555101. Glibenclamida se determin conform FR X: A. prin titrare n mediu apos; B. prin titrare n mediu anhidru; C. complexometric; D. acido-bazic; E. prin titrare cu metoxid de sodiu;
(pag. 441)

F1555102. Oxidul de zinc se determin, conform FR X, utiliznd: A. azotat de argint; B. edetat sodic; C. hidroxid de sodiu; D. complexon III; E. sulfat de bariu.
(pag. 602)

F1555103. Prin titrare cu hidroxid de sodiu se pot determina: A. clorhidratul de amitriptilin;

B. acidul acetic; C. Amobarbital sodic; D. acidul benzoic; E. acidul aspartic.

(pag. 68-71)

F1555104. Se pot determina prin titrare cu acid percloric 0,1 M n mediu anhidru: A. clorhidratul de clomipramin; B. clorhidrat de cloropiramin; C. cefotaxim sodic; D. acid citric; E. acid benzoic.
(pag. 80-263)

D. Solutiile volumetrice nestabile necesita stabilirea factorului de molaritate inainte de fiecare folosire E. Pastrarea solutiilor volumetrice se face in recipiente bine inchise, ferit de lumina
(pag. 1179, [FR X])

F1555105. Acidul aspartic se determin prin titrare: A. n mediu apos; B. n mediu anhidru; C. cu hidroxid de sodiu 0,1 M; D. cu acid clorhidric 0,1 M; E. acido-bazic.
(pag. 69)

F1655110. Factorul de molaritate (F) se stabileste: A. Pe o substanta chimica de referinta B. Cu o solutie volumetrica cu factor de molaritate cunoscut C. Cu o solutie volumetrica cu factor de molaritate necunoscut D. Pe o substanta cu caracter bazic E. Cu o solutie proba
(pag. 1178-1179, [FR X])

F1555106. Cefotaxima sodic se determin prin titrare: A. n mediu apos; B. n mediu neapos; C. cu acid percloric 0,1 M; D. n mediu conimnd acid acetic anhidru, dioxan, alcool absolut; E. n mediu coninnd ap i alcool.
(pag. 219)

F1555107. Cloramina B se determin, conform FR X: A. prin titrare redox; B. prin titrare acido-bazic C. utiliznd soluia de siosulfat de sodiu; D. iodometric; E. iodatometric.
(pag. 233)

F1655111. Molaritatea solutiilor volumetrice poate fi: A. Exacta, cantarirea substantei de referinta facandu-se pana la ultima zecimala a balantei B. Exacta, cantarirea substantei de referinta facandu-se pana la ultima zecimala prevazuta in text Aproximativa si se determina experimental cu ajutorul unei substante chimice de referinta, stabilindu-se in acelasi timp si factorul de molaritate C. D. Aproximativa, cantarirea substantei de referinta facandu-se pana la prima zecimala prevazuta in text Aproximativa si se refera la solutiile volumetrice preparate din substante care nu indeplinesc conditiile substantelor chimice de referinta. E.
(pag. 1177, [FR X])

F1555108. Cloxacilina sodic se detrmin, conform FR X: A. prin titrare acido-bazic n mediu neapos; B. prin titrare acido-bazic n mediu apos; C. prin determinarea clorului prin titrare argentometric; D. gravimetric; E. spectrometric.
(pag. 263)

F1655109. Alegeti afirmatiile corecte privind solutiile volumetrice: A. La prepararea solutiilor volumetrice se foloseste apa proaspat fiarta si racita B. Factorul de molaritate, odata stabilit, este valabil 6 luni de la prepararea solutiei C. Factorul de molaritate se verifica periodic

F1655112. Substantele chimice de referinta (titrosubstantele) trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte: A. Sa aiba compozitia bine definita B. Sa fie insolubile in solventul ales C. Sa aiba un grad inalt de puritate D. Sa fie inerte chimic E. Sa fie solubile in solventul ales
(pag. 1176, [FR X])

F2155113. Se pot doza prin titrare cu acid percloric in acid acetic: A. oxime B. derivati barbiturici C. alcaloizi saruri de acid clorhidric D. sulfonamide E. clorhidratul de etilmorfina
(pag. 221,222,223,224,225,226,227,228,229)

F2155114. La titrarea in mediu neapos a functiilor acide, se folosesc: A. solventi protogenici B. solventi protofilici C. dimetilformamida D. acid acetic E. piridina
(pag. 221,226)

C. acid nalidixic D. sulfafurazol E. fenobarbital

(pag. 227,228)

F2155115. La titrarile in mediu neapos a functiilor acide ale substantelor medicamentoase, punctul de echivalenta se determina: A. chimic, cu indicatorul albastru de timol B. chimic, cu indicatorul timolftaleina C. chimic, cu indicatorul galben de alizarina D. chimic, cu indicatorul violet de pirocatechina E. potentiometric
(pag. 226,227,228)

F2155120. Substantele medicamentoase cu caracter amfoter se pot doza: A. in solventi protogenici B. in solventi protofilici C. cu acid percloric in acid acetic D. cu acid etilendiaminotetraacetic in acid acetic E. cu metoxid de sodiu in dimetilformamida
(pag. 229,230)

F2155116. Titrarea acidului salicilic cu metoxid de sodiu: A. se neutralizeaza doar functia carboxil B. se neutralizeaza doar functia fenolica C. se neutralizeaza atat functia fenolica cat si cea carboxil D. curba de titrare prezinta un punct de inflexiune E. curba de titrare prezinta doua puncte de inflexiune
(pag. 226,227)

F2155121. Aminoacizii se pot doza: A. ca baza, in solvent acid acetic anhidru B. ca acid, in solvent acid acetic anhidru C. ca baza, in amestec de solventi apa piridina D. ca acid, in amestec de solventi apa piridina E. complexonometric direct
(pag. 229)

F2155122. Sulfonamida se poate titra: A. argentometric, prin Metoda Fajans B. ca acid in solvent acid acetic anhidru C. ca acid in solvent dimetilformamida D. ca baza in solvent acid acetic anhidru E. ca baza in solvent dimetilformamida
(pag. 229)

F2155117. Urmatoarele afirmatii referitoare la derivatii barbiturici sunt corecte: A. au functie slab acida B. au functie slab bazica C. se dozeaza in mediu apos D. se dozeaza in solventi protogenici E. se dozeaza in solventi protofilici
(pag. 221,226,227)

F2155123. Functia slab bazica a unei substante medicamentoase: A. se exprima prin pKb B. se manifesta prin cedare de protoni C. se manifesta prin acceptare de protoni D. este exaltata de solventi protogenici E. este exaltata de solventi protofilici
(pag. 220,221)

F2155118. Dozarea barbitalului (veronal, acid 5,5 dietilbarbituric): A. se face in mediu de dimetilformamida neutralizata B. se face in mediu de acid acetic neutralizat C. se face cu solutie titrata de metoxid de sodiu in acid acetic D. se face cu solutie titrata de metoxid de sodiu in dimetilformamida E. se foloseste ca indicator albastru de timol
(pag. 227)

F2155124. Functia slab acida a unei substante medicamentoase: A. se manifesta prin acceptare de protoni B. se manifesta prin cedare de protoni C. se exprima prin pKa D. este exaltata de solventi protofilici E. este exaltata de solventi protogenici
(pag. 220,221)

F2155119. Urmatoarele substante medicamentoase se pot doza in mediu neapos cu metoxid de sodiu, deoarece au caracter acid: A. clorhidrat de dionina B. barbital

F2155125. Titrarea protometrica in mediu neapos a functiilor bazice ale substantelor medicamentoase se face: A. in mediu de acid acetic anhidru B. cu solutie titrata de acid clorhidric C. cu solutie titrata de acid percloric in acid acetic D. in mediu de dimetilformamida E. cu solutie titrata de metoxid de sodiu in dimetilformamida
(pag. 221)

F2155126. In titrarile protometrice in mediu neapos a substantelor medicamentoase slab bazice punctul de echivalenta se determina: A. potentiometric B. chimic, cu indicatorul cristal violet C. chimic, cu indicatorul metiloranj D. chimic, cu indicatorul murexid E. chimic, cu indicatorul tropeolin 00
(pag. 221,222,223,224,225)

(pag. 470)

F2255127. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica a acidului acetilsalicilic conform FRX: A. se face cu solutie titrata de metoxid de sodiu 0.1N B. se face dupa dizolvarea substantei in apa distilata C. solventul utilizat pentru solubilizare este neutralizat in prelabil la fenolftaleina D. se face cu solutie titrata de hidroxid de sodiu 0.1N E. determinarea are loc la temperatura de 8 10C
(pag. 61 - 62)

F2255131. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica a procainei din solutia "Iniectabile procaini hydrochloridi", conform FRX: A. este o dozare nitritometrica B. se realizeaza dupa o extractie prealabila a procainei in cloroform si prelucrarea reziduului dupa evaporare C. este o dozare in mediu neapos D. solutia titrata utilizata este NaNO2 0.1N E. solutia titrata utilizata este HClO4 0.1N
(pag. 551 - 552)

F2255128. Selectati conditiile prevazute de FR X pentru dozarea volumetrica a codeinei baza: A. este o dozare volumetrica in mediu apos B. substanta se dizolva in acid acetic anhidru neutralizat in prealabil C. solutia titrata este HCl 0.1N D. indicatorul utilizat este cristal violetul E. solutia titrata este HClO4 0.1N
(pag. 271- 272)

F2255132. Selectati enunturile incorecte referitoare la dozarea volumetrica a calciului din solutia "Solutio calcii chloridi 50%", conform FRX: A. metoda de dozare este complexonometrica B. pH-ul optim este neutru si se realizeaza cu tampon amoniacal C. solutia titrata utilizata este edetat disodic 0.05mol/l D. indicatorul utilizat pentru dozare este alaunul feriamoniacal E. indicatorul utilizat pentru dozare este negru eriocrom T
(pag. 854)

F2255129. Selectati enuntul incorect referitor la dozarea volumetrica a diazepamului: A. este o metoda de dozare in mediu neapos B. diazepamul are un caracter slab acid C. se solubilizeaza in acid acetic anhidru D. se titreaza cu HClO4 0.1 mol/l in acid acetic anhidru E. indicatorul utilizat este cristal violetul
(pag. 356)

F2255133. FR X prevede la dozarea volumetrica a iodului din "Solutio iodi spirituosa" urmatoarele conditii: A. solventul de diluarea este etanolul B. solutia titrata este tiosulfatul de sodiu 0.1mol/l C. titrarea este incheiata atunci cand solutia se decoloreaza D. indicatorul utilizat la dozare este albastrul de timol E. titrarea este incheiata atunci cand solutia se coloreaza in albastru
(pag. 867)

F2255130. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica conform FR X a histaminei diclorhidrat: A. metoda de dozare este acido-bazica in mediu apos B. indicatorul utilizat este sufatul de amoniufer (III) C. se utilizeaza solutie de AgNO3 0.1N D. indicatorul utilizat este fenolftaleina E. se utilizeaza solutie de NH4SCN 0.1N

F2255134. Selectati enunturile corecte referitoare la dozarea volumetrica a fenobarbitalului acid, conform FR X: A. este o metoda de dozare acido-bazica B. solutia titrata utilizata este NaOH 0.1N C. solventul utilizat este dimetilformamida in prealabil neutralizata D. solventul utilizat este etanolul in prealabil neutralizat E. solutia titrata utilizata este metoxidul de sodiu 0.1N

(pag. 747)

F2255135. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la solutiile volumetrice sunt corecte ? A. concentratia este exprimata in numarul de moli de substanta continuta intr-un militru de solutie B. factorul de molaritate se noteaza cu F si are ca indice molaritatea la care se refera C. se numesc si solutii titrate D. o solutie volumetrica poate fi utilizata experimental doar daca are F=1.00000 E. au o concentratie bine stabilita
(pag. 1177 - 1179)

D. la solutiile volumetrice instabile factorul de molaritate se stabileste o data la 3 luni factorul de molaritate stabilit este media aritmetica a rezultatelor obtinute pe trei determinari, care nu trebuie sa difere intre ale cu mai mult de 0.1% E.
(pag. 1177 - 1179)

F2255136. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la factorul de molaritate sunt corecte? A. factorul de molaritate al solutiilor volumetrice preparate cu substante chimice de referinta este 1.0000 factorul de molaritate odata stabilit nu trebuie verificat periodic, fiind o constanta caracteristica solutiei respective B. arata de cate ori o solutie volumetrica aproximativa este mai concentrata sau mai diluata decat una de molaritate exacta C. o solutie volumetrica 0.1M obtinuta prin diluarea unei solutii 1M conform FR X are un factor de molaritate de 10 ori mai mic decat al solutiei din care a fost preparata D. serveste pentru conversiunea volumului solutiei de molaritate aproximativa in volumul corespunzator al solutiei de molaritate exacta E.
(pag. 1177 - 1179)

F2255138. Selectati solutiile volumetrice cu molaritate exacta oficinale in FR X: A. clorhidrat de papaverina 0.01mol/l B. dicromat de potasiu 0.0167mol/l C. hidroxid de potasiu 0.1mol/l D. iodat de potasiu 0.05mol/l E. metoxid de sodiu 0.1mol/l
(pag. 1179 - 1183)

F2255139. Calculati cantitatea MgSO4*7H2O dintr-o proba de materie prima farmaceutica si puritatea acesteia stiind ca a fost cantarita la balanta analitica o cantitate de 0.1877g materie prima farmaceutica si dizolvata in 100ml apa. La solutia astfel obtinuta se adauga 5ml tampon amoniacal cu pH=10, indicator negru eriocrom T si se titreaza cu 15.8ml solutie titrata de edetat disodic 0.05mol/l (F=0.9500) pana la coloratie albastra. La 1ml edetat disodic 0.05mol/l corespunde la 0.01232g MgSO4*7H2O. A. 0.1849g B. 103.7% C. 98.5% D. 0.1946g E. 101.5%
(pag. 608)

F2255137. Selectati enunturile corecte referitoare la solutiile volumetrice: A. factorul de molaritate al unei solutii volumetrice poate fi stabilit cu o substanta chimica de referinta B. conform FR X, la prepararea tuturor solutiilor volumetrice se foloseste apa distilata sterila si apirogena factorul de molaritate al unei solutii volumetrice poate fi stabilit cu o solutie volumetrica cu factor de molaritate cunoscut C.

F2255140. Dozarea acidului ascorbic din comprimatele oficinale in FR X, "Compressi acidi ascorbici" 200mg/cp, se realizeaza astfel: se cantareste la balanta analitica o cantitate de 0.3612g pulbere de comprimate, se agita timp de 2min cu 10ml apa si 1 ml acid clorhidric 100g/l (R), se adauga 2ml amidon solutie (I) si se titreaza cu 20ml iodat de potasiu 0.0167mol/l pana la coloratie albastru persistent. Sa se calculeze cantitatea de vitamina C dintrun comprimat si sa se precizeze daca acestea corespund FR X, stiind ca abaterea admisa este de 5%. La 1ml iodat de potasiu 0.0167mol/l corespunde 0.008806g

acid ascorbic, iar masa medie a comprimatelor este 0.400g. A. corespunde B. 195mg/cp C. 210mg/cp D. nu corespunde E. 159mg/cp
(pag. 286)

F2255141. Selectati enunturile corecte conform FR X, referitoare la solutia volumetrica de HCl: A. solutiile 1mol/l, 0.5mol/l si 0.1mol/l se prepara prin diluare cu apa din acid clorhidric ( R) B. factorul de molaritate se stabileste cu hidrogencarbonat de potasiu (s.r) C. indicatorul utilizat pentru stabilirea factorului de molaritate este fenolftaleina (I) D. solutia de acid clorhidric 0.02mol/l se prepara prin diluare cu apa din solutia de acid clorhidric 1mol/l E. solutia de acid clorhidric 0.01mol/l se prepara prin diluare cu apa din solutia de acid clorhidric 0.1mol/l
(pag. 1179 - 1180)

F2255144. Selectati enunturile corecte conform FR X, referitoare la solutia volumetrica de metoxid de sodiu: A. sunt oficinale solutiile 0.01mol/l si 0.05mol/l B. solventul utilizat la stabilirea factorului de molaritate este dimetilformamida C. factorul de molaritate se stabileste cu acid benzoic (s.r.) D. factorul de molaritate nu se verifica frecvent, pentru ca solutia are o stabilitate mare E. se prepara prin dizolvarea sodiului ( R) intr-un amestec de metanol si benzen
(pag. 1184)

F2255142. Selectati enunturile corecte conform FR X, referitoare la solutia volumetrica de acid percloric: A. este o solutie volumetrica de molaritate exacta B. solutia de acid percloric 0.1mol/l poate fi preparata in acid acetic anhidru C. indicatorul utilizat este cristal violet (I) D. factorul de molaritate se stabileste cu hidrogenftalat de potasiu (s.r.) E. solutia de acid percloric 0.1mol/l poate fi preparata in dioxan
(pag. 1180)

F2255145. Conform FR X, la parametrul dozare din monografia "Solutio effervescens" se prevede: A. determinarea cantitativa a hidrogencarbonatului de sodiu B. metoda de dozare a hidrogencarbonatului de sodiu este acido-bazica in mediu apos C. determinarea cantitativa a siropului simplu D. determinarea cantitativa a acidului citric metoda de dozare a acidului citric este acidobazica in mediu neapos, cu o solutie titrata de CH3ONa 0.1mol/l E.
(pag. 859)

F2255143. Selectati enunturile corecte conform FR X, referitoare la solutia volumetrica de hidroxid de sodiu: A. se pastreaza in recipiente bine inchise prevazute cu dop de cauciuc B. indicatorul utilizat la titrare este metiloranjul solutiile de hidroxid de sodiu 1mol/l si 0.5mol/l se prepara prin dizolvarea in apa proaspat fiarta si racita a hidroxidului de sodiu ( R) C. D. este o solutie de molaritate exacta E. factorul de molaritate se stabileste cu acid oxalic (s.r.)
(pag. 1182 - 1183)

F2255146. Conform FR X, dozarea volumetrica a metronidazolului din "Suppositoria metronidazoli" se realizeaza: A. dupa solubilizarea masei de supozitor si a substantei active in apa B. printr-o metoda acido-bazica in mediu apos C. cu o solutie titrata de HCl 0.1mol/l D. cu o solutie titrata de HClO4 0.1mol/l in dioxan E. proba de analizat se obtine din amestecul omogen a mai multor supozitoare
(pag. 892)

F2255147. Conform FR X, la monografia "Oculoguttae resorcinoli 1%", la parametrul dozare se prevede: A. solutia volumetrica utilizata la titrare este tiosulfatul de sodiu 0.1mol/l B. determinarea cantitativa a acidului boric C. determinarea cantitativa a rezorcinolului D. determinarea cantitativa a boratului de fenilmercur E. indicatorul utilizat pentru evidentierea punctului de echivalenta este amidonul

(pag. 713)

F2255148. Conform FR X, la monografia "Unguentum zinci oxydi 10%" la parametrul dozare se prevede: A. determinarea cantitativa a bazei de unguent dupa solubilizarea ei intr-un solvent organic B. solutia titrata utilizata la determinarea principiului activ din unguent este edetat disodic 0.05mol/l C. solubilizarea principiului activ prin topire si filtrare D. dozarea are loc la pH=10 asigurat de tampon amoniacal E. indicatorul utilizat este negru erio T
(pag. 958)

F2355153. Conform FR X, factorul de molaritate al solutiei de HCl 0.5 mol/l se stabileste utilizand: A. titrosubstanta - hidrogenocarbonat de potasiu B. titrosubstanta - clorura de sodiu C. indicator metil oranj D. indicator galben de metanil in dioxan E. indicator fenolftaleina
(pag. 1179)

F2255149. Conform FR X, la monografia "Solutio hydrogenii peroxydi concentrata" la parametrul dozare se prevede: A. metoda redox B. metoda complexonometrica C. metoda acido-bazica in mediu apos D. solutia titrata este permanganat de potasiu 0.02mol/l E. solutia titrata este edetat disodic 0.05mol/l
(pag. 866)

F2355154. Conform FR X, factorul de molaritate al solutiei de tiosulfat de sodiu 0.05 mol/l se stabileste utilizand: A. titrosubstanta - acid oxalic B. indicator - galben de metanil C. titrosubstanta - dicromat de potasiu D. indicator - amidon E. indicator - fenolftaleina
(pag. 1187)

F2355150. Care dintre urmatoarele substante nu se pot titra cu acid percloric: A. codeina B. efedrina C. fenobarbital D. teofilina E. prometazina
(pag. 222)

F2355155. Determinarile volumetrice in mediu neapos utilizeaza: A. apa B. solventi inerti (CHCl3, CCl4) C. acid acetic anhidru D. acetat de mercur E. acid percloric
(pag. 221)

F2355151. Care dintre urmatoarele enunturi sunt adevarate referitor la reactia de diazotare-cuplare (Griess): A. se aplica aminelor secundare aromatice B. se poate utiliza la dozarea procainei C. se poate utiliza la identificarea derivatilor nitrozati ai unor alcooli sau tioli D. decurge in 2 etape E. se foloseste reactivul Lieberman
(pag. 232)

F2355156. Care dintre urmtoarele substante se dozeaz in mediu neapos? A. acid lactic B. barbital C. codein fosforic D. acid acetil salicilic E. salicilat de sodiu
(pag. 146, 267, 682)

F2355157. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate, referitor la fenobarbital: A. se dozeaza in mediu apos B. se dozeaza in mediu anhidru C. are caracter slab acid D. are caracter slab bazic E. la dozare se foloseste solutie titrata de metoxid de sodiu
(pag. 228, 745)

F2355152. Care dintre urmatoarele substante au caracter amfoter in mediu neapos: A. teobromina B. hidrazida izonicotinica C. sulfamide D. acidul sulfonic E. cafeina
(pag. 230)

F2355158. Conform F.R.X nu se pot doza complexonometric urmatoarele substante: A. carbonat bazic de magneziu B. sulfat de aluminiu C. bromura de sodiu D. benzoat de sodiu E. gluconat de calciu
(pag. 110, 183, 606, 664, 666)

F2355159. Efedrina

A. are caracter slab acid B. se dozeaza prin titrare cu hidroxid de sodiu C. are caracter slab bazic D. se dozeaza in mediu neapos E. se dozeaza prin titrare cu acid percloric
(pag. 223, 390)

B. solutie titrata: complexon III C. solutie titrata: metoxid de sodiu 0.1 mol/l D. solvent: dimetilformamida E. solvent: acetona
(pag. 57-58)

F2355160. Titrarea directa in mediu neapos, in acid acetic anhidru, cu solutie acid percloric 0.1mol/l se aplica pentru dozarea: A. aminelor alifatice B. aminelor aromatice si heterociclice C. unor oxime, imine, hidrazine D. imidelor E. enolilor
(pag. 221)

F2555165. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la solutiile volumetrice sunt corecte? A. se numesc si solutii titrate B. FR X exprim concentraia lor n g% C. sunt soluii care se folosesc n analiza cromatografic D. concentratiile solutiilor volumetrice pot fi de molaritate exacta sau molaritate aproximativa E. sunt solutii cu o concentrate bine stabilita
(pag. 1117)

F2355161. Titrosubstantele folosite pentru prepararea solutiilor volumetrice trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: A. sa fie stabile B. sa aiba o compozitie bine definita C. sa fie insolubile in solventul ales D. sa fie solubile in solventul ales E. sa contina impuritati pirogene
(pag. 1177)

F2555166. Dintre indicatorii oficializati de FR X fac parte: A. cristal violet B. tropeolina 00 C. fenolftaleina D. tiosulfat de sodiu E. albastru de bromfenol
(pag. 1188-1193)

F2555162. Care din afirmaiile urmtoare sunt adevrate referitor la codein: A. se titraz cu NaOH 0,1mol/l B. se utilizeaz ca indicator cristal violet n acid acetic glacial C. se dizolv n acid acetic anhidru D. se dozeaz cu acid percloric 0,1 mol/l n dioxan E. are un caracter slab bazic
(pag. 223,271)

F2555163. Care din afirmatiite de mai jos sunt corecte? A. solutia volumetrica diluata, obtinuta din solutia volumetrica mai concentrata, are acelasi factor de molaritate B. n cazul solutiei de azotit de sodiu 0,1N, factorul de molaritate nu se verifica periodic C. la solutia volumetrica nestabila, factorul de molaritate se stabileste Inainte de folosire D. substantele volumetrice se pastreaza n recipiente bine nchise E. factorul de molaritate al solutiilor volumetrice se verifica din 7 n 7 zile
(pag. 1179)

F2555167. Dozarea acidului acetil salicilic conform FR X: A. dozarea se face prin titrare cu o solutie de KMnO4 0,1 N B. dozarea se face prin titrare cu o solutie de NaOH 0,1N datorita prezentei n molecula sa a functiei carboxil libera, aspirina poate fi titrata direct cu o solutie de NaOH 0,1 N C. D. dozarea se face prin titrare cu o solutie de HCI 0,1 N E. FR X recomanda dizolvarea aspirinei n alcool neutralizat
(pag. 61-62)

F2555164. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la dozarea fenobarbitalului conform FR X sunt corecte? A. se realizeaza o dozare n mediu apos

F2555168. Factorul de molaritate: arata de cate ori o solutie volumetrica de molaritate aproximativa este mai concentrata sau mai diluata decat solutia corespunzatoare de molaritate exacta A. B. nu are ca indice molaritatea la care se refera serveste pentru conversiunea volumului solutiei de molaritate aproximativa in volumul corespunzator al solutiei de molaritate exacta C.

