Tema nr. 54
consta in patrunderea unor molecule
Cromatografia in controlul
medicamentelor
BIBLIOGRAFIE:
6. Analiza si controlul medicamentelor – Marius
Bojita, Liviu Roman, Robert Sandulescu, Radu
Oprean – Ed.
Intelcredo, Cluj, vol. 1 si 2, 2002
10. *** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed.
Medicala, Bucuresti, 1993
INTREBARI TIP COMPLEMENT
SIMPLU
F1254001. Activarea plăcilor
cromatografice de silicagel constă în:
A. tratarea lor cu acid sulfuric concentrat
B. tratarea lor cu acid sulfuric diluat
C. menţinerea lor la 180 grade Celsius timp
de 30 min
D. eliberarea centrilor adsorbanţi ai
silicagelului
E. umectarea lor cu piridina
(pag. 176)
F1254002. Metoda cromatografică în
general este:
A. o metodă fizică de analiză care se
bazează pe migrarea particulelor încărcate
electric
B. o proprietate a lichidelor de a opune
rezistenţă la alunecarea în timpul curgerii
C. o metodă electrochimică de analiză
D. o metodă fizico-chimică de separare a
unor substanţe dintr-un amestec
E. o proprietate a substanţelor optic active
(pag. 17;1043)
F1254003. Valoarea Rf a unei substanţe,
Rf = a/b:
reprezintă raportul dintre lungimea plăcii
cromatografice şi distanţa parcursă de
substanţă de la punctul de
aplicare până la frontul developantului
A.
B. poate fi utilizată numai pentru stabilirea
purităţii unei substanţe medicamentoase
C. este o constantă a tuturor substanţelor
medicamentoase
D. serveşte pentru identificarea unei
substanţe prin compararea cu Rf-ul
substanţei etalon
E. nu poate fi utilizată pentru identificarea
substanţelor medicamentoase
(pag. 1045-1046)
F1354004. Alegeti informatiile incorecte
despre fenomenul Donan:
A. consta in patrunderea unor molecule
incarcate electric in interiorul retelei
schimbatorului de ioni
B.
neincarcate electric in interiorul retelei
schimbatorului de ioni
C. are loc un schimb ionic
D. nu are loc schimb ionic
E. indepartarea moleculelor din retea se face
usor, printr-o spalare simpla
(pag. 163)
F1354005. Care dintre urmatoarele
afirmatii nu sunt adevarate, referitor la
raportul de retentie:
A. are o valoare subunitara
este egal cu raportul dintre viteza medie de
deplasare a analitului (vA) si viteza medie de
deplasare a fazei
mobile (vM)
B.
C. este egal cu raportul dintre timpul mort tM
si timpul de retentie tR
D. este egal cu raportul dintre timpul de
retentie tR si timpul mort tM
este egal cu distanta parcursa de volumul
mort de faza mobila si distanta pana la
maximul picului analitului
A
E.
(pag. 41)
F1354006. De care dintre urmatorii
parametri, viteza liniara medie vm nu
depinde:
A. temperatura
B. presiunea impusa fazei mobile
C. presiunea impusa fazei stationare
D. natura coloanei
E. natura fazei stationare
(pag. 31)
F1354007. Identificarea spoturilor
analitilor in CSS se poate efectua prin
urmatoarele procedee, cu o
exceptie:
A. examinarea placii cromatografice in UV
B. expunerea placii cromatografice la vapori
de iod
C. masurarea picurilor de pe cromatograma
D. pulverizarea de solutii caustice
E. utilizarea de solutii etalon
(pag. 179-180)
F1354008. La baza tuturor metodelor
cromatografice de separare stau
urmatoarele procese
fundamentale, cu o exceptie:
A. adsorbtia pe suporturi solide
B. repartitia intre faza stationara si aceea
mobila
C. adsorbtia pe suporturi lichide
D. schimbul ionic
E. excluderea – difuzia
(pag. 18)
F1454009. Alegeţi faza staţionară potrivită
şi faza mobilă corespunzătoare pentru
separarea a doi
compuşi nepolari prin cromatografie
lichidă.
A. răşină schimbătoare de cationi (cationit)
drept fază staţionară şi metanol drept fază
mobilă ;
răşină schimbătoare de anioni (anionit) drept
fază staţionară şi amestec acetonitril –
metanol drept fază
mobilă ;
B.
C. silicagel drept fază staţionară polară şi
apă acidulată drept fază mobilă ;
D. silicagel silanizat drept fază staţionară
nepolară şi amestec metanol – acetonitril –
apă drept fază mobilă ;
E. silicagel silanizat drept fază staţionară
nepolară şi soluţie apoasă alcalină (NaOH)
drept fază mobilă.
(pag. 468, [6] vol. I)
F1454010. Forma nesimetrică (diferită de
forma gaussiană) a unui pic cromatografic
se poate datora . . .
A. caracterului prea polar al fazei staţionare ;
B. caracterului prea polar al fazei mobile ;
C. vitezei prea mari a fazei mobile în coloană
cromatografică ;
D. neliniaritătii izotermei de distribuţie a
componentei în cauză între faza staţionară şi
faza mobilă ;
temperaturii prea ridicate la care se execută
analiza cromatografică, având în vedere
faptul că coeficientul
de difuzie creşte odată cu temperatura.
E.
(pag. 51-52, [6] vol. II)
F1454011. Indicaţi criteriul după care se
separă componentele într-o coloană
cromatografică de
excludere sterică (filtrare pe gel), umplută
cu un gel inert din punct de vedere
chimic.
A. Componentele sunt separate după
polaritatea moleculelor, cele polare eluându-
se mai repede din coloană
B. Componentele sunt separate după
polaritatea moleculelor, cele polare eluându-
se mai lent din coloană.
Componentele sunt separate după volumul
moleculelor, cele cu volum mare eluându-se
mai repede din
coloană.
C.
Componentele sunt separate după volumul
moleculelor, cele cu volum mic eluându-se
mai repede din
coloană.
D.
E. Componentele sunt separate după
capacitatea moleculelor de a forma legături
de hidrogen.
(pag. 139-140, [6] vol. II)
F1454012. La analiza cromatografică
HPLC a unei probe, componenta de
interes are timpul de retenţie
egal cu 5,1 minute (măsurat de la
momentul introducerii probei la capătul
de intrare al coloanei de
separare). O componentă care nu este
reţinută de faza staţionară părăseşte
coloana, în aceleaşi
condiţii de lucru, după 1,5 minute de la
introducerea probei în coloană. Ce
valoare are factorul de
capacitate (k’) pentru componenta de
interes ?
A. 1,8 ;
B. 2,4 ;
C. 2,8 ;
D. 3,2 ;
E. 3,6
(pag. 484, [6] vol. I ; 43, vol. II)
F1454013. La analiza cromatografică
HPLC a unei probe, două componente de
interes (A şi B) prezintă
următoarele valori ale timpului de
retenţie : t(A) = 5,1 minute şi t(B) = 5,7
minute. O componentă care
nu este reţinută de faza staţionară
părăseşte coloana, în aceleaşi condiţii de
lucru, după 1,5 minute de
la introducerea probei în coloană. Ce
valoari au factorii de capacitate pentru
cele două substante de
interes (k’(A) şi k’(B)) şi factorul de
separare (alfa(AB)) pentru această
pereche de compuşi ?
A. k’(A) = 1,80 ; k’(B) = 2,22 ; alfa(AB) =
1,133 ;
B. k’(A) = 2,00 ; k’(B) = 2,24 ; alfa(AB) =
1,120 ;
C. k’(A) = 2,40 ; k’(B) = 2,80 ; alfa(AB) =
1,167 ;
D. k’(A) = 2,40 ; k’(B) = 2,60 ; alfa(AB) =
1,083 ;
E. k’(A) = 2,60 ; k’(B) = 3,25 ; alfa(AB) =
1,250 ;
(pag. 485, [6] vol. I ; 43, vol. II)
F1454014. La ce se referă termenul de
"eluţie izocratică", utilizat în
cromatografia cu faza mobilă
lichidă (HPLC) şi ce exprimă ?
Termenul se referă la ordinea eluţiei
componentelor din coloana cromatografică şi
exprimă faptul că
coloana are aceeaşi rezoluţie în raport cu
toate componentele separate.
A.
Termenul se referă la ordinea eluţiei
componentelor din coloana cromatografică şi
exprimă faptul că
"picurile" tuturor componentelor separate au
aceeaşi lăţime.
B.
Termenul se referă la separabilitatea
componentelor în condiţiile concrete de lucru
şi exprimă faptul că în
condiţiile respective două sau mai multe
componente eluează împreună, deci nu se
pot separa.
C.
Termenul se referă la compoziţia eluentului şi
exprimă faptul că în timpul separării
cromatografice
compoziţia eluentului este nemodificată.
D.
Termenul se referă la numărul talerelor
teoretice şi exprimă faptul că coloana are
acelaşi număr de talere
teoretice pentru toate componentele
separate.
E.
(pag. 73, [6] vol. II)
F1454015. La separarea componentelor
prin cromatografie de excludere sterică
(filtrare pe gel), o
componentă se eluează din coloană la un
volum de eluent mai mare decât volumul
total al coloanei (
VT ). Alegeţi cauza posibilă a acestui
fenomen.
A. Componenta respectivă are molecule prea
mici care încap neselectiv în toţi porii gelului ;
B. Componenta respectivă are molecule prea
mari care nu încap în niciuna din porii
gelului ;
C. Gelul îşi modifică proprietăţile în timpul
separării datorită unei reacţii chimice ;
D. Pe lângă excludere sterică, componenta
respectivă este parţial adsorbită pe gel ;
E. Componenta disociază în timpul separării
formând molecule mai mici.
(pag. 150, [6] vol. II)
F1454016. La separarea prin
cromatografie lichidă a componentelor
slab acide ale unei probe, utilizând
metoda formării perechilor de ioni, se
adaugă fazei mobilă – drept formator de
perechi de ioni – una
din substanţele menţionate mai jos.
Identificaţi substanţa încauză.
A. amidon solubil ;
B. clorură de terţ-butil ;
C. hidroxid de tetrabutilamoniu ;
D. acid hexansulfonic ;
E. dodecilsulfat (laurilsulfat) de sodiu.
(pag. 469, [6] vol. I)
F1454017. O componentă chimică a unui
amestec migrează în timpul analizei
cromatografice în strat
subţire parcurgând distanţa H1= 4,5 cm în
timp ce frontul eluentului a parcurge
distanţa H2 = 18,0 cm.
Identificaţi valorile corecte ale
parametrilor Rf şi RM dintre cele de mai
jos. (Se cunoaşte : log 1,50 =
0,176 şi log 2 = 0,301)
A. Rf = 0,40 ; RM = 0,176 ;
B. Rf = 0,20 ; RM = 0,477 ;
C. Rf = 0,10 ; RM = 0,477 ;
D. Rf = 0,25 ; RM = 0,477 ;
E. Rf = 0,25 ; RM = 0,301
(pag. 177 ; 179, [6] vol. II)
F1454018. Pe o placă cromatografică cu
fază staţionară inversă se separă
substanţele A , B şi C iar
parametrii Rf ai acestora sunt : (Rf)A =
0,42 ; (Rf)B = 0,25 şi (Rf)C = 0,58. Care
este ordinea crescătoare
a polarităţii celor trei substanţe ?
A. A , B , C ;
B. C , A , B ;
C. A ,C , B ;
D. B , C , A ;
E. B , A , C
(pag. 67 ; 71, [6] vol. II)
F1454019. Un amestec conţine două
componente chimice : componenta A
(polară) şi componenta B
(mai puţin polară), având mase
moleculare egale. Care din afirmaţiile de
mai jos, referitoare la
parametrul Rf , utilizat în cromatografia în
strat subţire, este adevărată ?
A. la cromatografia cu fază normală (Rf)A <
(Rf)B iar la cromatografia cu fază inversă
(Rf)A = (Rf)B ;
B. la cromatografia cu fază normală (Rf)A = (pag. 71)
(Rf)B iar la cromatografia cu faza inversă F1554025. În HPLC faza mobilă poate fi:
(Rf)A > (Rf)B ; A. apa;
C. la cromatografia cu fază normală (Rf)A < B. polietilena;
(Rf)B iar la cromatografia cu fază inversă C. dioxan;
(Rf)A > (Rf)B ; D. etilenglicolul;
D. la cromatografia cu fază normală (Rf)A > E. oxiproprionitrilul.
(Rf)B iar la cromatografia cu fază inversă (pag. 71)
(Rf)A < (Rf)B ; F1554026. Pentru cromatografia de
E. la cromatografia cu fază normală (Rf)A > repartiţie, faza mobilă trebuie să
(Rf)B iar la cromatografia cu fază inversă îndeplinească o următoarele
(Rf)A = (Rf)B . cerinţe:
(pag. 67 ; 71, [6] vol. II) A. să interacţioneze chimic cu analiţii;
F1554020. Acidul aspartic se determină B. să fie incompatibliă cu sistemul de de
prin titrare cu: detecţie;
A. acid clorhidric 0,1 M; C. să dizolve faza staţionară;
B. acid sulfuric 0,1 M; D. să interacţioneze chimic cu faza
C. hidroxid de sodiu 0,1 M; staţionară;
D. complexon III 0,1 M; E. să dizolve analiţii dar să nu interacţioneze
E. azotat de argint 0,1 M. chimic cu aceştia.
(pag. 69) (pag. 71)
F1554021. Agar-agarul, numit şi geloză F1654027. Ce reprezinta factorul de
este un polizaharid care se obţine prin retentie k in cazul cromatografiei pe
extracţie din: coloana:
A. cartofi; A. Concentratia substantei in faza mobila
B. grâu; B. Raportul cantitativ in care analitul se
C. alge; repartizeaza intre faza mobila si faza
D. lemn; stationara
E. sfeclă de zahăr. C. Capacitatea coloanei de a separa doua
(pag. 145) substante din amestecul trecut de-a lungul ei
F1554022. Agaroza este un polizaharid D. Raportul intre volumele fazei stationare si
linear de: a celei mobile
A. D-glucoză de 3,6-anhidro-D-glucoză; E. Produsul dintre timpul de retentie total si
B. D-galactoză de 3,6-anhidro-L-galactoză; viteza eluantului
C. D-galactoză de 3,6-anhidro-D-galactoză; (pag. 42)
D. D-glucoză de 3,6-anhidro-L-galactoză; F1654028. Daca izoterma de adsorbtie in
E. D-galactoză de 3,6-anhidro-L-glucoză. cazul separarilor cromatografice este
(pag. 145) lineara, coeficientul de
F1554023. Gelurile de poliacrilamidă se distributie depinde de:
obţin prin polimerizarea acrilamidei cu un A. Concentratia fazei mobile
agent de reticulare B. Concentratia fazei stationare
cum ar fi: C. Debitul fazei mobile
A. clorura de vinil; D. Este constant, independent de
B. clorura de etil; concentratie
C. benzen; E. Natura chimica a fazei stationare
D. N,Nprim -metilen-bis-acrilamida; (pag. 50-53)
E. etenă. F1654029. Derivatizarea substantelor de
(pag. 145) analizat in cazul cercetarii lor prin
F1554024. În cromatografia clasică de cromatografie de gaze are
repartiţie pe coloană faza staţionară este ca scop:
de regulă: A. Modificarea polaritatii substantelor cu
A. polietilena; polaritate mare care intarzie prea mult in
B. oxiproprionitrilul; coloana
C. apa; B. Solubilizarea
D. etilenglicolul; C. Reducerea stabilitatii compusilor la
E. dioxanul. temperaturi ridicate
D. Cresterea punctelor de fierbere A. sa fie solubil in solventii utilizati ca faza
E. Crestere punctelor de topire mobila
(pag. 210-211) B. sa aiba granulatie mare
F1654030. Gradul de separare a doua C. sa catalizeze reactiile secundare
substante intr-o cromatograma se D. sa reactioneze cu substantele pe care la
defineste prin notiunea de adsoarbe
rezolutie R. Ce valoare va avea aceasta E. sa aiba granulatie fina
daca varfurile a doua picuri dintr-o (pag. 1048)
cromatograma sunt F2154036. Cromatografia de lichide de
separate cu 12,5 cm iar latimile celor doua inalta performanta (HPLC) este o metoda
picuri masurate la baza sunt 3 cm, fizico - chimica de
respectiv, 2,8 cm? separare cromatografica:
A. 8,6 A. in care faza stationara este un solid cu
B. 4,3 granulatie mare pe care sunt grefate grupari
C. 1,12 organice
D. 1,20 B. in care faza stationara este un lichid
E. 2,32 C. in care faza mobila este un lichidintrodus
(pag. 56) in coloana sub presiune
F1654031. In cromatografia in strat subtire D. depasita, nu se mai foloseste
se pot realiza migrari ale analitilor: E. in care proba se introducesub presiune in
A. Numai ascendente stare gazoasa
B. Numai descendente (pag. 1048)
C. Numai orizontale F2154037. Cunoscand distantaparcursa
D. Numai radiale de analit, de la start pana la mijlocul
E. Ascendente, descendente, orizontale, spotului (H1) si distanta
radiale parcursa de faza mobila (H2) de la start la
(pag. 176) front, se poate calcula valoarea Rf:
F1654032. In determinarile gel- A. Rf = H1 / H2, mai mic sau egal cu 1
cromatografice, care din proprietatile B. Rf = H2 / H1, mai mic sau egal cu 1
moleculelor enumerate mai jos au C. Rf = H2 / H1, mai mare sau egal cu 1
un rol decisiv: D. Rf = H1 / H2, mai mare sau egal cu 1
A. Polaritatea moleculei E. Rf = H2 / H1, mai mare decat 1
B. Marimea moleculei (pag. 177)
C. Structura chimica F2154038. Intr - o coloana cromatografica
D. Configuratia sterica a moleculelor HPLC se executa separarea a 3 substante,
E. Bazicitatea moleculelor a, b si c, utilizand
(pag. 139) faze inverse. Timpii de retentie (tR) ai
F1654033. Marimea notata K(D), in celor3 substante au valorile: tRa = 3,5
cromatografie exprima: minute; tRb = 6 minute;
A. Factorul de selectivitate tRc = 8,2 minute. Care este ordinea
B. Factorul de capacitate descrescatoare a polaritatii celor trei
C. Factorul de rezistenta substante ?
D. Coeficientul dinamic de distributie A. b, a, c
E. Coeficient de distributie B. a, b, c
(pag. 33-34) C. b, c, a
F2154034. Ecuatia lui van Demeter este: D. c, a, b
A. N = L / H E. a, c, b
B. H = A + B / Vm + C * Vm (pag. 67)
C. Kd = (Ve - Vm) * Vp F2254039. Selectati enuntul incorect
D. Rf = H1 / H2 referitor la fazele stationare chirale:
E. R = 1,18 * (trb - tra) * (b * 0,5a + b * 0,5a) A. se obtin prin grefarea unei grupari 3-
(pag. 46) aminopropil-silil, urmata de imobilizarea
F2154035. Conditii pe care trebuie sa le selectorului chiral
indeplineasca un adsorbant utilizat ca B. discriminarea chirala se face de catre
faza stationara (in ciclodextrine
HPLC):
C. se obtin prin grefarea unor grupari C8 sau
C18
D. sunt polimerice formate din polizaharide
E. sunt obtinute prin imobilizarea pe silicagel
a proteinelor
(pag. 107)
F2254040. Selectati enuntul incorect
referitor la cromatografia cu fluide
supercritice (SFC):
A. a fost conceputa pentru separarea
substantelor termostabile
B. a fost conceputa pentru separarea
compusilor nevolatili
C. a fost conceputa pentru separarea
macromoleculelor
D. fazele mobile sunt fluide supercritice
E. este o metoda complementara a
cromatografiei in faza gazoasa si in faza
lichida
(pag. 127)
F2254041. Referitor la fenomenul Donan
este incorect enuntul:
A. este caracteristic cromatografiei de schimb
ionic
consta in patrunderea unor molecule
incarcate sau neicarcate electric in interiorul
retelei shimbatorului de
ioni
B.
C. indepartarea moleculelor din retea se face
prin spalare simpla
D. intre moleculele neincarcate electric si
schimbatorul de ioni nu are loc un schimb
ionic
E. intre moleculele incarcate electric si
schimbatorul de ioni are loc un schimb ionic
(pag. 163-164)
F2254042. In functie de procesele care
stau la baza separarilor cromatografice
exista:
A. cromatografie de adsorbtie, faza
stationara este o pelicula de lichid fixata pe
un suport solid
B. cromatografie de repartitie, faza stationara
fiind un suport solid care are proprietati
adsorbante
C. cromatografie de repartitie, in care faza
stationara lichida este miscibila cu faza
mobila
D. cromatografie de repartitie, in care faza
stationara lichida este nemiscibila cu faza
mobila
cromatografia de excludere sterica, in care
faza stationara poseda un numar mare de
grupari functionale
acide sau bazice
E.
(pag. 21)
F2254043. Care dintre enunturile
referitoare la marimea KD este incorect?
A. este coeficientul de distributie al unei
substante intre cele doua faze
B. se numeste coeficient termodinamic de
distributie
C. nu este o caracteristica a unui analit dat in
conditii experimentale bine determinate
D. in cromatografia gaz-lichid nu se utilizeaza
KD ci coeficientul de repartitie
E. KD se poate exprima in functie de
"entalpia libera standard de distributie"
(pag. 33 - 34)
F2254044. Selectati enuntul incorect
referitor la cromatografia de gaze:
A. se aplica la separarea substantelor volatile
si usor volatilizabile
B. temperaturile de lucru sunt cuprinse intre
800-1000 grade Celsius
C. in cromatografia gaz-lichid faza stationara
este lichida si faza mobila gazoasa
D. in cromatografia gaz-solid faza stationara
este solida si faza mobila gazoasa
E. prin aceasta tehnica se pot separa
molecule in stare gazoasa
(pag. 198)
F2254045. Selectati enuntul incorect
referitor la cuplajul LC-GC:
A. se utilizeaza mai ales pentru determinarea
unui compus dintr-o matrice complexa
B. cea mai mare problema la asocierea celor
doua metode este diferenta dintre volumele
de proba
C. se aplica la analiza sterolilor din uleiuri
vegetale
D. cele mai multe metode LC-GC se aplica
pe faze inverse
E. o problema majora este aceea de a gasi
un eluent LC potrivit/compatibil cu GC
(pag. 234 - 235)
F2254046. Selectati enuntul incorect
referitor la fluidele supercritice:
pentru o anumita substanta, in conditii date
de temperatura si presiune nu exista o
separare intre fazele
lichida si gazoasa, cele doua faze alcatuind
fluidul supercrititic
A.
B. au avantajele solventilor lichizi dar si a
celor gazosi
C. sunt caracterizate printr-o vascozitate
foarte mare
D. cel mai uitilizat fluid supercritic este
dioxidul de carbon
E. puterea unui fluid supercritic de a dizolva
diferiti analiti este influentata de presiune si
temperatura
(pag. 129 - 131)
F2254047. Selectati enuntul incorect
referitor la cromatografia in strat subtire:
A. migrarea analitilor pe placa se face prin
antrenarea lor de catre faza mobila
B. poate fi mono sau bidimensionala
C. valoarea Rf reprezinta principalul
parametru de evaluare a separarii
D. pentru analiza CSS se prepara solutii cu o
concentratie de aproximativ 1%
E. intotdeauna valoarea Rf trebuie sa fie mai
mare ca 1
(pag. 177)
F2254048. Dupa separarea analitilor prin
CSS acestia nu pot fi identificati prin:
A. expunerea placii la vapori de iod
B. expunerea la lumina naturala in cazul
spoturilor substantelor incolore
C. utilizarea de substante etalon
D. examinarea placii cromatografice in UV
E. pulverizarea de solutii caustice
(pag. 179 -180)
F2254049. Evaluarea densitometrica a
cromatogramelor CSS nu se poate face
prin:
A. reflexie
B. transmisie
C. dicroism circular
D. emisie de fluorescenta
E. prin stingerea fluorescentei
(pag. 188-189)
F2254050. FR X prevede ca principala
aplicatie a CH:
A. separarea unor substante din amestecuri
vegetale
B. identificarea unor compusi cu structura
sulfamidica
C. determinarea puritatii radiochimice
D. controlul de puritate al unor substante
medicamentoase
E. dozarea componentelor unor suspensii
(pag. 1043-1044)
F2254051. Selectati enunturile corecte
referitoare la reactivarea placilor
cromatografice in CSS:
A. prin acoperire cu ceara
B. prin pulverizare cu amidon
C. prin incalzire la 110°C timp de 30 minute
D. prin mentinerea placilor cromatografice in
exicator timp de 6h
E. prin tratarea lor cu acid sulfuric conc.
(pag. 176)
F2254052. Selectati enuntul incorect
referitor la sursele de lumina din
componenta unui densimetru:
A. lampa cu halogen asigura domeniul vizibil
B. lampa cu deuteriu acopera domeniul
ultraviolet
C. lampa de sodiu asigura lumina galbena
D. lampa de wolfram asigura domeniul vizibil
E. lampa cu mercur sau xenon asigura
masuratorile de fluorescenta
(pag. 190)
F2254053. Selectati enuntul incorect
referitor la identificarea substantelor in
cromatografia pe strat
subtire:
se compara pe aceeasi cromatograma
valoarea Rf si culoarea sau fluorescenta
petei obtinute cu solutia
proba cu valoarea Rf , culoarea sau
fluorescenta petei obtinute cu solutia etalon
A.