D. factorul de molaritate al solutiilor preparate cu substante chimice de referinta este 2,00 E. factorul de molaritate al solutiilor preparate cu substante chimice de referinta este apropiat de 1, 00000
(pag. 1177-1179)

A. acidul clorhidric B. solutia de clorura de sodiu C. solutia de iod D. solutia de nitrat de argint E. solutia de rivanol
(pag. 1179-1184)

F2555169. FR X mentioneaza la capitolul REACTIVI urmatoarele: pentru reactivii-substanta cu structure bine definita este specificata formula si masa moleculara relativa sau masa atomic ralativ A. B. pentru substantele lichide nu sunt prevazuti parametri fizico-chimici C. pentru reactivii-solutie, n titlu este specificat solventul, cand acesta este diferit de apa D. concentratia solutiilor de reactivi este exprimata n conformitate cu Sistemul International (SI) E. concentratia solutiilor de reactivi se exprima n g%
(pag. 1193)

F2555174. Substantele chimice de referinta trebuie sa fndeplineasca urmatoarele conditii: A. sa aiba o compozitie bine definita B. sa fie stabile C. sa prezinte un nalt grad de puritate D. sa fie solubile In solventul ales E. sa reactioneze cu alte substante conform unor ecuatii cat mai comptexe
(pag. 1177)

F2555170. FR X prevede la monografia BISMUtI SUBNITRAS urmatoarele: A. se realizeaza o dozare nitritometrica B. indicator: violet de pirocatehina-solutie C. solutie titrata: edetat sodic 0.05 mol/l D. solvent: acid nitric (R) si apa distilata E. se realizeaza o dozare potentiometric
(pag. 163-164)

F2555175. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate, referitor la fenobarbital A. se dozeaza in mediu apos B. se dozeaza in mediu anhidru C. are caracter slab acid D. are caracter slab bazic E. a dozare se foloseste solutie titrata de metoxid de sodiu
(pag. 228,745)

F2555171. FR X prevede pentru dozarea iodului din "Solutio iodi spirituosa" urmatoarele conditii: A. solutia titrata este tiosulfat de sodiu 0.1 mol/l B. dozare redox C. dozare in mediu neapos D. indicatorul este amidonul dozarea iodurii de potasiu se realizeaza prin metoda Mohr utilizand ca solutre titrata azotat de argint 0.1mol/l si ca indicator cromatul de potasiu E.
(pag. 867)

F2555176. Conform F.R.X nu se pot doza complexonometric urmatoarele substante: A. carbonat bazic de magneziu B. sulfat de aluminiu C. bromura de sodiu D. benzoat de sodiu E. gluconat de calciu
(pag. 183,606,607)

F2555177. Determinarile volumetrice in mediu neapos utilizeaza: A. apa B. solventi inerti (CHCI3, CCI4) C. acid acetic anhidru D. acetat de mercur E. acid percloric
(pag. 221)

F2555172. FRX prevede urmatoarele condttii pentru dozarea codeine! baza: A. solventul este acid acetic anhidru B. solutie titrata: metoxid de sodiu 0.1 mol/l C. solutie titrata: acid percloric 0.1 mol/l D. solvent: piridina E. dozarea se face n mediu neapos
(pag. 270-272)

F2555178. Efedrina A. are caracter slab acid B. se dozeaza prin titrare cu hidroxid de sodiu C. are caracter slab bazic D. se dozeaza in mediu neapos E. se dozeaza prin titrare cu acid percloric
(pag. 223,390)

F2555173. Solutiile titrate pot contine urmatoarele substante de referinta:

F2555179. FR X prevede pentru determinarea Clonidinei: A. titrarea cu acid percloric in mediu anhidru; B. titrarea cu acid clorhidric In mediu apos;

C. titrarea cu hidroxid de sodiu n mediu apos; D. determinarea argentometrica a clorului; E. titrare complexonometrica
(pag. 259)

F2655180. Alegei rspunsurile corecte privind determinarea cantitativ dup FR X a nitratului bazic de bismut (BISMUI SUBNITRAS): A. se realizeaz o dozare iodatometric B. dozarea nitratului bazic de bismut se face poteniometric C. solventul utilizat este acid nitric (R) i ap D. indicatorul utilizat la dozare este violet de pirocatechin E. indicatorul utilizat la dozare este xilenolorange
(pag. 163-164 FR X)

F2655185. Au caracter amfoter n mediu neapos urmatoarele substane medicamentoase: A. hidrazida izonicotinic (HIN) B. clorotiazida C. clorpromazina D. metadona E. acidul sulfonic
(pag. 230 vol.1)

F2655181. Substanele chimice de referin - s.r. - se caracterizeaz prin: A. punct de topire ridicat B. stabilitate C. compoziie chimic bine definit D. grad avansat de puritate E. inerie chimic
(pag. 1177 FR X)

F2655182. Dozarea apei din formele farmaceutice se realizeaz dup FR X: A. prin antrenare cu vapori de solveni organici B. prin metoda KARL-FISHER C. utiliznd balana de umiditate D. prin cromatografie de gaze E. prin cromatografie de lichide de nalt performan
(pag. 1017 FR X)

F2655186. Conform FR X care din afirmaiile de mai jos sunt corecte: A. Factorul de molaritate are ca indice, molaritatea la care se refer Factorul de molaritate al soluiei de metoxid de sodiu se stabilete folosind ca substan de referin acidul benzoic B. C. Reactivul KARL FISCHER conine n compoziia lui iod, metanol i piridin Factorul de molaritate al soluiei de iod 0,05 mol/l se stabilete folosind ca substan de referin trioxidul de arsen D. Factorul de molaritate al soluiei de nitrat de argint 0,1 mol/l se stabilete folosind ca substan de referin tiocianatul de amoniu E.
(pag. 1176-1184 FR X)

F2655183. Dintre substanele medicamentoase enumerate, pot fi titrate ca baze, cu acid percloric: A. amobarbital B. fenobarbital C. teobromina D. efedrina E. eritromicina
(pag. 222-228 vol.1)

F2655187. Dup FR X, supozitoarele sunt: A. forme farmaceutice solide care contin multidoze de substante active B. forme farmaceutice care contin doze unitare din una sau mai multe substante active C. sunt destinate administrrii numai pe cale rectal D. sunt destinate administrrii pe cale rectal, vaginal sau uretral E. sunt forme farmaceutice solide hidrosolubile
(pag. 9, pag. 889)

F2655184. Alegei clasele de substane medicamentoase care se pot titra ca acizi n mediu anhidru: A. fenotiazine B. alcaloizi tropanici C. sulfonamide D. barbiturice E. anestezice locale
(pag. 226 vol.1)

F2655188. Dup FR X, supozitoarele au urmtoarele forme si dimensiuni: A. sferic sau ovoidal B. masa de 5-12 g, diametrul de 1,5 cm C. lungimea de 4-5 cm pentru adulti, 3-4 cm pentru copii D. cilindro-conic sau de torpil cu diametrul bazei de 8-10 mm E. lungimea de 20-30 mm si masa de 2-3 g pentru adulti respectiv de 1-2 g pentru copii
(pag. 9, pag. 889)

F2655189. Care dintre procedeele de preparare a supozitoarelor rectale sunt oficinalizate n FR X ? A. Procedeul Munzel B. Modelarea manual C. Topirea si turnarea masei n forme D. Metoda presrii masei E. Procedeul Knig
(pag. 9, pag. 889)

B. Presare C. Topire, turnare n forme D. Supozitoare rectale E. Supozitoare vaginale

(pag. 9, 891-892)

F2655190. Care dintre urmtoarele procedee se utilizeaz n tehnologia de preparare industrial a supozitoarelor ? A. Procedeul prin presare B. Procedeul manual n dou etape C. Procedeul automatizat n dou etape D. Procedeul automatizat ntr-o singur etap, cu turnarea materialului topit direct n ambalaj E. Procedeul Mnzel
(pag. 7, pag 548)

F2655194. Supozitoarele cu metronidazol oficinale n FR X, contin pe supozitor si sunt: A. 1,5 g metronidazol B. 500 mg sau 1 g metronidazol C. supozitoare rectale D. supozitoare vaginale E. supozitoare uretrale
(pag. 9, pag. 892)

F2655191. Absorbtia substantelor active din supozitoare, la nivelul rectului, se realizeaz prin si datorit: A. vascularizatiei abundente a regiunii submucoase cu vase sanguine si limfatice B. prin venele hemoroidale superioare care conduc spre circulatia portal C. prin venele hemoroidale inferioare care conduc direct n circulatia portal D. prin venele hemoroidale inferioare si mijlocii care conduc n circulatia general prin vena iliac E. prin venele hemoroidale inferioare si mijlocii care conduc n circulatia hepatic prin vena porta
(pag. 7, pag. 538)

F2655195. Conform FR X, cele dou supozitoare rectale oficinale se conserv n urmtoarele conditii: A. ferite de lumin si umiditate B. la cel mult 25 C C. supozitoarele de glicerin ferite de umiditate D. supozitoarele cu metronidazol ferite de umiditate E. supozitoarele cu metronidazol ferite de lumin
(pag. 9, pag. 890-892)

F2655192. Untul de cacao are urmtoarele proprietti: A. sufer schimbri polimorfe la nclzire si topire peste 30 C B. sufer schimbri polimorfe la nclzire si topire peste 40 C C. revine la forma stabil beta n decurs de cca 4 zile de la supratopire D. revine la forma stabil beta dup cteva ore de la supratopire E. formarea polimorfilor instabili se evit prin topire incomplet la cca 36 C
(pag. 7, pag. 543)

F2655193. Ce fel de supozitoare sunt si prin ce metod se prepar supozitoarele de glicerin oficinale n FR X ? A. Modelare manual

Tema nr. 56 Metode spectrofotometrice de absorbtie in ultraviolet si vizibil in controlul medicamentelor

BIBLIOGRAFIE:
6. Analiza si controlul medicamentelor Marius Bojita, Liviu Roman, Robert Sandulescu, Radu Oprean Ed. Intelcredo, Cluj, vol. 1 si 2, 2002 10. *** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993

B. cloroform C. anhidrida acetic D. benzen E. aceton

(pag. 319)

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

F1256001. Cantitatea de 0,100 g prednison s-a dizolvat n 50 ml alcool absolut (R) i s-a completat la 100 ml cu acelai solvent. 1 ml din aceast soluie s-a diluat cu alcool absolut (R) la 50 ml ntr-un balon cotat i s-a citit absorbana A = 0,620 la lungimea de und de 240 nm. tiind c absorbana specific la 240 nm este 310, puritatea prednisonului este: A. 100%; B. 80,234% C. 90,11% D. 85% E. 94,6%
(pag. 782-784)

F1356004. Absorbanta nu este dependenta de urmatorii parametri; A. absorbtivitate B. concentratie C. grosimea stratului D. coeficient molar de extinctie E. pH
(pag. 308)

F1356005. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt corecte despre spectrometria derivata: A. se aplica cand spectrele compusilor din amestec nu sunt suficient de diferentiate B. are aplicatii in analiza si controlul medicamentelor, in analiza biochimica si de laborator clinic C. este importanta cand absorbanta este denaturata D. este importanta in cazul in care in solutia de analit apare un fenomen de reflexie a luminii E. este importanta cand spectrul de ordinul 0 al solutiei de analizat prezinta un decalaj spre maxim
(pag. 327 - 329)

F1256002. Cantitatea de 0,1000 g pulbere de comprimate ( Paracetamol comprimate 500 mg/cp) s-a agitat cu 50 ml acid sulfuric 0,05M timp de 30 minute,completndu-se apoi cu acelai solvent la 100 ml in balon cotat. Se filtreaz, ndeprtnd primii 20 ml de filtrat.1 ml soluie filtrat se dilueaz cu acid sulfuric 0,05M la 100 ml ntr-un balon cotat i se determin absorbana A = 0,3225 la lungimea de und de 243 nm.S se calculeze coninutul n paracetamol pe comprimat tiind c greutatea medie a unui comprimat este de 0,8000 g i absorbana specific la 243 nm este 645. A. 500 mg/comprimat; B. 450 mg/comprimat C. 400 mg/comprimat D. 480 mg/comprimat E. 520 mg/comprimat
(pag. 316)

F1356006. Din punct de vederea al participarii sau neparticiparii electronilor existenti intr-o molecula, la tranzitii electronice, se disting urmatoarele tipuri de electroni, cu o exceptie: A. electroni de tip B. invelis de electroni inchis, in care electronii sunt implicati in legaturi chimice C. electroni de tip n D. electroni de tip electroni care se gasesc sub forma perechilor de electroni neparticipanti in invelisul exterior al unor atomi usori E.
(pag. 302)

F1256003. Urmtorii solveni se utilizeaz n spectrofotometria UV-VIS, cu excepia: A. metanol

F1356007. Domeniul spectral UV apropiat este cuprins intre: A. 400-600 nm B. 185 600 nm C. 185 400 nm D. 400 1100 nm E. 700 1100 nm
(pag. 296)

F1356008. Efectul hipsocromic:

A. consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari B. consta in cresterea intensitatii benzilor C. consta in aparitia carbocationilor D. consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici E. se intalneste la caroteni
(pag. 304)

F1356009. Erorile datorate aparatelor in UV-VIS prezinta urmatoarele cauze, exceptand: A. zgomotul de fond al sursei luminoase B. zgomotul de fond al fotomultiplicatorului C. procesele de refractie D. procesele de difuzie E. procesele de reflexie
(pag. 311)

415 dl/(g.cm). Masa molecular a prednisolonei este 360,4 g/mol. Calculai concentraia prednisolonei ntr-o soluie i exprimai rezultatul n mmol/l, dac absorbana msurat ntr-o cuv cu grosimea de strat de 0,5 cm este A = 0,748. Rezultatul este: A. 0,100 ; B. 0,200 ; C. 0,300 ; D. 0,400 ; E. 0,500
(pag. 309, [6] vol. II)

F1356010. Urmatoarele afirmatii referitoare la coeficientul de corelatie R nu sunt corecte: A. este un parametru fara dimensiuni B. leaga variabilele xi (cantitatea de substanta analizata) si yi (inaltimea picului) C. erorile ce insotesc variabila y se supun legii de distributie normala alui Gauss D. o valoare de +1 si de 1 indica o legatura foarte slaba intre variabilele xi, yi E. are formula de calcul
(pag. 313)

F1356011. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu o exceptie: A. tranzitia -* este o tranzitie puternica B. tranzitia n-* este o tranzitie slaba C. tranzitia -* este o tranzitie slaba D. tranzitia n-* are o intensitate medie E. tranzitia n-* are o intensitate mica
(pag. 300)

F1456012. Absorbana specific a hemisuccinatului de hidrocortizon, la 240 nm, este 435 dl/(g.cm) conform FR. X. O soluie de hidrocortizon are absorbana A = 0,670, msurat la 240 nm, ntr-o cuv cu grosimea de 2 cm. Ce concentraie (exprimat n mg/litru) are hidrocortizona n soluia studiat ? A. 3,20 ; B. 4,45 ; C. 7,70 ; D. 8,05 ; E. 10,5
(pag. 309, [6] vol. II)

F1456014. n vederea determinrii cantitative a rifampicinei din capsule (cantitate declarat: 150 mg/capsul) se dizolv coninutul unei capsule n metanol, iar dup dizolvare se completeaz soluia la volumul final de 100 ml. Soluia obinut se filtreaz. Volumul de 1 ml filtrat se dilueaz cu soluie de tampon fosfat (pH 7,4) la volumul final de 100 ml. Soluia final prezint, la lungimea de und de 475 nm, ntr-o cuv cu grosimea de 2 cm, absorbana A = 0,426. n ce sens i cu ct la sut din valoarea declarat se abate coninutul de rifampicin a unei capsule de la valoarea declarat ? Absorbana specifica a rifampicinei la 475 nm, n tampon fosfat la pH 7,4, este 140 dl/ (g.cm). Cantitatea de rifampicina dintr-o capsul este . . . A. mai mare cu 2,5 % dect cea declarat ; B. mai mare cu 1,4 % dect cea declarat ; C. mai mic cu 1,5 % dect cea declarat ; D. mai mic cu 2,5 % dect cea declarat ; E. mai mic cu 3,2 % dect cea declarat.
(pag. 308, [6] vol. II; 1037, [9])

F1456013. Absorbana specific a prednisolonei n soluie de alcool absolut, msurat la 240 nm, este

F1456015. Noiunea de "punct izosbestic" semnific . . . valoarea de pH la care se egaleaz concentraiile de echilibru ale dou specii moleculare, ambele implicate ntr-un echilibru chimic ; A. B. lungimea de und la care spectrul de absorbie al sistemului prezint un maxim ; punctul din spectrul de absorbie al sistemului la care absorbanele molare sunt egale pentru dou specii care se pot transforma una n cealalt printrun proces chimic reversibil ;

C. valoarea de pH la care concentraia de echilibru a ionilor pozitivi din sistem este egal cu concentraia ionilor negativi ; D. E. valoarea de pH la care gradul de disociere al unei specii moleculare este maxim.
(pag. 320, [6] vol. II)

D. grosimea stratului de soluie; E. absorbitivitatea.

(pag. 308)

F1456016. Termenul de "efect batocromic" utilizat n spectrofotometrie de absorbie, se refer la aciunea unui factor care determin . . . A. deplasarea poziiei benzii de absorbie spre lungime de und mai mare ; B. deplasarea poziiei benzii de absorbie spre lungime de und mai mic ; C. creterea intensitii unei benzi de absorbie ; D. micorarea intensitii unei benzi de absorbie ; E. dedublarea unei benzi de absorbie.
(pag. 304, [6] vol. II)

F1556020. n spectrometria UV-VIS transmitana este egal cu: A. produsul dintre intensitatea luminii transmise i intensitatea luminii incidente; B. raportul dintre intensitatea luminii transmise i intensitatea luminii incidente; C. suma dintre intensitatea luminii transmise i intensitatea luminii incidente; D. diferena dintre intensitatea luminii transmise i intensitatea luminii incidente; E. media dintre intensitatea luminii transmise i intensitatea luminii incidente;
(pag. 309)

F1556017. Care dintre urmtoarele afirmaii este corect? A. efectul batocromic const n deplasarea benzilor de absorbie spre lungimi de und mai mari; B. efectul batocromic const n deplasarea benzilor de absorbie spre lungimi de und mai mici; C. efectul hipercromic const n scderea intensitii benzilor; D. efectul hipsocromic const n deplasarea benzilor de absorbie spre lungimi de und mai mari; E. efectul hipercromic const n deplasarea benzilor de absorbie spre lungimi de und mai mari.
(pag. 304)

F1556021. In spectrometria UV-VIS, atunci cnd se urmrete un proces de transformare a unui compus A n compus B, la punctul izobestic: A. absorbana molar a compusului A este dubl fa de absorbana molar a compusului B; B. absorbana molar a compusului A este egal cu absorbana molar a compusului B; C. concentraia molar compusului A este dubl fa de concentraia molar compusului B; D. concentraia molar compusului A este egal cu concentraia molar compusului B; E. tot compusul A a fost transformat n compus B.
(pag. 320)

F1556018. De care dintre urmtoarele mrimi absorbana unei substane n UVVIS nu depinde direct proporional? A. grosimea stratului de soluie; B. concentraia analitului determinat; C. absorbana molar; D. volumul soluiei; E. masa molar a analitului.
(pag. 308)

F1556022. Modificarea poziiei sau intensitii benzilor datorate interaciunilor analit-solvent se dumete: A. efect hisocromic; B. efect batocromic; C. solvatocromie; D. efect hipercromic; E. absorban specific.
(pag. 303)

F1556019. n spectrometria UV-VIS absorbana molar depinde direct proporional de: A. masa molar a analitilui; B. concentraia analitului; C. volumul soluiei;

F1556023. Pentru a fi determinat prin spectrometrie UV-VIS o substan medicamentoas care absoarbe n acest domeniu trebuie s respecte Legea: A. Kircoff; B. aciunii maselor; C. Lambert-Beer; D. conservrii energiei; E. conservrii impulsului.
(pag. 308)

F1656024. Absorbtia luminii in UV si VIS produce: A. Trecerea electronilor de pe un nivel de energie superior pe unul inferior B. Trecerea electronilor de pe un nivel de energie inferior pe unul superior C. Trecerea moleculei de pe nivele de vibratie superioare pe nivele vibrationale inferioare D. Trecerea moleculei de pe nivele de rotatie superioare pe nivele rotationale inferioare Trecerea electronilor de pe un nivel de energie superior pe unul inferior, precum si trecerea de pe nivele superioare de vibratie si rotatie pe unele inferioare E.
(pag. 298-308)

C. Solutiilor colorate pe domeniul de pH in care culoarea este stabila Oricaror solutii colorate sau incolore a caror concentratie se afla in domeniul in care legea Lambert - Beer variaza liniar cu aceasta D. E. Solutiilor incolore foarte diluate
(pag. 314-315)

F2156029. Tranzitiile (in UV - VIS) ce se produc cel mai usor sunt cele: A. pi - sigma* B. sigma - sigma* C. n - pi* si pi - pi* D. numai n - pi* E. numai pi - pi*
(pag. 300,301)

F1656025. Alegeti afirmatia corecta: A. Spectrele in vizibil si UV sunt spectre electronice vibratorii-rotatorii B. Spectrele in UV sunt spectre de rotatie pura C. Spectrele in IR sunt spectre de rotatie pura D. Spectrele in IR indepartat sunt spectre electronice E. Spectrele in vizibil si UV sunt spectre de rotatie pura
(pag. 298-300)

F2156030. Cunoscand valoarea absorbantei specifice se poate calcula concentratia in substanta de analizat, conform formulei: A. c = An1 / An2 B. c = An2 - An1 C. c = A / A(1%,1cm) D. c = A(1%,1cm) / A E. c = Ap / AE * cE / cP
(pag. 1037)

F1656026. Care este valoarea absorbantei specifice A(1%, 1cm) a unei substante medicamentoase (la 240 nm) daca o solutie a acesteia in alcool absolut cu concentratia 1,50 mg% are absorbanta A = 0,645, masurata in cuva de 1 cm? A. 860 B. 430 C. 215 D. 465 E. 480
(pag. 1037, [FR X])

F2156031. Cum se numeste procesul in care pozitia, intensitatea si chiar forma benzilor de absorbtie ale compusilor sunt influentate de natura solventului ? A. solvoliza B. solvatocromie C. halocromie D. hipsocromie E. batocromie
(pag. 303)

F1656027. In spectrofotometrie epsilon reprezinta? A. Absorbanta molara B. Absorbtivitatea C. Absorbanta specifica D. Densitatea optica E. Extinctia
(pag. 308-309)

F2156032. Spectrele de absorbtie sufera o deplasare spre lungimi de unda mai mari concomitent cu un: A. efect batocromic B. efect hipsocromic C. efect hipercromic D. efect hipocrom E. efect halocromic
(pag. 304)

F1656028. Spectrofotometria de absorbtie in VIS se poate aplica: A. Solutiilor incolore B. Solutiilor incolore si colorate

F2156033. In spectrele in ultraviolet ale substantelor se reprezinta pe ordonata: A. concentratia B. lungimea de unda C. absorbanta D. timpul E. temperatura
(pag. 311)

F2156034. Referitor la Legea Lambert Beer sunt corecte afirmatiile: A. este valabila pentru solutii de orice natura B. este valabila pentru solutii diluate C. este valabila pentru solutii diluate si concentrate D. se poate exprima prin ecuatia: I = I * 10 * ebc E. literatura de specialitate prevede expres absenta abaterilor chimice de la lege
(pag. 309,310)

F2256035. Selectati enuntul incorect: A. spectrometria derivata se aplica mai ales la analiza amestecurile de substante B. picurile spectrelor derivate sunt mai accentuate decat a spectrelor initiale C. spectrul initial al unei substante poarta numele de spectru de ordin 1 D. obtinerea spectrelor derivate nu este mai dificila decat obtinerea spectrelor in absorbanta E. si in cazul spectrometriei derivate este necesara stabilirea unei curbe de etalonare
(pag. 327 -328)

este 686, ca absorbanta citita Ap=0,686, masa medie a comprimatelor este de M=0,200g si abaterea admisa este de 5%, se se calculeze concentratia comprimatelor si sa se precizeze daca ele corespund prevederilor FRX. A. 125mg/cp, nu corespunde B. 0,031g/cp, nu corespunde C. 0,125g/cp, corespunde D. 250mg/cp, corespunde E. 31,0mg/cp, nu corespunde
(pag. 299)

F2256036. Selectati enuntul incorect referitor la determinarile spectrofotometrice in domeniul ultraviolet si vizibil: A. se bazeaza pe masurarea luminii absorbite atunci cand este respectata legea Bouguer-Lambert-Beer B. cantitatea de lumina absorbita depinde de grosimea stratului absorbant C. cantitatea de lumina absorbita este dependenta de structura chimica a substantei D. cantitatea de lumina absorbita depinde de concentratia solutiei E. cantitatea de lumina absorbita este independenta de lungimea de unda la care se face citirea
(pag. 1036)

F2256038. FRX prevede dozarea acetatului de hidroxiprogesterona din "Compressi hydroxiprogesteroni acetatis" 25mg/cp printr-o metoda spectrofotometrica UV astfel: se cantareste cu exactitate o cantitate de 0,0250g pulbere comprimate intr-un balon cotat de 50ml, si se prelucreaza conform tehnicii de lucru. Se completeaza la cota cu cloroform si se filtreaza. 1ml din solutia filtrata se dilueaza cu alcool ( R) la 50ml, intr-un balon cotat. Se determina absorbanta la240 nm. Stiind ca absorbanta specifica A1cm,1% la 240nm este 450, ca absorbanta citita Ap=0,450, masa medie a comprimatelor este de M=0,030g si abaterea admisa este de 7,5%, se se calculeze concentratia comprimatelor si sa se precizeze daca ele corespund prevederilor FRX. A. 0,030g/cp, corespunde B. 25mg/cp, corespunde C. 30mg/cp, nu corespunde D. 0,025g/cp, corespunde E. 31,2mg/cp, nu corespunde
(pag. 300)

F2256037. FRX prevede dozarea griseofulvinei din "Compressi griseofulvini" 125mg/cp printr-o metoda spectrofotometrica UV astfel: se cantareste cu exactitate o cantitate de 0,080g pulbere comprimate intr-un balon cotat de 250ml, si se prelucreaza conform tehnicii de lucru. Se completeaza la cota cu cloroform si se filtreaza. 5ml din solutia filtrata se dilueaza cu alcool ( R) la 100ml, intr-un balon cotat. Se determina absorbanta la 291 nm. Stiind ca absorbanta specifica A1cm,1% la 291nm

F2356039. Conform FR X domeniul Vis este cuprins intre: A. 185 - 400 nm B. 400 - 900 nm C. 400 - 800 nm D. 700 - 1100 nm E. 400 - 1100 nm
(pag. 1035)

F2356040. Domeniul spectral UV apropiat este cuprins intre: A. 400-600 nm B. 185 600 nm C. 185 400 nm D. 400 1100 nm E. 700 1100 nm

(pag. 296)

F2356041. Erorile datorate aparatelor in UV-VIS prezinta urmatoarele cauze, exceptand: A. zgomotul de fond al sursei luminoase B. zgomotul de fond al fotomultiplicatorului C. procesele de refractie D. procesele de difuzie E. procesele de reflexie
(pag. 311)

F2356046. Absorbanta nu este dependenta de urmatorii parametri; A. absorbtivitate B. concentratie C. grosimea stratului D. coeficient molar de extinctie E. pH
(pag. 308)

F2356042. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate, cu o exceptie: A. tranzitia -* este o tranzitie puternica B. tranzitia n-* este o tranzitie slaba C. tranzitia -* este o tranzitie slaba D. tranzitia n-* are o intensitate medie E. tranzitia n-* are o intensitate mica
(pag. 300)

F2356043. Efectul hipsocromic: A. consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari B. consta in cresterea intensitatii benzilor C. consta in aparitia carbocationilor D. consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici E. se intalneste la caroteni
(pag. 304)

F2356047. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt corecte despre spectrometria derivata: A. se aplica cand spectrele compusilor din amestec nu sunt suficient de diferentiate B. are aplicatii in analiza si controlul medicamentelor, in analiza biochimica si de laborator clinic C. este importanta cand absorbanta este denaturata D. este importanta in cazul in care in solutia de analit apare un fenomen de reflexie a luminii E. este importanta cand spectrul de ordinul 0 al solutiei de analizat prezinta un decalaj spre maxim
(pag. 327 - 329)

F2356044. Din punct de vederea al participarii sau neparticiparii electronilor existenti intr-o molecula, la tranzitii electronice, se disting urmatoarele tipuri de electroni, cu o exceptie: A. electroni de tip B. invelis de electroni inchis, in care electronii sunt implicati in legaturi chimice C. electroni de tip n D. electroni de tip electroni care se gasesc sub forma perechilor de electroni neparticipanti in invelisul exterior al unor atomi usori E.
(pag. 302)

F2556048. Spectrometria n UV-VIS se aplic n domeniul spectral A. 0 - 180 nm B. 180 - 1100 nm C. 1100 - 2100nm D. 2100 - 3000 nm E. 1100 - 1500 nm
(pag. 296)

F2556049. Legturile sigma din structura substanelor organice au o stabilitate A. mare B. mica C. medie D. mijlocie E. foarte mare
(pag. 298)

F2356045. Urmatoarele afirmatii referitoare la coeficientul de corelatie R nu sunt corecte: A. este un parametru fara dimensiuni B. leaga variabilele xi (cantitatea de substanta analizata) si yi (inaltimea picului) C. erorile ce insotesc variabila y se supun legii de distributie normala alui Gauss D. o valoare de +1 si de 1 indica o legatura foarte slaba intre variabilele xi, yi E. are formula de calcul
(pag. 313)

F2556050. Tranziia n - * const n saltul unui electron de pe un orbital molecular de nelegtur n pe un orbital molecular de antilegtur * i este o tranziie de intensitate A. mare B. mic C. medie D. extram de mic E. extrem de mare
(pag. 299-300)

F2556051. Reacia n care se formeaz carbocationi a cror sarcin pozitiv atrage electronii vecini,

determinnd deplasearea ambelor legturi se numete A. reacie de hipsocromism B. reacie de batocromism C. reacie de halocromie D. reacie dubl E. reacie de monocromism
(pag. 304)

F2556052. Legea lui Lambert - Beer este valabi numai A. pentru soluii concentrate B. pentru soluii diluate C. pentru soluii de concentraie medie D. numai pentru soluii colorate E. numai pentru soluii incolore
(pag. 309-310)

A. sistemelor nesaturate care conin un heteroatom cu dublet de electroni neparticipani B. compuilor anorganici care implic electronii din orbitalii moleculari d C. sistemelor nesaturate care conin o dubl legtur etilenic izolat D. cicloalcanilor E. halogenilor
(pag. 301 vol.2)

F2556053. Care din urmtorii cromofori sunt specifici pentru oxime A. -NH2 B. -NOH C. -ONO D. -N=O E. -ONO2
(pag. 302)

F2656058. O soluie a unei substane medicamentoase X ce conine 0,1200g/l de substan activ are absorbana 0,126 la 257 nm n cuva de 1 cm. Absorbana specific A (1%,1cm) va fi: A. 1,05 B. 10,5 C. 100,5 D. 0,95 E. 9,5
(pag. 309 vol.2)

F2656054. Deplasarea maximului de absorbie la lungimi de und mai mici (energii de excitaie mai mari) poart denumirea de: A. efect batocrom B. deplasare hipsocrom C. efect hipercrom D. efect hipocrom E. solvatocromie
(pag. 304 vol.2)

F2656055. Simbolul A (1%,1cm) semnific n spectrofotometria UV-VIS: A. absorbana B. absorbtivitatea C. absorbana molar D. absorbana specific E. transmitana
(pag. 309 vol.2)

F2656059. Concentraia n g/ml a unei soluii de triptofan (M=204,2) n acid clorhidric 0,1M, a carei absorban la max=277 nm este 0,613 n cuva de 4 cm iar absobana molar la 277 nm este 5432 l/cmmol va fi: A. 576 g/ml B. 5,76 g/ml C. 5760 g/ml D. 288 g/ml E. 2,88 g/ml
(pag. 308,309 vol.2)

F2656056. La impactul unei radiaii cu o molecul, se produce modificarea energiei totale a acesteia datorit modificrii: A. numai a energiei de rotaie B. numai a energiei de vibraie C. numai a energiei electronice D. numai a energiei de rotaie i vibraie E. energiei de rotaie, vibraie, electronice
(pag. 298 vol.2)

F2656060. Care dintre urmtoarele substante ajuttoare folosite la prepararea supozitoarelor vaginale, au rolul de antioxidanti ? A. Miristatul de propilenglicol B. Acidul sorbic, nipaesterii C. Tocoferolul, BHA, BHT, galatul de propil D. Hialuronidaza E. Uleiul de ricin
(pag. 7, pag. 544-545)

F2656057. Tranziiile de tip -* sunt caracteristice:

F2656061. Care dintre urmtoarele substante ajuttoare folosite la prepararea supozitoarelor vaginale au rolul de sechestranti ? A. Propilenglicolul B. Acidul ascorbic, EDTA C. Tweenurile si spanurile D. Polietilenglicolii E. Srurile acizilor biliari
(pag. 7, pag. 544-545)

F2656062. Dintre bazele de supozitoare vaginale, sunt hidrosolubile urmtoarele: A. Massa Wecobee B. Massa Suppocire C. Massa Valsup D. Massa tripla E. Massa Valmen
(pag. 7, pag. 543-544)

F2656063. La prepararea supozitoarelor vaginale, masa gelatinoas folosit ca baz are urmtoarea formul: A. gelatin 10 g, glicerin 2 g, ap distilat 6 g B. gelatin 2 g, glicerin 5 g, ap distilat 10 g C. gelatin 2 g, glicerin 10 g, ap distilat 4 g D. gelatin 5 g, glicerin 5 g, ap distilat 10 g E. gelatin 2 g, glicerin 10 g, ap distilat 5 g
(pag. 9, pag. 890)

F1256067. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la determinrile spectrofotometrice UV-VIS sunt corecte? A. concentraiile soluiilor se aleg astfel nct valorile absorbanelor s fie cuprinse ntre 0.30 i 0.70 B. pentru determinrile spectrofotometrice se folosec minimum patru cuve identice C. abaterea admis fa de lungimea de und prevzut n monografia respectiv este de 6 nm dac nu se prevede lichidul de compensare, determinarea se efectueaz folosind ca lichid de compensare solventul de la prepararea soluiei-prob D. E. determinrile se efectueaz la 30 10 C
(pag. 1036-1038)

F2656064. Dup FR X supozitoarele vaginale preparate din baze liposolubile trebuie s se topeasc n cel mult: A. 45 de minute B. 25 de minute C. 60 de minute D. 30 de minute E. 5 minute
(pag. 9, pag. 890)

F1256068. Care dintre urmtoarele substane medicamentoase prezint maxime de absorbie n domeniul spectral VIS? A. ciancobalamina B. furosemid C. riboflavin D. etinilestradiol E. rifampicina
(pag. 327-328;411-412;700-702;907-908)

F2656065. Dup FR X supozitoarele vaginale preparate din baze hidrosolubile trebuie s se dizolve n cel mult: A. 2 ore B. 45 de minute C. 1 or D. 5 minute E. 30 de minute
(pag. 9, pag. 890)

F1256069. Care dintre urmtoarele substane se dozeaz prin metoda spectrofotometric n UV? A. vitamina D3 B. prednisonul C. apa distilat D. ciancobalamina E. acidul clorhidric
(pag. 312-314;783, 328)

F2656066. Care dintre urmtoarele substante ajuttoare folosite la prepararea supozitoarelor vaginale au rolul de conservanti antimicrobieni ? A. Arlacelul 186 B. Alcoolul cetilic 5 % C. Tocoferolul, BHA, BHT, galatul de propil D. Tween-ul 80 E. Acidul sorbic, nipaesterii
(pag. 7, pag. 544-545)

F1256070. Determinarea cantitativ a unei substane medicamentoase prin metoda spectrofotometric UV-VIS se poate realiza utiliznd: A. absorbana molar B. un etalon al aceleai substane cu o concentraie cunoscut Ce C. indicele de refracie D. curb de calibrare E. absorbana specific
(pag. 309-312;1036-1037)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

F1256071. Determinarea cantitativ prin metoda spectrofotometric se poate realiza: A. folosind indicele de refracie B. folosind absorbana specific C. folosind unghiul de rotaie al planului luminii polarizate

D. utiliznd o curb de calibrare E. folosind un etalon de concentraie cunoscut

(pag. 309-313;1037)

F1256072. nregistrarea unui spectru UVVIS se poate face: A. prin reprezentarea grafic a absorbanei n funcie de lungimea de und B. prin reprezentarea grafic a transmitanei n funcie de lungimea de und C. prin reprezentarea grafic a absorbanei molare n funcie de concentraie D. prin reprezentarea grafic a concentraiei n funcie de lungimea de und E. prin reprezentarea grafic a absorbanei n funcie de concentraie
(pag. 318)

F1256077. Un spectru UV-VIS poate furniza informaii despre: A. identitatea unei substane medicamentoase B. puritatea unei substane medicamentoase C. punctul de topire al unei substane medicamentoase D. punctul de solidificare al unei substane medicamentoase E. cantitatea de substan activ
(pag. 309-312;1037)

F1256073. Lungimea de und se poate exprima n: A. centimetri (cm) B. angstromi () C. cm-1 D. nanometri (nm) E. micrometri (mm)
(pag. 290)

F1256078. Urmtoarele substane medicamentoase pot fi dozate n UV,cu excepia: A. simvastatina B. permanganat de potasiu C. tiamfenicol D. tenoxicam E. clozapina
(pag. 314-325)

F1256074. Solvenii utilizai la pregtirea probelor pentru citirea n UV-VIS trebuie sa ndeplineasc urmtoarele condiii: A. s interacioneze cu substana de analizat B. s nu absoarb n aceeai regiune spectral cu substana de analizat C. s nu interacioneze cu substana de analizat D. s aib maximul de absorbie la aceeai lungime de und cu substana de analizat E. pot fi utilizai orice solveni
(pag. 318-319)

F1356079. Inregistrarea spectrelor in UVVIS se face prin reprezentarea grafica pe: A. abscisa lungimea de unda, ordonata absorbanta B. abscisa absorbanta, ordonata - lungimea de unda C. abscisa transmitanta, ordonata lungimea de unda D. abscisa lungimea de unda, ordonata transmitanta E. abscisa numarul de unda, ordonata absorbanta
(pag. 318)

F1256075. Spectrofotometrul de absorbie n ultraviolet i vizibil are urmtoarele componente: A. sursa de radiaii B. coloana cromatografic C. detectorul D. amplificator E. nregistrator
(pag. 1037)

F1356080. Legea Lambert-Beer: A. este legea fundamentala a absorbtiei B. este valabila numai pentru solutii concentrate stabileste relatia dintre lumina absorbita, structura si concentratia in substanta de analizat a solutiei si grosimea stratului absorbant C. D. este valabila numai pentru solutii diluate E. include temperatura mediului
(pag. 308, 1036)

F1256076. Tranziiile electronice care au loc n urma absorbiei luminii n UV-VIS se caracterizeaz prin: A. lungimea de und B. absorban C. absorbana molar D. transmitan E. numrul de und
(pag. 300)

F1356081. Pentru determinarea pKa al unui acid slab, se inregistreaza spectrele solutiei la: A. pH = 2, cand predomina forma moleculara pura, acidul nefiind ionizat B. pH = 2, cand predomina forma ionizata pura, acidul fiind ionizat C. pH = 8, cand predomina forma moleculara pura, acidul fiind ionizat D. pH = 8, cand predomina forma ionizat pura, acidul fiind ionizat

E. pH = 5.5 cand exista un echilibru intre cele 2 forme

(pag. 321)

F1356082. Spectrele derivate din spectrometria de absorbtie prezinta urmatoarele caracteristici: A. ofera o rezolutie mai buna decat spectrul initial B. rezolutia creste odata cu ordinul derivatei C. rezolutia scade odata cu cresterea ordinului derivatei D. amplitudinea picurilor derivate creste cu ordinul derivatei E. cresterea rezolutiei nu este limitata
(pag. 331)

F1456087. Care din tipurile de tranziii electronice se pot realiza n molecula urotropinei ? A. tranziii de tipul sigma sigma* ; B. tranziii de tipul sigma pi* ; C. tranziii de tipul n sigma* ; D. tranziii de tipul pi pi* ; E. tranziii de tipul n pi* ;
(pag. 300-302, [6] vol. II ; 631, [9])

F1356083. Sursa de radiatii in VIS: A. este o lampa cu fir de wolfram B. este o lampa de hidrogen C. este o lampa cu deuteriu D. furnizeaza un fascicul cu radiatii in domeniul 160 380 nm E. furnizeaza un fascicul cu radiatii in domeniul 320-2500 nm
(pag. 297)

F1456088. Care din urmtoarele grupri funcionale pot determina tranziii electronice de tipul pi pi* ? A. gruparea ter-butil ( -C(CH3)3 ) ; B. gruparea izopropil ( -CH(CH3)2 ); C. gruparea nitril ( -CN ) ; D. gruparea carboxilic ( -COOH ) ; E. gruparea carbonilic ( >C=O ).
(pag. 301, [6] vol. II)

F1356084. Tranzitia n-*: consta in saltul unui electron de pe un orbital molecular de nelegatura n pe un orbital molecular de antilegatura *: A. B. este o tranzitie de intensitate mare C. se intalneste la sisteme nesaturate, cu o dubla legatura etilenica D. este o tranzitie de intensitate mica E. apare in UV indepartat (sub 200 nm)
(pag. 301)

F1456089. Care dintre tipurile de tranziii, capabile s determine apariia benzilor de absorbie n spectrofotometria n ultraviolet i vizibil, prezint importan analitic in controlul medicamentelor ? A. tranziiile de tipul sigma sigma* ; B. tranziiile de tipul sigma pi* ; C. tranziiile de tipul pi sigma* ; D. tranziiile de tipul pi pi* ; E. tranziiile de tipul n pi*
(pag. 300-302, [6] vol. II)

F1356085. Tranzitiile de tip d-d*: A. sunt specifice compusilor anorganici care implica electronii din orbitalii moleculari d B. sunt insotiti de o absorbtivitate mica C. se produc in domeniul UV D. sunt specifice compusilor organici care implica electronii din orbitalii moleculari d E. se produc in domeniul VIS
(pag. 301)

F1456090. Care dintre urmtoarele substane poate fi determinat cantitativ in solutie, direct prin metoda spectrofotometric n domeniul vizibil (400 800 nm) ? A. papaverina ; B. vitamina B12 ; C. hidrocortizona ; D. rifampicina ; E. fenobarbital
(pag. 327 ; 828 ; 830, [9])

F1456086. Care din substanele active farmaceutice pot produce benzi de absorbie de tipul pi pi* ? A. fenilbutazon ; B. mentol ; C. metenamin ; D. nifedipin ; E. sorbitol.
(pag. 301, [6] vol. II ; 620 ; 631 ; 695 ; 751, [9])

F1456091. Termenul de "solvatocromie", utilizat n spectrofotometrie analitic, poate nsemna . . . mbuntirea rezolutiei unei metode analitice spectrofotometrice prin prelucrarea matematic adecvat a datelor de msurare a absorbanei ; A. B. modificarea batocrom a unei benzi de absorbie determinat de un solvent; C. modificarea hipsocrom a unei benzi de absorbie determinat de un solvent ; D. modificarea hipercrom a unei benzi de absorbie determinat de un solvent;

modificarea poziiei n spectru a unei benzi n funcie de concentraia speciei chimice rspunztoare de absorbie optic. E.
(pag. 303, [6] vol. II)

B. electroni sigma; C. electroni p; D. electroni pi; E. electroni n.

(pag. 302)

F1556092. Care dintre urmtoarele afirmaii este corect? A. efectul hipsocromic const n deplasarea benzilor de absorbie spre lungimi de und mai mari; B. efectul hipsocromic const n deplasarea benzilor de absorbie spre lungimi de und mai mici; C. efectul batocromic const n deplasarea benzilor de absorbie spre lungimi de und mai mari; D. efectul batocromic const n deplasarea benzilor de absorbie spre lungimi de und mai mici; E. efectul hipercromic const n deplasarea benzilor de absorbie spre lungimi de und mai mari.
(pag. 304)

F1556097. n spectrometria UV-VIS cauzele erorilor datorate aparaturii pot fi: A. preparrii defectuoase a soluiilor; B. manevrelor greite din timpul analizei; C. zgomotului de fond al sursei luminoase; D. zgomotului de fond al multiplicatorului; E. procelor de reflexie i difuziune aprute pe parcursul optic al spectrometrului.
(pag. 311)

F1556098. Orice spectrofotometru UV-VIS are n constituie urmtoarele pri mai importante: A. sursa de radiaii; B. coloana de separare; C. sistem dispersiv combinat cu monocromator; D. agitator magnetic; E. detector.
(pag. 306)

F1556093. Care dintre urmtoarele lungimi de und aparin domeniului spectrat UV? A. 200 nm; B. 340 nm; C. 450 nm; D. 650 nm; E. 1000 nm.
(pag. 296)

F1556099. Tranziiile electronice sunt legate de urmtoarele forme de energie: A. energie de vibraie; B. energie de rotaie; C. energie caloric; D. energie electric; E. energie magnetic.
(pag. 298)

F1556094. Care dintre urmtoarele lungimi de und aparin domeniului vizibil? A. 200 nm; B. 300 nm; C. 500 nm; D. 600 nm; E. 650 nm;
(pag. 296)

F1556095. De care dintre urmtoarele mrimi absorbana unei substane n UVVIS depinde direct proporional? A. absorbtivitatea; B. concentraia molar a analitului; C. volumul soluiei; D. densitatea soluiei; E. masa molar a analitului.
(pag. 308)

F1656100. Alegeti afirmatiile corecte cu privire la spectrometria derivata: In spectrometria derivata sunt importante lungimea de unda si ordinul derivatei la care se calculeaza derivata A. B. Spectrele derivate prezinta o rezolutie mai buna decat spectrele initiale C. Spectrele derivate prezinta o rezolutie mai slaba decat spectrele initiale D. In practica analitica se utilizeaza cel mai frecvent spectrele derivate de ordinul 3 E. In practica analitica se utilizeaza cel mai frecvent spectrele derivate de ordinul 1 si 2
(pag. 327-332)

F1556096. Din punct de vedere al participrii sau neparticiprii electronilor existeni ntr-o molecul, la tranzacii electronice se disting urmtoarele tipuri de electroni: A. nveli electronic nchis;

F1656101. Alegeti afirmatiile corecte: Toate modificarile ce duc la deplasarea benzii de absorbtie catre lungimi de unda mai mari se vor numi efect batocrom A.