B. se utilizeaza valoarea Rf a unei substante,
care este Rf=a/b
C. (a) este distanta de la start la centrul petei
D. (b) este distanta de la start la front
E. valoarea Rf pentru o substanta poate fi
utilizata pentru identificare daca este mai
mare decat 1
(pag. 1045-1046)
F2354054. La baza tuturor metodelor
cromatografice de separare stau
urmatoarele procese
fundamentale, cu o exceptie:
A. adsorbtia pe suporturi solide
B. repartitia intre faza stationara si aceea
mobila
C. adsorbtia pe suporturi lichide
D. schimbul ionic
E. excluderea – difuzia
(pag. 18)
F2354055. De care dintre urmatorii
parametri, viteza liniara medie vm nu
depinde:
A. temperatura
B. presiunea impusa fazei mobile
C. presiunea impusa fazei stationare
D. natura coloanei
E. natura fazei stationare
(pag. 31)
F2354056. Care dintre urmatoarele
afirmatii nu sunt adevarate, referitor la
raportul de retentie:
A. are o valoare subunitara
B. este egal cu raportul dintre viteza medie
de deplasare a analitului (vA) si viteza medie
de deplasare a fazei
mobile (vM) F2554061. Eficacitatea si inaltimea
C. este egal cu raportul dintre timpul mort tM platoului teroretic este influentata de:
si timpul de retentie tR A. forma picurilor
D. este egal cu raportul dintre timpul de B. difuzia turbulenta si difuzia longitudinala B
retentie tR si timpul mort tM C. simetria picurilor
E. este egal cu distanta parcursa de volumul D. temperatura
mort de faza mobila si distanta pana la E. coeficientul de distributie
maximul picului analitului (pag. 84)
A F2554062. Cromatografia HPLC de
(pag. 41) repartitie se foloseste la separarea si
F2354057. Alegeti informatiile incorecte dozarea urmatoarelor
despre fenomenul Donan: substante medicamentoase:
A. consta in patrunderea unor molecule A. acizi si baze tari
incarcate electric in interiorul retelei B. aditivi
schimbatorului de ioni C. combustibili
B. consta in patrunderea unor molecule D. sedative
neincarcate electric in interiorul retelei E. derivati polihalogenati
schimbatorului de ioni (pag. 98)
C. are loc un schimb ionic F2554063. Calitatea sorbentilor este
D. nu are loc schimb ionic determinata de:
E. indepartarea moleculelor din retea se face A. faza stationara
usor, printr-o spalare simpla B. calitatea separarii
(pag. 163) C. polaritate
F2354058. Identificarea spoturilor D. stabilitatea mecanica
analitilor in CSS se poate efectua prin E. mecanism unic de retentie
urmatoarele procedee, cu o (pag. 74)
exceptie: F2554064. Cromatografia chirala
A. examinarea placii cromatografice in UV preparativa:
B. expunerea placii cromatografice la vapori A. este metoda cea mai utilizata pentru
de iod obtinerea compusilor enantiomerici, in stare
C. masurarea picurilor de pe cromatograma pura
D. pulverizarea de solutii caustice B. nu se realizeaza separari analitice chirale
E. utilizarea de solutii etalon cu faza stationara Chiralpak AD
(pag. 179-180) C. nu are utilitate in industria farmaceutica
F2554059. Schimbatorii de ioni: D. nu se folosesc faze mobile normale ce
A. nu trebuie sa prezinte stabilitate termica si contin metil-tert-butileter
chimica E. retentia pe coloane chirale este numai
B. pot contine grupari dietilaminoetil si chirala
grupari aminodiacetat (pag. 147)
C. sunt solubili in apa F2554065. Cromatografia de excludere
D. au micropori uniformi, cu diametrul de sterica:
ordinul centrimetrilor A. nu se bazeaza pe diferenta dintre marimile
E. silicea are rezistenta mecanica slaba moleculelor
(pag. 198) B. tehnicile cromatografice de excludere
F2554060. In cromatografia de lichide de sterica se folosesc la separarea proteinelor si
inalta performanta: polipeptidelor
A. faza stationara este apa C. nu se poate aplica pentru volume mici de
B. faza mobila este formata din solventi probe
organici mai putin polari D. face parte din cromatografia planara
C. faza stationara este un lichid polar vascos E. faza mobila este un gel
D. faza mobila este formata din solventi (pag. 154)
polari F2554066. Sephadex-ul:
E. solventi ca ciclohexanul si pentanul nu pot A. moleculele de Sephadex sunt solubile in
fi faza mobila apa
(pag. 161) B. este gel de dextran
C. Sephadex G200 are pori foarte mici
D. isi mentine integritatea moleculara in HCl
0.1 N
E. exista numai Sephadex G200
(pag. 119)
F2554067. Identificati raspunsul corect
referitor la specificitate:
A. este o caracteristica a analitilor
B. este o caracteristica tuturor detectorilor
C. este specifica numai detectorilor ce dau
un raspuns discriminant
D. specificitatea presupune ca detectorul da
mai multe raspunsuri pentru un singur analit
E. nu este o caracteristica a detectorilor
(pag. 121)
F2554068. Cromatografia de gaze:
A. Se aplica la temperaturi mai mici de
200oC
B. Se poate folosi pentru separarea
substantelor organice si medicamentoase
C. Nu se aplica pentru separarea
substantelor volatile
D. Nu impune o anumita temperatura
corespunzatoare mentinerii moleculelor in
stare de gaz
E. Fazele stationare sunt particule solide,
inerte fizic si chimic
(pag. 117)
F2554069. Cuplajul LC-CG:
A. nu se foloseste in analiza si controlul
medicamentelor
B. nu este o metoda de analiza foarte buna
C. se utilizeaza pentru determinarea unui
compus din matricea complexa
D. este imposibila cuplarea LC cu CG
E. analiza sterolii prin aceasta metoda nu
este posibila
(pag. 156)
F2554070. Faza stationara:
A. gruparile chimice C8 si C18 nu se pot
grefa sau adsorbi pe particulele solide
B. este formata din particule fine lichide
C. omogenitatea marimii particulelor din faza
stationara nu este o caractesitica
D. diametrul particulelor de SiO2 in LC este
6-10mm
E. este formata din particule fine solide,
sferice
(pag. 138)
F2654071. Ce rol au hidrocarburile în
formularea unguentelor?
A. umectant
B. vehicul neapos miscibil cu apa
C. vehicul hidrofob
D. agent de creºtere a vâscozităţii
E. emulgator A/U
(pag. 529-530)
F2654072. Emulgator ulei/apă folosit la
formularea unguentelor:
A. gumă arabică
B. tiomersal
C. palmitat de izopropil
D. tristearat de gliceril
E. esteri de polioxietilen sorbitan
(pag. 529-531)
F2654073. Unguentul simplu este:
A. o bază grasă hidrofobă
B. o bază de absorbţie anhidru
C. o bază de absorbţie hidratată
D. o bază lavabilă
E. o bază hidrosolubilă
(pag. 532)
F2654074. Cremele sunt:
A. unguente-emulsii în care faza apoasă
depăºeºte 25%
B. unguente-emulsii în care faza apoasă
depăºeºte 10%
C. unguente-suspensii în care faza apoasă
depăºeºte 25%
D. unguente-suspensii în care faza apoasă
depăºeºte 10%
E. unguente polifazice
(pag. 951)
F2654075. Unguente farmaceutice
oficinale în F.R.X.:
A. Unguent cu fenilbutazonă 2%
B. Unguent oftalmic cu clorhidrat de
pilocarpină 2%
C. Unguent cu acetat de hidrocortizonă 2%
D. Unguent cu clotrimazol 2%
E. Unguent cu oxid de zinc 2%
(pag. 953-961)
F2654076. Factori fiziologici care
influenţează absorbţia percutanată:
A. natura chimică a substanţei active
B. solubilitatea substanţei medicamentoase
în vehicul
C. tipul excipientului folosit
D. gradul de umectare a stratului cornos
E. polaritatea moleculei de substanţă activă
(pag. 524)
F2654077. Faza staţionară în
cromatografia HPLC de repartiţie cu fază
inversă este:
A. apa
B. nepolară
C. răşină schimbătoare de ioni
D. compus macromolecular
E. polară
(pag. 67 vol.2)
F2654078. Cromatografia, poate fi definită
în general ca:
A. o metodă electrochimică de analiză
B. o proprietate a substanţelor F2654083. În cromatografia de lichide de
medicamentoase optic active înaltă performanţă, gradientul de fază
C. o proprietate a lichidelor de a opune mobilă se referă la:
rezistenţă la alunecare în timpul curgerii A. compoziţie (concentraţie)
D. o metodă fizică de analiză care se B. granulaţie
bazează pe migrarea particulelor încărcate C. pH
electric D. activitate chimică
E. o metodă fizico-chimică de separare a E. forţa ionică
unor substanţe dintr-un amestec (pag. 73 vol.2)
(pag. 17 vol.2, 1043) F2654084. Valoarea coeficientului de
F2654079. În separările prin cromatografie selectivitate α (S) calculat pentru doi
de excludere sterică, un rol decisiv îl are: compuşi A şi B a căror
A. mărimea moleculei coeficienţi de distribuţie sunt κ(D)A= 0,75
B. structura chimică şi κ(D)B= 1,54 va fi:
C. polaritatea moleculei A. 2,05
D. configuraţia sterică B. 0,48
E. bazicitatea moleculei C. 2,29
(pag. 139 vol.2) D. 0,79
F2654080. Alegeţi răspunsurile corecte cu E. 1,155
privire la cromatografia pe hârtie: (pag. 42, 57 vol.2)
A. pentru obţinerea unei faze staţionare F2654085. La separarea unei substanţe
hidrofile se acilează hârtia cromatografică medicamentoase X prin cromatografie de
B. hârtia cromatografică este formată din lichide de înaltă
lanţuri celulozice de α-glucoză performanţă cu detecţie UV s-a folosit o
C. cromatografia pe hârtie are la bază un coloană cromatografică cu lungimea (L)
mecanism de repartiţie solid-lichid de 250 mm. În
D. hârtia cromatografică este formată din cromatograma înregistrată picul principal,
lanţuri celulozice de ß-glucoză cu M< 100000 cu o lăţime la bază de 0,5 minute, este
u.a.m. situat la timpul de
E. hârtia cromatografică este formată din retenţie 5,0 minute. Numărul de platouri
lanţuri celulozice de ß-glucoză cu M> 100000 teoretice şi înălţimea unui platou teoretic
u.a.m. vor fi:
(pag. 173,174 vol.2) A. N = 1600, H = 0,156
F2654081. Rezoluţia R reprezintă: B. N = 400, H = 0,156
A. o masură a capacităţii efective de C. N = 800, H = 6,4
separare a două picuri vecine D. N = 1600, H = 64
B. o caracteristică a unui solut pentru o E. N = 800, H = 64
coloană dată (pag. 45 vol.2)
C. o mărime de retenţie ce caracterizează INTREBARI TIP COMPLEMENT
cromatograma MULTIPLU
D. o măsură a numărului de platouri teoretice F1254086. Care din următorii detectori pot
E. o măsură a timpului necesar fazei mobile fi utilizaţi în HPLC?
să parcurgă coloana cromatografică A. detectorul de ionizare in flacără
(pag. 56-57 vol.2) B. refractometric
F2654082. Într-o cromatografie C. catarometrul
considerată lineară, coeficientul de D. detectorul UV-VIS
distribuţie κ(D) depinde de: E. detectorul de fluorescenţă
A. natura fazei mobile (pag. 73-74)
B. structura chimică a fazei staţionare F1254087. Care dintre următoarele
C. concentraţia substanţelor în faza afirmaţii referitoare la metoda CSS sunt
staţionară corecte?
D. concentraţia substanţelor în faza mobilă A. identitatea substanţelor separate prin CSS
E. este constant, independent de se poate stabili numai pe baza valorilor Rf
concentraţie B. metoda CSS se poate utiliza pentru a
(pag. 50-53 vol.2) stabili puritatea unei substanţe
C. detecţia substanţelor separate prin CSS
nu se poate realiza folosind substanţe etalon
detecţia substanţelor separate prin CSS se
bazează pe derivatizarea analiţilor pentru a
obţine spoturi
colorate sau fluorescente
D.
E. detecţia substanţelor separate prin CSS
se poate realiza prin spectrometrie de
fluorescenţă
(pag. 181-182)
F1254088. Care dintre următorii parametri
caracterizează retenţia în HPLC?
A. parametrul Rf
B. timpul de retenţie tR
C. volumul de retenţie VR
D. eficacitatea
E. factorul de capacitate k
(pag. 40)
F1254089. Cromatografia în fază gazoasă
este o variantă a cromatografiei pe
coloană în care separarea
componentelor unui amestec complex se
realizează datorită unor procese de
repartiţie sau absorbţie
între:
A. faza mobilă lichidă si faza staţionară
lichidă
B. faza mobilă gazoasă şi faza staţionară
lichidă
C. faza mobilă lichidă şi faza staţionară
solidă
D. faza mobilă gazoasă şi faza staţionară
solidă
E. faza mobilă gazoasă şi faza staţionară
gazoasă
(pag. 198; 1046)
F1254090. Cromatografia în fază gazoasă
permite separarea:
A. tuturor substanţelor medicamentoase
B. substanţelor volatile stabile la temperatura
lor de volatilizare
C. substanţelor solide care se lichefiază uşor
D. substanţelor uşor volatilizabile la
temperaturi mai mici de 400°C
E. toate variantele sunt adevărate
(pag. 198)
F1254091. Dozarea substanţelor
medicamentoase separate prin
cromatografie pe strat subţire se
efectuează:
A. prin introducerea în calcul a timpilor de
retenţie ai componentelor din proba de
analizat
B. dupa răzuirea şi eluarea substanţelor de
pe adsorbant şi determinarea cantitativă prin
alte metode
C. FR X nu face referiri în acest sens
D. prin spectrofotometrie "in situ"
E. direct pe placă prin fotodensitometrie
(pag. 1046)
F1254092. Gradul de separare a două
substanţe într-o cromatogramă se
defineşte prin noţiunea de
rezoluţie (Rs). Sunt adevărate urmatoarele
afirmaţii legate de rezoluţie, cu excepţia:
A. rezoluţia creşte cu cresterea numărului de
talere teoretice N
B. rezoluţia creşte cu creşterea factorului de
separabilitate
C. rezoluţia este o mărime dependentă de
factorul de capacitate
D. o rezoluţie bună pentru două picuri
adiacente presupune diferenţe foarte mici
între tR a componentelor
E. rezoluţia scade cu creşterea numărului de
talere teoretice N
(pag. 55-61)
F1254093. În componenţa unui
cromatograf de gaze se găsesc:
A. rezervorul de gaz
B. coloana cromatografică
C. injectorul-evaporatorul
D. detectorul
E. detector refractometric
(pag. 198)
F1254094. În cromatografia cu fază
inversă, faza staţionară este:
A. polară
B. nepolară
C. răşină schimbătoare de ioni
D. compus macromolecular
E. silicagel grefat cu lanţuri hidrocarbonate
(pag. 67)
F1254095. În gaz-cromatografie pot fi
utilizaţi următorii detectori:
A. detector refractometric diferenţial
B. detector UV-VIS
C. detectorul de conductibilitate termică (CT)
D. detectorul de ionizare în flacără (DIF)
E. spectrometrul de masă (SM)
(pag. 213-233)
F1254096. În HPLC se pot utiliza ca faze
staţionare:
A. solide polare
B. solide nepolare
C. schimbători de ioni
D. lichide impregnate pe un solid inert
E. gaze impregnate pe un suport polar
(pag. 65-71)
F1254097. Metodele utilizate pentru
deteminări cantitative în gaz-
cromatografie sunt:
A. metoda conţinutului aparent
B. metoda concentrat-diluat
C. metoda standardului intern-curbă de
etalonare
D. metoda standardului extern-curbă de
etalonare
E. metoda normării ariilor
(pag. 223-224)
F1354098. Caracteristici comune
metodelor cromatografice:
A. analitii din amestec se repartizeaza intre
faza stationara si faza mobila
B. cele doua faze sunt nemiscibile
C. intre cantitatile de analiti repartizati intre
cele doua faze nu exista un echilibru
D. migrarea analitilor de-a lungul fazei
stationare se realizeaza cu aceeasi viteza
E. separarea consta in eluarea continua a
analitilor ce parasesc succesiv coloana
(pag. 26)
F1354099. Care dintre urmatoarele
afirmatii sunt adevarate, privind rasinile
schimbatoare de ioni, daca
se considera reactia de schimb dintre 2
ioni A si B:
daca rasina are o afinitate mai mare pentru
ionul B decat pentru ionul A, PB>PA,
valoarea constantei de
echilibru este mai mare decat unitatea
KA/B>1
A.
daca rasina are o afinitate mai mare pentru
ionul B decat pentru ionul A, PB>PA,
valoarea constantei de
echilibru este mai mica decat unitatea
KA/B<1
B.
valoarea constantei de echilibru este mai
mare cu cat diferenta dintre afinitatile pentru
ionii A si B este mai
mare
C.
valoarea constantei de echilibru este mai
mare cu cat diferenta dintre afinitatile pentru
ionii A si B este mai
mica
D.
valoarea constantei de echilibru este mai
mica cu cat diferenta dintre afinitatile pentru
ionii A si B este mai
mare
E.
(pag. 161)
F1354100. Coeficientul de difuzie D este o
marime caracteristica a unei substante si
prezinta
urmatoarele caracteristici:
A. este legat de marimea ei in conditii date
de temperatura
B. depinde de vascozitatea mediului
C. se exprima in m/s
D. nu depinde de vascozitatea mediului
E. se exprima in m2/s.
(pag. 35)
F1354101. Cromatografia chirala de
adsorbtie sau repartitie prezinta
urmatoarele caracteristici:
A. se caracterizeaza prin structura chirala a
fazei stationare
B. se caracterizeaza prin structura chirala a
fazei mobile
C. exploateaza caracteristicile functionale ale
analitilor
D. permite separarea selectiva a
enantimerilor
E. este o tehnica hibrida, ce imbina
cromatografia cu electroforeza
(pag. 25)
F1354102. Fazele stationare de tip I din
HPLC:
se obtin prin grefarea pe silicagel a unei
grupari de 3-aminopropilsilil, urmata de
imobilizarea selectorului
chiral
A.
B. sunt utilizate pentru separarea
enantiomerilor hidroxilati
C. pentru obtinerea lor se utilizeaza beta-
ciclodextrine naturale sau modificate
D. sunt faze stationare chirale polimerice
E. selectorul chiral poate fi fenilalanina
(pag. 107)
F1354103. Gelurile utilizate ca suporturi in
cromatografia de excludere sterica trebuie
sa indeplineasca
anumite proprietati:
A. diametrul porilor
B. forma si marimea particulelor
C. sa aiba o afinitate crescuta fata de
substantele dizolvate in solutiile de analizat
D. sa nu reactioneze cu solventii
E. sa aiba consistenta spumoasa, semirigida
sau rigida
(pag. 142)
F1354104. Hartia cromatografica:
A. este formata din lanturi celulozice de beta-
glucoza
B. are M < 100000 u.a.m.
C. este formata din lanturi celulozice de alfa-
glucoza
D. are M > 100000 u.a.m.
E. are caracter hidrofob
(pag. 173)
F1354105. In care din urmatoarele metode
cromatografice faza mobila este lichida,
iar faza stationara
este solida:
A. cromatografia de afinitate
B. cromatografia de repartitie
C. cromatografia de schimb ionic
D. cromatografia de contracurent
E. cromatografia de repartitie cu faza legata
normal sau inversa.
(pag. 21)
F1354106. Masurarea densitometrica a
analitilor separati prin CSS se poate face
prin:
A. reflexie
B. refractie
C. transmisie
D. emisie fluorescenta
E. stingerea fluorescentei
(pag. 188)
F1354107. Pentru determinarea
concentratiei componentilor separati prin
GC se pot utiliza urmatoarele
procedee:
A. metoda normarii ariilor
B. metoda standardului intern
C. metoda curbei de calibrare
D. metoda examinarii in UV
E. metoda adaosului de standard
(pag. 223)
F1454108. Care din fazele staţionare de
mai jos se pot utiliza pentru separarea
enantiomerilor unui
compus chiral ?
A. 3-amino-propilsilil-(R)-dinitrobenzoil-
fenilglicină ;
B. beta-ciclodextrină ;
C. eteri coroană ;
D. silicagel dimetil-octadecil-silanizat (C18) ;
E. carbon poros grafitat
(pag. 77, [6] vol. II ; 106-108)
F1454109. Cu ce fază mobilă funcţionează
satisfăcător răşinile schimbătoare de ioni
ca faze staţionare
cromatografice ?
A. cu faza mobilă acidă sau neutră în cazul
anioniţilor slabi ;
B. cu faza mobilă acidă sau neutră în cazul
cationiţilor slabi ;
C. cu faza mobilă alcalină sau neutră în cazul
anioniţilor slabi ;
D. cu faza mobilă alcalină sau neutră în cazul
cationiţilor slabi ;
E. cu faza mobilă acidă atât la cationiţi slabi
cât si la anioniţi slabi.
(pag. 166, [6] vol. II)
F1454110. Molecula cloramfenicolului
conţine doi atomi de carbon asimetrici
(notate în continuare cu
"1" şi "2") ; fiecare din ei poate fi în
configuraţia "R" (rectus) sau "S"
(sinister). Care este perechea de
izomeri ai cloramfenicolului care nu se
pot separa între ei – în principiu –
utilizând coloană
cromatografică cu faza staţionară
nechirală de tipul C18 ?
A. izomerii (1R,2R) şi (1R,2S) ;
B. izomerii (1R,2R) şi (1S,2S) ;
C. izomerii (1R,2S) şi (1S,2S) ;
D. izomerii (1S,2R) şi (1R,2S) ;
E. izomerii (1S,2R) şi (1S,2S)
(pag. 104-106, [6] vol. II)
F1454111. Molecula efedrinei conţine doi
atomi de carbon asimetrici (notate în
continuare cu "1" şi "2")
; fiecare din ei poate fi în configuraţia "R"
(rectus) sau "S" (sinister). Care este
perechea de izomeri ai
efedrinei care se pot separa între ei – în
principiu – utilizând coloană
cromatografică cu faza staţionară
nechirală de tipul C18 ?
A. izomerii (1R,2R) şi (1R,2S) ;
B. izomerii (1S,2R) şi (1R,2S) ;
C. izomerii (1R,2S) şi (1S,2S) ;
D. izomerii (1R,2R) şi (1R,2S) ;
E. izomerii (1S,2S) şi (1R,2R) ;
(pag. 104-106, [6] vol. II)
F1454112. Termenul de "cromatografie cu
fază inversă", utilizat în controlul analitic
al medicamentelor
se referă la faptul că . . .
A. faza mobilă este polară ;
B. faza mobilă este nepolară ;
C. faza staţionară este polară ;
D. faza staţionară este nepolară ;
factorii de capacitate ai componentelor
chimice separate sunt invers proporţionale cu
mobilitatea
cromatografică a lor.
E.
(pag. 67 ; 71, [6] vol. II)
F1554113. Eficacitatea coloanei
cromatografice exprimă capacitatea ei:
A. de a da picuri cât mai simetrice;
B. de a da picuri cât mai asimetrice;
C. de a da picuri cât mai largi; (pag. 71)
D. de a da picuri cât mai sstrâmte; F1554119. Numărul platourilor teoretice
E. de a da picuri cu baze cât mai mici. (N) caracterizează eficacitatea coloanei
(pag. 45) cromatografice şi este
F1554114. Fazele staţionare pe bază de dependent de:
ciclodextrine cu caracter hidrofob se A. lungimea coloanei;
utilizează pentru B. înălţimea platoului teoretic;
separarea: C. dinamica fazei mobile;
A. alcanilor; D. laţimea platoului teoretic;
B. alcoolilor; E. diametrul coloanei.
C. poliolilor; (pag. 58)
D. acizilor carboxilici; F1554120. Pentru cromatografia de
E. cicloalcanilor. repartiţie, faza mobilă trebuie să
(pag. 110) îndepinească următoarele cerinţe:
F1554115. În cromatografia clasică de A. să aibă o mare putere de dizolvare dar să
repartiţie pe coloană faza mobilă poate fi: nu interacţioneze chimic cu analiţii din probe;
A. apa; B. să fie incompatibilă cu sistemul de
B. n-butanolul; detecţie;
C. alcoolul benzilic; C. să nu dizolve faza staţionară şi să nu
D. cloroformul; interacţioneze chimic cu aceasta;
E. toluenul. D. să fie compatibilă cu sistemul de detecţie;
(pag. 71) E. să dizolve faza staţionară şi să
F1554116. În cromatografie, timpul de interacţioneze chimic cu aceasta.
retenţie maxim al unui analit se defineşte (pag. 71)
ca fiind: F1554121. Pentru separarea GC a
A. timpul care se scurge de la injecţia probei stereoizomerilor se pot utiliza faze
de analit în coloană şi ieşirea picurilor staţionare pe bază de:
analitului în detector; A. aminoacizi;
timpul care se scurge de la injecţia probei de B. ciclohexan;
analit în coloană şi parcurgerea unei porţiuni C. benzen;
de coloană de 1 D. alcani;
cm; E. ciclodextrine.
B. (pag. 110)
C. raportul între lungimea coloanei F1654122. Alegeti raspunsurile corecte cu
cromatografice şi viteza liniară medie de privire la cromatografia de hartie:
deplasare a analitului în coloană; A. Are la baza un mecanism de repartitie
D. raportul între lungimea coloanei solid-lichid
cromatografice şi diametrul coloanei; B. Hartia cromatografica constituie suportul
E. raportul între viteza liniară medie de de faza stationara
deplasare a analitului în coloană şi lungimea C. Hartia cromatografica are un caracter
coloanei cromatografice. hidrofob
(pag. 29) D. Hartia cromatografica are un caracter
F1554117. În HPLC faza mobilă poate fi: hidrofil
A. oxiproprionitrilul; E. Apa este singurul solvent utilizat pentru
B. pentan; obtinerea unei faze stationare hidrofile
C. ciclohexan; (pag. 173, 174)
D. hexanul; F1654123. Care din afirmatiile de mai jos
E. heptanul. sunt corecte:
(pag. 71) A. Identitatea substantelor separate prin CSS
F1554118. În HPLC faza staţionară este de se poate stabili numai pe baza valorilor Rf
regulă: B. Identitatea substantelor separate prin CSS
A. polietilena; nu se poate stabili numai pe baza valorilor Rf
B. oxiproprionitrilul; C. CSS se poate utiliza pentru stabilirea
C. apa; puritatii unei substante daca se respecta
D. etilenglicolul; anumite conditii
E. nitrometanul.
D. CSS nu se poate utiliza pentru stabilirea
puritatii unei substante
E. In CSS este posibila derivatizarea
analitilor pentru a obtine pete colorate
fluorescente
(pag. 181-182)
F1654124. Care din afirmatiile de mai jos
sunt corecte?
Rasinile cu grupari sulfonice prezinta o
crestere a afinitatii pentru ionii cu aceeasi
sarcina, odata cu
cresterea numarului atomic Z
A.
Rasinile cu grupari sulfonice prezinta o
crestere a afinitatii pentru ioni cu aceeasi
sarcina, odata cu
scaderea numarului atomic Z
B.
C. Rasinile anionice cu grupari amino
secundare si tertiare au o afinitate mare
pentru ionii hidroxil
D. Rasinile anionice cu grupari amino
secundare si tertiare au o afinitate mica
pentru ionii hidroxil
Afinitatea schimbatorilor anionici cu grupe de
amoniu cuaternar fata de anioni scade odata
cu sarcina
ionilor, in general
E.
(pag. 163)
F1654125. Evaluarea densitometrica a
cromatogramelor obtinute prin CSS se
poate realiza prin
urmatoarele procedee:
A. Reflexie
B. Transmisie
C. Difuzie
D. Emisie fluorescenta
E. Stingerea fluorescentei
(pag. 188-189)
F1654126. In cazul unui gaz-cromatograf
prevazut cu detector de conductibilitate
termica se utilizeaza
drept gaz vector:
A. Neon sau argon
B. Un gaz cu conductibilitate termica mare
C. Azot
D. Heliu
E. Un gaz cu conductibilitate termica mica
(pag. 215)
F1654127. In cromatografia de lichide de
inalta performanta cu gradienti:
A. Se modifica granulatia fazei stationare
B. Se modifica impregnatia fazei stationare
C. Se modifica compozitia fazei mobile
D. Elutia programata cu gradienti are rostul
de a imbunatati eficacitatea separarii
cromatografice
E. Se modifica polaritatea fazei mobile prin
folosirea amestecurilor de solventi
(pag. 73)
F1654128. Optimizarea proceselor de
separare cromatografica se realizeaza
actionand asupra
urmatorilor parametri:
A. Numarul de platouri teoretice
B. Factorul de selectivitate
C. Factorul de rezistenta la transferul de
masa
D. Presiune
E. Factorul de capacitate
(pag. 58)
F1654129. Printre detectorii folositi in
cromatografia de lichide de inalta
performanta se numara:
A. Detectorii de absorbanta (UV, VIS, IR)
B. Detectorul de fluorescenta
C. Detectorul de vascozitate
D. Detectorul refractometric
E. Detectorul electrochimic
(pag. 73-74)
F2154130. In cromatografia de gaze (GC):
A. rezolutia se calculeaza conform formulei:
R = 5,54 * (tr / b * 0,5) * 2
B. rezolutia se calculeazaconform formulei: R
= 2 * (tRb - tRa) / (ya + yb)
C. rezolutia se calculeaza conform formulei:
R = 1,18 * (tRb - tRa) / (b * 0,5 * a + b * 0,5 *
a)
D. rezolutia sa fie mai mare decat 1 pentru ca
rezultatul determinarii sa fie valabil
E. rezolutia sa fie mai mica decat 1 pentru ca
rezultatul determinarii sa fie valabil
(pag. 1048)
F2154131. In cromatografia de gaze se
folosc urmatoarele gaze purtatoare:
A. argon, azot
B. heliu, argon
C. metan, azot
D. hidrogen, heliu
E. oxigen, dioxid de carbon
(pag. 201)
F2154132. Care din urmatoarele afirmatii
sunt adevarate in cazul cromatografiei de
gaze:
A. faza stationara este un gaz
B. faza stationara este un solid
C. faza mobila este un lichid
D. faza mobila este un gaz
E. faza stationara este un lichid cu care este
impregnat un suport solid inert
(pag. 198,201,1046)
F2154133. In cromatografia de gaze (CG):
A. faza mobila poate fi gazoasa
B. faza mobila poate fi solida
C. faza mobila poate fi lichida
D. faza stationara poate fi lichida
E. faza stationara poate fi solida
(pag. 198,199,200,201)
F2154134. Care din urmatoarele afirmatii
sunt adevarate pentru cromatografia de
repartitie:
A. faza stationara este o pelicula de lichid
fixata pe un suport solid
B. faza stationara lichida nu este miscibila cu
faza mobila
C. faza stationara este un compusmolecular
reticulat
D. faza stationara este un suport solid cu
proprietati adsorbante
E. faza stationara solida este miscibila cu
faza mobila
(pag. 21)
F2154135. Pentru eluarea analitilor
hidrofili in cromatografia pe hartie se pot
folosi urmatoarele
sisteme de solventi:
A. izopropanol - amoniac - apa
B. formamida - benzen
C. n-butanol - acid acetic - apa
D. apa - fenol
E. ulei de parafina - DMF - metanol - apa
(pag. 174)
F2154136. Pentru realizarea de separari
cromatografice bune si eficiente in
majoritatea cazurilor este
necesar ca:
A. polaritatea fazei stationare sa fie diferita
de polaritatea analitului
B. polaritatea fazei mobile sa fie identica cu
polaritatea analitului
C. nu conteaza polaritatea ci puritatea
absoluta a analitului
D. polaritatea fazei stationare sa fie
asemanatoare cu polaritatea analitului
E. polaritatea fazei mobile sa fie diferita de
polaritatea analitului
(pag. 70)
F2154137. In HPLC de repartitie nu sunt
corecte afirmatiile:
A. in cromatografia pe faza stationara
normala, faza stationara este nepolara iar
faza mobila este polara
B. in cromatografia pe faza stationara
normala, faza stationara este polara iar faza
mobila este nepolara
C. in cromatografia pe faza inversa, faza
stationara este nepolara iar faza mobila este
polara
D. in cromatografia pe faza inversa, faza
stationara este polara iar faza mobila este
nepolara
E. in cromatografia pe faza inversa este eluat
mai intai analitul cel mai nepolar
(pag. 67)
F2154138. Pentru separarea
enantiomerilor prin tehnici cromatografice
se folosesc:
A. metode cromatografice in faza lichida
B. nu se pot folosi metode in faza gazoasa
C. metode directe pe faze stationare chirale
sau pe faze obisnuite dar aducand in faza
mobila un aditiv chiral
D. metode indirecte pe faze stationare
obisnuite dupa derivatizarea lor printr - o
reactie chimica specifica
E. enantiomerii nu se pot separa prin metode
cromatografice
(pag. 105)
F2154139. Cromatografia de gaze (CG) in
controlul medicamentelor:
A. se poate folosi pentru identificarea
speciilor chimice
se poate folosi pentru identificarea
compusilor dintr - o serie omoloaga (alcani,
compusi organofosforici,
uleiuri vegetale)
B.