In cazul in care trecerea moleculei din stare fundamentala in stare excitata se face cu absorbtie mai mare de energie determinand o deplasare a benzii de absorbtie spre lungimi de unda mai mici, efectul se numeste hipsocrom B. C. Deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici se numeste efect batocrom D. Deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari se numeste efect hipsocrom Efectul produs de o modificare structurala ce are ca rezultat intensificarea culorii se numeste efect hipercrom E.
(pag. 302-306)

C. Tranzitii electronice pi - pi* D. Tranzitii electronice n - sigma* E. Tranzitii electronice n - pi*

(pag. 300-301)

F1656102. Care afirmatie este corecta? A. Tranzitiile care au loc cu o energie mare prezinta absorbtii maxime in domeniul lungimilor de unda mici B. Tranzitiile care au loc cu energie mica prezinta absorbtii maxime in domeniul lungimilor de unda mici C. Tranzitiile care au loc cu energie mica prezinta absorbtii maxime in domeniul lungimilor de unda mari D. Maximul de absorbtie este lungimea de unda la care absorbtia este minima iar transmitanta maxima E. Maximul de absorbtie este lungimea de unda la care absorbanta este maxima si transmitanta minima
(pag. 291)

F1656105. Ce reprezinta lambda max a unei substante: A. Pozitia maximului de absorbtie B. Lungimea de unda a radiatiei ce produce o tranzitie electronica C. Lungimea de unda corespunzatoare energiei starii fundamentale a moleculelor substantei Lungimea de unda corespunzatoare radiatiei ce produce trecerea dintr-o stare electronica inferioara in una superioara D. Lungimea de unda corespunzatoare radiatiei ce produce trecerea dintr-o stare de rotatie superioara in una inferioara E.
(pag. 298, 308-313)

F1656103. Care din afirmatiile cu privire la legea Lambert - Beer sunt corecte: A. Legea este valabila pentru solutii cu concentratii mai mari de 0,01 M B. Legea este valabila pentru solutii cu concentratii mai mici de 0,01 M C. Legea se respecta numai daca se lucreaza cu radiatii policromatice D. Legea se respecta numai daca se lucreaza cu radiatii monocromatice E. Literatura de specialitate prevede si abateri chimice de la legea Lambert - Beer
(pag. 309-312)

F1656106. FRX prevede in cazul determinarilor spectrofotometrice in UVVIS: A. Efectuarea determinarilor la temperatura de 20 0,5 C in cuve de 1 cm, daca nu se prevede altfel B. Concentratiile solutiilor sunt specificate in monografia respectiva C. Scala absorbantelor se verifica si se etaloneaza cu o solutie de permanganat de potasiu (s.r.) D. Natura solventului nu influenteaza determinarile E. pH-ul nu influenteaza determinarile spectrofotometrice in sisteme acido-bazice
(pag. 321-324; 1036-1037 [FR X])

F1656107. In cazul determinarilor spectrofotometrice in UV-VIS, monografiile din FRX prevad: A. Lungimea de unda la care se face determinarea B. Concentratia solutiilor C. Natura solventului D. Conditiile de pH cand e necesar E. Absorbtivitatea molara
(pag. 1037, [FR X])

F1656104. Ce modificari se pot produce la absorbtia energiei luminoase din UV-VIS de catre un compus organic? A. Tranzitii electronice sigma - sigma* B. Tranzitii electronice sigma - pi

F1656108. La ce se refera expresia A = log (Io/I)? A. La absorbanta B. Este o masura calitativa a efectului produs la trecerea fasciculului luminos printr-o substanta

O masura cantitativa a scaderii intensitatii radiatiei luminoase ce trece printr-o substanta datorita reflexiei, difuziei si absorbtiei radiatiei C. O masura cantitativa a scaderii intensitatii radiatiei la trecerea printr-o substanta datorita fenomenului de absorbtie a radiatiei D. E. O marime ce creste direct proportional cu concentratia
(pag. 308-310)

F1656109. Spectroscopia in UV se poate aplica la: A. Analiza structurala bazata pe recunoasterea unor grupari cromofore B. Studiul unor procese chimice in solutie C. Determinarea valorii pKa D. Dozarea metalelor alcaline si alcalinopamantoase din forme farmaceutice E. Identificarea formelor polimorfe
(pag. 315-326)

B. tetraciclina in solutie acida sufera o reactie ireversibila de epimerizare la epitetraciclina C. tetraciclina in solutie bazica sufera o reactie ireversibila de epimerizare la epitetraciclina D. determinarea raportului tetraciclina / epitetraciclina se poate face prin spectrofotometrie UV intre spectrele UV ale tetraciclinei si epitetraciclinei nu sunt deosebiri importante si e nevoie de teste suplimentare E.
(pag. 315,316)

F2156113. Spectrofotometria in UV - VIS se aplica in domeniul spectral: A. 185 - 400 nm B. 0,75 - 2,5 micrometri C. 400 - 700 nm D. 2,5 - 5,0 microni E. 700 - 1100 nm
(pag. 296)

F2156110. Inregistrarea spectrelor in UV VIS: A. este o problema de mare importanta in determinarea substantelor medicamentoase B. nu are nici o relevanta in determinarea substantelor medicamentoase C. este foarte importanta pentru dozarea substantelor medicamentoase D. se poate face prin reprezentarea grafica a absorbantei in functie de lungimea de unda E. se poate face prin reprezentarea grafica a absorbantei in functie de derivata transmitantei
(pag. 318)

F2156111. Inregistrarea spectrelor in UV VIS: A. se face in solutiile analitilor in apa pura pentru analiza indiferent de substanta B. alegerea solventului pentru solutia substantei de analizat nu este de o importanta covarsitoare C. alegerea solventului este dificila deoarece solventul nu trebuie sa absoarba semnificativ D. apa absoarbe la 200 nm E. apa absoarbe la 700 nm deoarece este un solvent special
(pag. 318,319)

F2156114. Care sunt afirmatiile corecte: A. efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari B. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari C. efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici D. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici E. efectul hipercromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari
(pag. 304)

F2156112. O aplicatie importanta a spectrofotometriei UV este cea care se refera la tetraciclina: A. tetraciclina in solutie acida sufera o reactie reversibila de epimerizare la epitetraciclina

F2156115. Care din afirmatiile de mai jos sunt corecte: A. in practica analitica, domeniul spectral UV utilizat este domeniul UV - apropiat, cuprins intre 200 si 380 nm B. in practica analitica domeniul spectral VIS utilizat este cuprins intre 380 si 780 nm C. spectrofotometria UV - VIS este utilizata mai ales pentru identificare D. in practica analitica domeniul spectral UV VIS este cuprins intre 700 si 1100 nm E. spectrofotometrele ofera spectrele electronice ale substantelor analizate
(pag. 296,297)

F2156116. La baza tranzitiilor electronice (in spectrofotometria UV-VIS) stau gruparile cromofore

A. -COOH pentru amino B. -NO2 pentru nitro C. -NH2 pentru amino D. -NOH pentru oxima E. -NO pentru oxima
(pag. 302)

D. regula Woodward-Feiser nu poate fi aplicata in cazul steroizilor E. reactia de halocromie consta in aparitia carbocationilor, a caror sarcina pozitiva atrage electronii vecini
(pag. 304 - 305)

F2156117. Sunt adevarate afirmatiile: A. efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici B. efectul hipsocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari C. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici D. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari E. efectul hipercromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari
(pag. 304)

F2256121. Selectati enunturile corecte: A. legea Lambert-Beer este valabila numai pentru solutii cu concentratii mai mari de 0,01M B. la aceste concentratii de 0,01M solutiile au in general o forta ionica scazuta C. in cazul in care analitii pot interactiona cu solventii exista abateri de la legea LambertBeer D. pentru a se respecta legea Lambert-Beer se lucreaza numai cu radiatii monocromatice uzual se utilizeaza surse de radiatii policromatice, din care se selecteaza o radiatie aproximativ monocromatica E.
(pag. 310 - 311)

F2156118. Pentru determinarile cantitative in spectrofotometria UV - VIS: A. este recomandabil sa se stabileasca o curba de calibrare B. se verifica prin metoda celor mai mici patrate C. se verifica prin metoda celor mai mari patrate D. se verifica prin metoda regresiei liniare simple E. se verifica prin metoda regresiei neliniare simple
(pag. 312)

F2256119. Domeniul spectral UV-VIS este alcatuit din: A. vizibil apropiat cuprins intre 300-400nm B. ultraviolet apropiat, cuprins intre 185400nm C. ultraviolet foarte apropiat, cuprins intre 100 -185nm D. vizibil, cuprins intre 400-700 E. ultraviolet indepartat cuprins intre 8001100nm
(pag. 296)

F2256122. Selectati enunturile corecte referitoare la solventii potriviti pentru realizarea spectrelor UVVIS: A. pentru determinarile spectrofotometrice in UV solventul este intotdeauna apa B. daca substatele de analizat sunt insolubile in apa, nu se pot analiza in UV-VIS C. solventul nu trebuie sa absoarba semnificativ in regiunea spectrala aleasa D. interactiunile dintre analiti si solventi poarta numele de solvatocromia E. fenomenul de solvatocromie nu produce modificari in spectrul UV al unei substante
(pag. 318 319)

F2256120. Selectati enunturile corecte: A. efectul hipsocromic consta in cresterea intensitatii benzilor de absorbtie B. regula Woodward-Feiser stabileste o corelatie intre strucutura chimica si pozitia benzilor de absorbtie C. efectul batocromic consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari

F2256123. Selectati enunturile corecte referitoare la determinarea valorii pKa a unei substante prin masuratori spectrofotometrice: A. pentru determinari cat mai precise se alege intotdeauna lungimea de unda de 220nm B. se inregistreaza spectrele solutiei la un pH la care predomina forma moleculara pura, neionizata C. se inregistreaza spectrele solutiei la un pH la care predomina forma ionizata se inregistreaza spectrele solutiei la un pH intermediar, pentru care exista un echilibru intre cele doua forme D. E. valoarea pKa este o caracteristica a substantelor neionizabile

(pag. 321 - 322)

F2256124. Selectati enunturile corecte referitoare la spectrometria derivata: A. punctelor de inflexiune din spectrul de ordinul zero le corespund pe curba derivata maxime si minime B. spectrele derivate au o rezolutie net inferioara spectrelor in absobanta C. este un procedeu potivit de amplificare si precizare a particularitatilor spectrelor D. spectrele sunt cu atat mai simple cu cat creste ordinul derivatei E. cele mai utilizate in practica analitica sunt derivatele cu ordin mai mare de patru
(pag. 328 -330)

B. coeficientul molar de extinctie se mai numeste si absorbtivitate si se noteaza cu (a) C. absorbanta specifica se noteaza cu (A1cm 1%) D. cunoscand absorbanta specifica se poate calcula concentratia procentuala in substanta de analizat E. absorbanta specifica mai poarta numele de transmisie
(pag. 1036 -1037)

F2256125. Spectrele derivate prezinta urmatoarele avantaje: A. ofera o rezolutie mai buna decat spectrul initial B. ofera o aceeasi rezolutie ca si spectrul initial C. ofera o rezolutie mai slaba decat spectrul initial D. amplitudinea picurilor derivate scade cu ordinul derivatei E. amplitudinea picurilor derivate creste cu ordinul derivatei
(pag. 331 - 332)

F2256129. Selectati enunturile corecte referitoare la absorbtivitatea molara: A. este o masura a absorbtiei luminii la o anumita lungime de unda pentru o substanta data B. grasimea stratului de solutie a substantei de analizat este de 1m C. concentratia solutiei este de 1mol/litru D. valoarea absorbtivitatii molare nu variaza odata cu lungimea de unda E. poarta si numele de coeficient molar de exctinctie
(pag. 1036)

F2256126. Selectati marimile caracteristice spectrofotometriei in ultraviolet si vizibil: A. absorbanta specifica B. numarul de unda C. absorbanta D. absorbtivitatea E. coeficientul molar de extinctie
(pag. 1036 - 1037)

F2256127. Selectati enunturile corecte referitoare la absorbanta specifica: A. pentru o substanta data are aceeasi valoare independent de lungimea de unda B. reprezinta absorbanta unui strat cu grosimea de 1cm si concentratia de 1g% C. este o constanta caracteristica fiecarei substante la o anumita lungime de unda D. reprezinta absorbanta unei solutii cu o concentratie de 10% citita in cuva de 1cm E. reprezinta absorbanta unei solutii cu o concentratie de 1mol/litru citita in cuva de 1cm
(pag. 1037)

F2256130. Selectati enuntul incorect referitor la spectrofotometria UV-VIS: A. stabilirea puritatii unei substante se poate face pe baza raportului absorbantelor la doua lungimi de unda stabilirea puritatii unei substante se poate face pe baza mediei aritmetice a absorbantelor la doua lungimi de unda B. C. spectrele se obtin prin reprezentarea grafica a absorbantei in functie de lungimea de unda D. spectrele se obtin prin reprezentarea grafica a transmitantei in functie de lungimea de unda E. stabilirea puritatii unei substante se poate face pe baza diferentei absorbantelor la doua lungimi de unda
(pag. 1037)

F2256128. Selectati enunturile corecte referitoare la spectrofotometria UV-VIS: A. absorbanta se noteaza cu (A) si se mai numeste si densitate optica

F2256131. Spectrofotometrul de absorbtie in ultraviolet si vizibil are: A. o sursa de radiatii cu filament de wolfram pentru domeniul vizibil B. o sursa de radiatii cu lampa de hidrogen pentru domeniul vizibil C. monocromator si cuve din sticla pentru domeniul ultraviolet D. o sursa de radiatii cu lampa de deuteriu pentru domeniul ultraviolet E. detector, amplificator si inregistrator
(pag. 1037)

F2256132. Selectati enunturile corecte referitoare la determinarile spectrofotometrice: A. concentratiile solutiilor se aleg astfel incat absorbantele sa fie cuprinse intre 0.3 - 0.7 B. abaterea admisa de FR X pentru lungimea de unda este de 5nm C. determinarile se efectueaza la temperatura de 200.5C, daca nu se prevede altfel D. se utilizeaza doua cuve identice E. daca in monografia substantei nu este prevazut lichidul de compensare, acesta este intotdeauna apa distilata
(pag. 1037)

E. se mai numeste si exctinctie specifica

(pag. 1036 - 1037)

F2256133. Selectati enunturile corecte referitoare la etalonarea spectrofotometrului UV-VIS: A. scara absorbantelor se etaloneaza folosind o solutie de dicromat de potasiu (s.r.) B. scara absorbantelor se etaloneaza folosind o solutie de cromat de potasiu (s.r.) C. scara absorbantelor se etaloneaza folosind o solutie de permanganat de potasiu (s.r.) D. solutia de etalonare este preparata in apa distilata E. solutia de etalonare este preparata in acid sulfuric 0.005mol/l
(pag. 1038)

F2256136. Selectati enunturile corecte referitoare la spectrofotometria UV-VIS: A. transmitanta este raportul dintre intensitatea luminii incidente si intensitatea luminii transmise B. absorbtivitatea se noteaza (a) absorbtivitatea este raportul dintre absobanta solutiei de analizat si produsul dintre concentratia substantei de analizat si grosimea stratului absorbant C. D. in cazul calculului absorbtivitatii, concentratia solutiei se exprima in mol/litru E. in cazul calculului absorbtivitatii, grosimea stratului absorbant se exprima in cm
(pag. 1036)

F2256134. In cazul in care o substanta poate fi determinata prin spectrofotometrie UV-VIS, in monografia respectiva din FRX sunt prevazute: A. denumirea comerciala a spectrofotometrului cu care trebuie efectuata determinarea B. materialul din care sunt confectionate cuvele cu care se efectueaza determinarea C. concentratia solutiilor D. daca este necesar, conditiile de pH in care se efectueaza determinarile E. natura solventului
(pag. 1037)

F2256137. FRX prevede dozarea bromhexinului din "Compressi bromhexini hydrochloridi" 8mg/cp printr-o metoda spectrofotometrica UV astfel: se cantareste cu exactitate o cantitate de 0,029g pulbere comprimate intr-un balon cotat de 100ml, si se prelucreaza conform tehnicii de lucru. Se completeaza la cota cu HCl 0,1mol/litru si se omogenizeaza. Se filtreaza indepartand 20ml din filtrat si se determina absorbanta la 317nm. Stiind ca absorbanta specifica A1cm,1% la 317nm este 86, ca absorbanta citita Ap=0,4988, masa medie a comprimatelor este de M=0,038g si abaterea admisa este de 10%, se se calculeze concentratia comprimatelor si sa se precizeze daca ele corespund prevederilor FRX. A. 168,2mg/cp B. corespunde C. nu corespunde D. 7,6mg/cp E. 190mg/cp
(pag. 289)

F2256135. Selectati enunturile incorecte referitoare la absorbanta unei solutii: A. este logaritmul zecimal al transmitantei T B. este logaritmul zecimal al raportului dintre intensitatea luminii incidente si intensitatea luminii transmise C. este invers proportionala cu concentratia in substanta de analizat D. este proportionala cu grosimea stratului absorbant

F2256138. FRX prevede dozarea etamsilatului din "Iniectabile Etamsylati" 130mg/ml printr-o metoda spectrofotometrica UV astfel: se masoara cu exactitate 5ml solutie injectabila si se dilueaza cu apa proaspat fiarta si racita intr-un balon cotat de 250ml. Se aduce la cota cu acelasi solvent, se

omogenizeaza si 5ml din solutie se dilueaza cu acelasi solvent la 500ml. Se determina absorbanta solutiei la 301nm. Stiind ca absorbanta specifica A1cm,1% la 301nm este 148,8, ca absorbanta citita Ap=0,3720 abaterea admisa este de 5%, se se calculeze concentratia solutiei injectabile analizate si sa se precizeze daca ea corespunde prevederilor FRX. A. nu corespunde B. 125mg/ml C. 130mg/ml D. corespunde E. 128,5mg/ml
(pag. 527)

F2356142. Legea Lamber-Beer este valabila numai pentru solutii diluate deoarece: A. la concentratii mai mari de 0.01 solutiile au o forta ionica ridicata B. la concentratii mai mari de 0.01 solutiile au o forta ionica scazuta C. la concentratii mai mici de 0.01 solutiile au o forta ionica ridicata D. interactiunile electrostatice dintre componentii solutiei sunt mai intense E. interactiunile electrostatice dintre componentii solutiei sunt mai slabe
(pag. 310)

F2256139. Conform FR X, spectrul in ultraviolet al solutiei de la dozarea etamsilatului din "Iniectabile Etamsylati" prezinta doua maxime la 221nm si 301nm. Absorbantele citite la 221nm si 301nm, au fost Ap=0,740, respectiv Ap=0,500. Sa se precizeze daca solutia injectabila corespunde din punct de vedere al puritatii stiind ca raportul absorbantelor determinate la 221nm si 301nm trebuie sa fie cuprins intre 1,44 si 1,50. A. nu corespunde B. 0,675 C. 1,480 D. 0,240 E. corespunde
(pag. 527)

F2356143. In spectrometria derivata, spectrul derivat de ordinul 3 prezinta urmatoarele caracteristici: A. prezinta 2 maxime, unul mai mic, al doilea mai mare B. prezinta 2 minime, din care una mai importanta C. prezinta 2 maxime ce corespund celor 2 puncte de inflexiune ale primei derivate D. tine seama de maximele si minimele spectrului derivatei de ordin imediat inferior E. picul cel mai important este situat la aceeasi lungime ca si maximul picului de ordinul zero
(pag. 331)

F2356140. Tranzitia n - sigma de antilegatura A. consta in saltul unui electron dintr-un dublet n al atomilor O, N, S, X pe un nivel sigma de antilegatura B. se produce la limita regiunii UV indepartat C. are o intensitate mica D. se intalneste in sisteme nesaturate E. are o intensitate medie
(pag. 301)

F2356144. Tranzitia n-*: consta in saltul unui electron de pe un orbital molecular de nelegatura n pe un orbital molecular de antilegatura *: A. B. este o tranzitie de intensitate mare C. se intalneste la sisteme nesaturate, cu o dubla legatura etilenica D. este o tranzitie de intensitate mica E. apare in UV indepartat (sub 200 nm)
(pag. 301)

F2356141. Efectul hipercromic: A. consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mici B. consta in cresterea intensitatii benzilor C. se intalneste la beta-caroten, forma trans D. se intalneste la beta caroten, forma cis E. consta in deplasarea benzilor de absorbtie spre lungimi de unda mai mari
(pag. 304)

F2356145. Inregistrarea spectrelor in UVVIS se face prin reprezentarea grafica pe: A. abscisa lungimea de unda, ordonata absorbanta B. abscisa absorbanta, ordonata - lungimea de unda C. abscisa transmitanta, ordonata lungimea de unda D. abscisa lungimea de unda, ordonata transmitanta E. abscisa numarul de unda, ordonata absorbanta
(pag. 318)

F2356146. Pentru determinarea pKa al unui acid slab, se inregistreaza spectrele solutiei la: A. pH = 2, cand predomina forma moleculara pura, acidul nefiind ionizat B. pH = 2, cand predomina forma ionizata pura, acidul fiind ionizat C. pH = 8, cand predomina forma moleculara pura, acidul fiind ionizat D. pH = 8, cand predomina forma ionizat pura, acidul fiind ionizat E. pH = 5.5 cand exista un echilibru intre cele 2 forme
(pag. 321)

F2556151. Absorbia specific, termen des ntlnit n controlul medicamentului se definete ca A. absorbana unui strat desoluie cu grosimea de 1 mm care conine 1 mg de substan la 100 ml soluie B. absorbana unui strat desoluie cu grosimea de 1 cm care conine 1 mg de substan la 100 ml soluie C. absorbana unui ml de soluie D. absorbana unui gram substan / ml E. absorbana unei soluii 1
(pag. 308-309)

F2356147. Spectrele derivate din spectrometria de absorbtie prezinta urmatoarele caracteristici: A. ofera o rezolutie mai buna decat spectrul initial B. rezolutia creste odata cu ordinul derivatei C. rezolutia scade odata cu cresterea ordinului derivatei D. amplitudinea picurilor derivate creste cu ordinul derivatei E. cresterea rezolutiei nu este limitata
(pag. 331)

F2556152. n spectrofotometria UV-VIS pentru determinri cantitative trebuie s se in seama de curba de calibrare a crei liniaritate se verific prin A. metoda celor mai mici ptrate B. metoda regresiei liniare simple C. metoda curbei Gauss D. metoda standardului intern E. metoda normrii ariilor
(pag. 312-313)

F2356148. Sursa de radiatii in VIS: A. este o lampa cu fir de wolfram B. este o lampa de hidrogen C. este o lampa cu deuteriu D. furnizeaza un fascicul cu radiatii in domeniul 160 380 nm E. furnizeaza un fascicul cu radiatii in domeniul 320-2500 nm
(pag. 297)

F2556153. n cazul unui amestec de tetraciclin i epitetraciclin al crui spectru n UV este cunoscut, pe baza acestuia se pot calcula A. concentraia molar a tetraciclinei B. concentraia procentual a tetraciclinei C. concentraia molar a epitetraciclinei D. concentraia procentual a epitetraciclinei E. concentraia procentual n amestec
(pag. 316)

F2356149. Tranzitiile de tip d-d*: A. sunt specifice compusilor anorganici care implica electronii din orbitalii moleculari d B. sunt insotiti de o absorbtivitate mica C. se produc in domeniul UV D. sunt specifice compusilor organici care implica electronii din orbitalii moleculari d E. se produc in domeniul VIS
(pag. 301)

F2356150. Legea Lambert-Beer: A. este legea fundamentala a absorbtiei B. este valabila numai pentru solutii concentrate stabileste relatia dintre lumina absorbita, structura si concentratia in substanta de analizat a solutiei si grosimea stratului absorbant C. D. este valabila numai pentru solutii diluate E. include temperatura mediului
(pag. 308, 1036)

F2556154. nregistrarea spectrlor UV-VIS se poate reliza prin reprezentarea grafic a A. absorbanei n funcie de lungimea de und B. transmitanei n funcie de lungimea de und C. intensitii radiaiei incidente n funcie de timp D. intensitii radiaiei absorbite n funcie de grosimea stratului absorbit E. concentraiei
(pag. 318)

F2556155. Care din solvenii urmtori se utilizeaz n spectrofotometria UV-VIS A. glicerin B. dioxan C. acetonitril D. metanol E. eter
(pag. 319)

F2556156. Din punct de vedere al participrii sau neparticiprii electronilio existeni ntr-o molecul, la tranziii electronice se disting urmtoarele tipuri de electroni A. nveli de electroni nchis B. electroni de tip C. electroni de tip n D. electroni de tip E. electroni de tip *
(pag. 303)

C. identitatea unei substane medicamentoase D. puritatea unei substane medicamentoase E. polimorfismul substanelor studiate
(pag. 309-312 vol.2;1037 FR X)

F2556157. n legea lui Lambert - Beer, reprezint A. absorbana molar B. =a*M C. o mrime independent de concentraie D. o mrime dependent de concentraie E. o mrime numit absorbtivitate
(pag. 308)

F2656162. Indicai substanele medicamentoase care pot fi dozate prin spectrofotometrie n UV: A. clorhidrat de bromhexin B. permanganatul de potasiu C. simvastatina D. griseofulvina E. soluia alcoolic de iod iodurat
(pag. 325 vol.2 ;289,299,866 FR X)

F2556158. Cauzele cele mai importante ale erorilor datorate aparatelor n spectrofotometria UV-VIS sunt A. zgomotul de fond al sursei luminoase B. zgomotul de fond al fotomultiplicatorului C. procesele de reflexie i difuziune D. procesele de absorbie E. procesele de repartiie
(pag. 311)

F2656159. Care dintre substanele enumerate mai jos pot fi utilizate ca solveni n spectrofotometria UV-VIS: A. ap B. hidroxid de sodiu C. metanol D. dioxan E. benzen
(pag. 319 vol.2)