C. se poate folosi pentru determinarea
concentratiei compusilor separati prin CG
D. nu se poate folosi pentru identificarea
speciilor chimice
E. nu se poate folosi pentru determinarea
concentratiei componentelor separate prin
GC
(pag. 221,222,223,224)
F2254140. Selectati enunturile corecte
referitoare la cromatografia HPLC de
adsorbtie:
A. faza stationara este de silicagel
B. faza stationara este de alumina
C. ca faza mobila se utilizeaza de regula apa
D. se aplica la separarea unor substante
solubile in apa
E. se aplica la separarea unor substante
relativ nepolare
(pag. 66 - 67)
F2254141. Selectati enunturile corecte
referitoare la cromatografia de lichide sub
presiune:
A. in cazul cromatografiei HPLC lichid-lichid
faza stationara lichida se fixeaza prin
adsorbtie fizica
B. faza stationara poate fi alumina
C. faza stationara poate fi silicagel silanizat
D. poate fi cromatografie pe "faza stationara
normala"
E. poate fi cromatografie pe "faza inversa"
(pag. 67 - 68)
F2254142. Selectati enunturile corecte
referitoare la metoda cromatografica:
A. este o metoda fizico-chimica de separare
a unor substante dintr-un amestec
B. separarea are loc intr-un sistem constituit
din doua faze stationare
C. se bazeaza pe un proces de migrare
diferentiata a substantelor dintr-un amestec
D. este o metoda fizica de analiza bazata pe
migrarea particulelor incarcate electric
este o metoda de analiza care se bazeaza pe
proprietatea unui substante de a absorbi
selectiv radiatiile
electromagnetice
E.
(pag. 1043)
F2254143. Selectati metodele
cromatografice oficinale in FR.X:
A. cromatografia pe strat subire
B. cromatografia cu fluide supercritice
C. cromatografia de gaze
D. cromatografia de schimb ionic
E. cromatografia de lichide sub presiune
(pag. 1043 - 1049)
F2254144. Selectati enunturile corecte
referitoare la cromatografia de lichide sub
presiune:
A. este o metoda fizica de separare
B. faza stationara este un solid cu granulatie
fina sau un solid impregnat cu un lichid
C. faza stationara nu poate fi un solid pe care
sunt grefate grupari organice
D. faza stationara este depusa in strat subtire
pe un suport de sticla
E. faza mobila este un lichid
(pag. 1048)
F2254145. Sistemul de detectare folosit in
cromatografia de lichide sub presiune se
bazeaza pe:
A. spectrofotometrie de absorbtie
B. termogravimetrie
C. refractometrie diferentiala
D. fluorimetrie
E. metode volumetrice
(pag. 1048)
F2254146. In cromatografia de gaze:
A. faza mobila este un lichid care se aduce in
stare gazoasa inaintea determinarii
B. faza mobila este numita gaz-purtator
C. faza stationara este un solid sau un lichid
impregnat pe un suport solid inert
D. probele de analizat dizolvate int-un solvent
sunt introduse in camera de evaporare
termostata la 10°C
E. rezultatele se prezinta sub forma unui
grafic semnal-timp
(pag. 1046)
F2254147. Separarea enantiomerilor se
poate face prin:
A. metode cromatografice in faza lichida
B. metode cromatografice in faza gazoasa
C. direct pe faze stationare si cu faza mobila
obisnuita
D. indirect, dupa derivatizare chimica
precoloana
E. cromatografie de lichide in faza
supercritica
(pag. 105)
F2254148. Selectati avantajele
cromatografiei cu fluide supercritice
(SFC) comparativ cu metoda HPLC:
A. viteza de executie mai mica
B. cuplarea usoara cu spectrometrul de masa
C. consum mai mic de solventi organici
D. rezolutie mai mica pe unitatea de timp
E. timpi de echilibrare mai scurti, deci
developare mai rapida
(pag. 133)
F2254149. Selectati enunturile corecte
referitoare la cromatografia de excludere
sterica:
A. se bazeaza pe diferentele dintre marimile
moleculelor
B. poate fi utilizata pentru separarea
polipeptidelor
C. nu poate fi utilizata pentru separarea
proteinelor
D. fazele de stationare sunt geluri de diverse
tipuri
E. prima faza de acest gen a fost pe baza de
dextran polireticulat
(pag. 139)
F2254150. Referitor la cromatografia de
schimb ionic sunt corecte enunturile:
A. este o tehnica lichid electrocromatografica
B. este o tehnica lichid cromatografica (LC)
C. pe faza stationara polimerica sunt grefate
grupari ionizabile
D. fazele stationare schimbatoare de ioni se
mai numesc si "faze inverse"
E. fazele stationare schimbatoare de ioni
sunt capabile sa fixeze exclusiv cationi
(pag. 155)
F2254151. Proprietatile fizico-chimice ale
schimbatorilor de ioni sunt:
A. instabilitate chimica
B. stabilitate termica
C. capacitatea de schimb ionic
D. ionizarea gruparilor shimbatoare este
independenta de natura chimica a acestora
E. porozitatea
(pag. 159 - 160)
F2254152. Referitor la faza mobila in
cromatografia de schimb ionic, selectati
enunturile corecte:
A. este formata din solventi organici
in mod exceptional se poate adauga in faza
mobila o cantitate mica de apa, pentru a
facilita dizolvarea
analitilor
B.
C. favorizeaza ionizarea analitilor din solutii
D. are o constanta dielectrica mica
E. favorizeaza ionizarea gruparilor
functionale ale rasinilor schimbatoare de ioni
(pag. 166)
F2254153. La baza tuturor metodelor
cromatografice de separare stau
urmatoarele procese
fundamentale:
A. adsorbtia pe suporturi inerte
B. repartitia intre faza stationara si faza
mobila
C. adsorbtia pe suporturi solide
D. excluderea-difuzia
E. schimbul ionic
(pag. 18)
F2254154. Indiferent de tehnica aleasa,
metodele cromatografice au cateva
aspecte comune:
A. analitii din amestec se repartizeaza intre
faza mobila si faza stationara, care sunt
nemiscibile
analitii din amestec se repartizeaza intre faza
mobila si faza stationara, care pot fi foarte
putin solubile una
in alta
B.
intre cantitatile de analiti repartizati in cele
doua faze nu exista un echilibru dependent
de insusirile fiecarui
analit
C.
D. separarea consta in eluarea continua a
analitilor care migrand cu aceeasi viteza
parasesc simultan coloana
E. sub actiunea fazei mobile, migrarea
analitilor de-a lungul fazei stationare are loc
cu viteze diferite
(pag. 26)
F2254155. In legatura cu faza stationara
sunt corecte urmatoarele:
A. este formata din particule fine solide
sferice sau aproape sferice
este formata din particule fine solide, pe care
se fixeaza faza stationara lichida ca in
cromatografia de
adsorbtie
B.
C. gruparile chimice C8 sau C18 ale fazei
stationare nu participa la procesele
cromatografice
D. interactiunile cu analitii au loc la suprafata
fazei stationare
E. in cromatografia de repartitie faza
stationara este un lichid fixat pe un suport
solid inert
(pag. 29)
F2254156. Selectati marimile care
caracterizeaza retinerea analitilor in
coloana cromatografica,
respectiv pe faza stationara:
A. volumul de retentie VR
B. coeficientul de rezistenta la transferul de
masa C
C. factorul de capacitate k`
D. numarul de platouri teoretice N
E. timpul de retentie tR
(pag. 40 - 41)
F2254157. Referitor la fazele suport
utilizate in cromatografia de gaze selectati
enunturile corecte:
A. fazele suport sunt formate din particule
solide foarte reactive chimic dar inerte fizic
B. fazele suport pot fi poroase, cu pori mari si
uniformi
C. fazele suport pot fi neporoase, formate din
sfere din sticla
D. fazele stationare pot fi lichide
E. fazele stationare lichide trebuie sa aiba o
vascozitate foarte mica
(pag. 202 - 203)
F2254158. Selectati compusii care pot fi
utilizati ca faze stationare lichide in gaz-
cromatografie:
A. poliesteri si polieteri ai glicolilor
B. siliconii
C. silicagelul
D. sitele moleculare
E. hidrocarburi saturate
(pag. 203 - 206)
F2254159. Selectati procedeele de
derivatizare a substantelor de analizat,
cele mai frecvent utilizate in
gaz-cromatografie:
A. esterificarea
B. alchilarea
C. sililarea
D. complexarea cu ioni metalici
E. bromurarea
(pag. 211 - 212)
F2254160. In cromatografia de gaze pot fi
utilizati ca detectori:
A. detectorul refractometric
B. catarometrul
C. detectorul de fluorescenta
D. detectorul cu ionizare in flacara
E. spectrometrul de masa (MS)
(pag. 213 - 220)
F2254161. Selectati metodele de
determinare a concentratiei
componentilor separati prin gaz
cromatografie (GC):
A. metoda curbei de calibrare
B. metoda masurarii timpului de retentie
C. metoda standardului intern
D. metoda masurarii volumului de retentie
E. metoda standardului extern
(pag. 223 - 224)
F2254162. Selectati enunturile corecte
referitoare la cuplajul HPLC-HRGC:
A. are o repetabilitate inferioara tehnicilor
cromatografice simple
B. a fost utilizat la analiza uleiurilor volatile de
mandarine
C. prepararea (pregatirea) probei este simpla
D. permite o separare eficienta o viteza mare
de executie
E. nu poate fi aplicat probelor cu matrice
complexa
(pag. 237 - 239)
F2254163. Cromatografia de afinitate:
A. nu poate fi utilizata in analizele de interes
biomedical datorita complexitatii probelor
B. permite scurtarea multor operatiuni
preliminare de purificare
C. se aplica in special in analiza materiilor
prime farmaceutice
D. are o mare specificitate
E. poate fi utilizata la separarea peroxidazei
dintr-un amestec de proteine
(pag. 153)
F2254164. Selectati detectorii utilizati in
HPLC:
A. detectorul de conductibilitate termica
B. spectrometrul de masa
C. detectorul de ionizare in flacara
D. detectorul electrochimic
E. detectorul refractometric
(pag. 73)
F2254165. Selectati enunturile corecte
referitoare la cromatografia pe faza
inversa:
A. faza mobila este nepolara
B. faza stationara este nepolara
C. in cromatografia pe faza inversa este eluat
mai intai analitul cel mai nepolar
D. de regula pentru fazele stationare inverse,
gruparile alchil legate sunt radicali octil C8
sau octadecil C18
E. gruparile C8 si C18 confera un caracter
polar
(pag. 68 - 71)
F2254166. Selectati enunturile corecte
referitoare la cromatografia de lichide sub
presiune:
A. faza mobila lichida circula prin coloana
sub actiunea fortei gravitationale
B. faza mobila lichida circula prin coloana cu
un debit variabil
in cazul in care compozitia fazei mobile se
mentine constanta pe toata durata
determinarii aceasta poarta
numele de elutie izocratica
C.
in cazul in care compozitia fazei mobile se
modifica pe durata determinarii aceasta
poarta numele de elutie
normala
D.
E. sistemul de detectare trebuie sa permita
determinarea cantitativa a componentelor
eluate
(pag. 1048)
F2254167. Selectati enuturile corecte
referitoare la cromatografia pe strat
subtire:
A. pot fi separati ioni anorganici
B. faza stationara este introdusa intr-o
coloana de sticla
C. pot fi separati complecsi organo-metalici
D. cele mai utilizate faze stationare sunt cele
de silicagel
E. pot fi separati compusi organici
(pag. 174-175)
F2254168. Selectati enunturile corecte
referitoare la CSS:
A. identitatea substantelor separate prin CSS
nu se poate stabili numai pe baza valorilor Rf
B. in CSS pentru a obtine pete colorate sau
fluorescente pe placa analitii nu pot fi
derivatizati
C. se poate utiliza pentru stabilirea puritatii
unei substante
D. toate substantele farmaceutice cunoscute
sunt cel mai bine separate pe o placa cu
silicagel nemodificat
E. valoarea Rf a unei substante trebuie sa fie
constanta pentru experiente efectuate in
aceleasi conditii
(pag. 181 - 182)
F2254169. Cele mai importante
componente ale unui densitometru sunt:
A. sursa de lumina
B. capilara umpluta cu o solutie de electroliti
C. selectorul de lungimi de unda
D. compartimentul cu suportul pentru cuve
E. detectoare (fotodiode si
fotomultiplicatoare)
(pag. 190)
F2254170. Aparatura utilizata in cazul
metodei cromatografice pe hartie
cuprinde:
A. vase din sticla cu inchidere etansa
B. benzi de hartie cromatografica
C. placi din material plastic acoperite cu
hartie cromatografica
D. coloane de sticla prevazute cu dispozitive
de fixare
E. micropipete
(pag. 1043)
F2254171. Selectati enunturile corecte
referitoare la tehnica de cromatografiere
pe hartie (CH):
A. poate fi ascendenta
B. saturarea vasului cromatografic nu este
obligatorie in tehnica CH
C. poate fi descendenta
D. componentele fazei mobile (developant)
se introduc in camera cromatografica, pe
rand la interval de o ora
E. cromatografierea se efectueaza la o
temperatura cuprinsa intre 20°C si 25°C
(pag. 1043)
F2254172. Aparatura necesara pentru
realizarea unei cromatograme prin
cromatografie pe strat subtire
(CSS) cuprinde:
A. coloane cromatografice deschise din sticla
umplute cu silicagel
B. vase cromatografice din sticla cu
posibilitate de inchidere etansa
C. placi cromatografice din sticla si alte
materiale
D. benzi de hartie cromatografica
E. micropipete si microseringi pentru
aplicarea probelor
(pag. 1044)
F2254173. Selectati enunturile corecte
referitoare la prepararea placilor
cromatografice utilizate in
cromatografia pe strat subtire:
A. se prepara o suspensie omogena din
adsorbant si alcool etilic diluat
B. suspensia se aplica in strat subtire pe
placi cu ajutorul unui dispozitiv
C. placile se usuca initial la aer un timp diferit
dependent de natura stratului adsorbant
D. placile cu silicagel G se usuca apoi in
euva la 105-110°C timp de 1h
E. placile obtinute pot fi utilizate timp de
1luna fara a fi reactivate
(pag. 1044)
F2254174. Selectati enunturile incorecte
referitoare la tehnica cromatografica pe
strat subtire:
daca nu se prevede altfel, inaintea
determinarii vasul cromatografic se satureaza
cu vaporii developantului
timp de 30minute
A.
B. determinarea cromatografica se
efectueaza la o temperatura cuprinsa intre
40-50°C
punerea in evidenta a petelor de pe
cromatograma se efectueaza prin
examinarea acestora ca atare sau
dupa tratare cu reactivi potriviti
C.
D. petele de pe linia de start trebuie sa atinga
obligatoriu suprafata stratului de developant
E. placa cromatografica se introduce in vasul
cromatografic pe cat posibil in pozitie
verticala
(pag. 1045)
F2354175. In care din urmatoarele metode
cromatografice faza mobila este lichida,
iar faza stationara
este solida:
A. cromatografia de afinitate
B. cromatografia de repartitie
C. cromatografia de schimb ionic
D. cromatografia in contracurent
E. cromatografia de repartitie cu faza legata
normal sau inversa.
(pag. 20)
F2354176. Cromatografia chirala de
adsorbtie sau repartitie prezinta
urmatoarele caracteristici:
A. se caracterizeaza prin structura chirala a
fazei stationare
B. se caracterizeaza prin structura chirala a
fazei mobile
C. exploateaza caracteristicile functionale ale F2354181. Care dintre urmatoarele
analitilor afirmatii sunt adevarate, privind rasinile
D. permite separarea selectiva a schimbatoare de ioni, daca
enantiomerilor se considera reactia de schimb dintre 2
E. este o tehnica hibrida, ce imbina ioni A si B:
cromatografia cu electroforeza daca rasina are o afinitate mai mare pentru
(pag. 25) ionul B decat pentru ionul A, PB>PA,
F2354177. Caracteristici comune valoarea constantei de
metodelor cromatografice: echilibru este mai mare decat unitatea
A. analitii din amestec se repartizeaza intre KA/B>1
faza stationara si faza mobila A.
B. cele doua faze sunt nemiscibile daca rasina are o afinitate mai mare pentru
C. intre cantitatile de analiti repartizati intre ionul B decat pentru ionul A, PB>PA,
cele doua faze nu exista un echilibru valoarea constantei de
D. migrarea analitilor de-a lungul fazei echilibru este mai mica decat unitatea
stationare se realizeaza cu aceeasi viteza KA/B<1
E. separarea consta in eluarea continua a B.
analitilor ce parasesc succesiv coloana valoarea constantei de echilibru este mai
(pag. 26) mare cu cat diferenta dintre afinitatile pentru
F2354178. Coeficientul de difuzie D este o ionii A si B este mai
marime caracteristica a unei substante si mare
prezinta C.
urmatoarele caracteristici: valoarea constantei de echilibru este mai
A. este legat de marimea ei in conditii date mare cu cat diferenta dintre afinitatile pentru
de temperatura ionii A si B este mai
B. depinde de vascozitatea mediului mica
C. se exprima in m/s D.
D. nu depinde de vascozitatea mediului valoarea constantei de echilibru este mai
E. se exprima in m2/s. mica cu cat diferenta dintre afinitatile pentru
(pag. 35) ionii A si B este mai
F2354179. Fazele stationare de tip I din mare
HPLC: E.
se obtin prin grefarea pe silicagel a unei (pag. 161)
grupari de 3-aminopropilsilil, urmata de F2354182. Hartia cromatografica:
imobilizarea selectorului A. este formata din lanturi celulozice de beta-
chiral glucoza
A. B. are M < 100000 u.a.m.
B. sunt utilizate pentru separarea C. este formata din lanturi celulozice de alfa-
enantiomerilor hidroxilati glucoza
C. pentru obtinerea lor se utilizeaza beta- D. are M > 100000 u.a.m.
ciclodextrine naturale sau modificate E. are caracter hidrofob
D. sunt faze stationare chirale polimerice (pag. 173)
E. selectorul chiral poate fi fenilalanina F2354183. Masurarea densitometrica a
(pag. 107) analitilor separati prin CSS se poate face
F2354180. Gelurile utilizate ca suporturi in prin:
cromatografia de excludere sterica trebuie A. reflexie
sa indeplineasca B. refractie
anumite proprietati: C. transmisie
A. diametrul porilor D. emisie fluorescenta
B. forma si marimea particulelor E. stingerea fluorescentei
C. sa aiba o afinitate crescuta fata de (pag. 188)
substantele dizolvate in solutiile de analizat F2354184. Pentru determinarea
D. sa nu reactioneze cu solventii concentratiei componentilor separati prin
E. sa aiba consistenta spumoasa, semirigida GC se pot utiliza urmatoarele
sau rigida procedee:
(pag. 142) A. metoda normarii ariilor
B. metoda standardului intern
C. metoda curbei de calibrare
D. metoda examinarii in UV
E. metoda adaosului de standard
(pag. 223)
F2354185. In care din urmatoarele metode
cromatografice cele 2 faze, mobila si
stationara nu sunt
lichide:
A. Cromatografia de repartitie cu faza legata
normal sau inversa
B. Cromatografia de repartitie lichid volatila
C. Cromatografia de repartitie cu faza
adsobita normal sau inversa
D. Cromatografia de excludere prin separari
nepolare
E. Cromatografia de schimb ionic cu rasini
chelatante
(pag. 20)
F2354186. Detectorul cu captura de
electroni:
A. se bazeaza pe interactia dintre moleculele
de analiti aduse spre detector cu electroni de
energie mare
B. se bazeaza pe interactia dintre moleculele
de analiti aduse spre detector cu electroni de
energie mica
C. in urma impactului se formeaza ioni
negativi si electroni
D. in urma impactului se formeaza ioni
pozitivi si electroni
E. intensitatea curentului de baza format nu
depinde de numarul de ioni
(pag. 218)
F2354187. In cromatografia de gaze,
cresterea temperaturii determina:
A. iesirea substantelor separate mai lent din
coloana
B. iesirea substantelor separate mai repede
din coloana
C. largirea picului in functie de volumul de
retentie
D. micsorarea volumului de retentie
E. ingustarea picurilor in functie de volumul
de retentie
(pag. 209)
F2354188. Care dintre urmatoarele
enunturi nu sunt adevarate cu privire la
elutia selectiva in analizele
ion cromatografice:
A. sunt eluati toti ionii retinuti, cu ajutorul unui
eluent judicios ales
B. se utilizeza cand coeficientii de repartitie
au valori apropiate
C. se utilizeza un gradient de concentratie al
eluentului prin modificarea compozitiei sale
D. se elueaza un singur ion din cei retinuti cu
ajutorul unui eluent judicios ales
E. coeficientii de repartitie trebuie sa fie
foarte diferiti
(pag. 171)
F2354189. Care dintre urmatoarele
enunturi sunt adevarate cu privire la faza
stationara din
cromatografie:
este formata din particule fine solide, sferice,
pe suprafata carora se produc interactiile cu
analitii -
cromatografia de repartie
A.
este formata din particule fine solide care
sunt suportul pe care se fixeaza faza
stationara lichida -
cromatografia de repartitie
B.
in coloanele capilare din cromatografia de
gaze, faza stationara este fixata in stare
neomogena, sub forma
unui film pe peretii interiori
C.
D. particulele de faza stationara se
caracterizeaza prin diametrul mediu
E. particulele de faza stationara se
caracterizeaza prin suprafata specifica
(pag. 29)
F2554190. Precizati raspunsurile corecte
referitoare la gelurile de agaroza si agar-
agar:
A. gelurile de agaroza se pot folosi la
separarea moleculelor cu M = 10000-
150000000
B. agaroza este un polizaharid de D-
galactoza
C. nu sunt sensibile fata de solventii organici
D. agar-agarul se obtine prin extractie din
alge
E. se mai numesc sefadexuri
(pag. 118)
F2554191. La determinarea concentratiei
componentilor separati prin GC se pot
folosi:
A. largimea picului la baza
B. factorul dependent de detector
C. concentratia analitului
D. metoda normarii ariilor
E. metoda curbei de calibrare
(pag. 157)
F2554192. Radiatiile moleculare
supersonice (SMB):
A. au viteza mica de curgere pana la
separare
B. reduc energia termica vibrationala
C. nu se folosesc asociate cuplajului GC-MS
D. au viteza mare de curgere pana la
separare
E. la folosirea SMB nu se obtine viteza
uniforma
(pag. 152)
F2554193. Avantajele cromatografiei
planare:
A. ofera posibilitatea separarii compusilor
colorati
B. ofera posibilitatea efectuarii de separari
paralele, unele bidimensionale
C. nu se pot folosi decat dispozitive clasice
de aplicare a probelor
D. in OPTLC ciclul poate fi complet in 1000
sec
E. optimizarea vitezei de curgere a fazei
mobile nu imbunatateste separarile
cromatografice prin CSS
(pag. 143)
F2554194. Despre fluidele supercritice
sunt adevarate:
A. au vascozitate mare
B. au o geometrie variabila
C. au masa volumica diferita de aceea a
gazelor
D. sunt solventi foarte buni
E. nu trebuie controlata temperatura si
presiunea fluidelor supercritice
(pag. 217)
F2554195. In cromatografia de lichide cu
faze inversate, faza stationară poate fi:
A. rasina schimbatoare de ioni
B. nepolara
C. polara
D. silicagel grefat cu lanturi hidrocarbonate
E. compus macromolecular
(pag. 219)
F2554196. Fazele stationare in
cromatografia de gaze:
A. sunt suporturi poroase
B. sunt lichide formate din compusi cu
volatilitate mare
C. nu prezinta stabilitate termica
D. trebuie sa fie solubile intr-un solvent volatil
E. Chromosorb 80-100 este faza stationara
(pag. 89)
F2554197. Precizati afirmatiile incorecte
despre cromatografia de excludere
sterica:
A. se mai numeste cromatografie de
excludere-difuzie
B. faza stationara este o pelicula de lichid
fixata pe un suport solid
C. faza stationara este un gel
D. faza stationara este un compus
macromolecular reticulat
E. toate raspunsurile sunt corecte
(pag. 122)
F2554198. Gelurile de poliacrilamida:
A. se folosesc in cromatografia de excludere
sterica
B. se folosesc in cromatografia cu fluide
supercritice
C. sunt foarte solubile in apa
D. servesc la separarea compusilor cu
M=200-400000
E. sunt substante puternic polare
(pag. 126)
F2554199. Agaroza:
A. face parte din clasa xerogelurilor
B. face parte din clasa aerogelurilor
C. gelurile de agaroza sunt sensibile la
temperaturi de peste 30oC
D. se obtine prin extractie din alge
E. este o substanta neionica
(pag. 149)
F2554200. Selectati raspunsurile corecte
referitoare la reflectanta:
A. este o metoda de evaluare densitometrica
a CSS
B. dispersia luminii este dependenta de
grosimea stratului de sorbent
C. forma si dimensiunile spotului analitului
influenteaza exactitatea si precizia
rezultatelor
D. dispersia luminii este independenta de
grosimea stratului de sorbent
E. se recomanda numai aplicarea probelor
de analiti, pe placa
(pag. 111)
F2554201. Cei mai utilizati detectori in
HPLC sunt:
A. detectorul UV
B. detectorul de conductivitate
C. detectorul amperometric
D. detectorul refractometric
E. detectorul electrochimic
(pag. 126)
F2554202. Cu ajutorul cuplajul CEC-MS se
pot analiza substante medicamentoase
ca:
A. sulfonamide
B. urina
C. fluticazona propionat
D. plasma
E. benzodiazepine
(pag. 152)
F2554203. Care dintre avantajele
cromatografiei SFC cu coloane umplute
sunt adevarate?