F2656160. Legea Lambert-Beer, legea fundamental a absorbiei se verific numai atunci cnd: A. radiaia incident este monocromatic B. absorbia are loc ntr-un mediu omogen C. centrele absorbante (molecule sau ioni) nu interacioneaz (la diluii mari) D. radiaia incident traverseaz un mediu neomogen E. determinrile se fac n soluii concentrate
(pag. 308-309 vol.2)

F2656163. Alegei afirmaiile corecte cu privire la utilizarea spectrofotometriei UVVIS n controlul medicamentelor: pentru stabilirea puritii unei substane se poate efectua raportul absorbanelor sau diferena acestora la dou lungimi de und A. n monografiile substanelor de determinat se prevede concentraia soluiei i temperatura la care se face determinarea fr a se preciza natura solventului B. spectrele de absorbie n ultraviolet i vizibil se obin prin reprezentarea grafic a concentraiei n funcie de absorban sau transmitan C. D. temperatura la care se efectueaz determinrile spectrofotometrice n UV-VIS este 20 0,5 C E. concenraiile soluiilor se aleg astfel nct valorile absorbanelor s fie cuprinse ntre 0,50-0,90
(pag. 1037 FR X)

F2656161. Un spectru UV-VIS poate furniza informaii referitoare la: A. indicele de refracie al substanelor medicamentoase B. unghiul de rotaie al planului luminii polarizate

F2656164. Care dintre urmtoarele afirmaii este incorect: A. transmitana este raportul dintre intensitatea luminii transmise i intensitatea luminii incidente absortivitatea molar variaz cu concentraia n substana de analizat a soluiei i nu depinde de lungimea de und B. absorbana unei soluii este logaritmul zecimal al raportului dintre intensitatea luminii transmise i intensitatea luminii incidente C.

abaterea admis fa de lungimea de und prevzut n monografia respectiv la determinarile spectrofotometrice n UV-VIS este de 5 nm D. E. absorbana se ntlnete n literatura de specialitate i sub denumirea de extincie sau densitate optic
(pag. 1036-1037 FR X)

B. Streptococcus lactus C. Bacilul Dderlein D. pH 4,0 - 4,5 E. pH 5,0 -6,0

(pag. 7, pag. 551)

F2656165. Prezint maxime de absorbie n domeniul spectral corespunztor vizibilului urmtoarele substane medicamentoase: A. prednisolon B. riboflavina C. indometacin D. clorhidratul de tetraciclin E. cianocobalamina
(pag. 327-328,491,779-780,825-826,905-906 FR X)

F2656170. Tratamentul local al afectiunilor vaginale se realizeaz cu urmtoarele forme farmaceutice: A. preparate injectabile B. aerosoli C. comprimate D. ovule E. granule efervescente
(pag. 7, pag. 551)

F2656166. Alegei afirmaiile corecte cu privire la spectrometria derivat: A. n spectrometria derivat picurile spectrelor sunt mai accentuate i mai bine difereniate B. spectrometria derivat mbuntete precizia determinrilor C. n practica analitic se utilizeaz cel mai des spectrele derivate de ordinul 1 i 3 D. n practica analitic se utilizeaz cel mai des spectrele derivate de ordinul 1, 2, 4 E. spectrul derivat de ordinul 2 conine un maxim i un minim
(pag. 327-332 vol.2)

F2656171. Ovulele pot contine medicamente cu urmtoarele actiuni terapeutice, urmrindu-se efecte: A. sistemice B. locale C. medicamente antiseptice, antiinflamatoare D. medicamente trofice E. anticonceptionale
(pag. 7, pag. 551)

F2656172. Supozitoarele uretrale pot contine medicamente cu urmtoarele actiuni, urmrindu-se efecte: A. sistemice B. locale C. medicamente antiseptice, antiinflamatoare D. medicamente astringente E. medicamente anestezice
(pag. 7, pag. 551)

F2656167. Absorbana unei substane n UV-VIS variaz direct proporional cu: A. densitatea soluiei de analizat B. grosimea stratului de soluie strbtut C. volumul soluiei D. masa molecular a substanei de analizat E. pH-ul soluiei de analizat
(pag. 308 vol.2)

F2656173. Dup FR X supozitoarele vaginale si uretrale mai au urmtoarele denumiri (sinonime): A. vagitoria B. ovule C. cilindri vaginali D. cereoli E. bujiuri
(pag. 9, pag. 889)

F2656168. n FR X sunt oficinalizate urmtoarele procedee de preparare a supozitoarelor vaginale: A. procedeul Knig B. procedeul Mnzel C. procedeul prin aspiratie D. modelare manual E. topire si turnare n forme
(pag. 7, pag. 547-548)

F2656174. Conform FR X; metodele de preparare a supozitoarelor uretrale sunt: A. metoda Knig B. metoda Mnzel C. modelare cu mna D. prin presare si divizare E. topire si turnare n forme
(pag. 9, pag. 889)

F2656169. Valoarea normal a pH-ului n transudatul seros al mucoasei vaginale este asigurat de urmtorul bacil si este: A. Lactobacillus bulgaricus

F2656175. Dup FR X supozitoarele vaginale au urmtoarele forme si dimensiuni: A. cilindro-conic B. sferic sau ovoidal, cu masa de 2-4 g pentru ovulele preparate cu unt de cacao

C. form cilindric, ascutite la ambele capete, diametrul de 2 centimetri si masa de 6-10 g D. sferic sau ovoidal, cu masa de 5-12 g pentru ovulele preparate cu mas gelatinoas E. elipsoidal, plate, cu lungimea de 4-5 centimetri, grosimea de 1,5-2,5 centimetri si masa de 5-10 g
(pag. 9, pag. 889)

F2656176. Dup FR X, supozitoarele uretrale au urmtoarele forme si dimensiuni: A. au form de cilindru ascutit la un capt B. au form de cilindru ascutit la ambele capete C. lungimea de 5-20 cm, diametrul de 2-7 mm si masa de 2-3 g D. lungimea de 10 cm si diametrul de 2 mm pentru brbati E. lungimea de 5 cm si diametrul de 5-7 mm pentru femei
(pag. 9, pag. 889)

Tema nr. 57 Controlul limitelor pentru impuritati organice si anorganice

BIBLIOGRAFIE:
6. Analiza si controlul medicamentelor Marius Bojita, Liviu Roman, Robert Sandulescu, Radu Oprean Ed. Intelcredo, Cluj, vol. 1 si 2, 2002 10. *** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993

A. se folosete pentru decelarea impuritilor organice din substane organice B. se efectueaz prin dizolvarea probei de analizat n acid sulfuric C. amestecul se coloreaz datorit carbonizrii impuritilor D. necesit prezena unui etalon de culoare E. nu necesit prezena soluiei etalon
(pag. 261; 1015)

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

F1257001. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la controlul limitei de arsen este corect? A. reactivul hipofosforos nu se folosete la controlul arsenului din substane organice B. reactivul hipofosforos reduce combinaiile As(III) i As(V) n mediu de NaOH, la arsen metalic C. reactivul hipofosforos reduce combinaiile As(V) n mediu de HCl, la cald n combinaii ale As(III) D. reactivul hipofosforos se adaug n acelai timp n soluia de analizat i n soluia etalon E. proba este corespunztoare dac nu d reacia cu reactivul Bougault
(pag. 251)

F1357004. Alegeti enuntul incorect referitor la determinarea limitei de cloruri: A. limita de cloruri se determina prin reactia cu azotat de argint B. clorura de argint este un precipitat alb cazeos C. clorura de argint este usor solubila in acid azotic D. clorura de argint este solubila in amoniac E. clorura de argint este greu solubila in apa
(pag. 258, 1011)

F1257002. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la controlul limitelor de impuriti anorganice este corect? FR X prevede c toate eprubetele folosite la controlul limitei impuritilor anorganice s aib diametrul de 1,50 A. B. FR X prevede c toate eprubetele folosite la controlul limitei impuritilor anorganice s fie brune C. reactivii se adaug n mod identic att n proba de analizat ct i n soluia etalon D. dac n timpul controlului se deceleaz alt impuritate nu este obligatoriu s se semnaleze dac n timpul controlului se deceleaz o alt impuritate care nu e prevazut n monografie, se semnaleaz numai dac depete o anumit concentraie E.
(pag. 249-250; 1006-1007)

F1357005. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate referitor la determinarea arsenului cu dietilcarbamat de argint: A. H3AsO3 se reduce cu Zn si HCl la arsina B. H3AsO3 se oxideaza cu Zn si HCl la arsina C. hidrogenul arseniat se capteaza in solutie reactiva de dietilditiocarbamat de argint D. H3AsO3 se reduce cu Zn si HCl la hidrogen arseniat E. Dietilditiocarbamatul de argint formeaza cu hidrogenul arseniat un compus colorat in rosu
(pag. 253)

F1357006. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt corecte referitor la identificarea ionului de amoniu: A. se foloseste ca reactiv tetraiodomercuratul (II) de potasiu B. reactia decurge in mediu acid C. sensibilitatea limita a reactiei (limita de detectie) este de 0.0003 mg NH4+/ml D. la concentratii foarte mici se formeaza o coloratie galbena E. la concentratii mai mari se formeaza un precipitat galben - brun
(pag. 250)

F1257003. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la procedeul de calcinare cu acid sulfuric este incorect:

F1357007. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate? ionul fosfat formeaza cu molibdatul de amoniu, in mediu de acid azotic, un precipitat galben de fosfomolibdat de amoniu A.

B. ionul sulfat formeaza cu sarurile de bariu un precipitat alb de sulfat de bariu, solubil in acid clorhidric C. determinarea ionului fer in substante organice se face dupa calcinarea acestora cu acid sulfuric ionul carbonat formeaza cu hidroxidul de bariu un precipitat alb de carbonat de bariu solubil in acid clorhidric D. E. ionul calciu formeaza cu oxalatul de amoniu un precipitat alb de oxalat de calciu, solubil in acid clorhidric
(pag. 1010, 1014, 1012)

(pag. 256-257, [6] vol. I ;1010, [9])

F1457011. Controlul limitei de fier se execut, conform FR. X., prin . . . A. precipitare n mediu neutru n form de sulfur de fier, sare greu solubil de culoare neagr ; B. reacie de culoare cu o-fenantrolin, cu formarea unui complex rou ; C. reacie de culoare cu sulfocianur de amoniu, cu formarea unui produs de reacie rou ; D. reacie de culoare cu hexacianoferat(II) de potasiu cu formarea unui pigment albastru ; E. reacie de culoare cu acid salicilic.
(pag. 256, [6] vol. I ;1011, [9])

F1357008. Determinarea limitei de calciu se bazeaza pe reactia cu: A. hexacianoferat (II) de potasiu B. oxalat de potasiu C. oxalat de amoniu D. fosfomolibdat de amoniu E. clorura de argint
(pag. 1010)

F1457009. Care din metodele de mai jos st la baza controlului limitei de arsen n medicamente, conform FR. X.? A. reducerea arsenului din prob la arsen elementar cu hipofosfit de sodiu i acid clorhidric ; B. precipitarea arsenului cu hidrogen sulfurat ; C. titrarea iodometric a arsenului trivalent ; reducerea arsenului din prob la arsin (AsH3) urmat de determinarea acesteia prin cromatografie gazoas ; D. E. transformarea arsenului din prob n oxid de fenilarsin i titrarea acestuia cu soluie de iod.
(pag. 251-252, [6] vol. I ; 1008-1010, [9])

F1457012. Controlul limitei de fosfai n medicamente se realizeaz cu . . . A. soluie de clorur de fier(III), cu care formeaz un precipitat alb-glbui ; B. soluie de clorur de bariu, cu care formeaz un precipitat alb ; C. soluie de azotat de argint n mediu neutru, cu care se formeaz un precipitat galben ; D. molibdat de amoniu n mediu de acid azotic, cu care formeaz un precipitat galben ; soluie de clorur de magneziu n mediu amoniacal, cu care formeaz un precipitat alb cristalin de fosfat de magneziu i amoniu. E.
(pag. 259, [6] vol. I ;1012, [9])

F1457010. Controlul limitei de calciu n medicamente, conform FR. X., se bazeaz pe . . . A. colorarea n rou a flcrii unui arztor cu gaz ; B. precipitarea calciului n forma de carbonat greu solubil ; C. precipitarea calciului n forma de oxalat greu solubil ; D. reacia de culoare cu ditizon n mediu de cloroform ; E. titrarea ionului Ca(2+) cu acid etilendiamino-eteraacetic (EDTA) n mediu amoniacal.

F1457013. Controlul limitei de nitrai n medicamente se execut, conform FR. X., prin . . . reducere la anion azotit i punerea n eviden a acestuia prin reacia de culoare Griess (formarea unui colorant azoic) ; A. B. reacie de culoare cu acid cromotropic n acid sulfuric concentrat ; C. reacie de culoare cu acid sulfosalicilic ; D. reacie de culoare cu brucin n mediu de acid sulfuric concentrat ; E. reducerea nitrailor la amoniac urmat de identificarea acestuia cu reactivul Nessler.
(pag. 260, [6] vol. I ;1013, [9])

F1457014. Controlul limitei de zinc se realizeaz, conform FR-X, cu . . . A. hexacianoferatul(II) de potasiu, cu care formeaz un precipitat alb insolubil n acizi diluai ; B. carbonat de sodiu, cu care formeaz un precipitat alb de compoziie variabil ;

carbonat de amoniu, cu care formeaz un precipitat alb ce se dizolv n exces de reactiv prin formare de complex solubil ; C. tetratiocianatomercuriat de amoniu i sulfat de cupru, reactivi cu care formeaz un precipitat cristalin violet nchis ; D. E. cu sulfur de amoniu, cu care formeaz un precipitat alb gelatinos.
(pag. 257, [6] vol. I ;1014-1015, [9])

F1457015. Farmacopeea Romana editia X prevede pentru controlul limitei de amoniu . . . A. titrare cu acid percloric n mediu neapos (dioxan) ; B. efectuarea reaciei de culoare cu tetraiodomercuratul(II) de potasiu n mediu alcalin ; C. efectuarea reaciei de culoare cu o sare de fier bivalent ; D. efectuarea reaciei de condensare dintre amoniac i un compus carbonilic (cu formare de imine) ; E. efectuarea reaciei dintre ionul amoniu i un azotit alcalin, proces n care se degaj azot elementar.
(pag. 250-251, [6] vol. I ; 1007, [9])

A. oxidarea clorurilor la clor elementar cu bioxid de mangan si acid sulfuric, urmat de titrarea clorului elementar cu soluie de rou de metil pn la culoarea persistent a colorantului rou de metil ; B. precipitarea anionului clorur cu soluie de acetat de plumb, proces n care se formeaz, la rece, un precipitat alb care se dizolv la cald ; C. D. precipitarea anionului clorur cu solutie de azotat de argint ; nclzirea probei cu soluie de bicromat de potasiu i acid sulfuric, proces n care se degaj vapori bruni de clorur de cromil. E.
(pag. 258, [6] vol. I ; 1011, [9])

F1457016. Limita de carbonai n medicamente se controlez cu . . . A. soluie de azotat de argint, cu care formeaz un precipitat alb ce se nchide cu timpul la culoare ; B. soluie de hidroxid de bariu, cu care formeaz un precipitat alb cristalin ; C. un acid mineral cu care prezint efervescen datorit formrii de dioxid de carbon ; D. clorur de fier(III), cu care genereaz un precipitat brun ; E. soluie de acetat de plumb, cu care formeaz un precipitat alb de carbonat bazic de plumb.
(pag. 258, [6] vol. I ;1010, [9])

F1457018. Pentru controlul limitei de metale grele FR-X recomand . . . A. complexarea ionilor acestora cu ditizon i extracia n cloroform a complexului ; B. precipitarea cu carbonat alcalin a carbonailor metalelor grele ; C. precipitarea cu oxalat de amoniu a oxalailor greu solubili ai metalelor grele ; D. precipitarea n mediu acid n forma de sulfuri greu solubile ; E. precipitarea lor n forma elementar (numr de oxidare zero) cu ajutorul clorurii stanoase.
(pag. 255, [6] vol. I ;1012-1013, [9])

F1557019. Controlul limitei de azotai se face cu: A. acid propionic; B. acid sulfosalicilic; C. aldehid butiric; D. acetat de orgint; E. ciclohexanol.
(pag. 260)

F1457017. Pentru controlul limitei de cloruri n medicamente, FR-X recomand . .. oxidarea clorurilor la clor elementar cu permanganat de potasiu, decolorarea excesului de permanganat de potasiu cu acid oxalic i titrarea clorului elementar cu soluie de metilorange pn la culoarea persistent a colorantului metilorange ;

F1557020. Controlul limitei de calciu se face cu anion: A. clorur; B. azotat; C. oxalat; D. sulfat; E. sulfur.
(pag. 256)

F1557021. Controlul limitei de fier se realizeaz cu hexacianoferat (II) de potasiu, reacie n urma creia se obine: A. un precipitat alb;

B. un precipitat albastru; C. un precipitat brun; D. o coloraie galben; E. un gaz brun-rocat.

(pag. 256)

F1557022. Controlul limitei de fier se realizeaz cu: A. hexanitrocobaltiat de potasiu; B. tetraiodomercurat (II) de potasiu; C. tetraiodobismutat de potasiu; D. hexacianoferat (II) de potasiu; E. acid clorhidric concentrat.
(pag. 256)

sulfuric se aplica: A. Substantelor minerale colorate B. Substantelor organice C. Substantelor minerale incolore D. Atat substantelor minerale cat si celor organice E. Substantelor minerale incolore si colorate
(pag. 261)

F1557023. Determinarea oxigenului n gazele medicinale se realizeaz cu ajutorul unui analizor: A. optic; B. paramagnetic; C. gravimetric; D. volumetric; E. mecanic.
(pag. 266)

F1657028. Determinarea impuritatilor de substante organice carbonizabile prin procedeul prin calcinare se aplica: A. Substantelor minerale colorate B. Substantelor organice C. Substantelor minerale incolore D. Atat substantelor minerale cat si celor organice E. Substantelor minerale incolore si colorate
(pag. 261)

F1557024. Hrtia indicator pentru arsen se prepar prin impregnarea acesteia cu o soluie alcoolic de: A. azotat de calciu; B. clorur mercuroas; C. clorur mercuric; D. ditizon; E. hexacianoferat (II) de potasiu.
(pag. 252)

F1657029. Determinarea limitei de fosfati se face pe baza reactiei ionului fosfat cu molibdatul de amoniu in mediu de: A. Acid sulfuric B. Hidroxid de amoniu C. Acid azotic D. Acid clorhidric E. Acid acetic
(pag. 259)

F1557025. Prezena impuritilor coninnd arsen, cu ajutorul hipofosfitului de sodiu, se face prin apariia: A. unui precipitat galben; B. unei coloraii galbene; C. unui precipitat albastru; D. unei coloraii roii; E. unui precipitat brun.
(pag. 252)

F1657030. Determinarea zincului ca impuritate se bazeaza pe reactia acestui ion cu: A. Hexacianoferatul (II) de potasiu B. Hexacianoferatul (III) de potasiu C. Fosfomolibdatul de amoniu D. Piridina E. Dimetilglioxima
(pag. 257)

F1657026. Controlul limitei de calciu se bazeaza pe reactia acestuia cu oxalatul de amoniu cand se formeaza: A. Un precipitat alb-galbui amorf B. O tulbureala sau un precipitat alb microcristalin in functie de concentratia ionului de calciu C. Un precipitat alb cazeos D. Un precipitat albastru E. O tulbureala albastra
(pag. 1010, [FR X])

F1657031. Pentru detectia ionului de amoniu se foloseste ca reactiv tetraiodomercuratul (II) de potasiu cand se formeaza: A. Un precipitat albastru B. Un precipitat galben C. O coloratie albastra D. O coloratie galbena sau un precipitat galben brun in functie de concentratia ionului E. Un precipitat alb-galbui
(pag. 250)

F1657027. Determinarea impuritatilor de substante organice carbonizabile prin procedeul cu acid

F2157032. Daca se evidentiaza prezenta unei "impuritati neprevazute" in monografie: A. nu se raporteaza B. se raporteaza Ministerului Sanatatii C. se raporteaza producatorului

D. se raporteaza Agentiei Nationale a Medicamentului E. se raporteaza importatorului

(pag. 250)

F2257033. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la controlul limitei de arsen (prin procedeul I) este corect? A. in functie de concentratie apare o tulbureala sau un precipitat alb B. hipofosfitul de sodiu reduce compusii arsenului, in mediu alcalin si prin fierbere, in arsen metalic C. hipofosfitul de sodiu reduce combinatiile As(V) in mediu acid si prin fierbere, in combinatii ale As(III) D. impuritati ca telurul, seleniul si antimoniul nu interfera reactia E. proba este corespunzatoare daca nu da reactia cu reactivul Bougault
(pag. 251-252; 1008)

A. eprubetele in care se efectueaza reactiile trebuie sa fie identice B. tulbureala si opalescenta se apreciaza privind straturile de lichid orizontal, pe un fond negru C. coloratia se apreciaza privind straturile de lichid de sus in jos, pe un fond alb D. reactivii se adauga in solutia de analizat in ordine strict inversa fata de solutia etalon daca se deceleaza prezenta unei impuritati pe care monografia respectiva nu o prevede, aceasta trebuie semnalata E.
(pag. 1006)

F2257034. Care dintre urmatoarele afirmatii este corecta referitor la controlul limitei de metale grele ca impuritati? A. se vor decela numai ionii metalelor grele care precipita sub forma de tiosulfati in mediu alcalin B. nu se utilizeaza o solutie etalon C. reactia de baza este cea a ionului de plumb cu acetatul de sodiu D. reactia nu este interferata de prezenta ionilor de fier, indiferent de concentratia acestora E. in urma reactiei se va forma o coloratie bruna sau un precipitat negru
(pag. 255; 1012-1013)

F2257037. Selectati enuntul incorect referitor la controlul limitei pentru substante organice usor carbonizabile: A. procedeul se control se alege in functie de natura substantei la care se efectueaza controlul B. se poate realiza prin procedeul prin calcinare procedeul prin calcinare se aplica pentru decelarea impuritatilor organice usor carbonizabile in substante organice C. D. se poate realiza prin procedeul cu acid sulfuric in cazul procedeului cu acid sulfuric, limitele admise pentru impuritati se apreciaza prin comparare solutii etalon de culoare E.
(pag. 1015 - 1016)

F2257035. Care dintre enunturile referitoare la controlul limitei pentru substante organice usor carbonizabile este incorect? A. in cazul procedeului cu acid sulfuric se folosesc solutii-etalon de culoare B. in cazul procedeului prin calcinare proba se calcineaza in flacara timp de 10 minute C. in cazul procedeului cu acid sulfuric amestecul se coloreaza datorita carbonizarii impuritatilor D. se bazeaza pe o reactie de culoare cu acid clorhidric ( R). E. se poate realiza prin doua procedee
(pag. 261; 1015-1016)

F2357038. FR X prevede decelarea ferului in salicilat de sodiu cu: A. tetraiodomercuriat de potasiu B. fericianura de potasiu C. tiocianat de amoniu D. ferocianura de potasiu E. hexacianoferat (II) de potasiu
(pag. 683)

F2257036. Selectati enuntul incorect referitor la determinarea limitelor pentru impuritati anorganice:

F2357039. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt corecte referitor la identificarea ionului de amoniu: A. se foloseste ca reactiv tetraiodomercuratul (II) de potasiu B. reactia decurge in mediu acid C. sensibilitatea limita a reactiei (limita de detectie) este de 0.0003 mg NH4+/ml D. la concentratii foarte mici se formeaza o coloratie galbena

E. la concentratii mai mari se formeaza un precipitat galben - brun

(pag. 250)

F2357040. Care din urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate referitor la determinarea arsenului cu dietilcarbamat de argint: A. H3AsO3 se reduce cu Zn si HCl la arsina B. H3AsO3 se oxideaza cu Zn si HCl la arsina C. hidrogenul arseniat se capteaza in solutie reactiva de dietilditiocarbamat de argint D. H3AsO3 se reduce cu Zn si HCl la hidrogen arseniat E. Dietilditiocarbamatul de argint formeaza cu hidrogenul arseniat un compus colorat in rosu
(pag. 253)

E. ionul calciu formeaza cu oxalatul de amoniu un precipitat alb de oxalat de calciu, solubil in acid clorhidric
(pag. 1010, 1014, 1012)

F2557044. Controlul limitei de sulfati: A. sensibilitatea limita a reactiei este de 0.0001 mg/ml B. nu este prevazut controlul limitei de sulfati, in FRX C. precipitatul de sulfat de bariu are culoare neagra D. sensibilitatea limita a reactiei este de 0.001 mg/ml E. solutia-etalon se prepara la nevoie si contine 0.01 mg ion sulfat/ml
(pag. 1114)

F2357041. Determinarea limitei de calciu se bazeaza pe reactia cu: A. hexacianoferat (II) de potasiu B. oxalat de potasiu C. oxalat de amoniu D. fosfomolibdat de amoniu E. clorura de argint
(pag. 1010)

F2357042. Alegeti enuntul incorect referitor la determinarea limitei de cloruri: A. limita de cloruri se determina prin reactia cu azotat de argint B. clorura de argint este un precipitat alb cazeos C. clorura de argint este usor solubila in acid azotic D. clorura de argint este solubila in amoniac E. clorura de argint este greu solubila in apa
(pag. 258, 1011)

F2557045. Care afirmatii sunt incorecte? A. FRX prevede controlul limitelor pentru impuritati anorganice B. Trebuie efectuat controlul limitei de fer in substante organice C. Nu este obligatoriu controlul limitei de nitrati D. FRX prevede pentru controlul limitei de arsen 2 procedee In cazul controlului limitei de carbonati, tehnica de lucru prevede ca determinarea sa se faca in eprubete prevazute cu dop rodat E.
(pag. 1123)

F2357043. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate? ionul fosfat formeaza cu molibdatul de amoniu, in mediu de acid azotic, un precipitat galben de fosfomolibdat de amoniu A. B. ionul sulfat formeaza cu sarurile de bariu un precipitat alb de sulfat de bariu, solubil in acid clorhidric C. determinarea ionului fer in substante organice se face dupa calcinarea acestora cu acid sulfuric ionul carbonat formeaza cu hidroxidul de bariu un precipitat alb de carbonat de bariu solubil in acid clorhidric D.

F2557046. Procedeul cu acid sulfuric: A. se foloseste pentru controlul limitelor pentru impuritati anorganice B. determinarea se efectueaza in eprubete spalate in prealabil cu acid sulfuric C. in cazul in care la dizolvarea substantei are loc degajare de gaze, amestecul nu se agita D. peste acidul sulfuric se adauga substanta pulverizata E. acidul sulfuric folosit se incalzeste pe baia de apa
(pag. 1154)

F2557047. Controlul limitei de Ca: A. in controlul limitei de Ca nu se foloseste solutie etalon B. oxalatul de calciu este un precipitat microcristalin, galbui, insolubil in amoniac C. sensibilitatea limita a reactiei este de 0.0035 mg/ml D. solutia de analizat si proba-etalon se compara peste 24 h E. FRX nu recomanda controlul limitei de Ca
(pag. 1168)

F2557048. Impuritatile anorganice:

A. limitele admise pentru impuritati anorganice se exprima in g B. pot proveni din procesul de fabricatie si din materiile prime C. conservarea necorespunzatoare nu duce la impurificarea subtatelor D. FRX nu prevede determinarea impuritatilor anorganice E. Se determina prin calcinare
(pag. 1187)

D. reactia de culoare cu molibdatul de amoniu in mediu de hidroxid de sodiu E. reactia de culoare cu molibdatul de amoniu in mediu de acid nitric
(pag. 1178)

F2557049. Controlul limitei de arsen: A. nu trebuie sa dea reactia pentru arsen cu hipofosfit de sodiu in acid clorhidric B. arsenura de hidrogen coloreaza in violet hartia indicator C. trebuie sa dea reactia pentru arsen cu hipofosfit de sodiu in acid clorhidric D. se realizeaza numai printr-un singur procedeu E. arsenul da reacie de culoare cu acid cromotropic n acid sulfuric concentrat;
(pag. 1123)

F2557053. Care dintre afirmaiile referitoare la controlul limitei pentru decelarea impuritatilor organice usor carbonizabile prin calcinare sunt incorecte: A. se folosesc solutii etalon B. se efectueaza prin calcinare in flacara 10 minute C. se foloseste pentru decelarea impuritatilor organice usor carbonizabile n substane minerale incolore D. nu se folosesc solutii etalon E. aceasta metoda este prevazuta in FRX
(pag. 1173)

F2557050. Controlul limitei de fer, conform FRX, se executa: A. prin reactie de culoare cu nitratul de argint B. prin reactie de culoare cu hipofosfit de sodiu in HCl C. prin reacie de culoare cu hexacianoferat (II) de potasiu cu formarea unui precipitat albastru D. prin reactie de culoare cu molibdatul de amoniu E. nu se executa in substante organice
(pag. 1154)

F2557054. Conform FRX, controlul limitei de zinc se executa: A. prin titrare redox cu soluie de permanganat de potasiu n mediu acid B. prin reactie de culoare cu acidul sulfosalicilic C. prin reactie de culoare cu hexacianoferatul (II) de potasiu D. la 15oC si in prezenta HCl concentrat E. prin calcinare in flacara 10 minute
(pag. 1198)

F2557051. Conform FRX, substantele organice usor carbonizabile: A. se determina prin calcinare in flacara 10 minute B. se determina prin reactie de culoare cu sarurile de bariu C. se determina prin reactie de culoare cu acidul sulfosalicilic D. se determina numai prin procedeul cu acid sulfuric E. se determina prin titrare redox cu soluie de permanganat de potasiu n mediu acid
(pag. 1165)

F2557055. Precizati afirmatiile corecte referitoare la controlul limitei de cloruri, conform FRX: A. n soluia de analizat nu trebuie s apar o tulbureal sau un precipitat alb; B. se determina numai prin procedeul cu acid sulfuric C. determinarea se efectueaza in eprubete spalate in prealabil cu acid sulfuric D. se determina prin reactie cu nitratul de argint E. FR. X nu prevede compararea soluiei de analizat cu o soluie etalon
(pag. 1162)

F2557052. Care din metodele de mai jos st la baza controlului limitei de fosfati n medicamente, conform FR. X.? A. precipitarea cu nitrat de argint B. titrarea redox cu soluie de permanganat de potasiu n mediu acid C. calcinarea in flacara 10 minute

F2657056. Reactivul NESSLER (tetraiodomercuratul II de potasiu) se utilizeaz conform FR X pentru controlul limitelor urmtoarelor impuriti: A. calciu B. arsen C. impuriti organice D. ionul de amoniu E. fosfai
(pag. 250; 1007 FR X)

F2657057. Decelarea impuritilor organice uor carbonizabile prin procedeul prin calcinare se aplic: A. substanelor organice volatile B. substanelor minerale colorate C. substanelor minerale incolore D. att substanelor minerale ct i celor organice E. substanelor minerale incolore i colorate
(pag. 259; 1015 FR X)

(pag. 1012 FR X)

F2657062. Concasorul cu flci pentru pulverizare, are dou plci masive din otel, canelate, dispuse n forma: A. literei T B. literei X C. literei L D. literei V E. literei W
(pag. 7, pag. 211)

F2657058. Limita de metale grele conform FR X se refer la metalele grele care precipit sub form de: A. halogenuri, n mediu acid B. sulfuri, n mediu acid C. sulfuri, n mediu bazic D. sulfai E. molibdai
(pag. 1012-1013 FR X)

F2657063. Concasorul cu cilindri sau valturi este alctuit din: A. trei cilindri care se rotesc n acelasi sens B. trei cilindri care se rotesc n sens diferit C. doi cilindri care se rotesc n sens opus D. doi cilindri care se rotesc n acelasi sens E. trei - patru cilindri echidistanti unii de altii
(pag. 7, pag. 212)

F2657059. Cu privire la controlul limitei de calciu, sunt adevrate conform FR X urmtoarele afirmaii: A. calciul se precipit sub form de carbonat de calciu greu solubil B. calciul este decelat prin reacia de culoare cu ditizona n mediu anhidru C. calciul formeaz cu oxalatul de amoniu un precipitat alb de oxalat de calciu insolubil n acid clorhidric calciul formeaz cu oxalatul de amoniu un precipitat alb de oxalat de calciu insolubil n acid acetic i amoniac, solubil n acid clorhidric D. E. calciul formeaz cu acidul etilendiaminotetraacetic (EDTA)un complex colorat n galben
(pag. 1010 FR X)

F2657064. Concasorul cu nuc provoac mruntirea particulelor prin zdrobirea materialului n felul urmtor: A. ntre mai multe piese metalice canelate B. ntre 5 piese metalice canelate C. ntre dou piese mobile D. ntre o pies fix stator si una mobil rotor E. ntre nenumrate valturi
(pag. 7, pag. 212)

F2657065. Moara cu cutie reduce mrimea particulelor dup cum urmeaz: A. de la cca 10 cm la 2 cm B. de la cca 3cm la 0,5 cm C. de la 1 mm la 0,1 mm D. de la cca 1 cm la cca 1 m E. sub 0,1 mm
(pag. 7, pag. 212-213)

F2657060. Controlul limitei de azotai conform FR X se face utiliznd ca reactiv: A. acidul cromotropic n acid sulfuric concentrat B. acid sulfosalicilic C. reactivul Nessler D. acidul propionic E. dimetilglioxima
(pag. 1013 FR X)

F2657066. Gradul de finete al pulberii Dover oficinalizat n FR X, corespunde urmtoarei site: A. sita V B. sita VIII C. sita VI D. sita IX E. sita VII
(pag. 9, pag. 810)

F2657061. Impuritile de fosfai formeaz cu molibdatul de amoniu n mediu acid n funcie de concentraie: A. o coloraie roie brun B. o coloraie albastr C. un precipitat alb D. o coloraie roie E. un precipitat galben

F2657067. Pentru pulberea Dover oficinal n FR X se prevede urmtorul continut de prindipii active: A. 0,5 % morfin hidrocloric B. 1,5 % morfin baz C. cel mult 1 % morfin anhidr D. cel putin 0,95 % si cel mult 1,05 % morfin anhidr E. cel putin 1 % morfin andidr
(pag. 9, pag. 810)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

F1257068. Care dintre urmtoarele afirmaii referitoare la controlul limitei de amoniu sunt corecte? A. metalele alcalino-pmntoase nu interfer metoda B. prezena metalelor grele in proba de analizat nu interfer metoda C. prezena fierului peste 0,03% n proba de analizat, deranjeaz controlul limitei de amoniu D. prezena fierului, indiferent de concentraie, deranjeaz controlul limitei de amoniu E. la srurile de metale alcalino-pmntoase i la cele de metale grele, controlul limitei de amoniu se modific
(pag. 251; 1007-1008)

E. apariia unui precipitat solubil n acid azotic

(pag. 259; 1012)

F1257072. Impuritile anorganice in proba de analizat pot proveni (conform FR X): A. din procesul de fabricaie B. din materiile prime utilizate la prepararea reactivilor C. din soluiile etalon utilizate D. dintr-o conservare necorespunztoare E. dintr-o purificare incomplet
(pag. 249-250; 1006)

F1257069. Controlul limitei de calciu: A. se bazeaz pe reacia dintre Ca2+ i acidul oxalic B. se bazeaz pe reacia ntre Ca2+ i oxalat de amoniu C. se face comparativ cu o soluie etalon de concentraie 0,1 mg Ca2+/ ml D. se face comparativ cu o soluie etalon de concentraie 0,07 mg Ca2+/ ml E. se face comparativ cu o soluie etalon de oxalat de amoniu
(pag. 256-257; 1010)

F1257073. n cazul substanelor organice, controlul limitei de fier se realizeaz: A. conform monografiei "Controlul limitei de fer" B. conform monografiei "Controlul limitei de fer n substane organice" C. prelucrnd diferit proba dar reacia de baz este aceeai cu reacia din monografia "Controlul limitei de fer" D. reacia de baz este diferit de cea din monografia "Controlul limitei de fer" E. utiliznd reacia cu hexacianoferatul (II) de potasiu
(pag. 256; 1011-1012)

F1257070. FR X prevede c: A. ionul clorur nu este considerat o impuritate B. sensibilitatea limit a reaciei folosite la controlul ionului clorur este mai mare de 0,001 mg / ml C. sensibilitatea limit a reaciei limit folosite la controlul ionului clorur este de 0,0005 mg / ml D. ionul clorur are metoda de control a limitei similar cu cea folosit pentru bromuri i ioduri E. soluia etalon nu se obine din soluia de baz
(pag. 258-259; 1011)

F1257074. Ionul de amoniu se pune in eviden: A. prin reacia cu reactivul Nessler B. prin reacia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu, n mediu acid C. prin reacia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu n mediu alcalin D. prin reacia cu reactivul Nessler, indiferent de pH E. prin formarea unui complex galben, galben-brun cu acid sulfuric
(pag. 250)

F1257071. FR X prevede la controlul limitei de fosfai prin reacia cu molibdat de amoniu: A. apariia unei opalescene, tulbureli sau precipitat alb B. apariia unei opalescene, tulbureli sau precipitat galben C. apariia unui precipitat insolubil n amoniac D. apariia unui precipitat solubil n amoniac

F1257075. La controlul limitei de calciu: A. proba este corespunztoare dac reacia pentru Ca2+ este negativ proba este corespunztoare dac tulbureala sau precipitatul aprut sunt mai puin intense dect cele aprute n proba etalon B. C. FR X prevede alt metod de identificare, dac proba conine ioni de fier D. ionii de fier nu deranjeaz analiza E. FR X nu prevede compararea cu o soluie etalon
(pag. 256-257; 1010)

F1257076. La controlul limitei de carbonai:

A. pentru prepararea soluiei de baz se folosete carbonat de sodiu anhidru B. pentru prepararea soluiei de baz se folosete carbonatul de calciu C. pentru prepararea soluiei de baz se folosete carbonatul de calciu cristalizat D. pentru prepararea soluiei de baz se folosete carbonat de amoniu E. soluia etalon se obine prin diluarea soluiei de baz
(pag. 258; 1010-1011)

F1257077. Procedeul prin calcinare: A. se folosete pentru decelarea impuritilor organice uor carbonizabile n substane minerale colorate B. se folosete pentru decelarea impuritilor organice uor carbonizabile n substane minerale incolore C. prevede folosirea soluiilor etalon D. nu prevede folosirea soluiilor etalon E. soluiile etalon n acest caz se obin din soluia de baz
(pag. 261; 1015)

precipitatul alb de sulfat de bariu, format in urma stabilirii ionului sulfat ca impuritate, este insolubil in acid clorhidric C. D. ionul de zinc formeaz cu hexacianoferatul (II) de potasiu un precipitat galben controlul impuritatilor organice usor carbonizabile se face prin calcinare in flacara sau prin dizolvare in acid sulfuric concentrat. E.
(pag. 260, 1010, 1013-1015)

F1257078. Referitor la controlul limitei de halogenuri sunt corecte afirmaiile: A. controlul limitei de cloruri se face cu nitrat de argint n mediu neutru B. controlul limitei de ioduri nu se poate face cu nitrat de argint C. halogenurile sunt impuriti anorganice D. clorura de argint este insolubil n amoniac (R) E. anionul bromur nu se poate decela n concentraie mai mic de 10g%
(pag. 258-259; 1011)

F1357081. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate? A. ionul zinc formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu un precipitat galben ionul fosfat formeaza cu molibdatul de amoniu in mediu de hidroxid de sodiu un precipitat galben de fosfomolibdat de amoniu B. C. ionul zinc formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu un precipitat alb D. ionul fosfat formeaza cu molibdatul de amoniu in prezenta de acid azotic, albastru de molibden E. ionul clorura formeaza cu nitratul de argint un precipitat alb de clorura de argint solubil in amoniac
(pag. 1011, 1012, 1014)

F1257079. Soluia etalon de arsen utilizat la controlul limitei de arsen prin procedeul II (FRX): A. se prepar din soluia de baz B. se prepar la nevoie C. se trateaz n mod identic cu soluia prob D. conine ioni As(III) i As (V) E. conine ioni As(V)
(pag. 1009-1010)

F1357082. Conform FRX, pentru care dintre urmatoarele impuritati, concentratia solutiei etalon este de 0.001mg/ml A. cloruri B. zinc C. arsen D. nitrati E. metale grele
(pag. 1008, 1011-1014)

F1357080. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate? A. ionul nitrat formeaza cu acidul sulfosalicilic, in mediu de acid sulfuric, un nitroderivat colorat in galben precipitatul alb de carbonat de bariu format in urma reactiei dintre ionul carbonat si hidroxidul de bariu este insolubil in acid clorhidric B.

F1357083. Controlul limitei pentru substantele organice usor carbonizabile se determina conform F.R.X prin: A. metode volumetrice B. metode spectrometrice C. procedeul prin calcinare D. procedeul cu acid sulfuric E. metode gravimetrice
(pag. 1015)

F1357084. Impuritatile anorganice isi au originea in: A. materia prima B. reactivi, solventi

C. procedeul de fabricatie D. metoda de determinare E. conservare necorespunzatoare

(pag. 249, 1006)

F1357085. Pentru care dintre urmatoarele impuritati, solutia etalon se prepara direct din substanta? A. calciu B. azotati C. carbonati D. fosfati E. sulfati
(pag. 1012-1013)

F1557091. Controlul limitei de fosfai are ca rezultat obinerea: A. fosfomolibdatului de amoniu; B. fosfatului de amoniu; C. unui produs galben; D. unui produs albastru; E. unui precipitat alb.
(pag. 259)

F1357086. Pentru care impuritate F. R. X. foloseste ca reactiv, hipofosfitul de sodiu in acid clorhidric: A. As+5 B. NO3C. As+3 D. Zn+2 E. Al+3
(pag. 1008)

F1557092. Determinarea nonoxidului de carbon se poate face cu: A. anhidrid iodic i tiosulfat de sodiu; B. anhidrid acetic i acid clorhidric; C. ajutorul analizorului de radiaii IR; D. hidroxid de bariu; E. acid sulfuric.
(pag. 284)

F1357087. Pentru care impuritate FR X foloseste ca reactiv hexacianoferatul (II) de potasiu? A. zinc B. amoniu C. fer D. metale grele E. arsen
(pag. 1011, 1014)

F1557093. Hexacianoferatul (II) de potasiu este utilizat pentru controlul limitelor de: A. fier; B. sodiu; C. arsen; D. zinc; E. amoniu.
(pag. 256)

F1357088. Pentru decelarea impuritatilor anorganice, solutiile etalon contin: A. 1 mg ioni/ml B. 0,01 mg ioni/ml C. 10 mg ioni/ml D. 0,1 mg ioni/ml E. 0,001 mg ioni/ml
(pag. 1007-1015)

F1557094. Impuritile de ioni de amoniu pot da cu reactivul Nessler, n funcie de concentraie urmtorii produi: A. coloraie galben; B. coloraie roie; C. coloraie albastr; D. precipitat galben-brun; E. precipitat alb.
(pag. 250)

F1357089. Pentru determinarea limitei de arsen se folosesc urmatoarele procedee: A. procedeul cu hipofosfit de sodiu B. prodedeul cu hidroxid de bariu C. procedeul cu hartie indicator pentru arsen D. procedeul prin calcinare cu acid sulfuric E. procedeul cu dietilcarbamat de argint
(pag. 251 - 253)

F1557095. Pentru controlul limitei de amoniu se utilizeaz ca reactiv principal: A. hipofosfit de sodiu; B. acidul oxalic; C. reactivul Nessler; D. soluia bazic de tetraiodomercurat (II) de potasiu; E. complexonul III.
(pag. 250)

F1557090. Controlul limitei de arsen se poate face cu hipofosfit de sodiu poate fi interferat de prezena impuritlor coninnd: A. telur; B. calciu; C. bariu; D. selen; E. stibiu.
(pag. 251)

F1557096. Pentru controlul limitei de sulfai: A. se utilizeaz clorura de calciu; B. clorura de bariu; C. se obine o coloraie galben; D. se obin eun precipitat galben; E. se obine un precipitat alb.
(pag. 261)

F1557097. Pentru determinarea coninutului n vapori de ap al gazelor medicinale apa reacioneaz cu pentaoxidul de fosfor i formeaz: A. acid fosforos;

B. acid fosforic; C. hidrogen fosforat; D. un acid tribazic; E. un acid bibazic.

(pag. 287)

D. E. Fierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu un precipitat galben

(pag. 1011, [FR X])

F1657098. Alegeti afirmatiile corecte: Controlul limitei pentru ionul amoniu se bazeaza pe formarea unui complex cu tetraiodomercuratul (II) de potasiu A. B. Controlul limitei de azotati se realizeaza prin reactia cu acidul salicilic C. Controlul limitei pentru ionii clorura si bromura se bazeaza pe reactia cu azotat de argint D. Controlul limitei de metale grele in substantele organice se realizeaza direct fara o prealabila calcinare E. Controlul limitei de metale grele in substante organice se face dupa calcinarea acestora cu acid sulfuric
(pag. 1007-1013, [FR X])

F1657101. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la controlul limitelor de impuritati chimice sunt corecte: A. Ionul fosfat se identifica cu molibdatul de amoniu B. Ionul fier (III) se determina pe baza reactiei cu piridina C. Ionul cobalt (II) se determina cu hidroxidul de de bariu D. Ionul plumb (II) se determina cu sulfura de sodiu E. FRX, Suplimente prevad pentru decelarea impuritatilor solutii etalon
(pag. 1009-1013, [FR X])

F1657099. Alegeti raspunsul corect cu privire la limita de metale grele in substante organice: A. Substanta organica in acest caz se mineralizeaza cu acid azotic (R) B. Substanta organica in acest caz se mineralizeaza cu acid sulfuric (R) C. Substanta organica in acest caz se mineralizeaza cu acid clorhidric (R) D. FRX prevede si determinarea ionului Ni(II) din polioli prin spectrometrie de absorbtie atomica Farmacopeea Europeana prevede si determinarea ionului Ni(II) din polioli prin spectrometrie de absorbtie atomica E.
(pag. 255)

F1657102. Conform FRX, cu privire la limita de metale grele sunt corecte afirmatiile: A. Aceasta limita se refera la metale grele care precipita sub forma de sulfuri, greu solubile in mediu acid B. Limita de metale grele se refera la ionii bivalenti de mercur, cupru, cadmiu, bismut, staniu C. Limita de metale grele se refera la ionii bivalenti de fier, calciu, cobalt D. Limita admisa de metale grele se apreciaza prin comparare cu o solutie etalon de plumb E. Limita admisa de metale grele se apreciaza prin comparare cu o solutie etalon de cupru
(pag. 255)

F1657100. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la controlul limitei de fier sunt corecte: A. Ionul fier trivalent se determina pe baza reactiei cu hexacianoferatul (II) de potasiu B. Fierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu un precipitat alb cazeos C. Fierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu o coloratie galbena Fierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu o tulbureala sau un precipitat albastru in functie de concentratie

F1657103. FRX prevede pentru controlul limitei de arsen doua procedee: Procedeul I se aplica atunci cand arsenul din proba de analizat este peste limita de sensibilitate a reactiei cu hipofosfit de sodiu in acid clorhidric A. Procedeul I se aplica atunci cand arsenul din proba de analizat este sub limita de sensibilitate a reactiei cu hipofosfit de sodiu in acid clorhidric B. C. Procedeul II se bazeaza pe reducerea compusilor arsenului la arsenura de hidrogen D. Procedeul II se bazeaza pe oxidarea arsenului trivalent la arsen pentavalent E. Procedeul II se aplica la controlul arsenului in substante organice

(pag. 1008, [FR X])

F1657104. Impuritatile anorganice in proba de analizat pot proveni din: A. Materiile prime B. Procesul de fabricatie C. Purificare incompleta D. Conservare necorespunzatoare E. In probele de analizat nu pot sa apara decat impuritati organice.
(pag. 1006, [FR X])

C. pe fond alb D. pe fond negru E. orizontal

(pag. 250)

F1657105. In functie de natura substantelor la care se efectueaza controlul, impuritatile organice usor carbonizabile se determina prin urmatoarele procedee: A. Procedeul prin calcinare B. Procedeul cu acid sulfuric C. Procedeul prin uscare D. Metoda Karl-Fischer E. Antrenarea cu vapori de solventi organici
(pag. 1015, [FR X])

F2157109. Impuritatile sunt reprezentate de: A. o substanta straina dintr-o substanta medicamentoasa B. totalitatea substantelor straine dintr-o substanta medicamentoasa C. totalitatea altor substante decat substantamedicamentoasa farmacologic activa orice substanta chimica particula fizica sau entitate biologica prezenta in medicament in afara de substanta activa D. E. totalitatea substantelor straine dintr-un medicament
(pag. 249)