A. developare rapida si timpi de echilibrare B. acid citric
lungi C. fenol
B. developare rapida si timpi de echilibrare D. galat de propil
scurti E. butil hidroxi anisol
C. consum mic de solventi organici (pag. 529-530)
D. imposibilitatea analizarilor polimerilor F2654209. Bazele de unguente pot fi:
E. cuplarea usoara cu un spectrometru de A. baze de tip soluţie
masa B. baze de unguent lavabile
(pag. 85) C. baze de tip suspensie
F2554204. Etapele analizei cromatografice D. baze grase hidrofobe
sunt: E. baze hidrosolubile
A. identificarea analitilor separati (pag. 532)
B. inregistrarea cromatogramelor F2654210. În funcţie de gradul de
C. nu se pregateste faza stationara dispersie al substanţelor active,
D. calcularea ariilor picurilor si a altor unguentele pot fi:
parametrii A. unguente-soluţii
E. deplasarea selectiva B. unguente cu mai multe faze
(pag. 77) C. unguente hidrosolubile
F2554205. Largirea picurilor D. unguente-suspensii
cromatografice: E. unguente-emulsii
A. se exprima prin determinarea variantei σ2 (pag. 951)
B. se face concomitent cu micsorarea F2654211. Prevederile FRX la conservarea
inaltimii sale unguentelor oftalmice:
C. depinde de eficacitatea coloanei A. în recipiente bine închise
D. este influnetata de natura analitului B. în recipiente sterile
E. nu este influentata de natura fazei C. în recipiente închise etanº
stationare D. la o temperetură de cel mult 25°C
(pag. 43) E. la loc răcoros
F2554206. Caracteristici ale “carbonului (pag. 953)
poros grafitat” in HPLC: F2654212. Criterii de calitate în formularea
A. are suprafata specifica de 110m2/g unguentelor:
B. are stabilitate mecanica mica la presiunea A. stabilitatea fizoco-chimică a substanţelor
solventilor medicamentoase încorporate
C. prezinta un mecanism unic de retentie B. puritatea
D. este stabil la pH foarte acid sau foarte C. inocuitatea
bazic D. eficienţa
E. are selectivitate mare fata de compusi cu E. cantitatea fazei apoase din compoziţie
structura inrudita (pag. 533)
(pag. 157) F2654213. Unguentul emulgator:
F2554207. Stereoizomerii din amestecuri A. este oficinal în FR IX
racemice volatile: B. este oficinal în FR X
A. se pot separa numai prin cromatografie in C. este o bază de unguent lavabil
faza supercritica D. este o bază anhidră de tip ulei/apă
B. separarea stereoizomerilor se bazeaza pe E. eset o bază hidratată de tip ulei/apă
interactiuni dipol-dipol (pag. 532)
C. pentru separarea GC se utilizeaza faze F2654214. Epidermul conţine:
stationare pe baza de aminoacizi A. dermul
D. pentru separarea GC se utilizeaza faze B. stratul bazal
stationare pe baza de ciclodextrine C. stratul cornos
E. fazele stationare pe baza de ciclodextrine D. stratul granulos
folosite la separarea stereoizomerilor sunt de E. hipodermul
3 tipuri. (pag. 514-515)
(pag. 45) F2654215. Zone terapeutice la nivelul pielii
F2654208. Antioxidanţi folosiţi la folosite în medicaţia dermatologică:
prepararea unguentelor: A. suprafaţa externă a pielii
A. acid sorbic B. glandele pielii
C. stratul cornos
D. sistemul circulator al pielii E. răşinile slab bazice reţin prin schimb ionic
E. hipodermul numai acizii tari
(pag. 518) (pag. 155,156 vol.2)
F2654216. În cromatografia pe strat F2654221. În vederea optimizării unei
subţire, dozarea substanţelor separări gazcromatografice se poate
medicamentoase separate, se acţiona asupra următorilor
realizează prin: factori:
A. densitometrie, direct pe placă A. debitul fazei mobile
B. spectrofotometrie aplicată după răzuirea şi B. detector
eluarea substanţelor de pe adsorbant C. temperatură
C. FR X nu face referiri la modul de dozare D. înregistrator
D. introducerea în calcul a timpilor de retenţie E. natura coloanei
a componentelor separate (pag. 209-210 vol.2)
E. metoda standardului intern
(pag. 1046 FR X)
F2654217. Stereoizomerii se pot separa
prin cromatografia de gaze utilizând ca
faze staţionare
substanţe pe bază de:
A. polietilenă
B. ciclohexan
C. acrilamidă
D. ciclodextrine
E. aminoacizi
(pag. 110 vol.2)
F2654218. Optimizarea rezoluţiei unui
proces cromatografic se poate realiza
prin:
A. micşorarea numărului de talere teoretice
B. creşterea numărului de talere teoretice
C. creşterea selectivităţii procesului
D. modificarea diametrului coloanei
E. creşterea presiunii
(pag. 58-59 vol.2)
F2654219. Factorul de selectivitate α(S)
pentru doi compuşi A şi B este prin
definiţie:
A. raportul timpilor de retenţie
B. raportul concentraţiilor în faza mobilă şi
staţionară
C. raportul distanţelor de retenţie
D. raportul între timpul de retenţie şi volumul
de retenţie
E. raportul volumelor corectate
(pag. 56-57 vol.2)
F2654220. Care din afirmaţiile de mai jos
cu privire la cromatografia prin schimb
ionic sunt corecte:
A. răşinile puternic bazice reţin prin schimb
ionic numai acizii tari
B. răşinile slab bazice reţin prin schimb ionic
acizii slabi
C. răşinile slab bazice reţin prin schimb ionic
acizii slabi şi acizii tari
D. răşinile puternic bazice reţin prin schimb
ionic acizii slabi şi acizii tari
Tema nr. 55
Metode volumetrice in controlul
medicamentelor
BIBLIOGRAFIE:
6. Analiza si controlul medicamentelor – Marius
Bojita, Liviu Roman, Robert Sandulescu, Radu
Oprean – Ed.
Intelcredo, Cluj, vol. 1 si 2, 2002
10. *** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed.
Medicala, Bucuresti, 1993
INTREBARI TIP COMPLEMENT
SIMPLU
F1255001. Cantitatea de 0,2464 g MgSO4 x
7H2O se dizolvă in 100 mL apă şi se
adaugă 5 mL tampon
amoniacal cu pH = 10, indicator eriocromT
şi se titrează cu 20 mL Complexon (III)
0,05 mol/l până la
coloraţie albastră ( F=1 ).1 mL EDTA-Na2
0,05 M corespunde la 0,01232 g
MgSO4x7H2O.Puritatea
sulfatului de magneziu este:
A. 99%
B. 98,5%
C. 93%
D. 101%
E. 100%
(pag. 608)
F1255002. Pentru dozarea acidului
acetilsalicilic din comprimatele de
aspirină de 0,500g acid
acetilsalicilic pe comprimat, s-au cântărit
0.500g pulbere de comprimate, s-au
adaugat 20 ml alcool
neutralizat, s-a încălzit pentru dizolvarea
principiului activ, s-a adaugat
fenolftaleină şi s-a titrat cu 20
ml NaOH 0,1N cu F=1.00000, până la
virajul indicatorului. Calculaţi conţinutul
în aspirină al
comprimatelor şi precizaţi dacă ele
corespund sau nu cu prevederile FR X. Se
cunoaşte masa
moleculară a acidului acetilsalicilic M=
180 şi că masa medie a unui comprimat
este de 0.800g.
Referitor la conţinutul declarat în
substanţă activă, FR X prevede o abatere
de ±5%.
A. 0.499 g/cp, nu corespund
B. 506 mg/cp, corespund
C. 576 mg/cp, nu corespund
D. 500 mg/cp, corespund
E. 475 mg/cp, nu corespund
(pag. 286)
F1255003. Se cantaresc cu exactitate într-
un flacon Erlenmayer 0.354 g pulbere de
comprimate de
Ciclobarbital 200 mg/cp, se agită 15 min.
Cu 30 ml dimetilformamidă (R) în prealabil
neutralizată la
albastru de timol şi se titrează cu 10 ml
metoxid de sodiu 0.1N cu F=1.0000 până
la coloraţie albastră.
Să se precizeze care din variantele de mai
jos redă corect concentraţia
comprimatelor luate în lucru şi
dacă ele corespund sau nu prevederilor
FR X, ştiind că: masa medie a
comprimatelor este 0.340 g,
masa moleculară a ciclobarbitalului este
M=236, iar abaterea admisă de FR X faţă
de conţinutul
declarat în substanţă activă este de ±5%.
A. 0.205 g/cp, corespunde
B. 189 mg/cp, nu corespunde
C. 226 mg/cp, nu corespunde
D. 200 mg/cp, nu corespunde
E. 0.213 g/cp, nu corespunde
(pag. 292)
F1355004. Care din urmatoarele afirmatii
nu sunt adevarate referitor la clorhidratul
de papaverina:
A. dozarea clorhidratului de papaverina se
realizeaza prin titrare directa cu acid percloric
B. clorhidratul de papaverina are caracter
slab bazic
C. dozarea clorhidratului de papaverina are
loc in mediu neapos
D. cu acetatul mercuric, ionul de Cl- este
trecut in clorura mercurica
E. titrarea cu acid percloric se face dupa
tratare cu acetat mercuric
(pag. 726)
F1355005. Care dintre urmatoarele
afirmatii nu sunt adevarate, referitor la
codeina:
A. are caracter slab bazic
B. se dozeaza cu acid percloric 0.1mol/l in
dioxan
C. se dizolva in acid acetic anhidru
D. se titreaza cu hidroxid de sodiu 0.1mol/l
E. se utilizeaza ca indicator cristal violet in
acid acetic anhidru
(pag. 223, 271)
F1355006. Care dintre urmatoarele
afirmatii nu sunt adevarate:
A. aminoacizii se pot titra ca baze in acid
acetic anhidru
B. aminoacizii se pot titra ca acizi in amestec
apa-piridina
C. sulfanilamida se poate titra ca acid in C. functia bazica este exaltata cu solventi
dimetilformamida protofilici
D. sulfanilamida se poate titra ca baza slaba D. se titreaza in mediu neapos
in acid acetic anhidru E. se titreaza cu acid percloric in dioxan
E. aminoacizii se pot titra ca acizi in acid (pag. 269)
acetic anhidru F1455012. Alegeţi definiţia corectă a
(pag. 229) noţiunii de "indice de aciditate" (conform
F1355007. Conform F.R.X factorul de FR. X). Indicele de
molaritate al solutiei de acid percloric aciditate este . . .
0.1mol/l in dioxan se numărul de miligrame de hidroxid de sodiu
stabileste utilizand: necesar pentru neutralizarea acizilor graşi
A. hidrogenoftalat de potasiu liberi din masa de
B. hidrogenoftalat de potasiu uscat in 100 mg probă ;
prealabil A.
C. hidroxid de sodiu numărul de miligrame de hidroxid de potasiu
D. acid oxalic necesar pentru neutralizarea acizilor graşi
E. acid benzoic liberi din masa de
(pag. 1180) 100 mg. probă ;
F1355008. Conform F.R.X factorul de B.
molaritate al solutiei de metoxid de sodiu volumul (exprimat în ml) de soluţie de
0.1 mol/l se stabileste hidroxid de potasiu 1 normală, necesar
folosind ca substanta de referinta: pentru neutralizarea masei
A. acid salicilic de 1 g probă analizată ;
B. benzoat de sodiu C.
C. salicilat de sodiu masa de hidroxid de potasiu (exprimată în
D. hidrogenoftalat de potasiu mg) necesară pentru neutralizarea acizilor
E. acid benzoic graşi liberi dintr-un
(pag. 1184) gram de probă ;
F1355009. Conform F.R.X., factorul de D.
molaritate al solutiei de nitrat de argint 0.1 masa de hidroxid de potasiu (exprimată în
mol/l se stabileste mg) necesară pentru neutralizarea acizilor
folosind ca substanta de referinta: graşi rezultaţi din
A. cromat de potasiu saponificarea unui gram de grăsime
B. clorura de sodiu E.
C. tiocianat de amoniu (pag. 991, [9])
D. alaun de fer si amoniu F1455013. Alegeţi definiţia corectă a
E. clorura de calciu noţiunii de "indice de ester" (conform
(pag. 1184) Farmacopeei Romane editia
F1355010. Pentru care din sarurile bazelor X). Indicele de ester este . . .
organice medicamentoase cu acizii, nu se masa de hidroxid de sodiu (exprimată în mg)
aplica titrarea necesară pentru neutralizarea acizilor graşi
directa in mediu neapos cu acid percloric rezultaţi din
0.1 mol/l: saponificarea masei de 100 g probă
A. propionati analizată ;
B. clorhidrati A.
C. maleati masa de hidroxid de potasiu (exprimată în
D. benzoati mg) necesară pentru neutralizarea acizilor
E. salicilati graşi rezultaţi din
(pag. 221) saponificarea masei de 1 g probă analizată ;
F1355011. Urmatoarele afirmatii sunt B.
corecte, cu o exceptie, referitor la dozarea masa de hidroxid de potasiu (exprimată în
codeinei fosforice: grame) necesară pentru neutralizarea acizilor
A. se bazeaza pe dozarea functiei bazice din graşi rezultaţi din
molecula saponificarea masei de 100 g probă
B. functia bazica este exaltata cu solventi analizată ;
protogenici C.
numărul de moli de bază tare, monoacidă,
necesar neutralizării acizilor graşi rezultaţi din
saponificarea a
100 grame probă analizată ;
D.
numărul de moli de bază tare, monoacidă,
necesar neutralizării acizilor graşi rezultaţi din
saponificarea
unui gram de substanţă analizată.
E.
(pag. 991, [9])
F1455014. Alegeţi definiţia corectă a
noţiunii de "indice de peroxid" (dupa
Farmacopeea Romana editia
X). Indicele de peroxid este . . .
numărul de moli de tiosulfat de sodiu oxidat
de iodul eliberat din acidul iodhidric prin
acţiunea peroxizilor
din 1 gram probă analizată ;
A.
numărul de mililitri de soluţie de tiosulfat de
sodiu 0,1 molară, oxidat de iodul eliberat din
acidul iodhidric
prin acţiunea peroxizilor din 1 gram probă
analizată ;
B.
numărul de mililitri de soluţie de tiosulfat de
sodiu 0,05 molară, oxidat de iodul eliberat din
acidul iodhidric
prin acţiunea peroxizilor din 100 grame probă
analizată ;
C.
numărul de mililitri de soluţie de tiosulfat de
sodiu 0,01 molară, oxidat de iodul eliberat din
acidul iodhidric
prin acţiunea peroxizilor din 100 mg probă
analizată ;
D.
numărul de mililitri de soluţie de tiosulfat de
sodiu 0,01 molară, oxidat de iodul eliberat din
acidul iodhidric
prin acţiunea peroxizilor dintr-un gram probă
analizată.
E.
(pag. 994, [9])
F1455015. Alegeţi metoda recomandată în
Farmacopeea Română, ediţia X, pentru
dozarea grupelor
metoxi în medicamente.
A. oxidare cu permanganat de potasiu şi
retitrarea permanganatului neconsumat, cu
acid oxalic ;
B. oxidarea cu brom a iodurii de metil,
obţinută prin acţiunea la cald a acidului
iodhidric, urmată de titrarea
iodului rezultat cu tiosulfat de sodiu ;
scindarea nucleofilă a grupei metoxi cu acid
iodhidric, transformarea acidului iodhidric
neconsumat în iod
elementar şi titrarea iodului cu tiosulfat alcalin
;
C.
oxidarea cu brom a iodurii de metil, obţinută
prin acţiunea la cald a acidului iodhidric,
urmată de titrarea cu
soluţia de azotat de argint a anionului
bromură rezultat ;
D.
titrare cu soluţie de dicromat de potasiu în
mediu acid până la dispariţia coloraţiei
portocalii a ionului
dicromat si apariţia culorii verde a ionului
crom (III) rezultat.
E.
(pag. 1021, [9])
F1455016. Alegeţi setul de reactivi
necesar pentru prepararea soluţiei de
titrare în vederea determinării
umidităţii unui medicament prin metoda
Karl Fischer.
A. piridină, acid oxalic, iodură de potasiu,
metanol absolut, tiosulfat de sodiu ;
B. hidroxid de sodiu, acid acetic anhidru,
metanol absolut, iodură de potasiu şi bioxid
de sulf ;
C. piridină, iod, metanol absolut şi bioxid de
sulf ;
D. hidroxid de sodiu, iod, cloroform şi sulfură
de amoniu ;
E. hidroxid de calciu, bioxid de sulf, cloroform
şi iod.
(pag. 598-601, [6] vol. II ; 1017, [9])
F1455017. Determinarea titrimetrică a
vitaminei C din preparate farmaceutice,
conform Farmacopeei
Romane (editia X), se bazează pe . . .
A. reducerea acidului ascorbic cu tiosulfat de
sodiu ;
B. titrare cu soluţie de iodat de potasiu în
mediu de acid clorhidric ;
C. reducerea acidului ascorbic cu apă
oxigenată în mediu alcalin ;
D. oxidarea, la acid dehidroascorbic, cu apă
oxigenată în mediu acid ;
E. precipitarea acidului ascorbic în forma de
sare de argint, greu solubilă.
(pag. 68, [9])
F1455018. Indicaţi mediul (solventul) şi
reactivul de titrare potrivit pentru
determinarea cantitativă
titrimetrică a unui alcaloid (substanţă cu
caracter slab bazic).
A. titrarea se execută în mediu apos cu medicament cu metoda Karl Fischer,
piridină drept reactiv de titrare ; utilizând o soluţie de titrare cu titrul T =
B. titrarea se execută în mediu apos cu acid 8,846 mg/ml.
acetic drept reactiv de titrare ; Determinarea se execută pe o probă cu
C. titrarea se execută în mediu de piridină cu masa m = 0,4570 g. După dizolvare în
acid acetic drept reactiv de titrare ; etanol anhidru proba se
D. titrarea se execută în mediu de acid acetic titrează cu reactivul Karl Fischer
cu acid percloric drept reactiv de titrare ; consumând, până la atingerea punctului
E. titrarea se execută în mediu de dioxan cu de echivalenţă, volumul V(1)
hidroxid de potasiu drept reactiv de titare. = 12,6 ml de reactiv. La titrarea unei probe
(pag. 221, [6] vol. I) martor consumul de reactiv este V(2) = 0,2
F1455019. La determinarea titrimetrică a ml. Umezeala
fenobarbitalului (masă moleculară 232,2 probei, exprimată în procente de apă
g/mol) Farmacopeea (m/m), este . . .
Română (ediţia X) prevede utilizarea A. 6,6 % ;
dimetilformamidei drept solvent şi soluţie B. 12,0 % ;
0,1 M de metoxid de C. 18,5 % ;
sodiu drept agent de titrare. În aceste D. 24,0 % ;
condiţii fenobarbitalul se titrează ca un E. 28,2 %
acid monobazic. În (pag. 598-601, [6] vol. II ;1017, [9])
vederea analizei unei soluţii injectabile de F1555022. Glicerofosfatul de calciu sec
fenobarbital în propilenglicol determină, conform FR X, prin titrare cu:
(concentraţia declarată : 100 A. acid percloric;
mg/ml) se titrează, conform descrierii de B. acid sulfuric;
mai sus, un volum de 5 ml soluţie C. complexon III;
injectabilă, în prezenţa D. azotat de argint;
indicatorului de albastru de timol, E. hidroxid de sodiu.
consumând 20,15 ml soluţie de titrare. Cât (pag. 186)
la sută din concentraţia F1555023. Camforul se determină,
declarată este concentraţia conform FR X:
fenobarbitalului în proba analizată ? A. prin titrare acido-bazică;
A. 93,58 % ; B. prin titrare redox;
B. 95,25 % ; C. prin titrare complexonometrică;
C. 98,77 % ; D. prin titrare argentometrică;
D. 102, 33 % ; E. gravimetric.
E. 105,88 % (pag. 192)
(pag. 549 ; 745-747, [9]) F1555024. Cefotaxima sodică se
F1455020. La titrarea clorhidratului de determină prin titrare:
metadonă cu acid percloric, executat în A. cu hidroxid de sodiu 0,1 M;
mediu de acid acetic, se B. cu acid percloric 0,1 M;
adaugă în vasul de titrare acetat de C. cu amoniac 0,1 M;
mercur(II). Rolul acestuia este . . . D. cu complexon III 0,1 M;
A. de a modifica favorabil constanta E. cu azotat de argint 0,1 M.
dielectrică a mediului ; (pag. 219)
B. de a accelera prin efect catalitic reactia F1555025. Cloramina B se determină
care stă la baza titrări ; conform FR X:
C. de a indica sfârşitul titrării (atingerea A. gravimetric;
punctului de echivalenţă) ; B. prin titrare acido-bazică;
D. de a stabiliza reactivul de titrare în timpul C. prin titrare redox;
operaţiei ; D. prin titrare complexonometrică;
E. de a lega bloca anionul clorură într-o E. prin titrare argentometrică.
formă greu disociabilă (HgCl2). (pag. 233)
(pag. 224-226, [6] vol. I ;631, [9]) F1655026. Acidul ascorbic din solutia
F1455021. Se execută, în conformitate cu injectabila de acid ascorbic se dozeaza
Farmacopeea Română ediţia X, conform FRX prin
determinarea umidităţii unui metoda:
A. Iodometrica F1655031. FRX prevede pentru
B. Iodatometrica determinarea cantitativa a clorhidratului
C. Polarimetrica de efedrina:
D. Complexonometrica A. Dozare in mediu neapos cu acid percloric
E. Nitritometrica in dioxan, in prezenta de galben de metanil
(pag. 514) ca indicator
F1655027. Care din indicatorii B. Dozare nitritometrica
metalocromici enumerati se pot folosi la C. Dozare spectrofotometrica
determinarea D. Dozare pe baza reactiei Chen-Kao
complexonometrica a ionului de bismut E. Titrarea aciditatii cu solutie de hidroxid de
(III): sodiu 0,1 N
A. Murexid la pH acid (pag. 389, [FR X])
B. Xilenolorange la pH acid F1655032. FRX recomanda dozarea
C. Negru de eriocrom T la pH bazic hidrogenmaleatului de prometazina astfel:
D. Violet de pirocatehina la pH acid A. Spectrofotometric in UV
E. Albastru de metiltimol la pH neutru - slab Prin titrare in mediu neapos, cu acid percloric
bazic in dioxan, dupa dizolvare in cloroform
(pag. 164, [FR X]) utilizand ca indicator
F1655028. Care din substantele galben de metanil in dioxan
enumerate mai jos pot fi dozate conform B.
FRX prin metoda C. Redoxometric
bromatometrica: Titrare in mediu neapos, cu metoxid de
A. Rezorcinol sodiu, dupa dizolvare in dimetilformamida
B. Fenilhidrazina utilizand ca indicator
C. Medicamente cu sulf in molecula galben de metanil in dioxan
D. Riboflavina D.
E. Pentoxifilina E. Spectrofotometric in vizibil
(pag. 820, [FR X]) (pag. 796, [FR X])
F1655029. Ce contine reactivul Karl F1655033. In ce conditii pot fi titrate
Fischer, folosit pentru determinarea sarurile de Ca(II) complexonometric?
cantitativa a apei? A. pH 9 in prezenta murexidului
A. Dioxid de sulf, iod si piridina in etanol B. pH 6 in prezenta eriocrom T
absolut C. pH 10 in prezenta eriocrom T si a
B. Dioxid de sulf, formaldehida si piridina in edetatului de magneziu
metanol D. pH 5 - 6 in prezenta xilenoloranjului
C. Iod, dioxid de sulf si dioxan in metanol E. pH 2 in prezenta murexidului
D. Dioxid de sulf, iod si piridina in metanol (pag. 178, [FR X])
absolut F1655034. Metoda iodometrica poate fi
E. Piridina, cloroform, dioxid de carbon, iod utilizata pentru studii de stabilitate la
(pag. 1185, [FR X]) preparatele cu peniciline?
F1655030. Conform FRX, metronidazolul A. Da, fiindca numai molecula intacta poate fi
din supozitoare se determina cantitativ oxidata cu iod
prin: B. Da, pentru ca produsii de degradare pot fi
A. Dozare nitritometrica directa dupa determinati selectiv
extragere cu apa Da, pentru ca din proba martor se pot
Dozare in mediu neapos cu acid percloric in determina penicilinele descompuse iar din
dioxan in prezenta de rosu de metil in proba de analizat
cloroform dupa penicilinele totale dupa o prealabila hidroliza
extragere cu cloroform C.
B. D. Metoda se utilizeaza numai pentru
C. Dozare spectrofotometrica in UV dupa determinarea produsilor de degradare
extragere cu acid sulfuric 0,1 N E. Penicilinele nu pot fi determinate cantitativ
D. Dozare cerimetrica dupa extragere la cald iodometric
cu acid azotic 0,1 N (pag. 127, [FR X])
E. Dozare acido-bazica in mediu apos
(pag. 892, [FR X])
F1655035. Principiul activ din solutia
injectabila de sulfat de magneziu se
determina complexonometric
in urmatoarele conditii:
A. pH = 1 - 3 in prezenta de indicator
xilenolorange
B. pH = 10 in prezenta de indicator negru de
eriocrom T
C. pH = 12 in prezenta de rosu de metil
D. pH = 1 - 3 in prezenta de indicator negru
de eriocrom T
E. pH = 10 in prezenta indicatorului
xilenolorange
(pag. 533, [FR X])
F1655036. Rivanolul (etacridini lactas) se
dozeaza dupa FRX:
A. Prin titrare acido-bazica in mediu neapos
B. Prin spectrofotometrie in vizibil, in urma
unei reactii de diazotare
Prin titrare in mediu neapos cu acid percloric,
dupa dizolvare in metanol folosind albastru
de timol in
metanol ca indicator
C.
D. Prin titrare in mediu neapos cu metoxid de
sodiu dupa o prealabila dizolvare in cloroform
E. Prin titrare cerimetrica
(pag. 409, [FR X])
F2155037. Clorhidratii bazelor
medicamentoase se dozeaza
A. cu acid percloric in acid acetic
cu acid percloric in acid acetic, dupa tratarea
prealabilacu acetat de mercur (II) pentru a
bloca anionii
clorura
B.
C. cu acid percloric in acid acetic, dupa
tratarea prealabila cu azotat de argint pentru
a bloca anionii clorura
D. argentometric
E. cu acid sulfuric
(pag. 221,226)
F2255038. Selectati enuntul corect
referitor la dozarea volumetrica a
fenobarbitalului acid din
"Iniectabile Phenobarbitali" oficinala in
FRX:
A. se face printr-o metoda acido-bazica in
mediu apos
B. solutia titrata utilizata este metoxidul de
sodiu 0.1N
C. se face printr-o metoda acido-bazica in
mediu neapos
D. solventul de diluare este dimetilfomamida
E. indicatorul utilizat este metiloranj
(pag. 549)
F2255039. Selectati enuntul incorect
referitor la dozarea volumetrica a
componentelor din solutia
"Solutio iodi spirituosa", conform FR X:
A. se dozeaza atat iodul cat si iodura de
potasiu
B. iodul se dozeaza printr-o metoda redox cu
solutie titrata de tiosulfat de sodiu 0.1N
C. decolorarea solutiei indica sfarsitul titrarii
D. iodura de potasiu se dozeaza printr-o
metoda redox cu solutie titrata de tiosulfat de
sodiu 0.1N
E. iodura de potasiu se dozeaza printr-o
metoda argentometrica cu solutie titrata de
AgNO3 0.1N
(pag. 867)
F2255040. Selectati enuntul incorect
referitor la dozarea volumetrica a
boratului de fenilmercur din
solutia "Solutio phenylhydrargyri boratis
0.2.%", conform FRX:
A. este o dozare in mediu apos
B. are loc la un pH neutru, solventul de
diluare fiind apa distilata
C. solutia titrata este tiocianatul de amoniu
0.1N
D. indicatorul utilizat la dozare este sulfatul
de amoniu-fer(III)
E. titrarea este incheiata cand coloratia
solutiei este galben-rosiatic persistent
(pag. 871)
F2255041. Selectati enuntul incorect
referitor la dozarea volumetrica a
fenobarbitalului sodic conform
FR X:
A. este o metoda de dozare acido-bazica
B. solventul utlizat este metanolul
C. solutia titrata utilizata este acidul percloric
0.1N
D. dozarea are loc in mediu neapos
E. solutia titrata utilizata este metoxid de
sodiu 0.1N
(pag. 748)
F2255042. Selectati enuntul incorect
referitoare la substantele chimice de
referinta:
A. au un inalt grad de puritate
B. se utilizeaza la prepararea solutiilor
volumetrice de molaritate exacta
C. reactioneaza cu alte substante chimice
dupa ecuatii complexe
D. au o compozitie chimica bine definita
E. se utilizeaza pentru stabilirea factorului de
molaritate al unei solutii volumetrice
(pag. 1177)
F2255043. Petru determinarea cantitativa
a metamizolului sodic din "Compressi
metamizoli natrici"
500mg, conform FR X s-a cantarit o
cantitate de 0.8166g pulbere de
comprimate. Pulberea cantarita se
agita cu 5ml apa si 5ml acid clorhidric
0.02mol/l si se titreaza cu 28ml solutie
titrata de iod 0.05mol/l
(F=1.0000) in prezenta de amidon (I) pana
la albastru persistent. Sa se calculeze
cantitatea de
metamizol sodic dintr-un comprimat si
daca acestea corespund FR X stiind ca
abaterea admisa este de
±5%. La 1ml iod 0.05mol/l corespunde
0.0175g metamizol sodic*H2O, iar masa
medie a comprimatelor
este 0.800g.