F1657106. Indicati afirmatiile corecte: A. Impuritati = totalitatea substantelor straine dintr-o substanta medicamentoasa sau medicament Introducerea reactivilor in eprubeta test cu solutia de analizat si cea etalon in cazul determinarii impuritatilor se face aleatoriu B. Introducerea reactivilor in eprubeta test cu solutia de analizat si cea etalon in cazul determinarii impuritatilor se face in ordinea prevazuta in monografii C. D. Decelarea unei "impuritati neprevazute" in monografie se semnaleaza institutiilor in drept (ANM) E. Pentru aprecierea limitelor de impuritati exprimate in grame (% m/m) se utilizeaza solutii etalon
(pag. 249-250)

F2157110. Eprubetele utilizate la efectuarea reactiilor de detectie a impuritatilor, trebuie: A. sa fie colorate B. sa aibe acelasi volum C. sa aibe volum de 20 mL D. sa fie incolore E. sa nu fie identice
(pag. 249)

F2157111. Pentru detectia limitei de amoniu se utilizeaza: A. tetraiodomercuratul (II) de potasiu B. tetraiodobismutatul (III) de potasiu C. tetraiodomercuratul (I) de potasiu D. reactivul Nessler in mediu alcalin E. reactivul Nessler in mediu acid
(pag. 250)

F2157107. Se utilizeaza solutia etalon pentru aprecierea limitelor de impuritati exprimate in: A. grame B. procente de masa C. % (procent) m/m D. mililitru E. procente de volum
(pag. 250)

F2157112. Pentru determinarea impuritatilor de arsen, FR X prevede: A. trei procedee de detectie B. procedeul cu hipofosfit de sodiu C. procedeul cu reactiv Bougault D. procedeul cu hartie indicator pentru arsen E. procedeul cu dietilcarbamat de argint
(pag. 251,252,253)

F2157108. Pentru detectia impuritatilor, coloratiile se observa: A. privind solutia de sus in jos B. in toata grosimea stratului de solutie

F2157113. La determinarea limitei de metale grele: A. solutia etalon contine 0,001 mg Pb/mL B. solutia etalon contine 0,01 mg Pb/mL C. se foloseste acid acetic 300 g/L, formaldehida si solutie de sulfura de sodiu D. se foloseste acetat de sodiu 300 g/L, formaldehida si solutie de sulfura de sodiu E. se obtine o coloratie bruna
(pag. 255)

F2157114. Limita de fier se determina pe baza reactiei: A. ionului Fe (III) cu hexacianoferatul (II) de potasiu B. ionului Fe (II) cu hexacianoferatul (III) de potasiu C. din care rezulta hexacianoferatul (II) de fier (III) D. din care rezulta hexacianoferatul (III) de fier (II) E. din care rezulta albastru de Prusia
(pag. 256)

E. solutia de analizat trebuie sa aibe o opalescenta mai intensa decat a probei etalon
(pag. 258,259)

F2157115. Urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de calciu sunt adevarate: A. se bazeaza pe reactia cu oxalatul de amoniu B. se bazeaza pe reactia cu sulfat de sodiu C. rezulta o tulbureala alba sau un precipitat microcristalin D. precipitatul microcristalinrezultat este solubil in amoniac si acid acetic E. precipitatul rezultat este solubil in acid clorhidric si acid acetic
(pag. 256)

F2157119. Determinarea limitei de fosfati: A. are la baza reactia cu fosfomolibdatul de amoniu B. are loc in mediu de acid azotic C. are loc in mediu amoniacal D. se obtine o coloratie sau o tulbureala galbena E. fosfomolibdatul de amoniu obtinut este solubil in acid azotic
(pag. 259)

F2157120. determinarea limitei de azotati: A. are la baza reactia de nitrare a acidului sulfosalicilic B. se obtine o coloratie violet C. solutia etalon contine 0,1 mg azotat/mL D. solutia etalon contine 0,01 mg azotat/mL E. solutia etalon contine 0,001 mg azotat/mL
(pag. 260)

F2157116. Determinarea limitei de zinc are la baza reactia: A. cu hexacianoferatul (III) de potasiu B. cu hexacianoferatul (II) de potasiu C. de obtinere a hexacianoferatului (II) de zinc D. de obtinere a hexacianoferatului (III) dezinc E. de obtinere a unui precipitat alb, cristalin
(pag. 257)

F2157121. Determinarea limitei de sulfati conform FR X: A. are la baza reactia cu ionul de bariu B. se bazeaza pe reactia cu ionul de calciu C. solutia etalon contine 0,01 mg sulfat/mL D. solutia etalon contine 0,1 mg sulfat/mL E. precipitatul obtinut este solubil in acid clorhidric
(pag. 260,261)

F2157117. Urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de carbonati sunt adevarate: A. se bazeaza pe reactia cu ionul de bariu B. se bazeaza pe reactia cu ionul de calciu C. se obtine o tulbureala sau un precipitat alb D. precipitatul obtinut este solubil in acid azotic si acid clorhidric E. precipitatul obtinut este solubil in acid sulfuric
(pag. 258)

F2157122. Limita de impuritati organice carbonizabile: A. se determina prin trei procedee B. pentru substantele minerale incolore se aplica procedeul prin calcinare C. compararea la procedeul cu acid sulfuric se face cu etalon de culoare la procedeul cu acid sulfuric, solutia de analizat nu trebuie sa aibe o coloratie mai intensa decat acidul sulfuric D. E. determinarea se face la 15 grade Celsius
(pag. 261)

F2157118. Urmatoarele afirmatii referitoare la determinarea limitei de cloruri nu sunt corecte: A. are la baza reactia cu azotatul de argint B. proba se aciduleaza cu acid clorhidric C. se obtine un precipitat solubil in acid azotic D. se obtine un precipitat solubil in amoniac

F2257123. Care pot fi sursele de impuritati anorganice in proba de analizat? A. materiile prime utilizate in procesul de fabricatie B. materiile prime utilizate la prepararea reactivilor C. solutiile etalon utilizate D. conservarea necorespunzatoare E. purificarea incompleta
(pag. 249, 1006)

F2257124. Care dintre urmatoarele enunturi reprezinta conditii generale care trebuiesc respectate la determinarea limitelor pentru impuritati anorganice? A. toate eprubetele utilizate trebuie sa aiba diametrul de 1,50 cm B. eprubetele in care se efectueaza reactiile trebuie sa fie identice C. reactivii se adauga in acelasi timp si in volume egale atat in solutia de analizat cat si in solutia etalon nu este obligatorie semnalarea prezentei unei impuritati neprevazuta de monografia respectiva si care apare in timpul controlului D. este obligatorie semnalarea prezentei unei impuritati neprevazuta de monografia respectiva numai daca aceasta depaseste o anumita concentratie E.
(pag. 249-250; 1006-1007)

A. metoda se bazeaza pe reducerea compusilor arsenului la arsenura de hidrogen B. arsenura de hidrogen coloreaza in albastru hartia indicator pentru arsen C. se utilizeaza o solutie-etalon de arsen care contine ioni As(III) D. se utilizeaza o solutie-etalon de arsen care contine ioni As(V) E. solutia-etalon de arsen se trateaza in mod identic cu solutia proba
(pag. 252; 1008-1009)

F2257128. Controlul limitei de calciu: A. se bazeaza pe reactia dintre Ca2+ si acidul oxalic B. se bazeaza pe reactia dintre Ca2+ si oxalatul de amoniu C. are la baza reactia de obtinere a unui precipitat alb de oxalat de calciu D. se face comparativ cu o solutie etalon de concentratie 0,1 mg Ca2+ / ml E. se face comparativ cu o solutie-etalon de oxalat de amoniu
(pag. 256-257; 1010)

F2257125. Controlul limitei de amoniu se poate realiza: A. prin reactia cu reactivul Nessler B. prin reactia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu, in mediu acid C. prin reactia cu tetraiodomercuriatul (II) de potasiu, in solutie alcalina D. printr-o reactie cu formare de complex E. prin formarea unui precipitat galben-brun cu acid sulfuric
(pag. 250-251; 1006)

F2257126. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de amoniu sunt corecte? A. metoda nu este interferata de metalele alcalino-pamantoase B. determinarea se efectueaza in acelasi fel indiferent de prezenta sau absenta metalelor grele C. prezenta fierului ca impuritate peste 0,03% in proba de analizat deranjeaza controlul limitei de amoniu D. prezenta fierului, indiferent de concentratie,deranjeaza controlul limitei de amoniu E. determinarea se realizeaza utilizand o solutie-etalon de ion amoniu
(pag. 251; 1007-1008)

F2257129. La controlul limitei de calciu: A. proba este corespunzatoare numai daca reactia pentru Ca2+ este negativa proba este corespunzatoare numai daca solutia-proba prezinta o tulbureala mai putin intensa decat tulbureala solutiei -etalon B. C. metoda se modifica in cazul prezentei ionilor de fier D. prezenta ionilor de fier nu influenteaza analiza E. nu se utilizeaza solutie-etalon pentru comparatie
(pag. 256-257; 1010)

F2257130. Care dintre afirmatiile referitoare la controlul limitei de carbonati sunt corecte? A. la prepararea solutiei de baza se foloseste carbonat de sodiu anhidru B. la prepararea solutiei de baza se foloseste carbonat de bariu C. solutia etalon se obtine prin diluarea solutiei de baza D. se bazeaza pe reactia dintre ionul carbonat si ionul de calciu E. se bazeaza pe formarea unui precipitat alb de carbonat de bariu
(pag. 258; 1010-1011)

F2257127. Care dintre enunturile referitoare la controlul arsenului in substante organice (procedeul II) sunt corecte?

F2257131. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de cloruri sunt corecte?

A. controlul limitei de cloruri se face cu nitrat de argint B. clorura de argint obtinuta este solubila in apa C. in urma reactiei se formeaza un precipitat alb-galbui de clorura de argint D. clorurile nu pot fi considerate ca fiind impuritati anorganice E. in urma reactiei se formeaza un precipitat alb, cazeos, de clorura de argint
(pag. 258-259; 1011)

(pag. 255; 1012-1013)

F2257132. Controlul limitei de fier in substante organice se realizeaza: A. prin reactia cu hexacianoferatul (II) de potasiu B. conform monografiei FR X "Controlul limitei de metale grele" C. conform monografiei FR X "Controlul limitei de fer in substante organice" prelucrand diferit proba dar utilizand aceeasi reactie de baza ca si cea din monografia FR X "Controlul limitei de fer" D. E. printr-o reactie cu formarea unei coloratii sau a unui precipitat de culoare verde
(pag. 256; 1011-1012)

F2257135. La controlul limitei de nitrati ca impuritati: A. se utilizeaza reactia ionului nitrat cu acidul sulfosalicilic B. ionul nitrat nu este considerat ca impuritate in materiile prime farmaceutice, ci doar in industria alimentara C. in urma reactiei se formeaza un nitroderivat colorat in rosu D. se compara solutia de analizat ca si coloratie cu o solutie-etalon de ioni nitrat E. solutia de analizat nu trebuie sa se coloreze in galben mai intens decat probaetalon
(pag. 260; 1013-1014)

F2257133. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de fosfati sunt corecte? A. in urma reactiei se formeaza o coloratie albastra B. in urma reactiei se formeaza o opalescenta, tulbureala sau precipitat galben C. se bazeaza pe reactia dintre ionului fosfat si molibdatul de amoniu D. solutia de analizat trebuie sa prezinte o opalescenta mai intensa decat solutia etalon E. se bazeaza pe reactia dintre ionului fosfat si hexacianoferatul (II) de potasiu
(pag. 259; 1012)

F2257136. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la controlul limitei de sulfati sunt corecte? A. reactia de baza este cea dintre ionul sulfat si sarurile de cadmiu B. in urma reactiei se obtine o tulbureala sau un precipitat alb de sulfat de bariu C. limita de detectie a reactiei este de 0,003 mg/ml D. solutia de baza se prepara din sulfat de amoniu anhidru E. precipitatul alb care se formeaza este solubil in apa
(pag. 260-261; 1014)

F2257137. Hexacianoferatul (II) de potasiu se foloseste ca si reactiv in reactiile de control a limitelor de: A. fosfati B. fier C. calciu D. nitrati E. zinc
(pag. 256-260; 1010-1015)

F2257134. Care dintre urmatoarele afirmatii, referitoare la controlul limitei de metale grele sunt incorecte? A. FR X prevede o singura metoda de control a metalelor grele indiferent de tipul de proba B. prezenta sarurilor de fier nu interfera determinarea C. solutia etalon se compara cu solutia proba privind straturile de lichid de sus in jos pe un fond negru D. se utilizeaza o solutie etalon de ioni de plumb E. se bazeaza pe reactia dintre metalele grele si sulfura de sodiu in mediu acid

F2257138. Care dintre urmatoarele enunturi referitoare la controlul limitei de zinc sunt corecte? A. se foloseste reactia cu hexacianoferatul (II) de fier (III) B. solutia-etalon folosita contine 0,01 mg Zn2+/ml C. prezenta fierului ca impuritate nu interfera reactia D. ionul zinc formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu o tulbureala sau un precipitat alb E. precipitatul format in urma reactiei este practic solubil in apa
(pag. 257; 1014-1015)

F2257139. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la "Procedeul prin calcinare" sunt corecte? A. se foloseste pentru decelarea impuritatilor organice usor carbonizabile in substante minerale colorate B. se foloseste pentru decelarea impuritatilor organice usor carbonizabile in substante minerale incolore C. in prezenta impuritatilor organice usor carbonizabile proba se coloreaza in cenusiu sau in negru D. se folosesc solutii etalon de culoare E. solutia etalon se prepara din acid sulfuric conc.
(pag. 261; 1015)

F2357143. Conform FR X solutia etalon contine 0.01 mg ion/ml pentru: A. amoniu B. calciu C. cloruri D. fer E. fosfati
(pag. 1007, 1009, 1010, 1012)

F2357144. Din reactia ionului de calciu cu oxalat de amoniu rezulta un precipitat alb de oxalat de calciu: A. insolubil in acid acetic B. solubil in amoniac C. solubil in acid clorhidric D. solubil in acid nitric E. insolubil in amoniac
(pag. 1010)

F2257140. Selectati ionii pentru care solutia etalon preparata conform FRX are o concentratie de 0,1mg/ml: A. ionul de amoniu B. ionul de arsen C. ionul de calciu D. ionul de fosfat E. ionul de carbonat
(pag. 1007 - 1012)

F2257141. Selectati ionii pentru care solutia etalon preparata conform FRX, pentru controlul limitelor de impuritati anorganice, are o concentratie de 0,01mg/ml: A. ion fer (III) B. ion plumb (II) C. ionul amoniu D. ionul clorura E. ion carbonat
(pag. 1007 - 1012)

F2357145. Ionul clorura formeaza cu nitratul de argint un compus ce prezinta urmatoarele caracteristici, cu exceptia: A. precipitat galben cazeos de clorura de argint B. precipitat insolubil in acid nitric C. precipitat insolubil in amoniac D. precipitat solubil in amoniac E. precipitat solubil in acid nitric
(pag. 1011)

F2357146. Care dintre urmatoarele substante prevazute de FR X pot contine arsen intr-o anumita limita: A. nitrit de sodiu B. glucoza C. acid acetil salicilic D. sulfat de sodiu E. lactoza
(pag. 61, 441, 681, 684, 836)

F2257142. Selectati enunturile corecte referitoare la procedeul cu acid sulfuric: A. se efectueaza prin dizolvarea probei in acid sulfuric 50% B. eprubetele in care se efectueaza determinarea se spala in prealabil cu acid sulfuric ( R) C. determinarea se efectueaza la 15C daca nu se prevede altfel substanta analizata nu contine impuritati daca solutia proba are o coloratie mai intensa decat coloratia solutiei etalon D. E. in toate cazurile acidul sulfuric se raceste la 10C si se adauga peste substanta pulverizata
(pag. 1015 - 1016)

F2357147. Pentru determinarea limitei de arsen se folosesc urmatoarele procedee: A. procedeul cu hipofosfit de sodiu B. prodedeul cu hidroxid de bariu C. procedeul cu hartie indicator pentru arsen D. procedeul prin calcinare cu acid sulfuric E. procedeul cu dietilcarbamat de argint
(pag. 251 - 253)

F2357148. Controlul limitei pentru substantele organice usor carbonizabile se determina conform F.R.X prin: A. metode volumetrice B. metode spectrometrice C. procedeul prin calcinare D. procedeul cu acid sulfuric E. metode gravimetrice
(pag. 1015)

F2357149. Impuritatile anorganice isi au originea in: A. materia prima B. reactivi, solventi C. procedeul de fabricatie D. metoda de determinare E. conservare necorespunzatoare
(pag. 249, 1006)

C. arsen D. nitrati E. metale grele

(pag. 1008, 1011-1014)

F2357150. Pentru care impuritate F. R. X. foloseste ca reactiv, hipofosfitul de sodiu in acid clorhidric: A. As+5 B. NO3C. As+3 D. Zn+2 E. Al+3
(pag. 1008)

F2357154. Pentru care dintre urmatoarele impuritati, solutia etalon se prepara direct din substanta? A. calciu B. azotati C. carbonati D. fosfati E. sulfati
(pag. 1012-1013)

F2357151. Pentru care impuritate FR X foloseste ca reactiv hexacianoferatul (II) de potasiu? A. zinc B. amoniu C. fer D. metale grele E. arsen
(pag. 1011, 1014)

F2357152. Care dintre urmatoarele afirmatii nu sunt adevarate? A. ionul nitrat formeaza cu acidul sulfosalicilic, in mediu de acid sulfuric, un nitroderivat colorat in galben precipitatul alb de carbonat de bariu format in urma reactiei dintre ionul carbonat si hidroxidul de bariu este insolubil in acid clorhidric B. precipitatul alb de sulfat de bariu, format in urma stabilirii ionului sulfat ca impuritate, este insolubil in acid clorhidric C. D. ionul de zinc formeaz cu hexacianoferatul (II) de potasiu un precipitat galben controlul impuritatilor organice usor carbonizabile se face prin calcinare in flacara sau prin dizolvare in acid sulfuric concentrat. E.
(pag. 260, 1010, 1013-1015)

F2357155. Care dintre urmatoarele afirmatii sunt adevarate? A. ionul zinc formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu un precipitat galben ionul fosfat formeaza cu molibdatul de amoniu in mediu de hidroxid de sodiu un precipitat galben de fosfomolibdat de amoniu B. C. ionul zinc formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu un precipitat alb D. ionul fosfat formeaza cu molibdatul de amoniu in prezenta de acid azotic, albastru de molibden E. ionul clorura formeaza cu nitratul de argint un precipitat alb de clorura de argint solubil in amoniac
(pag. 1011, 1012, 1014)

F2357156. Pentru decelarea impuritatilor anorganice, solutiile etalon contin: A. 1 mg ioni/ml B. 0,01 mg ioni/ml C. 10 mg ioni/ml D. 0,1 mg ioni/ml E. 0,001 mg ioni/ml
(pag. 1007-1015)

F2557157. Selectati raspunsurile incorecte despre controlul limitei de carbonati: A. FR. X nu prevede compararea soluiei de analizat cu o soluie etalon B. se determina prin incalzire in flacara C. nu se foloseste solutie etalon de ion carbonat D. se executa reactia de culoare cu hidroxidul de bariu E. FR. X prevede compararea soluiei de analizat cu o soluie etalon, dupa 10 min
(pag. 1127)

F2357153. Conform FRX, pentru care dintre urmatoarele impuritati, concentratia solutiei etalon este de 0.001mg/ml A. cloruri B. zinc

F2557158. Care din metodele de mai jos st la baza controlului limitei de amoniu n medicamente, conform FR. X.? A. calcinarea in flacara timp de 10 min

B. titrarea redox cu soluie de permanganat de potasiu n mediu acid C. reactia de culoare cu tetraiodomercuratul (II) de potasiu in solutie alcalina D. solutia-etalon de ion amoniu se prepara la nevoie E. reactia de culoare cu oxalatul de amoniu
(pag. 1065)

C. substanta organica se mineralizeaza cu acid clorhidric D. FRX prevede ca prezenta sarurilor de fer in reziduul de la calcinare nu interfereaza E. se determina prin reactia de culoare cu nitratul de argint
(pag. 1057)

F2557159. Conform FRX, controlul limitei de nitrati: A. se executa prin reactia de culoare cu sarurile de bariu B. prin procedeul cu acid sulfuric C. se determina prin reactia de culoare cu nitratul de argint D. se executa reactia de culoare cu acidul sulfosalicilic E. solutia de analizat nu trebuie sa se coloreze in galben mai intens decat probaetalon
(pag. 1112)

F2557163. Controlul limitei de calciu se bazeaza pe reactia acestuia cu oxalatul de amoniu cand se formeaza: A. un precipitat alb-galbui amorf B. o tulbureala sau un precipitat alb microcristalin C. un precipitat alb cazeos D. un precipitat de oxalat de calciu insolubil in acid acetic si amoniac E. o tulbureala albastra
(pag. 1164)

F2557160. Substantele organice usor carbonizabile se determina, conform FRX, astfel: A. se determina numai prin procedeul cu acid sulfuric B. se determina prin reactia de culoare cu nitratul de argint C. se determina prin calcinare D. se determina prin procedeul cu acid sulfuric E. prin titrare redox cu soluie de permanganat de potasiu n mediu acid
(pag. 1139)

F2557164. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la controlul limitelor de impuritati chimice sunt corecte: A. ionul fosfat se identifica cu molibdatul de amoniu B. ionul fier (III) se determina pe baza reactiei cu piridina C. ionul cobalt (II) se determina cu hidroxidul de de bariu D. ionul clorura se determina cu nitratul de argint E. FRX nu prevede pentru decelarea impuritatilor solutii etalon
(pag. 1028)

F2557161. Referitor la procedeul cu acid sulfuric sunt false raspunsurile: A. decelarea impuritatilor organice usor carbonizabile se efectueaza prin calcinare B. eprubetele in care se efectueaza determinarea trebuie spalate in prealabil cu acid sulfuric C. acidul sulfuric se incalzeste inainte de a fi adaugat peste substanta pulverizata D. acidul sulfuric se raceste la aproximativ 10oC E. determinarea se efectueaza la temperatura de 15oC
(pag. 1167)

F2557165. Care dintre afirmaiile referitoare la controlul limitei pentru decelarea impuritatilor organice usor carbonizabile prin calcinare sunt corecte: A. se folosesc solutii etalon B. se efectueaza prin calcinare in flacara timp de 10 minute C. se foloseste pentru decelarea impuritatilor organice usor carbonizabile n substane minerale incolore D. nu se folosesc solutii etalon E. aceasta metoda nu este prevazuta in FRX
(pag. 1161)

F2557162. Alegeti raspunsul corect cu privire la limita de metale grele in substante organice: A. substanta organica se mineralizeaza cu acid azotic B. substanta organica se mineralizeaza cu acid sulfuric

F2557166. Care din afirmatiile de mai jos cu privire la controlul limitei de fier sunt corecte: A. ionul fier trivalent se determina pe baza reactiei cu hexacianoferatul (II) de potasiu B. fierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu un precipitat alb cazeos

C. fierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu o coloratie verde fierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul (II) de potasiu o tulbureala sau un precipitat albastru in functie de concentratie D. E. solutia-etalon de ion fer se prepara la nevoie
(pag. 1167)

carbonizabile: A. se determina prin metoda refractometrica B. se determina prin procedeul prin calcinare C. se determina prin metode cromatografice D. se determina prin determinarea punctului de solidificare E. se determina prin procedeul cu acid sulfuric
(pag. 1149)

F2557167. Determinarea impuritatilor de substante organice carbonizabile prin procedeul cu acid sulfuric A. acidul sulfuric folosit se raceste la 10oC B. se aplica substantelor organice C. se efectueaza la temperatura de 10oC D. se aplica atat substantelor minerale cat si celor organice E. se efectueaza la temperatura de 15oC
(pag. 1143)

F2557168. FRX prevede pentru controlul limitei de arsen: procedeul I se aplica atunci cand arsenul din proba de analizat este peste limita de sensibilitate a reactiei cu hipofosfit de sodiu in acid clorhidric A. procedeul I se aplica atunci cand arsenul din proba de analizat este sub limita de sensibilitate a reactiei cu hipofosfit de sodiu in acid clorhidric B. C. procedeul II se bazeaza pe reducerea compusilor arsenului la arsenura de hidrogen D. nu exista 2 procedee pentru controlul limitei de arsen E. procedeul II se aplica la controlul arsenului in substante organice
(pag. 1136)

F2657171. Alegei afirmaiile corecte cu privire la controlul limitelor de impuriti anorganice: ionul clorur formeaz cu nitratul de argint, n funcie de concentraie o opalescen, o tulbureal sau un precipitat alb cazeos A. B. FR X prevede pentru controlul limitei de arsen dou procedee C. fierul trivalent se determin prin reacia cu molibdatul de amoniu D. impuritile anorganice provin numai din materiile prime E. limitele admise n proba de analizat se exprim n miligrame (% V/V)
(pag. 1006-1012 FR X)