A. 0.480g/cp
B. 0.525g/cp
C. 0.475g/cp
D. 0.499g/cp
E. 0.490g/cp
(pag. 303)
F2255044. Selectati enuntul incorect
conform FR X, referitor la solutia
volumetrica de edetat disodic:
A. solutiile de edetat disodic 0.1mol/l si
0.05mol/l se prepara prin dizolvarea in apa a
edetatului disodic ( R)
B. se numeste si acid
etilendiaminotetraacetic
C. se numeste si complexona III
D. factorul de molaritate se stabileste cu zinc
granule ( R)
E. indicatorul utilizat este negru eriocrom T (I)
(pag. 1181 - 1182)
F2355045. Conform F.R.X., factorul de
molaritate al solutiei de nitrat de argint 0.1
mol/l se stabileste
folosind ca substanta de referinta:
A. cromat de potasiu
B. clorura de sodiu
C. tiocianat de amoniu
D. alaun de fer si amoniu
E. clorura de calciu
(pag. 1184)
F2355046. Care din urmatoarele afirmatii
nu sunt adevarate referitor la clorhidratul
de papaverina:
A. dozarea clorhidratului de papaverina se
realizeaza nitritometric
B. clorhidratul de papaverina are caracter
slab bazic
C. dozarea clorhidratului de papaverina are
loc in mediu neapos
D. cu acetatul mercuric, ionul de Cl- este
trecut in clorura mercurica
E. titrarea cu acid percloric se face dupa
tratare cu acetat mercuric
(pag. 726)
F2355047. Urmatoarele afirmatii sunt
corecte, cu o exceptie, referitor la dozarea
codeinei fosforice:
A. se bazeaza pe dozarea functiei bazice din
molecula
B. functia bazica este exaltata cu solventi
protogenici
C. functia bazica este exaltata cu solventi
protofilici
D. se titreaza in mediu neapos
E. se titreaza cu acid percloric in dioxan
(pag. 269)
F2355048. Care dintre urmatoarele
afirmatii nu sunt adevarate, referitor la
codeina:
A. are caracter slab bazic
B. se dozeaza cu acid percloric 0.1mol/l in
dioxan
C. se dizolva in acid acetic anhidru
D. se titreaza cu hidroxid de sodiu 0.1mol/l
E. se utilizeaza ca indicator cristal violet in
acid acetic anhidru
(pag. 223, 271)
F2355049. Care dintre urmatoarele
afirmatii nu sunt adevarate:
A. aminoacizii se pot titra ca baze in acid
acetic anhidru
B. aminoacizii se pot titra ca acizi in amestec
apa-piridina
C. sulfanilamida se poate titra ca acid in
dimetilformamida
D. sulfanilamida se poate titra ca baza slaba
in acid acetic anhidru
E. aminoacizii se pot titra ca acizi in acid
acetic anhidru
(pag. 229)
F2355050. Conform F.R.X factorul de
molaritate al solutiei de acid percloric
0.1mol/l in dioxan se
stabileste utilizand:
A. hidrogenoftalat de potasiu
B. hidrogenoftalat de potasiu uscat in
prealabil
C. hidroxid de sodiu
D. acid oxalic
E. acid benzoic
(pag. 1180)
F2355051. Pentru care din sarurile bazelor F2555056. Pentru dozarea acidului
organice medicamentoase cu acizii, nu se acetilsalicilic din comprimatele de
aplica titrarea aspirina de 0,500g acid
directa in mediu neapos cu acid percloric acetilsalicilic pe comprimat, s-au cântarit
0.1 mol/l: 0.500g pulbere de comprimate, s-au
A. propionati adaugat 20 ml alcool
B. clorhidrati neutralizat, s-a încalzit pentru dizolvarea
C. maleati principiului activ, s-a adaugat
D. benzoati fenolftaleina si s-a titrat cu 20
E. salicilati ml NaOH 0,1 N cu F=1.00000, pâna la
(pag. 221) virajul indicatorului. Calculati continutul
F2355052. Conform F.R.X factorul de in aspirina al
molaritate al solutiei de metoxid de sodiu comprimatelor si precizati daca ele
0.1 mol/l se stabileste corespund sau nu cu prevederile FR X. Se
folosind ca substanta de referinta: cunoaste masa
A. acid salicilic moleculara a acidului acetilsalicilic M=180
B. benzoat de sodiu si ca masa medie a unui comprimat este
C. salicilat de sodiu de 0,800g. Referitor
D. hidrogenoftalat de potasiu la continuti declarat în substanta activa,
E. acid benzoic FR X prevede o abatere de ±5%.
(pag. 1184) A. 0.499 g/cp, nu corespund
F2555053. Pentru aplicarea probelor în B. 506 mg/cp, corespund
stare lichidă, in spectrometria IR, acestea C. 576 mg/cp, nu corespund
se pregătesc prin : D. 500 mg/cp, corespund
A. dizolvare într-un solvent adecvat E. 475 mg/cp, nu corespund
B. realizarea uneipastile de KI (pag. 286)
C. realizarea unei soluţii concentrate F2555057. Se cantaresc cu exactitate intr-
D. realizarea unei pastile de KCl un flacon Erlenmayer 0.354 g pulbere de
E. realizarea unei pastile de KBr cu diametrul comprimate de
de 13 mm Ciclobarbital 200 mg/cp, se lasă 15 min.
(pag. 362) Cu 30 ml dimetilformamida (R) in prealabil
F2555054. Care din următorii indicatori NU neutralizata la
sunt oficoalizaţi e FR X: albastru de timol si se titreaza cu 10 ml
A. albastru de bromfenol metoxid de sodiu 0.1 N cu F=1.0000 pdna
B. fenolftaleina la coloratie albastra.
C. tropeolina 00 Sa se precizeze care din variantele de mai
D. cristal violet jos reda corect concentratia
E. tiosulfat de sodiu comprimatelor luate in lucru si
(pag. 1188-1193) daca ele corespund sau nu prevederilor
F2555055. Cantitatea de 0,2464 g MgSO4 x FR X, stiind ca: masa medie a
7H2O se dizolva in 100 mL apa si se comprimatelor este 0.340 g,
adauga 5 mL tampon masa moleculara a ciclobarbitalului este
amoniacal cu pH = 10, indicator eriocromT M=236, iar abaterea admisa de FR X fata
si se titreaza cu 20 mL Complexon (III) de continutul
0,05 mol/l pana la declarat tn substanta activa este de ±5%.
coloratie albastra ( F=1 ).1 mL EDTA-N A. 0.205 g/cp, corespunde
0,05 M corespunde la 0,01232 g B. 189 mg/cp, nu corespunde
MgSO4x7H2O.Puritatea C. 226 mg/cp, nu corespunde
sulfatului de magneziu este: D. 200 mg/cp, nu corespunde
A. 99% E. 0.213 g/cp, nu corespunde
B. 98,5% (pag. 292)
C. 93% F2555058. Care dintre urmatoarele
D. 101% afirmatii nu sunt adevarate:
E. 100% A. minoacizii se pot titra ca baze in acid
(pag. 608) acetic anhidru
B. aminoacizii se pot titra ca acizi in amestec masa de hidroxid de potasiu (exprimata în
apa-piridina grame) necesara pentru neutralizarea acizilor
C. sulfanilamida se poate titra ca acid in grasi rezultati din
dimetilformamida saponificarea masei de 100 g proba analizata
D. sulfanilamida se poate titra ca baza slaba ;
in acid acetic anhidru C.
E. aminoacizii se pot titra ca acizi in acid numarul de moli de baza tare, monoacida,
acetic anhidru necesar neutralizarii acizilor grasi rezultati din
(pag. 223,271) saponificarea a
F2555059. Conform F.R.X factorul de 100 grame probă analizata ;
molaritate al solutiei de acid percloric 0.1 D.
mol/l in dioxan se numarul de moli de baza tare, monoacida,
stabileste utilizand: necesar neutralizarii acizilor grasi rezultati din
A. acid salicilic saponificarea
B. benzoat de sodiu unui gram de substanta analizata.
C. salicilat de sodiu E.
D. hidrogenoftalat de potasiu (pag. 991)
E. acid benzoic F2555063. Diclorhidratul de histamina se
(pag. 1180) determina, conform FR X:
F2555060. Conform F.R.X., factorul de A. printr-o reactie de complexare;
molaritate al solutiei de nitrat de argint 0.1 B. printr-o reactie de precipitare;
mol/l se stabileste C. printr-o reactie acido-bazica;
folosind ca substanta de referinta D. prin titrare cu complexon III;
A. cromat de potasiu E. prin titrare cu azotat de argint.
B. clorura de sodiu (pag. 470)
C. tiocianat de amoniu F2555064. Glicerofosfatul de calciu se
D. alaun de fer si amoniu determina, conform FR X, prin titrare cu:
E. clorura de calciu A. acid percloric;
(pag. 1184) B. acid sulfuric;
F2555061. Urmatoarele afirmatii sunt C. complexon III;
corecte, cu o exceptie, referitor la dozarea D. azotat de argint;
codeine! fosforice: E. hidroxid de sodiu.
A. se bazeaza pe dozarea functiei bazice din (pag. 186)
molecula F2655065. Paracetamolul din
B. functia bazica este exaltata cu solventi comprimatele de paracetamol se dozează
protogenici conform FR X:
C. functia bazica este exaltata cu solventi A. spectrofotometric în vizibil
protofilici B. printr-o metodă titrimetrică selectivă
D. se titreaza in mediu neapos C. spectrofotometric în ultraviolet
E. se titreaza cu acid percloric in dioxan D. cu sulfat de ceriu, după dizolvare în acid
(pag. 269) sulfuric
F2555062. Alegeti definitia corecta a E. cu acid percloric în acid acetic anhidru
notiunii de "indice de ester" (conform folosind ca indicator roşu de Sudan G.
Farmacopeei Romane editia (pag. 316 FR X)
X). Indicele de ester este … F2655066. Determinarea cantitativă a
masa de hidroxid de sodiu (exprimata în mg) acidului ascorbic din soluţia injectabilă de
necesara pentru neutralizarea acizilor grasi acid ascorbic se
rezultati din realizează după FR X printr-o metodă:
saponificarea masei de 1 00 g proba A. iodometrică
analizata ; B. iodatometrică
A. C. potenţiometrică
masa de hidroxid de potasiu (exprimata în D. complexonometrică
mg) necesara pentru neutralizarea acizilor E. polarimetrică, se determină unghiul de
grasi rezultati din rotaţie α a planului luminii polarizate
saponificarea masei de 1 g proba analizata ; (pag. 515 FR X)
B.
F2655067. Titrarea papaverinei
hidroclorice şi în general a clorhidraţilor
de alcaloizi se poate realiza cu
bune rezultate dacă:
A. se utilizează HClO4 în acid acetic şi
anhidridă acetică
B. se utilizează HClO4 în dioxan şi acetat de
mercur în acid acetic anhidru
C. se utilizează acid acetic şi dioxan
D. se utilizează acid acetic şi cloroform
E. se utilizează acid propionic şi acid acetic
anhidru
(pag. 727 FR X)
F2655068. În ce condiţii (pH şi indicator)
pot fi titrate sărurile de calciu,
complexonometric:
A. pH= 6, în prezenţa murexidului ca
indicator
B. pH= 10, în prezenţa indicatorului Eriocrom
T (pag. 303 FR X)
C. pH= 8, în prezenţa xilenolorangeului
D. pH= 12, în prezenţa albastrului de
metiltimol
E. pH= 10, în prezenţă de violet de
pirocatechină
(pag. 187 FR X)
F2655069. Dintre substanţele enumerate
pot fi titrate ca acizi în mediu neapos:
A. clorfeniramina (maleat)
B. codeina
C. ciclamat de sodiu
D. chinina
E. morfina (sulfat)
(pag. 222-228 vol.1)
F2655070. Adăugarea acetatului de
mercur la titrarea clorhidratului de
papaverină cu acid percloric în
mediu de acid acetic anhidru are rolul:
A. de a mări viteza reacţiei chimice
B. de a micşora viteza reacţiei chimice
C. de a lega anionul de clorură în sare de
mercur greu solubilă
D. de a modifica pH-ul mediului de reacţie
E. de a exalta funcţia bazică a clorhidratului
de papaverină
(pag. 224-226 vol.1)
F2655071. Pentru determinarea cantitativă
a metamizolului sodic din comprimatele
de ALGOCALMIN
de 0,500 g metamizol sodic pe comprimat
s-a cântărit o cantitate de pulbere de
comprimate
corespunzătoare la 0,25 g metamizol
sodic, s-a dizolvat în apă şi acid clorhidric
0,02 mol/l şi s-a titrat
imediat cu iod 0,05 mol/l în prezenţă de
amidon soluţie (I) până la coloraţie
albastră persistentă cel
puţin două minute. Ştiind că volumul de
soluţie de iod 0,05 mol/l cu factorul
F=1,000 consumat este 7,5
ml, 1 ml soluţie de iod 0,05 mol/l
corespunde la 0,01757 g metamizol sodic,
iar masa medie a unui
comprimat este de 0,800 g, precizaţi dacă
cantitatea de metamizol sodic se înscrie
în limitele prevăzute
de FR X de ± 5% faţă de cantitatea
declarată:
A. 0,421 g/comprimat, corespunde
B. 520 mg/comprimat, corespunde
C. 485 mg/comprimat, corespunde
D. 421,68 mg/comprimat, nu corespunde
E. 421,68 mg/comprimat, corespunde
F2655072. Determinarea cantitativă a
acidului acetilsalicilic din comprimatele
de acid acetilsalicilic se
face după FR X:
A. titrimetric, în mediu neapos cu o soluţie de
acid percloric
B. titrimetric, în mediu neapos cu o soluţie de
metoxid de sodiu
C. titrimetric, cu hidroxid de sodiu, după
dizolvare în alcool (R) neutralizat la
fenolftaleină - soluţie
D. titrimetric, cu o soluţie de iodat de potasiu
E. spectrofotometric în UV
(pag. 286 FR X)
F2655073. După FR X, supozitoarele
rectale preparate din baze liposolubile
trebuie să se topească în
cel mult:
A. 60 de minute
B. 15 minute
C. 30 de minute
D. 45 de minute
E. 5 minute
(pag. 9, pag. 890)
F2655074. După FR X, supozitoarele
rectale preparate din baze hidrosolubile
trebuie să se dizolve în
cel mult:
A. 30 de minute
B. 1 oră
C. 45 de minute
D. 5 minute
E. 2 ore
(pag. 9, pag. 890)
F2655075. Care dintre următoarele E. solvent: acetona
substante ajutătoare, folosite la (pag. 57-58)
prepararea supozitoarelor rectale, F1255080. Care dintre următoarele
au rolul de conservanti antimicrobieni ? afirmaţii referitoare la soluţiile volumetrice
A. Alcoolul cetilic 5 %, alcoolul cetilstearilic sunt corecte?
10 % A. se numesc şi soluţii titrate
B. Arlacel 165, Arlacel 186 B. FR X exprimă concentraţia lor în g%
C. Miristatul de propilenglicol C. sunt soluţii care se folosesc în analiza
D. Acidul sorbic, nipaesterii cromatografică
E. Tocoferolul, BHA, BHT, galatul de propil D. concentraţiile soluţiilor volumetrice pot fi
(pag. 7, pag. 544-545) de molaritate exactă sau molaritate
F2655076. Care dintre următoarele aproximativă
substante ajutătoare, folosite le E. sunt soluţii cu o concentraţie bine stabilită
prepararea supozitoarelor rectale, (pag. 1177)
au rolul de antioxidanti ? F1255081. Dintre indicatorii oficializaţi de
A. Alcoolul cetilic 5 %, alcoolul cetilstearilic FR X fac parte:
10 % A. cristal violet
B. Arlacel 165, Arlacel 186 B. tropeolina 00
C. Miristatul de propilenglicol C. fenolftaleină
D. Acidul sorbic, nipaesterii D. tiosulfat de sodiu
E. Tocoferolul, BHA, galatul de propil E. albastru de bromfenol
(pag. 7, pag. 544-545) (pag. 1188-1193)
F2655077. Care dintre următoarele F1255082. Dozarea acidului acetil salicilic
substante ajutătoare, folosite la conform FR X:
prepararea supozitoarelor rectale, A. dozarea se face prin titrare cu o soluţie de
au rolul de sechestranti ? KMnO4 0,1N
A. Uleiul de ricin, glicerolul, propilenglicolul B. dozarea se face prin titrare cu o soluţie de
B. Tweenul 80 NaOH 0,1N
C. Acidul ascorbic, EDTA datorită prezenţei în molecula sa a funcţiei
D. Hialuronidaza carboxil liberă, aspirina poate fi titrată direct
E. Sărurile acizilor biliari cu o soluţie de
(pag. 7, pag. 544-545) NaOH 0,1N
INTREBARI TIP COMPLEMENT C.
MULTIPLU D. dozarea se face prin titrare cu o soluţie de
F1255078. Care din afirmaţiile de mai jos HCl 0,1N
sunt corecte? E. FR X recomandă dizolvarea aspirinei în
A. soluţia volumetrică diluată, obţinută din alcool neutralizat
soluţia volumetrică mai concentrată, are (pag. 61-62)
acelaşi factor de molaritate F1255083. Factorul de molaritate:
B. în cazul soluţiei de azotit de sodiu 0,1N, arată de câte ori o soluţie volumetrică de
factorul de molaritate nu se verifică periodic molaritate aproximativă este mai concentrată
C. la soluţia volumetrică nestabilă, factorul de sau mai diluată
molaritate se stabileşte înainte de folosire decât soluţia corespunzătoare de molaritate
D. substanţele volumetrice se păstrează în exactă
recipiente bine închise A.
E. factorul de molaritate al soluţiilor B. nu are ca indice molaritatea la care se
volumetrice se verifică din 7 în 7 zile referă
(pag. 1179) serveşte pentru conversiunea volumului
F1255079. Care dintre următoarele soluţiei de molaritate aproximativă in volumul
afirmaţii referitoare la dozarea corespunzător al
fenobarbitalului conform FR X sunt soluţiei de molaritate exactă
corecte? C.
A. se realizează o dozare în mediu apos D. factorul de molaritate al soluţiilor preparate
B. soluţie titrată: complexon III cu substanţe chimice de referinţa este 2,00
C. soluţie titrată: metoxid de sodiu 0.1 mol/l
D. solvent: dimetilformamidă (R)
E. factorul de molaritate al soluţiilor preparate C. soluţia de iod
cu substanţe chimice de referinţă este D. soluţia de nitrat de argint
apropiat de 1,00000 E. soluţia de rivanol
(pag. 1177-1179) (pag. 1179-1184)
F1255084. FR X menţionează la capitolul F1255089. Substanţele chimice de
REACTIVI următoarele: referinţă trebuie să îndeplinească
pentru reactivii-substanţă cu structură bine următoarele condiţii:
definită este specificată formula şi masa A. să aibă o compoziţie bine definită
moleculară relativă B. să fie stabile
sau masa atomică relativă C. să prezinte un înalt grad de puritate
A. D. să fie solubile în solventul ales
B. pentru substanţele lichide nu sunt E. să reacţioneze cu alte substanţe conform
prevăzuţi parametri fizico-chimici unor ecuaţii cât mai complexe
C. pentru reactivii-soluţie, în titlu este (pag. 1177)
specificat solventul, când acesta este diferit F1355090. Care dintre urmatoarele
de apă afirmatii sunt adevarate, referitor la
D. concentraţia soluţiilor de reactivi este fenobarbital :
exprimată în conformitate cu Sistemul A. se dozeaza in mediu apos
Internaţional (SI) B. se dozeaza in mediu anhidru
E. concentraţia soluţiilor de reactivi se C. are caracter slab acid
exprimă în g% D. are caracter slab bazic
(pag. 1193) E. la dozare se foloseste solutie titrata de
F1255085. FR X prevede la monografia metoxid de sodiu
BISMUTHI SUBNITRAS următoarele: (pag. 228, 745)
A. se realizează o dozare nitritometrică F1355091. Care dintre următoarele
B. indicator: violet de pirocatehină-soluţie substante se dozează in mediu neapos?
C. soluţie titrată: edetat sodic 0.05 mol/l A. acid lactic
D. solvent: acid nitric (R) şi apă distilată B. barbital
E. se realizează o dozare potenţiometrică C. codeină fosforică
(pag. 163-164) D. acid acetil salicilic
F1255086. FR X prevede pentru dozarea E. salicilat de sodiu
iodului din "Solutio iodi spirituosa" (pag. 146, 267, 682)
următoarele condiţii: F1355092. Conform F.R.X nu se pot doza
A. soluţia titrată este tiosulfat de sodiu 0.1 complexonometric urmatoarele
mol/l substante:
B. dozare redox A. carbonat bazic de magneziu
C. dozare în mediu neapos B. sulfat de aluminiu
D. indicatorul este amidonul C. bromura de sodiu
dozarea iodurii de potasiu se realizează prin D. benzoat de sodiu
metoda Mohr utilizând ca soluţie titrată azotat E. gluconat de calciu
de argint (pag. 183, 606, 607)
0.1mol/l şi ca indicator cromatul de potasiu F1355093. Determinarile volumetrice in
E. mediu neapos utilizeaza:
(pag. 867) A. apa
F1255087. FRX prevede următoarele B. solventi inerti (CHCl3, CCl4)
condiţii pentru dozarea codeinei bază: C. acid acetic anhidru
A. solventul este acid acetic anhidru (R) D. acetat de mercur
B. soluţie titrată: metoxid de sodiu 0.1 mol/l E. acid percloric
C. soluţie titrată: acid percloric 0.1 mol/l (pag. 221)
D. solvent: piridina (R) F1355094. Efedrina
E. dozarea se face în mediu neapos A. are caracter slab acid
(pag. 270-272) B. se dozeaza prin titrare cu hidroxid de
F1255088. Soluţiile titrate pot conţine sodiu
următoarele substanţe de referinţă: C. are caracter slab bazic
A. acidul clorhidric D. se dozeaza in mediu neapos
B. soluţia de clorura de sodiu E. se dozeaza prin titrare cu acid percloric
(pag. 223, 390)
F1355095. Titrarea directa in mediu
neapos, in acid acetic anhidru, cu solutie
acid percloric 0.1mol/l se
aplica pentru dozarea:
A. aminelor alifatice
B. aminelor aromatice si heterociclice
C. unor oxime, imine, hidrazine
D. imidelor
E. enolilor
(pag. 221)
F1355096. Titrosubstantele folosite pentru
prepararea solutiilor volumetrice trebuie
sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
A. sa fie stabile
B. sa aiba o compozitie bine definita
C. sa fie insolubile in solventul ales
D. sa fie solubile in solventul ales
E. sa contina impuritati pirogene
(pag. 1177)
F1455097. Alegeţi definiţiile echivalente
cu cea din FR-X a noţiunii de "indice de
iod". Indicele de iod
este . . .
A. volumul soluţiei 0,05 molară de iod
(exprimată în ml) consumat de 1 gram probă
analizată ;
B. masa de iod (exprimată în mg) fixată prin
reacţie chimică de 0,1 grame probă analizată
; determinarea Clonidinei:
C. masa de iod (exprimată în grame) fixată
prin reacţie chimică de 1 gram substanţă
analizată ;
D. masa de iod (exprimată în mg) fixată prin
reacţie chimică de 1 gram substanţă
analizată ;
E. masa de iod (exprimată în grame) fixată
prin reacţie chimică de 100 grame probă
analizată.
(pag. 993, [9])
F1455098. Definiţia indicelui de
saponificare din FR-X este echivalentă
cu . . .
numărul de miligrame de hidroxid de potasiu
necesar pentru neutralizarea acizilor liberi şi
a acizilor
rezultaţi din saponificarea a 1 gram probă de
analizat ;
A.
numărul de miligrame de hidroxid de potasiu
necesar pentru neutralizarea numai a acizilor
rezultaţi din
saponificarea a 1 gram probă de analizat,
fără a neutraliza acizii liberi din probă ;
B.
numărul de mililitri dintr-o soluţie de hidroxid
de potasiu 0,5 % (m/v) necesar pentru
neutralizarea acizilor
liberi şi a acizilor rezultaţi din saponificarea a
1 gram probă de analizat ;
C.
numărul de mililitri dintr-o soluţie de hidroxid
de potasiu 0,1 % (m/v) necesar pentru
neutralizarea acizilor
liberi şi a acizilor rezultaţi din saponificarea a
1 gram probă de analizat ;
D.
numărul de mililitri dintr-o soluţie de hidroxid
de potasiu 0,5 % (m/v) necesar pentru
neutralizarea numai a
acizilor rezultaţi din saponificarea a 1 gram
probă de analizat, fără a neutraliza acizii
liberi din probă.
E.