F2557169. Selectati raspunsurile corecte despre controlul limitei de carbonati, conform FRX: A. FR. X prevede compararea soluiei de analizat cu o soluie etalon B. se determina prin incalzire in flacara C. se foloseste solutie etalon de ion carbonat D. se executa reactia de culoare cu hidroxidul de bariu E. FR. X nu prevede compararea soluiei de analizat cu o soluie etalon, dupa 10 min
(pag. 1156)

F2657172. FR X prevede pentru controlul limitei de arsen dou procedee: A. procedeul I se aplic la controlul arsenului n substanele organice B. procedeul I const n reducerea compuilor arsenului la arsenur de hidrogen sub aciunea hipofosfitului de sodiu n acid clorhidric procedeul II se aplic la controlul arsenului n substanele organice i const n reducerea compuilor arsenului la arsen C. procedeul I se aplic atunci cnd arsenul din proba de analizat este sub limita de sensibilitate a reaciei cu hipofosfit de sodiu, n acid clorhidric (R) D. procedeul II se aplic la controlul arsenului n substane organice i se bazeaz pe reducerea compuilor arsenului la arsenur de hidrogen E.
(pag. 1007-1009 FR X)

F2557170. Precizati raspunsurile incorecte pentru controlul limitei pentru impuritatile organice usor

F2657173. Determinarea zincului ca impuritate se face pe baza reaciei acestuia cu hexacianoferatul (II) de potasiu cnd rezult (n funcie de concentraie): A. un precipitat alb cazeos

B. o tulbureal C. o opalescen D. un precipitat alb cristalin insolubil n acizi diluai E. o coloraie albastr
(pag. 257; 1014-1015 FR X)

C. telur D. cadmiu E. antimoniu

(pag. 1008 FR X)

F2657174. Procedeul cu acid sulfuric utilizat pentru controlul limitei de substane organice uor carbonizabile...: A. se aplic pentru decelarea impuritilor organice uor carbonizabile n substane organice B. determinarea se efectueaz la temperatura de 15 C C. eprubetele n care se efectueaz determinarea se spal n prealabil cu acid sulfuric (R) D. se aplic la decelarea impuritilor organice n substanele minerale incolore E. se aplic la decelarea impuritilor organice uor carbonizabile n substanele minerale colorate
(pag. 1015 FR X)

F2657178. Impuritile organice uor carbonizabile, n funcie de natura substanelor la care se efectueaz controlul, se determin prin urmtoarele procedee: A. antrenare cu vapori de solveni organici B. combustie n oxigen C. procedeul prin calcinare D. combustie n bomb E. procedeul cu acid sulfuric
(pag. 1015 FR X)

F2657175. Hexacianoferatul (II) de potasiu se folosete ca reactiv pentru determinarea limitei urmtorilor ioni ca impuriti: A. ionul de fier trivalent B. ionul de fier bivalent C. ionul de zinc D. ionul de calciu E. ionul de aluminiu
(pag. 1009-1011 FR X)

F2657176. Care dintre urmtoarele condiii trebuie respectate la determinarea limitelor pentru impuriti anorganice: A. reaciile se efectueaz n eprubete identice B. temperatura la care se efectueaz reaciile este 25 5 C C. tulbureala sau opalescena se stabilete privind straturile de lichid de sus n jos pe un fond negru D. coloraia se stabilete privind straturile de lichid de sus n jos pe un fond alb E. reactivii se adaug n ordinea prevzut n monografie
(pag. 1006-1007 FR X)

F2657179. Indicai care din afirmaiile enumerate sunt corecte: impuritile anorganice n proba de analizat pot proveni din materiile prime, procesul de fabricare, o purificare incomplet, conservare necorespunztoare A. B. pentru aprecierea limitelor de impuriti exprimate n grame (% m/m)se utilizeaz soluii etalon C. ordinea introducerii reactivilor n eprubeta cu soluia de analizat i cea etalon este aleatorie D. pentru aprecierea limitelor de impuriti exprimate n miligrame (% V/V)se utilizeaz soluii etalon controlul limitelor pentru impuriti organice uor carbonizabile se efectueaz prin procedeul prin calcinare i procedeul cu acid sulfuric dac nu se prevede altfel n monografia respectiv E.
(pag. 1006-1007, 1015 FR X)

F2657180. La ce grad de finete corespund urmtoarele site, dup FR X ? A. Sita II pentru fragmente mici B. Sita V pentru pulbere semifin C. Sita IV pentru pulbere groscioar D. Sita I pentru fragmente mijlocii E. Sita VII pentru pulbere fin
(pag. 9, pag. 805)

F2657177. Care dintre ionii enumerai mai jos pot interfera n procesul de decelare a impuritii de arsen prin procedeul I prevzut de FR X: A. seleniu B. plumb

F2657181. Dup FR X, compozitia, gradul de finete al componentelor si sinonimul preparatului oficinal "Pulvis efervescens laxans" sunt urmtoarele: A. Natrii sulfas (VI) 2,5 g; Natrii hydrogenocarbonas (VI) 6 g; Acidum citricum (VI) 6,5 g

B. Magnesii sulfas (V) 2 g; Natrii hydrogenocarbonas (V) 6,5 g; Acidum tartaricum (V) 5 g C. I: Natrii sulfas anhydricus (R) (V) 2 g; Natrii hydrogenocarbonas (V) 6,5 g; II: Acidum tartaricum (V) 6 g D. Sare de Vichy E. Pulvis aerophorus laxans
(pag. 9, pag 809)

C. Palete cu form de sap dispuse n jurul unui ax vertical D. Deprteaz mereu materialul din centru E. Aduce mereu materialul spre centru
(pag. 7, 163-164)

F2657182. Dup FR X, compozitia, gradul de finete al componentelor si sinonimul preparatului oficinal "Pulvis alcalinum" sunt urmtoarele: A. Natrii sulfas (VI) 2,5 g; Natrii hydrogenophosphas (VI) 3,5 g; Natrii hydrogenocarbonas (VI) 5,5 g B. Natrii sulfas anhydricus (V) 2 g; Dinatrii hydrogeniphosphas (V) 4 g; Natrii hydrogenocarbonas (V) 6 g C. Pulvis aerophorus laxans D. Pulbere Seidlitz E. Pulbere alcalin pentru solutia Bourget
(pag. 9, pag. 807-808)

F2657186. Prin ce se caracterizeaz amestectorul de pulberi "Moritz Turbo" ? A. Are turbina ntr-un vas simplu conic B. Are discuri verticale de amestecare C. Are turbina ntr-un vas dublu conic D. Are discuri orizontale de amestecare E. Viteza de amestecare este superioar fat de amestectorul Roto-P. Zauchetta
(pag. 7, pag. 164)

F2657183. Dup FR X, compozitia, sinonimul si actiunea farmacologic a preparatului oficinal "Pulvis Opii et Ipecacuanhae" sunt urmtoarele: A. Extractum opii siccum (VI) 20 g; Ipecacuanhae radix (VI) 5 g; Saccharum lactis 75 g B. Opium pulveratum (VII) 10 g; Ipecacuanhae radix (VII) 10 g; Saccharum lactis 80 g C. actiune antitusiv, expectorant D. Laudanum E. Pulbere Dover
(pag. 9, pag 810)

F2657187. Dup FR X finetea pulberilor se determin astfel: A. pe 20 g pulbere prin agitare n sita prevzut cu capac, 20 de minute B. pe 25 g pulbere prin agitare n sita prevzut cu capac, 30 de minute reziduul obtinut cu sita specificat nu trebuie s fie mai mare de 5 % si mai mic de 60 % cu sita superioar dac nu se prevede altfel C. D. reziduul obtinut cu sita specificat s nu fie mai mare de 2 % E. reziduul obtinut s nu fie mai mic de 75 % cu sita superioar
(pag. 9, pag. 804-805)

F2657184. Din ce este constituit si cum functioneaz "Amestectorul de pulberi cu spir vertical planetar" ? A. Este constituit dintr-un vas cilindric B. Este constituit dintr-un vas paralelipipedic C. Este constituit dintr-un vas conic D. Transport pulberea de la baz spre vrf cu ajutorul unei spire interioare rotative E. Transport pulberea de la vrf spre baz n jurul unui ax fix
(pag. 7, pag. 163)

F2657185. Ce form au paletele, cum sunt dispuse si cum functioneaz "Amestectorul de pulberi Ldige" ? A. Palete lamelare simple B. Palete cu form de sap dispuse n jurul unui ax orizontal

F2657188. Pentru determinarea gradului de finete al pulberilor, FR X prevede site standard, numerotate conventional n modul urmtor: A. cu cifre arabe n ordinea 1-8 n functie de forma ochiurilor cu cifre romane n ordinea I-IX n functie de dimensiunea laturilor interioare ale ochiurilor, de numrul de ochiuri corespunztor pe centimetru ptrat si de diametrul srmei B. C. gradul de finete al pulberii cernute creste n functie de cresterea ordinului de numerotare al sitei D. gradul de finete al pulberii cernute descreste n functie de descresterea ordinului de numerotare al sitei E. gradul de finete al site IV corespunde pentru pulbere semifin
(pag. 9, pag. 805)

Tema nr. 54
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

F1254001. D F1254002. D F1254003. D F1354004. C F1354005. D F1354006. C F1354007. C F1354008. C F1454009. D F1454010. D F1454011. C F1454012. B F1454013. C F1454014. D F1454015. D F1454016. C F1454017. D F1454018. E F1454019. C F1554020. C F1554021. C F1554022. B F1554023. D F1554024. C F1554025. C F1554026. E F1654027. B F1654028. D F1654029. A F1654030. B F1654031. E F1654032. B F1654033. D F2154034. B F2154035. E F2154036. C F2154037. A F2154038. B F2254039. C F2254040. A F2254041. E F2254042. D F2254043. C F2254044. B F2254045. D F2254046. C F2254047. E F2254048. B F2254049. C F2254050. C F2254051. C F2254052. C F2254053. E

F2354054. C F2354055. C F2354056. D F2354057. C F2354058. C F2554059. B F2554060. C F2554061. B F2554062. D F2554063. C F2554064. A F2554065. B F2554066. B F2554067. C F2554068. B F2554069. C F2554070. E F2654071. C F2654072. E F2654073. B F2654074. B F2654075. B F2654076. D F2654077. B F2654078. E F2654079. A F2654080. E F2654081. A F2654082. E F2654083. A F2654084. A F2654085. A
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

F1254086. B,D,E F1254087. B,D,E F1254088. A,B,C,E F1254089. B,D F1254090. B,D F1254091. B,D,E F1254092. A,B,C F1254093. A,B,C,D F1254094. B,E F1254095. C,D,E F1254096. A,B,C,D F1254097. C,D,E F1354098. A,B,E F1354099. A,C F1354100. A,B,E F1354101. A,B,D F1354102. A,B,E F1354103. A,B,D,E F1354104. A,D F1354105. A,C F1354106. A,C,D,E

F1354107. A,B,C,E F1454108. A,B,C F1454109. A,D F1454110. B,D F1454111. A,C,D F1454112. A,D F1554113. A,D,E F1554114. B,C,D F1554115. B,C,D,E F1554116. A,C F1554117. B,C,D,E F1554118. A,B,D F1554119. A,B,C F1554120. A,C,D F1554121. A,E F1654122. B,D F1654123. B,C,E F1654124. A,C F1654125. A,B,D,E F1654126. B,D F1654127. C,D,E F1654128. A,B,E F1654129. A,B,D,E F2154130. B,D F2154131. A,B,D F2154132. B,D,E F2154133. A,D,E F2154134. A,B F2154135. A,C,D F2154136. D,E F2154137. A,D,E F2154138. A,C,D F2154139. A,B,C F2254140. A,B,E F2254141. A,C,D,E F2254142. A,C F2254143. A,C,E F2254144. B,E F2254145. A,C,D F2254146. B,C,E F2254147. A,B,D,E F2254148. B,C,E F2254149. A,B,D,E F2254150. B,C F2254151. B,C,E F2254152. C,E F2254153. B,C,D,E F2254154. A,B,E F2254155. A,D,E F2254156. A,C,E F2254157. B,C,D F2254158. A,B,E F2254159. B,C F2254160. B,D,E F2254161. A,C,E F2254162. B,C,D

F2254163. B,D,E F2254164. B,D,E F2254165. B,D F2254166. C,E F2254167. A,C,D,E F2254168. A,C,E F2254169. A,C,E F2254170. A,B,E F2254171. A,C,E F2254172. B,C,E F2254173. B,C,D F2254174. B,D F2354175. A,C F2354176. A,B,D F2354177. A,B,E F2354178. A,B,E F2354179. A,B,E F2354180. A,B,D,E F2354181. A,C F2354182. A,D F2354183. A,C,D,E F2354184. A,B,C,E F2354185. B,D,E F2354186. A,D F2354187. B,D,E F2354188. A,B,C F2354189. B,D,E F2554190. A,D F2554191. D,E F2554192. B,D F2554193. A,B F2554194. B,D F2554195. B,D F2554196. B,D F2554197. B,D F2554198. A,D,E F2554199. A,C,E F2554200. A,C,D F2554201. A,C,E F2554202. A,C,E F2554203. B,C,E F2554204. A,B,D,E F2554205. A,B,C,D F2554206. A,C,D,E F2554207. B,C,D,E F2654208. D,E F2654209. B,D,E F2654210. A,B,D,E F2654211. B,C,D F2654212. A,B,C,D F2654213. B,C,D F2654214. B,C,D F2654215. A,B,C F2654216. A,B F2654217. D,E F2654218. B,C

F2654219. A,C,E F2654220. D,E F2654221. A,C,E

Tema nr. 55
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

F1255001. E F1255002. C F1255003. C F1355004. A F1355005. D F1355006. E F1355007. B F1355008. E F1355009. B F1355010. B F1355011. C F1455012. D F1455013. B F1455014. E F1455015. B F1455016. C F1455017. B F1455018. D F1455019. E F1455020. E F1455021. D F1555022. C F1555023. E F1555024. B F1555025. C F1655026. C F1655027. D F1655028. A F1655029. D F1655030. B F1655031. A F1655032. B F1655033. C F1655034. C F1655035. B F1655036. C F2155037. B F2255038. A F2255039. D F2255040. B F2255041. E F2255042. C F2255043. A F2255044. B F2355045. B F2355046. A F2355047. C F2355048. D F2355049. E F2355050. B F2355051. B F2355052. E F2555053. E

F2555054. E F2555055. E F2555056. C F2555057. C F2555058. E F2555059. B F2555060. E F2555061. C F2555062. B F2555063. E F2555064. C F2655065. C F2655066. E F2655067. B F2655068. B F2655069. E F2655070. C F2655071. D F2655072. C F2655073. C F2655074. B F2655075. D F2655076. E F2655077. C
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

F1255078. B,D F1255079. C,D F1255080. A,D,E F1255081. A,B,C,E F1255082. B,C,E F1255083. A,C,E F1255084. A,C,D F1255085. B,C,D F1255086. A,B F1255087. A,C,E F1255088. A,C,D F1255089. A,B,C,D F1355090. B,C,E F1355091. B,C,E F1355092. C,D F1355093. B,C,D,E F1355094. C,D,E F1355095. A,B,C F1355096. A,B,D F1455097. B,E F1455098. A,D F1555099. B,E F1555100. A,D F1555101. B,D,E F1555102. B,D F1555103. B,D,E F1555104. A,B,C F1555105. A,C,E F1555106. B,C,D

F1555107. A,C,D F1555108. B,C F1655109. A,C,D,E F1655110. A,B F1655111. B,C,E F1655112. A,C,E F2155113. A,C,E F2155114. B,C,E F2155115. A,B,C,E F2155116. A,D F2155117. A,E F2155118. A,D,E F2155119. B,C,D,E F2155120. A,B,C,E F2155121. A,D F2155122. C,D F2155123. A,C,D F2155124. B,C,D F2155125. A,C F2155126. A,B,C,E F2255127. C,D,E F2255128. B,D,E F2255129. A,C,D,E F2255130. B,C,E F2255131. A,B,D F2255132. B,D F2255133. B,C F2255134. A,C,E F2255135. B,C,E F2255136. A,C,E F2255137. A,C,E F2255138. A,B,D F2255139. A,C F2255140. A,B F2255141. A,B,E F2255142. B,D,E F2255143. A,C,E F2255144. B,C,E F2255145. A,B,D F2255146. D,E F2255147. A,C,E F2255148. B,D,E F2255149. A,D F2355150. C,D F2355151. B,C,D F2355152. A,B,C,D F2355153. A,C F2355154. C,D F2355155. B,C,D,E F2355156. B,C,E F2355157. B,C,E F2355158. C,D F2355159. C,D,E F2355160. A,B,C F2355161. A,B,D F2555162. B,C,D,E

F2555163. B,D F2555164. C,D F2555165. A,D,E F2555166. A,B,D,E F2555167. B,C,E F2555168. A,C,E F2555169. A,C,D F2555170. B,C F2555171. A,B F2555172. A,C,E F2555173. A,C,D F2555174. A,B,C,D F2555175. B,C,E F2555176. C,D F2555177. B,C,D,E F2555178. C,D,E F2555179. A,D F2655180. C,D F2655181. B,C,D F2655182. A,B F2655183. D,E F2655184. C,D F2655185. A,E F2655186. A,B,D F2655187. B,D F2655188. D,E F2655189. B,C,D F2655190. B,C,D F2655191. A,B,D F2655192. B,C,E F2655193. C,D F2655194. B,C F2655195. C,E

Tema nr. 56
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

F1256001. A F1256002. C F1256003. C F1356004. E F1356005. D F1356006. B F1356007. C F1356008. D F1356009. C F1356010. D F1356011. C F1456012. C F1456013. A F1456014. B F1456015. C F1456016. A F1556017. A F1556018. D F1556019. A F1556020. B F1556021. B F1556022. C F1556023. C F1656024. B F1656025. A F1656026. B F1656027. A F1656028. C F2156029. C F2156030. C F2156031. B F2156032. C F2156033. C F2156034. B F2256035. C F2256036. E F2256037. C F2256038. C F2356039. C F2356040. C F2356041. C F2356042. C F2356043. D F2356044. B F2356045. D F2356046. E F2356047. D F2556048. B F2556049. A F2556050. B F2556051. C F2556052. B F2556053. B

F2656054. B F2656055. D F2656056. E F2656057. C F2656058. B F2656059. B F2656060. C F2656061. B F2656062. D F2656063. C F2656064. D F2656065. C F2656066. E
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

F1256067. A,D F1256068. A,C,E F1256069. A,B,D F1256070. A,B,D,E F1256071. B,D,E F1256072. A,B F1256073. A,B,D,E F1256074. B,C F1256075. A,C,D,E F1256076. A,C F1256077. A,B,E F1256078. A,C,D,E F1356079. A,D F1356080. A,C,D F1356081. A,D,E F1356082. A,B,D F1356083. A,E F1356084. A,D F1356085. A,B,E F1456086. A,D F1456087. A,C F1456088. C,D,E F1456089. D,E F1456090. B,D F1456091. B,C,D F1556092. B,C F1556093. A,B F1556094. C,D,E F1556095. A,B,E F1556096. A,B,D,E F1556097. C,D,E F1556098. A,C,E F1556099. A,B F1656100. A,B,E F1656101. A,B,E F1656102. A,C,E F1656103. B,D,E F1656104. A,C,D,E F1656105. A,B,D F1656106. A,B

F1656107. A,B,C,D F1656108. A,D,E F1656109. A,B,C F2156110. A,C,D F2156111. C,D F2156112. A,D F2156113. A,C,E F2156114. B,C F2156115. A,B,E F2156116. B,C,D F2156117. A,D F2156118. A,B,D F2256119. B,D F2256120. B,C,E F2256121. C,D,E F2256122. C,D F2256123. B,C,D F2256124. A,C F2256125. A,E F2256126. A,C,D,E F2256127. B,C F2256128. A,C,D F2256129. A,C,E F2256130. A,C,D,E F2256131. A,D,E F2256132. A,C,D F2256133. A,E F2256134. C,D,E F2256135. A,C,E F2256136. B,C,E F2256137. B,D F2256138. B,D F2256139. C,E F2356140. A,E F2356141. B,C F2356142. A,D F2356143. A,B,D F2356144. A,D F2356145. A,D F2356146. A,D,E F2356147. A,B,D F2356148. A,E F2356149. A,B,E F2356150. A,C,D F2556151. A,B,D,E F2556152. A,B F2556153. A,C F2556154. A,B F2556155. A,B,C,D F2556156. A,B,C,D F2556157. A,B,C F2556158. A,B,C F2656159. A,C,D,E F2656160. A,B,C F2656161. C,D F2656162. A,C,D

F2656163. A,D F2656164. B,C,D F2656165. B,D,E F2656166. A,B,D F2656167. B,D F2656168. D,E F2656169. C,D F2656170. B,C,D F2656171. B,C,D,E F2656172. B,C,D,E F2656173. B,E F2656174. C,D,E F2656175. B,D F2656176. A,C

Tema nr. 57
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

F1257001. E F1257002. C F1257003. E F1357004. C F1357005. B F1357006. B F1357007. B F1357008. C F1457009. A F1457010. C F1457011. D F1457012. D F1457013. C F1457014. A F1457015. B F1457016. B F1457017. D F1457018. D F1557019. B F1557020. C F1557021. B F1557022. D F1557023. B F1557024. C F1557025. E F1657026. B F1657027. B F1657028. C F1657029. C F1657030. A F1657031. D F2157032. D F2257033. E F2257034. E F2257035. D F2257036. D F2257037. C F2357038. C F2357039. B F2357040. B F2357041. C F2357042. C F2357043. B F2557044. E F2557045. C F2557046. B F2557047. C F2557048. B F2557049. A F2557050. C F2557051. A F2557052. E F2557053. A

F2557054. C F2557055. D F2657056. D F2657057. C F2657058. B F2657059. D F2657060. B F2657061. E F2657062. D F2657063. C F2657064. D F2657065. C F2657066. E F2657067. D
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

F1257068. C,E F1257069. B,C F1257070. B,C,D F1257071. B,D F1257072. A,D,E F1257073. B,C,E F1257074. A,C F1257075. B,D F1257076. A,E F1257077. B,D F1257078. A,C F1257079. A,B,C F1357080. B,D F1357081. C,E F1357082. C,E F1357083. C,D F1357084. A,B,C,E F1357085. B,D F1357086. A,C F1357087. A,C F1357088. B,D,E F1357089. A,C,E F1557090. A,D,E F1557091. A,C F1557092. A,C F1557093. A,D F1557094. A,D F1557095. C,D F1557096. B,E F1557097. B,D F1657098. A,C,E F1657099. B,E F1657100. A,D F1657101. A,D,E F1657102. A,B,D F1657103. B,C,E F1657104. A,B,C,D F1657105. A,B F1657106. A,C,D,E

F2157107. A,B,C F2157108. A,B,C F2157109. B,E F2157110. B,D F2157111. A,D F2157112. B,C,D F2157113. A,C,E F2157114. A,C,E F2157115. A,C,E F2157116. B,C,E F2157117. A,C,D F2157118. B,C,E F2157119. A,B,D F2157120. A,C F2157121. A,C F2157122. B,C,E F2257123. A,D,E F2257124. B,C F2257125. A,C,D F2257126. C,E F2257127. A,C,E F2257128. B,D F2257129. B,D F2257130. A,C,E F2257131. A,E F2257132. A,C,D F2257133. B,C F2257134. D,E F2257135. A,D,E F2257136. B,C F2257137. B,E F2257138. B,D,E F2257139. B,C F2257140. C,D,E F2257141. A,C,D F2257142. B,C,E F2357143. A,C,D F2357144. A,C,D,E F2357145. A,C,E F2357146. B,C,E F2357147. A,C,E F2357148. C,D F2357149. A,B,C,E F2357150. A,C F2357151. A,C F2357152. B,D F2357153. C,E F2357154. B,D F2357155. C,E F2357156. B,D,E F2557157. A,B F2557158. C,D F2557159. D,E F2557160. C,D F2557161. A,C F2557162. B,D

F2557163. B,D F2557164. A,D F2557165. B,C,D F2557166. D,E F2557167. A,B,E F2557168. B,C,E F2557169. A,C,D F2557170. A,C,D F2657171. A,B F2657172. D,E F2657173. B,D F2657174. A,B,C F2657175. A,C F2657176. A,D,E F2657177. A,C,E F2657178. C,E F2657179. A,B,E F2657180. C,E F2657181. C,E F2657182. B,E F2657183. B,C,E F2657184. C,D F2657185. B,E F2657186. C,D F2657187. A,C F2657188. B,C,D