(pag. 995, [9])
F1555099. Diclorhidratul de histamină se
determină, conform FR X:
A. printr-o reacţie de comkplexare;
B. printr-o reacţie de precipitare;
C. printr-o reacţie acido-bazică;
D. prin titrare cu complexon III;
E. prin titrare cu azotat de argint.
(pag. 470)
F1555100. FR X prevede pentru
A. titrarea cu acid percloric în mediu anhidru;
B. titrarea cu acid clorhidric în mediu apos;
C. titrarea cu hidroxid de sodiu în mediu
apos;
D. determinarea argentometrică a clorului;
E. titrare complexonometrică;
(pag. 259)
F1555101. Glibenclamida se determină
conform FR X:
A. prin titrare în mediu apos;
B. prin titrare în mediu anhidru;
C. complexometric;
D. acido-bazic;
E. prin titrare cu metoxid de sodiu;
(pag. 441)
F1555102. Oxidul de zinc se determină,
conform FR X, utilizând:
A. azotat de argint;
B. edetat sodic;
C. hidroxid de sodiu;
D. complexon III;
E. sulfat de bariu.
(pag. 602)
F1555103. Prin titrare cu hidroxid de sodiu
se pot determina:
A. clorhidratul de amitriptilină;
B. acidul acetic; D. Solutiile volumetrice nestabile necesita
C. Amobarbital sodic; stabilirea factorului de molaritate inainte de
D. acidul benzoic; fiecare folosire
E. acidul aspartic. E. Pastrarea solutiilor volumetrice se face in
(pag. 68-71) recipiente bine inchise, ferit de lumina
F1555104. Se pot determina prin titrare cu (pag. 1179, [FR X])
acid percloric 0,1 M în mediu anhidru: F1655110. Factorul de molaritate (F) se
A. clorhidratul de clomipramină; stabileste:
B. clorhidrat de cloropiramină; A. Pe o substanta chimica de referinta
C. cefotaximă sodică; B. Cu o solutie volumetrica cu factor de
D. acid citric; molaritate cunoscut
E. acid benzoic. C. Cu o solutie volumetrica cu factor de
(pag. 80-263) molaritate necunoscut
F1555105. Acidul aspartic se determină D. Pe o substanta cu caracter bazic
prin titrare: E. Cu o solutie proba
A. în mediu apos; (pag. 1178-1179, [FR X])
B. în mediu anhidru; F1655111. Molaritatea solutiilor
C. cu hidroxid de sodiu 0,1 M; volumetrice poate fi:
D. cu acid clorhidric 0,1 M; A. Exacta, cantarirea substantei de referinta
E. acido-bazică. facandu-se pana la ultima zecimala a
(pag. 69) balantei
F1555106. Cefotaxima sodică se B. Exacta, cantarirea substantei de referinta
determină prin titrare: facandu-se pana la ultima zecimala
A. în mediu apos; prevazuta in text
B. în mediu neapos; Aproximativa si se determina experimental cu
C. cu acid percloric 0,1 M; ajutorul unei substante chimice de referinta,
D. în mediu conţimând acid acetic anhidru, stabilindu-se in
dioxan, alcool absolut; acelasi timp si factorul de molaritate
E. în mediu conţinând apă şi alcool. C.
(pag. 219) D. Aproximativa, cantarirea substantei de
F1555107. Cloramina B se determină, referinta facandu-se pana la prima zecimala
conform FR X: prevazuta in text
A. prin titrare redox; Aproximativa si se refera la solutiile
B. prin titrare acido-bazică volumetrice preparate din substante care nu
C. utilizând soluţia de siosulfat de sodiu; indeplinesc conditiile
D. iodometric; substantelor chimice de referinta.
E. iodatometric. E.
(pag. 233) (pag. 1177, [FR X])
F1555108. Cloxacilina sodică se detrmină, F1655112. Substantele chimice de
conform FR X: referinta (titrosubstantele) trebuie sa
A. prin titrare acido-bazică în mediu neapos; indeplineasca urmatoarele
B. prin titrare acido-bazică în mediu apos; cerinte:
C. prin determinarea clorului prin titrare A. Sa aiba compozitia bine definita
argentometrică; B. Sa fie insolubile in solventul ales
D. gravimetric; C. Sa aiba un grad inalt de puritate
E. spectrometric. D. Sa fie inerte chimic
(pag. 263) E. Sa fie solubile in solventul ales
F1655109. Alegeti afirmatiile corecte (pag. 1176, [FR X])
privind solutiile volumetrice: F2155113. Se pot doza prin titrare cu acid
A. La prepararea solutiilor volumetrice se percloric in acid acetic:
foloseste apa proaspat fiarta si racita A. oxime
B. Factorul de molaritate, odata stabilit, este B. derivati barbiturici
valabil 6 luni de la prepararea solutiei C. alcaloizi saruri de acid clorhidric
C. Factorul de molaritate se verifica periodic D. sulfonamide
E. clorhidratul de etilmorfina
(pag. 221,222,223,224,225,226,227,228,229)
F2155114. La titrarea in mediu neapos a
functiilor acide, se folosesc:
A. solventi protogenici
B. solventi protofilici
C. dimetilformamida
D. acid acetic
E. piridina
(pag. 221,226)
F2155115. La titrarile in mediu neapos a
functiilor acide ale substantelor
medicamentoase, punctul de
echivalenta se determina:
A. chimic, cu indicatorul albastru de timol
B. chimic, cu indicatorul timolftaleina
C. chimic, cu indicatorul galben de alizarina
D. chimic, cu indicatorul violet de
pirocatechina
E. potentiometric
(pag. 226,227,228)
F2155116. Titrarea acidului salicilic cu
metoxid de sodiu:
A. se neutralizeaza doar functia carboxil
B. se neutralizeaza doar functia fenolica
C. se neutralizeaza atat functia fenolica cat si
cea carboxil
D. curba de titrare prezinta un punct de
inflexiune
E. curba de titrare prezinta doua puncte de
inflexiune
(pag. 226,227)
F2155117. Urmatoarele afirmatii
referitoare la derivatii barbiturici sunt
corecte:
A. au functie slab acida
B. au functie slab bazica
C. se dozeaza in mediu apos
D. se dozeaza in solventi protogenici
E. se dozeaza in solventi protofilici
(pag. 221,226,227)
F2155118. Dozarea barbitalului (veronal,
acid 5,5 dietilbarbituric):
A. se face in mediu de dimetilformamida
neutralizata
B. se face in mediu de acid acetic neutralizat
C. se face cu solutie titrata de metoxid de
sodiu in acid acetic
D. se face cu solutie titrata de metoxid de
sodiu in dimetilformamida
E. se foloseste ca indicator albastru de timol
(pag. 227)
F2155119. Urmatoarele substante
medicamentoase se pot doza in mediu
neapos cu metoxid de sodiu,
deoarece au caracter acid:
A. clorhidrat de dionina
B. barbital
C. acid nalidixic
D. sulfafurazol
E. fenobarbital
(pag. 227,228)
F2155120. Substantele medicamentoase
cu caracter amfoter se pot doza:
A. in solventi protogenici
B. in solventi protofilici
C. cu acid percloric in acid acetic
D. cu acid etilendiaminotetraacetic in acid
acetic
E. cu metoxid de sodiu in dimetilformamida
(pag. 229,230)
F2155121. Aminoacizii se pot doza:
A. ca baza, in solvent acid acetic anhidru
B. ca acid, in solvent acid acetic anhidru
C. ca baza, in amestec de solventi apa -
piridina
D. ca acid, in amestec de solventi apa -
piridina
E. complexonometric direct
(pag. 229)
F2155122. Sulfonamida se poate titra:
A. argentometric, prin Metoda Fajans
B. ca acid in solvent acid acetic anhidru
C. ca acid in solvent dimetilformamida
D. ca baza in solvent acid acetic anhidru
E. ca baza in solvent dimetilformamida
(pag. 229)
F2155123. Functia slab bazica a unei
substante medicamentoase:
A. se exprima prin pKb
B. se manifesta prin cedare de protoni
C. se manifesta prin acceptare de protoni
D. este exaltata de solventi protogenici
E. este exaltata de solventi protofilici
(pag. 220,221)
F2155124. Functia slab acida a unei
substante medicamentoase:
A. se manifesta prin acceptare de protoni
B. se manifesta prin cedare de protoni
C. se exprima prin pKa
D. este exaltata de solventi protofilici
E. este exaltata de solventi protogenici
(pag. 220,221)
F2155125. Titrarea protometrica in mediu
neapos a functiilor bazice ale substantelor
medicamentoase
se face:
A. in mediu de acid acetic anhidru
B. cu solutie titrata de acid clorhidric
C. cu solutie titrata de acid percloric in acid
acetic
D. in mediu de dimetilformamida
E. cu solutie titrata de metoxid de sodiu in
dimetilformamida
(pag. 221)
F2155126. In titrarile protometrice in
mediu neapos a substantelor
medicamentoase slab bazice
punctul de echivalenta se determina:
A. potentiometric
B. chimic, cu indicatorul cristal violet
C. chimic, cu indicatorul metiloranj
D. chimic, cu indicatorul murexid
E. chimic, cu indicatorul tropeolin 00
(pag. 221,222,223,224,225)
F2255127. Selectati enunturile corecte
referitoare la dozarea volumetrica a
acidului acetilsalicilic
conform FRX:
A. se face cu solutie titrata de metoxid de
sodiu 0.1N
B. se face dupa dizolvarea substantei in apa
distilata
C. solventul utilizat pentru solubilizare este
neutralizat in prelabil la fenolftaleina
D. se face cu solutie titrata de hidroxid de
sodiu 0.1N
E. determinarea are loc la temperatura de 8 -
10°C
(pag. 61 - 62)
F2255128. Selectati conditiile prevazute
de FR X pentru dozarea volumetrica a
codeinei baza:
A. este o dozare volumetrica in mediu apos
B. substanta se dizolva in acid acetic anhidru
neutralizat in prealabil
C. solutia titrata este HCl 0.1N
D. indicatorul utilizat este cristal violetul
E. solutia titrata este HClO4 0.1N
(pag. 271- 272)
F2255129. Selectati enuntul incorect
referitor la dozarea volumetrica a
diazepamului:
A. este o metoda de dozare in mediu neapos
B. diazepamul are un caracter slab acid
C. se solubilizeaza in acid acetic anhidru
D. se titreaza cu HClO4 0.1 mol/l in acid
acetic anhidru
E. indicatorul utilizat este cristal violetul
(pag. 356)
F2255130. Selectati enunturile corecte
referitoare la dozarea volumetrica
conform FR X a histaminei
diclorhidrat:
A. metoda de dozare este acido-bazica in
mediu apos
B. indicatorul utilizat este sufatul de amoniu-
fer (III)
C. se utilizeaza solutie de AgNO3 0.1N
D. indicatorul utilizat este fenolftaleina
E. se utilizeaza solutie de NH4SCN 0.1N
(pag. 470)
F2255131. Selectati enunturile corecte
referitoare la dozarea volumetrica a
procainei din solutia
"Iniectabile procaini hydrochloridi",
conform FRX:
A. este o dozare nitritometrica
B. se realizeaza dupa o extractie prealabila a
procainei in cloroform si prelucrarea
reziduului dupa evaporare
C. este o dozare in mediu neapos
D. solutia titrata utilizata este NaNO2 0.1N
E. solutia titrata utilizata este HClO4 0.1N
(pag. 551 - 552)
F2255132. Selectati enunturile incorecte
referitoare la dozarea volumetrica a
calciului din solutia
"Solutio calcii chloridi 50%", conform
FRX:
A. metoda de dozare este
complexonometrica
B. pH-ul optim este neutru si se realizeaza cu
tampon amoniacal
C. solutia titrata utilizata este edetat disodic
0.05mol/l
D. indicatorul utilizat pentru dozare este
alaunul feriamoniacal
E. indicatorul utilizat pentru dozare este
negru eriocrom T
(pag. 854)
F2255133. FR X prevede la dozarea
volumetrica a iodului din "Solutio iodi
spirituosa" urmatoarele
conditii:
A. solventul de diluarea este etanolul
B. solutia titrata este tiosulfatul de sodiu
0.1mol/l
C. titrarea este incheiata atunci cand solutia
se decoloreaza
D. indicatorul utilizat la dozare este albastrul
de timol
E. titrarea este incheiata atunci cand solutia
se coloreaza in albastru
(pag. 867)
F2255134. Selectati enunturile corecte
referitoare la dozarea volumetrica a
fenobarbitalului acid,
conform FR X:
A. este o metoda de dozare acido-bazica
B. solutia titrata utilizata este NaOH 0.1N
C. solventul utilizat este dimetilformamida in
prealabil neutralizata
D. solventul utilizat este etanolul in prealabil
neutralizat
E. solutia titrata utilizata este metoxidul de
sodiu 0.1N
(pag. 747)
F2255135. Care dintre urmatoarele
enunturi referitoare la solutiile
volumetrice sunt corecte ?
A. concentratia este exprimata in numarul de
moli de substanta continuta intr-un militru de
solutie
B. factorul de molaritate se noteaza cu F si
are ca indice molaritatea la care se refera
C. se numesc si solutii titrate
D. o solutie volumetrica poate fi utilizata
experimental doar daca are F=1.00000
E. au o concentratie bine stabilita
(pag. 1177 - 1179)
F2255136. Care dintre urmatoarele
enunturi referitoare la factorul de
molaritate sunt corecte?
A. factorul de molaritate al solutiilor
volumetrice preparate cu substante chimice
de referinta este 1.0000
factorul de molaritate odata stabilit nu trebuie
verificat periodic, fiind o constanta
caracteristica solutiei
respective
B.
arata de cate ori o solutie volumetrica
aproximativa este mai concentrata sau mai
diluata decat una de
molaritate exacta
C.
o solutie volumetrica 0.1M obtinuta prin
diluarea unei solutii 1M conform FR X are un
factor de molaritate
de 10 ori mai mic decat al solutiei din care a
fost preparata
D.
serveste pentru conversiunea volumului
solutiei de molaritate aproximativa in volumul
corespunzator al
solutiei de molaritate exacta
E.
(pag. 1177 - 1179)
F2255137. Selectati enunturile corecte
referitoare la solutiile volumetrice:
A. factorul de molaritate al unei solutii
volumetrice poate fi stabilit cu o substanta
chimica de referinta
B. conform FR X, la prepararea tuturor
solutiilor volumetrice se foloseste apa
distilata sterila si apirogena
factorul de molaritate al unei solutii
volumetrice poate fi stabilit cu o solutie
volumetrica cu factor de
molaritate cunoscut
C.
D. la solutiile volumetrice instabile factorul de
molaritate se stabileste o data la 3 luni
factorul de molaritate stabilit este media
aritmetica a rezultatelor obtinute pe trei
determinari, care nu
trebuie sa difere intre ale cu mai mult de
0.1%
E.
(pag. 1177 - 1179)
F2255138. Selectati solutiile volumetrice
cu molaritate exacta oficinale in FR X:
A. clorhidrat de papaverina 0.01mol/l
B. dicromat de potasiu 0.0167mol/l
C. hidroxid de potasiu 0.1mol/l
D. iodat de potasiu 0.05mol/l
E. metoxid de sodiu 0.1mol/l
(pag. 1179 - 1183)
F2255139. Calculati cantitatea
MgSO4*7H2O dintr-o proba de materie
prima farmaceutica si puritatea
acesteia stiind ca a fost cantarita la
balanta analitica o cantitate de 0.1877g
materie prima farmaceutica
si dizolvata in 100ml apa. La solutia astfel
obtinuta se adauga 5ml tampon amoniacal
cu pH=10,
indicator negru eriocrom T si se titreaza
cu 15.8ml solutie titrata de edetat disodic
0.05mol/l (F=0.9500)
pana la coloratie albastra. La 1ml edetat
disodic 0.05mol/l corespunde la 0.01232g
MgSO4*7H2O.
A. 0.1849g
B. 103.7%
C. 98.5%
D. 0.1946g
E. 101.5%
(pag. 608)
F2255140. Dozarea acidului ascorbic din
comprimatele oficinale in FR X,
"Compressi acidi ascorbici"
200mg/cp, se realizeaza astfel: se
cantareste la balanta analitica o cantitate
de 0.3612g pulbere de
comprimate, se agita timp de 2min cu
10ml apa si 1 ml acid clorhidric 100g/l (R),
se adauga 2ml amidon
solutie (I) si se titreaza cu 20ml iodat de
potasiu 0.0167mol/l pana la coloratie
albastru persistent. Sa se
calculeze cantitatea de vitamina C dintr-
un comprimat si sa se precizeze daca
acestea corespund FR
X, stiind ca abaterea admisa este de ±5%.
La 1ml iodat de potasiu 0.0167mol/l
corespunde 0.008806g
acid ascorbic, iar masa medie a
comprimatelor este 0.400g.
A. corespunde
B. 195mg/cp
C. 210mg/cp
D. nu corespunde
E. 159mg/cp
(pag. 286)
F2255141. Selectati enunturile corecte
conform FR X, referitoare la solutia
volumetrica de HCl:
A. solutiile 1mol/l, 0.5mol/l si 0.1mol/l se
prepara prin diluare cu apa din acid clorhidric
( R)
B. factorul de molaritate se stabileste cu
hidrogencarbonat de potasiu (s.r)
C. indicatorul utilizat pentru stabilirea
factorului de molaritate este fenolftaleina (I)
D. solutia de acid clorhidric 0.02mol/l se
prepara prin diluare cu apa din solutia de
acid clorhidric 1mol/l
E. solutia de acid clorhidric 0.01mol/l se
prepara prin diluare cu apa din solutia de
acid clorhidric 0.1mol/l
(pag. 1179 - 1180)
F2255142. Selectati enunturile corecte
conform FR X, referitoare la solutia
volumetrica de acid
percloric:
A. este o solutie volumetrica de molaritate
exacta
B. solutia de acid percloric 0.1mol/l poate fi
preparata in acid acetic anhidru
C. indicatorul utilizat este cristal violet (I)
D. factorul de molaritate se stabileste cu
hidrogenftalat de potasiu (s.r.)
E. solutia de acid percloric 0.1mol/l poate fi
preparata in dioxan
(pag. 1180)
F2255143. Selectati enunturile corecte
conform FR X, referitoare la solutia
volumetrica de hidroxid de
sodiu:
A. se pastreaza in recipiente bine inchise
prevazute cu dop de cauciuc
B. indicatorul utilizat la titrare este
metiloranjul
solutiile de hidroxid de sodiu 1mol/l si
0.5mol/l se prepara prin dizolvarea in apa
proaspat fiarta si racita a
hidroxidului de sodiu ( R)
C.
D. este o solutie de molaritate exacta
E. factorul de molaritate se stabileste cu acid
oxalic (s.r.)
(pag. 1182 - 1183)
F2255144. Selectati enunturile corecte
conform FR X, referitoare la solutia
volumetrica de metoxid de
sodiu:
A. sunt oficinale solutiile 0.01mol/l si
0.05mol/l
B. solventul utilizat la stabilirea factorului de
molaritate este dimetilformamida
C. factorul de molaritate se stabileste cu acid
benzoic (s.r.)
D. factorul de molaritate nu se verifica
frecvent, pentru ca solutia are o stabilitate
mare
E. se prepara prin dizolvarea sodiului ( R)
intr-un amestec de metanol si benzen
(pag. 1184)
F2255145. Conform FR X, la parametrul
dozare din monografia "Solutio
effervescens" se prevede:
A. determinarea cantitativa a
hidrogencarbonatului de sodiu
B. metoda de dozare a hidrogencarbonatului
de sodiu este acido-bazica in mediu apos
C. determinarea cantitativa a siropului simplu
D. determinarea cantitativa a acidului citric
metoda de dozare a acidului citric este acido-
bazica in mediu neapos, cu o solutie titrata
de CH3ONa
0.1mol/l
E.
(pag. 859)
F2255146. Conform FR X, dozarea
volumetrica a metronidazolului din
"Suppositoria metronidazoli" se
realizeaza:
A. dupa solubilizarea masei de supozitor si a
substantei active in apa
B. printr-o metoda acido-bazica in mediu
apos
C. cu o solutie titrata de HCl 0.1mol/l
D. cu o solutie titrata de HClO4 0.1mol/l in
dioxan
E. proba de analizat se obtine din amestecul
omogen a mai multor supozitoare
(pag. 892)
F2255147. Conform FR X, la monografia
"Oculoguttae resorcinoli 1%", la
parametrul dozare se prevede:
A. solutia volumetrica utilizata la titrare este
tiosulfatul de sodiu 0.1mol/l
B. determinarea cantitativa a acidului boric
C. determinarea cantitativa a rezorcinolului
D. determinarea cantitativa a boratului de
fenilmercur
E. indicatorul utilizat pentru evidentierea
punctului de echivalenta este amidonul
(pag. 713) F2355153. Conform FR X, factorul de
F2255148. Conform FR X, la monografia molaritate al solutiei de HCl 0.5 mol/l se
"Unguentum zinci oxydi 10%" la stabileste utilizand:
parametrul dozare se prevede: A. titrosubstanta - hidrogenocarbonat de
A. determinarea cantitativa a bazei de potasiu
unguent dupa solubilizarea ei intr-un solvent B. titrosubstanta - clorura de sodiu
organic C. indicator metil oranj
B. solutia titrata utilizata la determinarea D. indicator galben de metanil in dioxan
principiului activ din unguent este edetat E. indicator fenolftaleina
disodic 0.05mol/l (pag. 1179)
C. solubilizarea principiului activ prin topire si F2355154. Conform FR X, factorul de
filtrare molaritate al solutiei de tiosulfat de sodiu
D. dozarea are loc la pH=10 asigurat de 0.05 mol/l se stabileste
tampon amoniacal utilizand:
E. indicatorul utilizat este negru erio T A. titrosubstanta - acid oxalic
(pag. 958) B. indicator - galben de metanil
F2255149. Conform FR X, la monografia C. titrosubstanta - dicromat de potasiu
"Solutio hydrogenii peroxydi concentrata" D. indicator - amidon
la parametrul E. indicator - fenolftaleina
dozare se prevede: (pag. 1187)
A. metoda redox F2355155. Determinarile volumetrice in
B. metoda complexonometrica mediu neapos utilizeaza:
C. metoda acido-bazica in mediu apos A. apa
D. solutia titrata este permanganat de potasiu B. solventi inerti (CHCl3, CCl4)
0.02mol/l C. acid acetic anhidru
E. solutia titrata este edetat disodic 0.05mol/l D. acetat de mercur
(pag. 866) E. acid percloric
F2355150. Care dintre urmatoarele (pag. 221)
substante nu se pot titra cu acid percloric: F2355156. Care dintre următoarele
A. codeina substante se dozează in mediu neapos?
B. efedrina A. acid lactic
C. fenobarbital B. barbital
D. teofilina C. codeină fosforică
E. prometazina D. acid acetil salicilic
(pag. 222) E. salicilat de sodiu
F2355151. Care dintre urmatoarele (pag. 146, 267, 682)
enunturi sunt adevarate referitor la reactia F2355157. Care dintre urmatoarele
de diazotare-cuplare afirmatii sunt adevarate, referitor la
(Griess): fenobarbital:
A. se aplica aminelor secundare aromatice A. se dozeaza in mediu apos
B. se poate utiliza la dozarea procainei B. se dozeaza in mediu anhidru
C. se poate utiliza la identificarea derivatilor C. are caracter slab acid
nitrozati ai unor alcooli sau tioli D. are caracter slab bazic
D. decurge in 2 etape E. la dozare se foloseste solutie titrata de
E. se foloseste reactivul Lieberman metoxid de sodiu
(pag. 232) (pag. 228, 745)
F2355152. Care dintre urmatoarele F2355158. Conform F.R.X nu se pot doza
substante au caracter amfoter in mediu complexonometric urmatoarele
neapos: substante:
A. teobromina A. carbonat bazic de magneziu
B. hidrazida izonicotinica B. sulfat de aluminiu
C. sulfamide C. bromura de sodiu
D. acidul sulfonic D. benzoat de sodiu
E. cafeina E. gluconat de calciu
(pag. 230) (pag. 110, 183, 606, 664, 666)
F2355159. Efedrina
A. are caracter slab acid B. solutie titrata: complexon III
B. se dozeaza prin titrare cu hidroxid de C. solutie titrata: metoxid de sodiu 0.1 mol/l
sodiu D. solvent: dimetilformamida ®
C. are caracter slab bazic E. solvent: acetona
D. se dozeaza in mediu neapos (pag. 57-58)
E. se dozeaza prin titrare cu acid percloric F2555165. Care dintre urmatoarele
(pag. 223, 390) afirmatii referitoare la solutiile volumetrice
F2355160. Titrarea directa in mediu sunt corecte?
neapos, in acid acetic anhidru, cu solutie A. se numesc si solutii titrate
acid percloric 0.1mol/l se B. FR X exprimă concentraţia lor în g%
aplica pentru dozarea: C. sunt soluţii care se folosesc în analiza
A. aminelor alifatice cromatografică
B. aminelor aromatice si heterociclice D. concentratiile solutiilor volumetrice pot fi
C. unor oxime, imine, hidrazine de molaritate exacta sau molaritate
D. imidelor aproximativa
E. enolilor E. sunt solutii cu o concentrate bine stabilita
(pag. 221) (pag. 1117)
F2355161. Titrosubstantele folosite pentru F2555166. Dintre indicatorii oficializati de
prepararea solutiilor volumetrice trebuie FR X fac parte:
sa indeplineasca A. cristal violet
urmatoarele conditii: B. tropeolina 00
A. sa fie stabile C. fenolftaleina
B. sa aiba o compozitie bine definita D. tiosulfat de sodiu
C. sa fie insolubile in solventul ales E. albastru de bromfenol
D. sa fie solubile in solventul ales (pag. 1188-1193)
E. sa contina impuritati pirogene F2555167. Dozarea acidului acetil salicilic
(pag. 1177) conform FR X:
F2555162. Care din afirmaţiile următoare A. dozarea se face prin titrare cu o solutie de
sunt adevărate referitor la codeină: KMnO4 0,1 N
A. se titrază cu NaOH 0,1mol/l B. dozarea se face prin titrare cu o solutie de
B. se utilizează ca indicator cristal violet în NaOH 0,1N
acid acetic glacial datorita prezentei în molecula sa a functiei
C. se dizolvă în acid acetic anhidru carboxil libera, aspirina poate fi titrata direct
D. se dozează cu acid percloric 0,1 mol/l în cu o solutie de
dioxan NaOH 0,1 N
E. are un caracter slab bazic C.
(pag. 223,271) D. dozarea se face prin titrare cu o solutie de
F2555163. Care din afirmatiite de mai jos HCI 0,1 N
sunt corecte? E. FR X recomanda dizolvarea aspirinei în
A. solutia volumetrica diluata, obtinuta din alcool neutralizat
solutia volumetrica mai concentrata, are (pag. 61-62)
acelasi factor de molaritate F2555168. Factorul de molaritate:
B. În cazul solutiei de azotit de sodiu 0,1N, arata de cate ori o solutie volumetrica de
factorul de molaritate nu se verifica periodic molaritate aproximativa este mai concentrata
C. la solutia volumetrica nestabila, factorul de sau mai diluata
molaritate se stabileste Inainte de folosire decat solutia corespunzatoare de molaritate
D. substantele volumetrice se pastreaza în exacta
recipiente bine închise A.
E. factorul de molaritate al solutiilor B. nu are ca indice molaritatea la care se
volumetrice se verifica din 7 în 7 zile refera
(pag. 1179) serveste pentru conversiunea volumului
F2555164. Care dintre urmatoarele solutiei de molaritate aproximativa in volumul
afirmatii referitoare la dozarea corespunzator al
fenobarbitalului conform FR X sunt solutiei de molaritate exacta
corecte? C.
A. se realizeaza o dozare în mediu apos
D. factorul de molaritate al solutiilor preparate A. acidul clorhidric
cu substante chimice de referinta este 2,00 B. solutia de clorura de sodiu
E. factorul de molaritate al solutiilor preparate C. solutia de iod
cu substante chimice de referinta este D. solutia de nitrat de argint
apropiat de 1, 00000 E. solutia de rivanol
(pag. 1177-1179) (pag. 1179-1184)
F2555169. FR X mentioneaza la capitolul F2555174. Substantele chimice de
REACTIVI urmatoarele: referinta trebuie sa fndeplineasca
pentru reactivii-substanta cu structure bine urmatoarele conditii:
definita este specificata formula si masa A. sa aiba o compozitie bine definita
moleculara relativa B. sa fie stabile
sau masa atomică ralativă C. sa prezinte un înalt grad de puritate
A. D. sa fie solubile In solventul ales
B. pentru substantele lichide nu sunt E. sa reactioneze cu alte substante conform
prevazuti parametri fizico-chimici unor ecuatii cat mai comptexe
C. pentru reactivii-solutie, în titlu este (pag. 1177)
specificat solventul, cand acesta este diferit F2555175. Care dintre urmatoarele
de apa afirmatii sunt adevarate, referitor la
D. concentratia solutiilor de reactivi este fenobarbital
exprimata în conformitate cu Sistemul A. se dozeaza in mediu apos
International (SI) B. se dozeaza in mediu anhidru
E. concentratia solutiilor de reactivi se C. are caracter slab acid
exprima în g% D. are caracter slab bazic
(pag. 1193) E. a dozare se foloseste solutie titrata de
F2555170. FR X prevede la monografia metoxid de sodiu
BISMUtI SUBNITRAS urmatoarele: (pag. 228,745)
A. se realizeaza o dozare nitritometrica F2555176. Conform F.R.X nu se pot doza
B. indicator: violet de pirocatehina-solutie complexonometric urmatoarele
C. solutie titrata: edetat sodic 0.05 mol/l substante:
D. solvent: acid nitric (R) si apa distilata A. carbonat bazic de magneziu
E. se realizeaza o dozare potentiometric B. sulfat de aluminiu
(pag. 163-164) C. bromura de sodiu
F2555171. FR X prevede pentru dozarea D. benzoat de sodiu
iodului din "Solutio iodi spirituosa" E. gluconat de calciu
urmatoarele conditii: (pag. 183,606,607)
A. solutia titrata este tiosulfat de sodiu 0.1 F2555177. Determinarile volumetrice in
mol/l mediu neapos utilizeaza:
B. dozare redox A. apa
C. dozare in mediu neapos B. solventi inerti (CHCI3, CCI4)
D. indicatorul este amidonul C. acid acetic anhidru
dozarea iodurii de potasiu se realizeaza prin D. acetat de mercur
metoda Mohr utilizand ca solutre titrata E. acid percloric
azotat de argint (pag. 221)
0.1mol/l si ca indicator cromatul de potasiu F2555178. Efedrina
E. A. are caracter slab acid
(pag. 867) B. se dozeaza prin titrare cu hidroxid de
F2555172. FRX prevede urmatoarele sodiu
condttii pentru dozarea codeine! baza: C. are caracter slab bazic
A. solventul este acid acetic anhidru ® D. se dozeaza in mediu neapos
B. solutie titrata: metoxid de sodiu 0.1 mol/l E. se dozeaza prin titrare cu acid percloric
C. solutie titrata: acid percloric 0.1 mol/l (pag. 223,390)
D. solvent: piridina ® F2555179. FR X prevede pentru
E. dozarea se face în mediu neapos determinarea Clonidinei:
(pag. 270-272) A. titrarea cu acid percloric in mediu anhidru;
F2555173. Solutiile titrate pot contine B. titrarea cu acid clorhidric In mediu apos;
urmatoarele substante de referinta:
C. titrarea cu hidroxid de sodiu în mediu
apos;
D. determinarea argentometrica a clorului;
E. titrare complexonometrica
(pag. 259)
F2655180. Alegeţi răspunsurile corecte
privind determinarea cantitativă după FR
X a nitratului bazic de
bismut (BISMUţI SUBNITRAS):
A. se realizează o dozare iodatometrică
B. dozarea nitratului bazic de bismut se face
potenţiometric
C. solventul utilizat este acid nitric (R) şi apă
D. indicatorul utilizat la dozare este violet de
pirocatechină
E. indicatorul utilizat la dozare este
xilenolorange
(pag. 163-164 FR X)
F2655181. Substanţele chimice de
referinţă - s.r. - se caracterizează prin:
A. punct de topire ridicat
B. stabilitate
C. compoziţie chimică bine definită
D. grad avansat de puritate
E. inerţie chimică
(pag. 1177 FR X)
F2655182. Dozarea apei din formele
farmaceutice se realizează după FR X:
A. prin antrenare cu vapori de solvenţi
organici
B. prin metoda KARL-FISHER
C. utilizând balanţa de umiditate
D. prin cromatografie de gaze
E. prin cromatografie de lichide de înaltă
performanţă
(pag. 1017 FR X)
F2655183. Dintre substanţele
medicamentoase enumerate, pot fi titrate
ca baze, cu acid percloric:
A. amobarbital
B. fenobarbital
C. teobromina
D. efedrina
E. eritromicina
(pag. 222-228 vol.1)
F2655184. Alegeţi clasele de substanţe
medicamentoase care se pot titra ca acizi
în mediu anhidru:
A. fenotiazine
B. alcaloizi tropanici
C. sulfonamide
D. barbiturice
E. anestezice locale
(pag. 226 vol.1)
F2655185. Au caracter amfoter în mediu
neapos urmatoarele substanţe
medicamentoase:
A. hidrazida izonicotinică (HIN)
B. clorotiazida
C. clorpromazina
D. metadona
E. acidul sulfonic
(pag. 230 vol.1)
F2655186. Conform FR X care din
afirmaţiile de mai jos sunt corecte:
A. Factorul de molaritate are ca indice,
molaritatea la care se referă
Factorul de molaritate al soluţiei de metoxid
de sodiu se stabileşte folosind ca substanţă
de referinţă acidul
benzoic
B.
C. Reactivul KARL FISCHER conţine în
compoziţia lui iod, metanol şi piridină
Factorul de molaritate al soluţiei de iod 0,05
mol/l se stabileşte folosind ca substanţă de
referinţă trioxidul
de arsen
D.
Factorul de molaritate al soluţiei de nitrat de
argint 0,1 mol/l se stabileşte folosind ca
substanţă de referinţă
tiocianatul de amoniu
E.
(pag. 1176-1184 FR X)
F2655187. După FR X, supozitoarele sunt:
A. forme farmaceutice solide care contin
multidoze de substante active
B. forme farmaceutice care contin doze
unitare din una sau mai multe substante
active
C. sunt destinate administrării numai pe cale
rectală
D. sunt destinate administrării pe cale
rectală, vaginală sau uretrală
E. sunt forme farmaceutice solide
hidrosolubile
(pag. 9, pag. 889)
F2655188. După FR X, supozitoarele au
următoarele forme si dimensiuni:
A. sferică sau ovoidală
B. masa de 5-12 g, diametrul de 1,5 cm
C. lungimea de 4-5 cm pentru adulti, 3-4 cm
pentru copii
D. cilindro-conică sau de torpilă cu diametrul
bazei de 8-10 mm
E. lungimea de 20-30 mm si masa de 2-3 g
pentru adulti respectiv de 1-2 g pentru copii
(pag. 9, pag. 889)
F2655189. Care dintre procedeele de B. Presare
preparare a supozitoarelor rectale sunt C. Topire, turnare în forme
oficinalizate în FR X ? D. Supozitoare rectale
A. Procedeul Munzel E. Supozitoare vaginale
B. Modelarea manuală (pag. 9, 891-892)
C. Topirea si turnarea masei în forme F2655194. Supozitoarele cu metronidazol
D. Metoda presării masei oficinale în FR X, contin pe supozitor si
E. Procedeul König sunt:
(pag. 9, pag. 889) A. 1,5 g metronidazol
F2655190. Care dintre următoarele B. 500 mg sau 1 g metronidazol
procedee se utilizează în tehnologia de C. supozitoare rectale
preparare industrială a D. supozitoare vaginale
supozitoarelor ? E. supozitoare uretrale
A. Procedeul prin presare (pag. 9, pag. 892)
B. Procedeul manual în două etape F2655195. Conform FR X, cele două
C. Procedeul automatizat în două etape supozitoare rectale oficinale se conservă
D. Procedeul automatizat într-o singură în următoarele conditii:
etapă, cu turnarea materialului topit direct în A. ferite de lumină si umiditate
ambalaj B. la cel mult 25 °C
E. Procedeul Münzel C. supozitoarele de glicerină ferite de
(pag. 7, pag 548) umiditate
F2655191. Absorbtia substantelor active D. supozitoarele cu metronidazol ferite de
din supozitoare, la nivelul rectului, se umiditate
realizează prin si E. supozitoarele cu metronidazol ferite de
datorită: lumină
A. vascularizatiei abundente a regiunii (pag. 9, pag. 890-892)
submucoase cu vase sanguine si limfatice
B. prin venele hemoroidale superioare care
conduc spre circulatia portală
C. prin venele hemoroidale inferioare care
conduc direct în circulatia portală
D. prin venele hemoroidale inferioare si
mijlocii care conduc în circulatia generală prin
vena iliacă
E. prin venele hemoroidale inferioare si
mijlocii care conduc în circulatia hepatică prin
vena porta
(pag. 7, pag. 538)
F2655192. Untul de cacao are următoarele
proprietăti:
A. suferă schimbări polimorfe la încălzire si
topire peste 30 °C
B. suferă schimbări polimorfe la încălzire si
topire peste 40 °C
C. revine la forma stabilă beta în decurs de
cca 4 zile de la supratopire
D. revine la forma stabilă beta după câteva
ore de la supratopire
E. formarea polimorfilor instabili se evită prin
topire incompletă la cca 36 °C
(pag. 7, pag. 543)
F2655193. Ce fel de supozitoare sunt si
prin ce metodă se prepară supozitoarele
de glicerină oficinale
în FR X ?
A. Modelare manuală
Tema nr. 56 B. cloroform
Metode spectrofotometrice de C. anhidrida acetică
D. benzen
absorbtie in ultraviolet si vizibil in E. acetonă
controlul medicamentelor (pag. 319)
BIBLIOGRAFIE: F1356004. Absorbanta nu este
6. Analiza si controlul medicamentelor – Marius dependenta de urmatorii parametri;
Bojita, Liviu Roman, Robert Sandulescu, Radu A. absorbtivitate
Oprean – Ed. B. concentratie
Intelcredo, Cluj, vol. 1 si 2, 2002
10. *** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed.
C. grosimea stratului
Medicala, Bucuresti, 1993 D. coeficient molar de extinctie
INTREBARI TIP COMPLEMENT E. pH
(pag. 308)
SIMPLU F1356005. Care dintre urmatoarele
F1256001. Cantitatea de 0,100 g prednison afirmatii nu sunt corecte despre
s-a dizolvat în 50 ml alcool absolut (R) şi spectrometria derivata:
s-a completat la A. se aplica cand spectrele compusilor din
100 ml cu acelaşi solvent. 1 ml din amestec nu sunt suficient de diferentiate
această soluţie s-a diluat cu alcool B. are aplicatii in analiza si controlul
absolut (R) la 50 ml într-un medicamentelor, in analiza biochimica si de
balon cotat şi s-a citit absorbanţa A = laborator clinic
0,620 la lungimea de undă de 240 nm. C. este importanta cand absorbanta este
Ştiind că absorbanţa denaturata
specifică la 240 nm este 310, puritatea D. este importanta in cazul in care in solutia
prednisonului este: de analit apare un fenomen de reflexie a
A. 100%; luminii
B. 80,234% E. este importanta cand spectrul de ordinul 0
C. 90,11% al solutiei de analizat prezinta un decalaj spre
D. 85% maxim
E. 94,6% (pag. 327 - 329)
(pag. 782-784) F1356006. Din punct de vederea al
F1256002. Cantitatea de 0,1000 g pulbere participarii sau neparticiparii electronilor
de comprimate ( Paracetamol comprimate existenti intr-o molecula,
500 mg/cp) s-a la tranzitii electronice, se disting
agitat cu 50 ml acid sulfuric 0,05M timp de urmatoarele tipuri de electroni, cu o
30 minute,completându-se apoi cu acelaşi exceptie:
solvent la 100 ml A. electroni de tip σ
in balon cotat. Se filtrează, îndepărtând B. invelis de electroni inchis, in care electronii
primii 20 ml de filtrat.1 ml soluţie filtrată sunt implicati in legaturi chimice
se diluează cu acid C. electroni de tip n
sulfuric 0,05M la 100 ml într-un balon D. electroni de tip π
cotat şi se determină absorbanţa A = electroni care se gasesc sub forma perechilor
0,3225 la lungimea de undă de electroni neparticipanti in invelisul exterior
de 243 nm.Să se calculeze conţinutul în al unor atomi
paracetamol pe comprimat ştiind că usori
greutatea medie a unui E.
comprimat este de 0,8000 g şi absorbanţa (pag. 302)
specifică la 243 nm este 645. F1356007. Domeniul spectral UV apropiat
A. 500 mg/comprimat; este cuprins intre:
B. 450 mg/comprimat A. 400-600 nm
C. 400 mg/comprimat B. 185 – 600 nm
D. 480 mg/comprimat C. 185 – 400 nm
E. 520 mg/comprimat D. 400 – 1100 nm
(pag. 316) E. 700 – 1100 nm
F1256003. Următorii solvenţi se utilizează (pag. 296)
în spectrofotometria UV-VIS, cu excepţia: F1356008. Efectul hipsocromic:
A. metanol
A. consta in deplasarea benzilor de absorbtie
spre lungimi de unda mai mari
B. consta in cresterea intensitatii benzilor
C. consta in aparitia carbocationilor
D. consta in deplasarea benzilor de absorbtie
spre lungimi de unda mai mici
E. se intalneste la caroteni
(pag. 304)
F1356009. Erorile datorate aparatelor in
UV-VIS prezinta urmatoarele cauze,
exceptand:
A. zgomotul de fond al sursei luminoase
B. zgomotul de fond al fotomultiplicatorului
C. procesele de refractie
D. procesele de difuzie
E. procesele de reflexie
(pag. 311)
F1356010. Urmatoarele afirmatii
referitoare la coeficientul de corelatie R
nu sunt corecte:
A. este un parametru fara dimensiuni
B. leaga variabilele xi (cantitatea de
substanta analizata) si yi (inaltimea picului)
C. erorile ce insotesc variabila y se supun
legii de distributie normala alui Gauss
D. o valoare de +1 si de –1 indica o legatura
foarte slaba intre variabilele xi, yi
E. are formula de calcul
(pag. 313)
F1356011. Urmatoarele afirmatii sunt
adevarate, cu o exceptie:
A. tranzitia σ-σ* este o tranzitie puternica
B. tranzitia n-σ* este o tranzitie slaba
C. tranzitia π-π* este o tranzitie slaba
D. tranzitia n-σ* are o intensitate medie
E. tranzitia n-π* are o intensitate mica
(pag. 300)
F1456012. Absorbanţa specifică a
hemisuccinatului de hidrocortizonă, la 240
nm, este 435 dl/(g.cm)
conform FR. X. O soluţie de
hidrocortizonă are absorbanţa A = 0,670,
măsurată la 240 nm, într-o cuvă
cu grosimea de 2 cm. Ce concentraţie
(exprimată în mg/litru) are hidrocortizona
în soluţia studiată ?
A. 3,20 ;
B. 4,45 ;
C. 7,70 ;
D. 8,05 ;
E. 10,5
(pag. 309, [6] vol. II)
F1456013. Absorbanţa specifică a
prednisolonei în soluţie de alcool absolut,
măsurată la 240 nm, este
415 dl/(g.cm). Masa moleculară a
prednisolonei este 360,4 g/mol. Calculaţi
concentraţia prednisolonei
într-o soluţie şi exprimaţi rezultatul în
mmol/l, dacă absorbanţa măsurată într-o
cuvă cu grosimea de
strat de 0,5 cm este A = 0,748. Rezultatul
este:
A. 0,100 ;
B. 0,200 ;
C. 0,300 ;
D. 0,400 ;
E. 0,500
(pag. 309, [6] vol. II)
F1456014. În vederea determinării
cantitative a rifampicinei din capsule
(cantitate declarată: 150
mg/capsulă) se dizolvă conţinutul unei
capsule în metanol, iar după dizolvare se
completează soluţia
la volumul final de 100 ml. Soluţia
obţinută se filtrează. Volumul de 1 ml
filtrat se diluează cu soluţie de
tampon fosfat (pH 7,4) la volumul final de
100 ml. Soluţia finală prezintă, la lungimea
de undă de 475
nm, într-o cuvă cu grosimea de 2 cm,
absorbanţa A = 0,426. În ce sens şi cu cât
la sută din valoarea
declarată se abate conţinutul de
rifampicină a unei capsule de la valoarea
declarată ? Absorbanţa
specifica a rifampicinei la 475 nm, în
tampon fosfat la pH 7,4, este 140 dl/
(g.cm). Cantitatea de
rifampicina dintr-o capsulă este . . .
A. mai mare cu 2,5 % decât cea declarată ;
B. mai mare cu 1,4 % decât cea declarată ;
C. mai mică cu 1,5 % decât cea declarată ;
D. mai mică cu 2,5 % decât cea declarată ;
E. mai mică cu 3,2 % decât cea declarată.
(pag. 308, [6] vol. II; 1037, [9])
F1456015. Noţiunea de "punct izosbestic"
semnifică . . .
valoarea de pH la care se egalează
concentraţiile de echilibru ale două specii
moleculare, ambele
implicate într-un echilibru chimic ;
A.
B. lungimea de undă la care spectrul de
absorbţie al sistemului prezintă un maxim ;
punctul din spectrul de absorbţie al sistemului
la care absorbanţele molare sunt egale
pentru două specii
care se pot transforma una în cealaltă printr-
un proces chimic reversibil ;
C.
valoarea de pH la care concentraţia de
echilibru a ionilor pozitivi din sistem este
egală cu concentraţia
ionilor negativi ;
D.
E. valoarea de pH la care gradul de disociere
al unei specii moleculare este maxim.
(pag. 320, [6] vol. II)
F1456016. Termenul de "efect
batocromic" utilizat în spectrofotometrie
de absorbţie, se referă la
acţiunea unui factor care determină . . .
A. deplasarea poziţiei benzii de absorbţie
spre lungime de undă mai mare ;
B. deplasarea poziţiei benzii de absorbţie
spre lungime de undă mai mică ;
C. creşterea intensităţii unei benzi de
absorbţie ;
D. micşorarea intensităţii unei benzi de
absorbţie ;
E. dedublarea unei benzi de absorbţie.
(pag. 304, [6] vol. II)
F1556017. Care dintre următoarele
afirmaţii este corectă?
A. efectul batocromic constă în deplasarea
benzilor de absorbţie spre lungimi de undă
mai mari;
B. efectul batocromic constă în deplasarea
benzilor de absorbţie spre lungimi de undă
mai mici;
C. efectul hipercromic constă în scăderea
intensităţii benzilor;
D. efectul hipsocromic constă în deplasarea
benzilor de absorbţie spre lungimi de undă
mai mari;
E. efectul hipercromic constă în deplasarea
benzilor de absorbţie spre lungimi de undă
mai mari.
(pag. 304)
F1556018. De care dintre următoarele
mărimi absorbanţa unei substanţe în UV-
VIS nu depinde direct
proporţional?
A. grosimea stratului de soluţie;
B. concentraţia analitului determinat;
C. absorbanţa molară;
D. volumul soluţiei;
E. masa molară a analitului.
(pag. 308)
F1556019. În spectrometria UV-VIS
absorbanţa molară depinde direct
proporţional de:
A. masa molară a analitilui;
B. concentraţia analitului;
C. volumul soluţiei;
D. grosimea stratului de soluţie;
E. absorbitivitatea.
(pag. 308)
F1556020. În spectrometria UV-VIS
transmitanţa este egală cu:
A. produsul dintre intensitatea luminii
transmise şi intensitatea luminii incidente;
B. raportul dintre intensitatea luminii
transmise şi intensitatea luminii incidente;
C. suma dintre intensitatea luminii transmise
şi intensitatea luminii incidente;
D. diferenţa dintre intensitatea luminii
transmise şi intensitatea luminii incidente;
E. media dintre intensitatea luminii transmise
şi intensitatea luminii incidente;
(pag. 309)
F1556021. In spectrometria UV-VIS, atunci
când se urmăreşte un proces de
transformare a unui
compus A în compus B, la punctul
izobestic:
A. absorbanţa molară a compusului A este
dublă faţă de absorbanţa molară a
compusului B;
B. absorbanţa molară a compusului A este
egală cu absorbanţa molară a compusului B;
C. concentraţia molară compusului A este
dublă faţă de concentraţia molară
compusului B;
D. concentraţia molară compusului A este
egală cu concentraţia molară compusului B;
E. tot compusul A a fost transformat în
compus B.
(pag. 320)
F1556022. Modificarea poziţiei sau
intensităţii benzilor datorate
interacţiunilor analit-solvent se
dumeşte:
A. efect hisocromic;
B. efect batocromic;
C. solvatocromie;
D. efect hipercromic;
E. absorbanţă specifică.
(pag. 303)
F1556023. Pentru a fi determinată prin
spectrometrie UV-VIS o substanţă
medicamentoasă care
absoarbe în acest domeniu trebuie să
respecte Legea:
A. Kircoff;
B. acţiunii maselor;
C. Lambert-Beer;
D. conservării energiei;
E. conservării impulsului.
(pag. 308)
F1656024. Absorbtia luminii in UV si VIS C. Solutiilor colorate pe domeniul de pH in
produce: care culoarea este stabila
A. Trecerea electronilor de pe un nivel de Oricaror solutii colorate sau incolore a caror
energie superior pe unul inferior concentratie se afla in domeniul in care legea
B. Trecerea electronilor de pe un nivel de Lambert - Beer
energie inferior pe unul superior variaza liniar cu aceasta
C. Trecerea moleculei de pe nivele de D.
vibratie superioare pe nivele vibrationale E. Solutiilor incolore foarte diluate
inferioare (pag. 314-315)
D. Trecerea moleculei de pe nivele de rotatie F2156029. Tranzitiile (in UV - VIS) ce se
superioare pe nivele rotationale inferioare produc cel mai usor sunt cele:
Trecerea electronilor de pe un nivel de A. pi - sigma*
energie superior pe unul inferior, precum si B. sigma - sigma*
trecerea de pe nivele C. n - pi* si pi - pi*
superioare de vibratie si rotatie pe unele D. numai n - pi*
inferioare E. numai pi - pi*
E. (pag. 300,301)
(pag. 298-308) F2156030. Cunoscand valoarea
F1656025. Alegeti afirmatia corecta: absorbantei specifice se poate calcula
A. Spectrele in vizibil si UV sunt spectre concentratia in substanta de
electronice vibratorii-rotatorii analizat, conform formulei:
B. Spectrele in UV sunt spectre de rotatie A. c = An1 / An2
pura B. c = An2 - An1
C. Spectrele in IR sunt spectre de rotatie C. c = A / A(1%,1cm)
pura D. c = A(1%,1cm) / A
D. Spectrele in IR indepartat sunt spectre E. c = Ap / AE * cE / cP
electronice (pag. 1037)
E. Spectrele in vizibil si UV sunt spectre de F2156031. Cum se numeste procesul in
rotatie pura care pozitia, intensitatea si chiar forma
(pag. 298-300) benzilor de absorbtie
F1656026. Care este valoarea absorbantei ale compusilor sunt influentate de natura
specifice A(1%, 1cm) a unei substante solventului ?
medicamentoase (la A. solvoliza
240 nm) daca o solutie a acesteia in alcool B. solvatocromie
absolut cu concentratia 1,50 mg% are C. halocromie
absorbanta A = 0,645, D. hipsocromie
masurata in cuva de 1 cm? E. batocromie
A. 860 (pag. 303)
B. 430 F2156032. Spectrele de absorbtie sufera o
C. 215 deplasare spre lungimi de unda mai mari
D. 465 concomitent cu un:
E. 480 A. efect batocromic
(pag. 1037, [FR X]) B. efect hipsocromic
F1656027. In spectrofotometrie epsilon C. efect hipercromic
reprezinta? D. efect hipocrom
A. Absorbanta molara E. efect halocromic
B. Absorbtivitatea (pag. 304)
C. Absorbanta specifica F2156033. In spectrele in ultraviolet ale
D. Densitatea optica substantelor se reprezinta pe ordonata:
E. Extinctia A. concentratia
(pag. 308-309) B. lungimea de unda
F1656028. Spectrofotometria de absorbtie C. absorbanta
in VIS se poate aplica: D. timpul
A. Solutiilor incolore E. temperatura
B. Solutiilor incolore si colorate (pag. 311)
F2156034. Referitor la Legea Lambert - este 686, ca absorbanta citita Ap=0,686,
Beer sunt corecte afirmatiile: masa medie a comprimatelor este de
A. este valabila pentru solutii de orice natura M=0,200g si abaterea
B. este valabila pentru solutii diluate admisa este de ±5%, se se calculeze
C. este valabila pentru solutii diluate si concentratia comprimatelor si sa se
concentrate precizeze daca ele corespund
D. se poate exprima prin ecuatia: I = I° * 10 * prevederilor FRX.
ebc A. 125mg/cp, nu corespunde
E. literatura de specialitate prevede expres B. 0,031g/cp, nu corespunde
absenta abaterilor chimice de la lege C. 0,125g/cp, corespunde
(pag. 309,310) D. 250mg/cp, corespunde
F2256035. Selectati enuntul incorect: E. 31,0mg/cp, nu corespunde
A. spectrometria derivata se aplica mai ales (pag. 299)
la analiza amestecurile de substante F2256038. FRX prevede dozarea acetatului
B. picurile spectrelor derivate sunt mai de hidroxiprogesterona din "Compressi
accentuate decat a spectrelor initiale hydroxiprogesteroni acetatis" 25mg/cp
C. spectrul initial al unei substante poarta printr-o metoda spectrofotometrica UV
numele de spectru de ordin 1 astfel: se cantareste cu
D. obtinerea spectrelor derivate nu este mai exactitate o cantitate de 0,0250g pulbere
dificila decat obtinerea spectrelor in comprimate intr-un balon cotat de 50ml, si
absorbanta se prelucreaza
E. si in cazul spectrometriei derivate este conform tehnicii de lucru. Se completeaza
necesara stabilirea unei curbe de etalonare la cota cu cloroform si se filtreaza. 1ml din
(pag. 327 -328) solutia filtrata se
F2256036. Selectati enuntul incorect dilueaza cu alcool ( R) la 50ml, intr-un
referitor la determinarile balon cotat. Se determina absorbanta
spectrofotometrice in domeniul la240 nm. Stiind ca
ultraviolet si vizibil: absorbanta specifica A1cm,1% la 240nm
A. se bazeaza pe masurarea luminii este 450, ca absorbanta citita Ap=0,450,
absorbite atunci cand este respectata legea masa medie a
Bouguer-Lambert-Beer comprimatelor este de M=0,030g si
B. cantitatea de lumina absorbita depinde de abaterea admisa este de ±7,5%, se se
grosimea stratului absorbant calculeze concentratia
C. cantitatea de lumina absorbita este comprimatelor si sa se precizeze daca ele
dependenta de structura chimica a substantei corespund prevederilor FRX.
D. cantitatea de lumina absorbita depinde de A. 0,030g/cp, corespunde
concentratia solutiei B. 25mg/cp, corespunde
E. cantitatea de lumina absorbita este C. 30mg/cp, nu corespunde
independenta de lungimea de unda la care D. 0,025g/cp, corespunde
se face citirea E. 31,2mg/cp, nu corespunde
(pag. 1036) (pag. 300)
F2256037. FRX prevede dozarea F2356039. Conform FR X domeniul Vis
griseofulvinei din "Compressi este cuprins intre:
griseofulvini" 125mg/cp printr-o A. 185 - 400 nm
metoda spectrofotometrica UV astfel: se B. 400 - 900 nm
cantareste cu exactitate o cantitate de C. 400 - 800 nm
0,080g pulbere D. 700 - 1100 nm
comprimate intr-un balon cotat de 250ml, E. 400 - 1100 nm
si se prelucreaza conform tehnicii de (pag. 1035)
lucru. Se completeaza F2356040. Domeniul spectral UV apropiat
la cota cu cloroform si se filtreaza. 5ml din este cuprins intre:
solutia filtrata se dilueaza cu alcool ( R) la A. 400-600 nm
100ml, intr-un B. 185 – 600 nm
balon cotat. Se determina absorbanta la C. 185 – 400 nm
291 nm. Stiind ca absorbanta specifica D. 400 – 1100 nm
A1cm,1% la 291nm E. 700 – 1100 nm
(pag. 296) F2356046. Absorbanta nu este
F2356041. Erorile datorate aparatelor in dependenta de urmatorii parametri;
UV-VIS prezinta urmatoarele cauze, A. absorbtivitate
exceptand: B. concentratie
A. zgomotul de fond al sursei luminoase C. grosimea stratului
B. zgomotul de fond al fotomultiplicatorului D. coeficient molar de extinctie
C. procesele de refractie E. pH
D. procesele de difuzie (pag. 308)
E. procesele de reflexie F2356047. Care dintre urmatoarele
(pag. 311) afirmatii nu sunt corecte despre
F2356042. Urmatoarele afirmatii sunt spectrometria derivata:
adevarate, cu o exceptie: A. se aplica cand spectrele compusilor din
A. tranzitia σ-σ* este o tranzitie puternica amestec nu sunt suficient de diferentiate
B. tranzitia n-σ* este o tranzitie slaba B. are aplicatii in analiza si controlul
C. tranzitia π-π* este o tranzitie slaba medicamentelor, in analiza biochimica si de
D. tranzitia n-σ* are o intensitate medie laborator clinic
E. tranzitia n-π* are o intensitate mica C. este importanta cand absorbanta este
(pag. 300) denaturata
F2356043. Efectul hipsocromic: D. este importanta in cazul in care in solutia
A. consta in deplasarea benzilor de absorbtie de analit apare un fenomen de reflexie a
spre lungimi de unda mai mari luminii
B. consta in cresterea intensitatii benzilor E. este importanta cand spectrul de ordinul 0
C. consta in aparitia carbocationilor al solutiei de analizat prezinta un decalaj spre
D. consta in deplasarea benzilor de absorbtie maxim
spre lungimi de unda mai mici (pag. 327 - 329)
E. se intalneste la caroteni F2556048. Spectrometria în UV-VIS se
(pag. 304) aplică în domeniul spectral
F2356044. Din punct de vederea al A. 0 - 180 nm
participarii sau neparticiparii electronilor B. 180 - 1100 nm
existenti intr-o molecula, C. 1100 - 2100nm
la tranzitii electronice, se disting D. 2100 - 3000 nm
urmatoarele tipuri de electroni, cu o E. 1100 - 1500 nm
exceptie: (pag. 296)
A. electroni de tip σ F2556049. Legăturile sigma din structura
B. invelis de electroni inchis, in care electronii substanţelor organice au o stabilitate
sunt implicati in legaturi chimice A. mare
C. electroni de tip n B. mica
D. electroni de tip π C. medie
electroni care se gasesc sub forma perechilor D. mijlocie
de electroni neparticipanti in invelisul exterior E. foarte mare
al unor atomi (pag. 298)
usori F2556050. Tranziţia n - π* constă în saltul
E. unui electron de pe un orbital molecular
(pag. 302) de nelegătură n pe
F2356045. Urmatoarele afirmatii un orbital molecular de antilegătură π* şi
referitoare la coeficientul de corelatie R este o tranziţie de intensitate
nu sunt corecte: A. mare
A. este un parametru fara dimensiuni B. mică
B. leaga variabilele xi (cantitatea de C. medie
substanta analizata) si yi (inaltimea picului) D. extram de mică
C. erorile ce insotesc variabila y se supun E. extrem de mare
legii de distributie normala alui Gauss (pag. 299-300)
D. o valoare de +1 si de –1 indica o legatura F2556051. Reacţia în care se formează
foarte slaba intre variabilele xi, yi carbocationi a căror sarcină pozitivă
E. are formula de calcul atrage electronii vecini,
(pag. 313)
determinând deplasearea ambelor legături
se numeşte
A. reacţie de hipsocromism
B. reacţie de batocromism
C. reacţie de halocromie
D. reacţie dublă
E. reacţie de monocromism
(pag. 304)
F2556052. Legea lui Lambert - Beer este
valabiă numai
A. pentru soluţii concentrate
B. pentru soluţii diluate
C. pentru soluţii de concentraţie medie
D. numai pentru soluţii colorate
E. numai pentru soluţii incolore
(pag. 309-310)
F2556053. Care din următorii cromofori
sunt specifici pentru oxime
A. -NH2
B. -NOH
C. -ONO
D. -N=O
E. -ONO2
(pag. 302)
F2656054. Deplasarea maximului de
absorbţie la lungimi de undă mai mici
(energii de excitaţie mai
mari) poartă denumirea de:
A. efect batocrom
B. deplasare hipsocromă
C. efect hipercrom
D. efect hipocrom
E. solvatocromie
(pag. 304 vol.2)
F2656055. Simbolul A (1%,1cm) semnifică
în spectrofotometria UV-VIS:
A. absorbanţa
B. absorbtivitatea
C. absorbanţa molară
D. absorbanţa specifică
E. transmitanţa
(pag. 309 vol.2)
F2656056. La impactul unei radiaţii cu o
moleculă, se produce modificarea
energiei totale a acesteia
datorită modificării:
A. numai a energiei de rotaţie
B. numai a energiei de vibraţie
C. numai a energiei electronice
D. numai a energiei de rotaţie şi vibraţie
E. energiei de rotaţie, vibraţie, electronice
(pag. 298 vol.2)
F2656057. Tranziţiile de tip π-π* sunt
caracteristice:
A. sistemelor nesaturate care conţin un
heteroatom cu dublet de electroni
neparticipanţi
B. compuşilor anorganici care implică
electronii din orbitalii moleculari d
C. sistemelor nesaturate care conţin o dublă
legătură etilenică izolată
D. cicloalcanilor
E. halogenilor
(pag. 301 vol.2)
F2656058. O soluţie a unei substanţe
medicamentoase X ce conţine 0,1200g/l
de substanţă activă are
absorbanţa 0,126 la 257 nm în cuva de 1
cm. Absorbanţa specifică A (1%,1cm) va
fi:
A. 1,05
B. 10,5
C. 100,5
D. 0,95
E. 9,5
(pag. 309 vol.2)
F2656059. Concentraţia în μg/ml a unei
soluţii de triptofan (M=204,2) în acid
clorhidric 0,1M, a carei
absorbanţă la λmax=277 nm este 0,613 în
cuva de 4 cm iar absobanţa molară ε la
277 nm este 5432
l/cm·mol va fi:
A. 576 μg/ml
B. 5,76 μg/ml
C. 5760 μg/ml
D. 288 μg/ml
E. 2,88 μg/ml
(pag. 308,309 vol.2)
F2656060. Care dintre următoarele
substante ajutătoare folosite la prepararea
supozitoarelor vaginale,
au rolul de antioxidanti ?
A. Miristatul de propilenglicol
B. Acidul sorbic, nipaesterii
C. Tocoferolul, BHA, BHT, galatul de propil
D. Hialuronidaza
E. Uleiul de ricin
(pag. 7, pag. 544-545)
F2656061. Care dintre următoarele
substante ajutătoare folosite la prepararea
supozitoarelor vaginale
au rolul de sechestranti ?
A. Propilenglicolul
B. Acidul ascorbic, EDTA
C. Tweenurile si spanurile
D. Polietilenglicolii
E. Sărurile acizilor biliari
(pag. 7, pag. 544-545)
F2656062. Dintre bazele de supozitoare F1256067. Care dintre următoarele
vaginale, sunt hidrosolubile următoarele: afirmaţii referitoare la determinările
A. Massa Wecobee spectrofotometrice UV-VIS sunt
B. Massa Suppocire corecte?
C. Massa Valsup A. concentraţiile soluţiilor se aleg astfel încât
D. Massa tripla valorile absorbanţelor să fie cuprinse între
E. Massa Valmen 0.30 şi 0.70
(pag. 7, pag. 543-544) B. pentru determinările spectrofotometrice se
F2656063. La prepararea supozitoarelor folosec minimum patru cuve identice
vaginale, masa gelatinoasă folosită ca C. abaterea admisă faţă de lungimea de
bază are următoarea undă prevăzută în monografia respectivă
formulă: este de ±6 nm
A. gelatină 10 g, glicerină 2 g, apă distilată 6 dacă nu se prevede lichidul de compensare,
g determinarea se efectuează folosind ca lichid
B. gelatină 2 g, glicerină 5 g, apă distilată 10 de compensare
g solventul de la prepararea soluţiei-probă
C. gelatină 2 g, glicerină 10 g, apă distilată 4 D.
g E. determinările se efectuează la 30 ±10 °C
D. gelatină 5 g, glicerină 5 g, apă distilată 10 (pag. 1036-1038)
g F1256068. Care dintre următoarele
E. gelatină 2 g, glicerină 10 g, apă distilată 5 substanţe medicamentoase prezintă
g maxime de absorbţie în
(pag. 9, pag. 890) domeniul spectral VIS?
F2656064. După FR X supozitoarele A. ciancobalamina
vaginale preparate din baze liposolubile B. furosemid
trebuie să se topească în C. riboflavină
cel mult: D. etinilestradiol
A. 45 de minute E. rifampicina
B. 25 de minute (pag. 327-328;411-412;700-702;907-908)
C. 60 de minute F1256069. Care dintre următoarele
D. 30 de minute substanţe se dozează prin metoda
E. 5 minute spectrofotometrică în UV?
(pag. 9, pag. 890) A. vitamina D3
F2656065. După FR X supozitoarele B. prednisonul
vaginale preparate din baze hidrosolubile C. apa distilată
trebuie să se dizolve în D. ciancobalamina
cel mult: E. acidul clorhidric
A. 2 ore (pag. 312-314;783, 328)
B. 45 de minute F1256070. Determinarea cantitativă a unei
C. 1 oră substanţe medicamentoase prin metoda
D. 5 minute spectrofotometrică
E. 30 de minute UV-VIS se poate realiza utilizând:
(pag. 9, pag. 890) A. absorbanţa molară
F2656066. Care dintre următoarele B. un etalon al aceleaşi substanţe cu o
substante ajutătoare folosite la prepararea concentraţie cunoscută Ce
supozitoarelor vaginale C. indicele de refracţie
au rolul de conservanti antimicrobieni ? D. curbă de calibrare
A. Arlacelul 186 E. absorbanţa specifică
B. Alcoolul cetilic 5 % (pag. 309-312;1036-1037)
C. Tocoferolul, BHA, BHT, galatul de propil F1256071. Determinarea cantitativă prin
D. Tween-ul 80 metoda spectrofotometrică se poate
E. Acidul sorbic, nipaesterii realiza:
(pag. 7, pag. 544-545) A. folosind indicele de refracţie
INTREBARI TIP COMPLEMENT B. folosind absorbanţa specifică
MULTIPLU C. folosind unghiul de rotaţie al planului
luminii polarizate
D. utilizând o curbă de calibrare F1256077. Un spectru UV-VIS poate
E. folosind un etalon de concentraţie furniza informaţii despre:
cunoscută A. identitatea unei substanţe
(pag. 309-313;1037) medicamentoase
F1256072. Înregistrarea unui spectru UV- B. puritatea unei substanţe medicamentoase
VIS se poate face: C. punctul de topire al unei substanţe
A. prin reprezentarea grafică a absorbanţei în medicamentoase
funcţie de lungimea de undă D. punctul de solidificare al unei substanţe
B. prin reprezentarea grafică a transmitanţei medicamentoase
în funcţie de lungimea de undă E. cantitatea de substanţă activă
C. prin reprezentarea grafică a absorbanţei (pag. 309-312;1037)
molare în funcţie de concentraţie F1256078. Următoarele substanţe
D. prin reprezentarea grafică a concentraţiei medicamentoase pot fi dozate în UV,cu
în funcţie de lungimea de undă excepţia:
E. prin reprezentarea grafică a absorbanţei în A. simvastatina
funcţie de concentraţie B. permanganat de potasiu
(pag. 318) C. tiamfenicol
F1256073. Lungimea de undă se poate D. tenoxicam
exprima în: E. clozapina
A. centimetri (cm) (pag. 314-325)
B. angstromi (Å) F1356079. Inregistrarea spectrelor in UV-
C. cm-1 VIS se face prin reprezentarea grafica pe:
D. nanometri (nm) A. abscisa – lungimea de unda, ordonata –
E. micrometri (mm) absorbanta
(pag. 290) B. abscisa – absorbanta, ordonata - lungimea
F1256074. Solvenţii utilizaţi la pregătirea de unda
probelor pentru citirea în UV-VIS trebuie C. abscisa – transmitanta, ordonata -
sa îndeplinească lungimea de unda
următoarele condiţii: D. abscisa – lungimea de unda, ordonata -
A. să interacţioneze cu substanţa de analizat transmitanta
B. să nu absoarbă în aceeaşi regiune E. abscisa – numarul de unda, ordonata –
spectrală cu substanţa de analizat absorbanta
C. să nu interacţioneze cu substanţa de (pag. 318)
analizat F1356080. Legea Lambert-Beer:
D. să aibă maximul de absorbţie la aceeaşi A. este legea fundamentala a absorbtiei
lungime de undă cu substanţa de analizat B. este valabila numai pentru solutii
E. pot fi utilizaţi orice solvenţi concentrate
(pag. 318-319) stabileste relatia dintre lumina absorbita,
F1256075. Spectrofotometrul de absorbţie structura si concentratia in substanta de
în ultraviolet şi vizibil are următoarele analizat a solutiei si
componente: grosimea stratului absorbant
A. sursa de radiaţii C.
B. coloana cromatografică D. este valabila numai pentru solutii diluate
C. detectorul E. include temperatura mediului
D. amplificator (pag. 308, 1036)
E. înregistrator F1356081. Pentru determinarea pKa al
(pag. 1037) unui acid slab, se inregistreaza spectrele
F1256076. Tranziţiile electronice care au solutiei la:
loc în urma absorbţiei luminii în UV-VIS se A. pH = 2, cand predomina forma moleculara
caracterizează prin: pura, acidul nefiind ionizat
A. lungimea de undă B. pH = 2, cand predomina forma ionizata
B. absorbanţă pura, acidul fiind ionizat
C. absorbanţa molară C. pH = 8, cand predomina forma moleculara
D. transmitanţă pura, acidul fiind ionizat
E. numărul de undă D. pH = 8, cand predomina forma ionizat
(pag. 300) pura, acidul fiind ionizat
E. pH = 5.5 cand exista un echilibru intre cele
2 forme
(pag. 321)
F1356082. Spectrele derivate din
spectrometria de absorbtie prezinta
urmatoarele caracteristici:
A. ofera o rezolutie mai buna decat spectrul
initial
B. rezolutia creste odata cu ordinul derivatei
C. rezolutia scade odata cu cresterea
ordinului derivatei
D. amplitudinea picurilor derivate creste cu
ordinul derivatei
E. cresterea rezolutiei nu este limitata
(pag. 331)
F1356083. Sursa de radiatii in VIS:
A. este o lampa cu fir de wolfram
B. este o lampa de hidrogen
C. este o lampa cu deuteriu
D. furnizeaza un fascicul cu radiatii in
domeniul 160 – 380 nm
E. furnizeaza un fascicul cu radiatii in
domeniul 320-2500 nm
(pag. 297)
F1356084. Tranzitia n-π*:
consta in saltul unui electron de pe un orbital
molecular de nelegatura n pe un orbital
molecular de
antilegatura π*:
A.
B. este o tranzitie de intensitate mare
C. se intalneste la sisteme nesaturate, cu o
dubla legatura etilenica
D. este o tranzitie de intensitate mica
E. apare in UV indepartat (sub 200 nm)
(pag. 301)
F1356085. Tranzitiile de tip d-d*:
A. sunt specifice compusilor anorganici care
implica electronii din orbitalii moleculari d
B. sunt insotiti de o absorbtivitate mica
C. se produc in domeniul UV
D. sunt specifice compusilor organici care
implica electronii din orbitalii moleculari d
E. se produc in domeniul VIS
(pag. 301)
F1456086. Care din substanţele active
farmaceutice pot produce benzi de
absorbţie de tipul pi – pi* ?
A. fenilbutazon ;
B. mentol ;
C. metenamină ;
D. nifedipin ;
E. sorbitol.
(pag. 301, [6] vol. II ; 620 ; 631 ; 695 ; 751, [9])
F1456087. Care din tipurile de tranziţii
electronice se pot realiza în molecula
urotropinei ?
A. tranziţii de tipul sigma – sigma* ;
B. tranziţii de tipul sigma – pi* ;
C. tranziţii de tipul n – sigma* ;
D. tranziţii de tipul pi – pi* ;
E. tranziţii de tipul n – pi* ;
(pag. 300-302, [6] vol. II ; 631, [9])
F1456088. Care din următoarele grupări
funcţionale pot determina tranziţii
electronice de tipul pi – pi* ?
A. gruparea terţ-butil ( -C(CH3)3 ) ;
B. gruparea izopropil ( -CH(CH3)2 );
C. gruparea nitril ( -CN ) ;
D. gruparea carboxilică ( -COOH ) ;
E. gruparea carbonilică ( >C=O ).
(pag. 301, [6] vol. II)
F1456089. Care dintre tipurile de tranziţii,
capabile să determine apariţia benzilor de
absorbţie în
spectrofotometria în ultraviolet şi vizibil,
prezintă importanţă analitică in controlul
medicamentelor ?
A. tranziţiile de tipul sigma – sigma* ;
B. tranziţiile de tipul sigma – pi* ;
C. tranziţiile de tipul pi – sigma* ;
D. tranziţiile de tipul pi – pi* ;
E. tranziţiile de tipul n – pi*
(pag. 300-302, [6] vol. II)
F1456090. Care dintre următoarele
substanţe poate fi determinată cantitativ
in solutie, direct prin
metoda spectrofotometrică în domeniul
vizibil (400 – 800 nm) ?
A. papaverina ;
B. vitamina B12 ;
C. hidrocortizona ;
D. rifampicina ;
E. fenobarbital
(pag. 327 ; 828 ; 830, [9])
F1456091. Termenul de "solvatocromie",
utilizat în spectrofotometrie analitică,
poate însemna . . .
îmbunătăţirea rezolutiei unei metode analitice
spectrofotometrice prin prelucrarea
matematică adecvată a
datelor de măsurare a absorbanţei ;
A.
B. modificarea batocromă a unei benzi de
absorbţie determinată de un solvent;
C. modificarea hipsocromă a unei benzi de
absorbţie determinată de un solvent ;
D. modificarea hipercromă a unei benzi de
absorbţie determinată de un solvent;
modificarea poziţiei în spectru a unei benzi în B. electroni sigma;
funcţie de concentraţia speciei chimice C. electroni p;
răspunzătoare de D. electroni pi;
absorbţie optică. E. electroni n.
E. (pag. 302)
(pag. 303, [6] vol. II) F1556097. În spectrometria UV-VIS
F1556092. Care dintre următoarele cauzele erorilor datorate aparaturii pot fi:
afirmaţii este corectă? A. preparării defectuoase a soluţiilor;
A. efectul hipsocromic constă în deplasarea B. manevrelor greşite din timpul analizei;
benzilor de absorbţie spre lungimi de undă C. zgomotului de fond al sursei luminoase;
mai mari; D. zgomotului de fond al multiplicatorului;
B. efectul hipsocromic constă în deplasarea E. procelor de reflexie şi difuziune apărute pe
benzilor de absorbţie spre lungimi de undă parcursul optic al spectrometrului.
mai mici; (pag. 311)
C. efectul batocromic constă în deplasarea F1556098. Orice spectrofotometru UV-VIS
benzilor de absorbţie spre lungimi de undă are în constituţie următoarele părţi mai
mai mari; importante:
D. efectul batocromic constă în deplasarea A. sursa de radiaţii;
benzilor de absorbţie spre lungimi de undă B. coloana de separare;
mai mici; C. sistem dispersiv combinat cu
E. efectul hipercromic constă în deplasarea monocromator;
benzilor de absorbţie spre lungimi de undă D. agitator magnetic;
mai mari. E. detector.
(pag. 304) (pag. 306)
F1556093. Care dintre următoarele lungimi F1556099. Tranziţiile electronice sunt
de undă aparţin domeniului spectrat UV? legate de următoarele forme de energie:
A. 200 nm; A. energie de vibraţie;
B. 340 nm; B. energie de rotaţie;
C. 450 nm; C. energie calorică;
D. 650 nm; D. energie electrică;
E. 1000 nm. E. energie magnetică.
(pag. 296) (pag. 298)
F1556094. Care dintre următoarele lungimi F1656100. Alegeti afirmatiile corecte cu
de undă aparţin domeniului vizibil? privire la spectrometria derivata:
A. 200 nm; In spectrometria derivata sunt importante
B. 300 nm; lungimea de unda si ordinul derivatei la care
C. 500 nm; se calculeaza
D. 600 nm; derivata
E. 650 nm; A.
(pag. 296) B. Spectrele derivate prezinta o rezolutie mai
F1556095. De care dintre următoarele buna decat spectrele initiale
mărimi absorbanţa unei substanţe în UV- C. Spectrele derivate prezinta o rezolutie mai
VIS depinde direct slaba decat spectrele initiale
proporţional? D. In practica analitica se utilizeaza cel mai
A. absorbtivitatea; frecvent spectrele derivate de ordinul 3
B. concentraţia molară a analitului; E. In practica analitica se utilizeaza cel mai
C. volumul soluţiei; frecvent spectrele derivate de ordinul 1 si 2
D. densitatea soluţiei; (pag. 327-332)
E. masa molară a analitului. F1656101. Alegeti afirmatiile corecte:
(pag. 308) Toate modificarile ce duc la deplasarea
F1556096. Din punct de vedere al benzii de absorbtie catre lungimi de unda mai
participării sau neparticipării electronilor mari se vor numi
existenţi într-o moleculă, la efect batocrom
tranzacţii electronice se disting A.
următoarele tipuri de electroni:
A. înveliş electronic închis;
In cazul in care trecerea moleculei din stare
fundamentala in stare excitata se face cu
absorbtie mai mare
de energie determinand o deplasare a benzii
de absorbtie spre lungimi de unda mai mici,
efectul se
numeste hipsocrom
B.
C. Deplasarea benzilor de absorbtie spre
lungimi de unda mai mici se numeste efect
batocrom
D. Deplasarea benzilor de absorbtie spre
lungimi de unda mai mari se numeste efect
hipsocrom
Efectul produs de o modificare structurala ce
are ca rezultat intensificarea culorii se
numeste efect
hipercrom
E.
(pag. 302-306)
F1656102. Care afirmatie este corecta?
A. Tranzitiile care au loc cu o energie mare
prezinta absorbtii maxime in domeniul
lungimilor de unda mici
B. Tranzitiile care au loc cu energie mica
prezinta absorbtii maxime in domeniul
lungimilor de unda mici
C. Tranzitiile care au loc cu energie mica
prezinta absorbtii maxime in domeniul
lungimilor de unda mari
D. Maximul de absorbtie este lungimea de
unda la care absorbtia este minima iar
transmitanta maxima
E. Maximul de absorbtie este lungimea de
unda la care absorbanta este maxima si
transmitanta minima
(pag. 291)
F1656103. Care din afirmatiile cu privire la
legea Lambert - Beer sunt corecte:
A. Legea este valabila pentru solutii cu
concentratii mai mari de 0,01 M
B. Legea este valabila pentru solutii cu
concentratii mai mici de 0,01 M
C. Legea se respecta numai daca se
lucreaza cu radiatii policromatice
D. Legea se respecta numai daca se
lucreaza cu radiatii monocromatice
E. Literatura de specialitate prevede si
abateri chimice de la legea Lambert - Beer
(pag. 309-312)
F1656104. Ce modificari se pot produce la
absorbtia energiei luminoase din UV-VIS
de catre un
compus organic?
A. Tranzitii electronice sigma - sigma*
B. Tranzitii electronice sigma - pi
C. Tranzitii electronice pi - pi*
D. Tranzitii electronice n - sigma*
E. Tranzitii electronice n - pi*
(pag. 300-301)
F1656105. Ce reprezinta lambda max a
unei substante:
A. Pozitia maximului de absorbtie
B. Lungimea de unda a radiatiei ce produce o
tranzitie electronica
C. Lungimea de unda corespunzatoare
energiei starii fundamentale a moleculelor
substantei
Lungimea de unda corespunzatoare radiatiei
ce produce trecerea dintr-o stare electronica
inferioara in una
superioara
D.
Lungimea de unda corespunzatoare radiatiei
ce produce trecerea dintr-o stare de rotatie
superioara in una
inferioara
E.
(pag. 298, 308-313)
F1656106. FRX prevede in cazul
determinarilor spectrofotometrice in UV-
VIS:
A. Efectuarea determinarilor la temperatura
de 20 ± 0,5 °C in cuve de 1 cm, daca nu se
prevede altfel
B. Concentratiile solutiilor sunt specificate in
monografia respectiva
C. Scala absorbantelor se verifica si se
etaloneaza cu o solutie de permanganat de
potasiu (s.r.)
D. Natura solventului nu influenteaza
determinarile
E. pH-ul nu influenteaza determinarile
spectrofotometrice in sisteme acido-bazice
(pag. 321-324; 1036-1037 [FR X])
F1656107. In cazul determinarilor
spectrofotometrice in UV-VIS,
monografiile din FRX prevad:
A. Lungimea de unda la care se face
determinarea
B. Concentratia solutiilor
C. Natura solventului
D. Conditiile de pH cand e necesar
E. Absorbtivitatea molara
(pag. 1037, [FR X])
F1656108. La ce se refera expresia A = log
(Io/I)?
A. La absorbanta
B. Este o masura calitativa a efectului produs
la trecerea fasciculului luminos printr-o
substanta
O masura cantitativa a scaderii intensitatii
radiatiei luminoase ce trece printr-o
substanta datorita reflexiei,
difuziei si absorbtiei radiatiei
C.
O masura cantitativa a scaderii intensitatii
radiatiei la trecerea printr-o substanta datorita
fenomenului de
absorbtie a radiatiei
D.
E. O marime ce creste direct proportional cu
concentratia
(pag. 308-310)
F1656109. Spectroscopia in UV se poate
aplica la:
A. Analiza structurala bazata pe
recunoasterea unor grupari cromofore
B. Studiul unor procese chimice in solutie
C. Determinarea valorii pKa
D. Dozarea metalelor alcaline si alcalino-
pamantoase din forme farmaceutice
E. Identificarea formelor polimorfe
(pag. 315-326)
F2156110. Inregistrarea spectrelor in UV -
VIS:
A. este o problema de mare importanta in
determinarea substantelor medicamentoase
B. nu are nici o relevanta in determinarea
substantelor medicamentoase
C. este foarte importanta pentru dozarea
substantelor medicamentoase
D. se poate face prin reprezentarea grafica a
absorbantei in functie de lungimea de unda
E. se poate face prin reprezentarea grafica a
absorbantei in functie de derivata
transmitantei
(pag. 318)
F2156111. Inregistrarea spectrelor in UV -
VIS:
A. se face in solutiile analitilor in apa pura
pentru analiza indiferent de substanta
B. alegerea solventului pentru solutia
substantei de analizat nu este de o
importanta covarsitoare
C. alegerea solventului este dificila deoarece
solventul nu trebuie sa absoarba semnificativ
D. apa absoarbe la 200 nm
E. apa absoarbe la 700 nm deoarece este un
solvent special
(pag. 318,319)
F2156112. O aplicatie importanta a
spectrofotometriei UV este cea care se
refera la tetraciclina:
A. tetraciclina in solutie acida sufera o reactie
reversibila de epimerizare la epitetraciclina
B. tetraciclina in solutie acida sufera o reactie
ireversibila de epimerizare la epitetraciclina
C. tetraciclina in solutie bazica sufera o
reactie ireversibila de epimerizare la
epitetraciclina
D. determinarea raportului tetraciclina /
epitetraciclina se poate face prin
spectrofotometrie UV
intre spectrele UV ale tetraciclinei si
epitetraciclinei nu sunt deosebiri importante
si e nevoie de teste
suplimentare
E.
(pag. 315,316)
F2156113. Spectrofotometria in UV - VIS
se aplica in domeniul spectral:
A. 185 - 400 nm
B. 0,75 - 2,5 micrometri
C. 400 - 700 nm
D. 2,5 - 5,0 microni
E. 700 - 1100 nm
(pag. 296)
F2156114. Care sunt afirmatiile corecte:
A. efectul hipsocromic consta in deplasarea
benzilor de absorbtie spre lungimi de unda
mai mari
B. efectul batocromic consta in deplasarea
benzilor de absorbtie spre lungimi de unda
mai mari
C. efectul hipsocromic consta in deplasarea
benzilor de absorbtie spre lungimi de unda
mai mici
D. efectul batocromic consta in deplasarea
benzilor de absorbtie spre lungimi de unda
mai mici
E. efectul hipercromic consta in deplasarea
benzilor de absorbtie spre lungimi de unda
mai mari
(pag. 304)
F2156115. Care din afirmatiile de mai jos
sunt corecte:
A. in practica analitica, domeniul spectral UV
utilizat este domeniul UV - apropiat, cuprins
intre 200 si 380 nm
B. in practica analitica domeniul spectral VIS
utilizat este cuprins intre 380 si 780 nm
C. spectrofotometria UV - VIS este utilizata
mai ales pentru identificare
D. in practica analitica domeniul spectral UV -
VIS este cuprins intre 700 si 1100 nm
E. spectrofotometrele ofera spectrele
electronice ale substantelor analizate
(pag. 296,297)
F2156116. La baza tranzitiilor electronice
(in spectrofotometria UV-VIS) stau
gruparile cromofore
A. -COOH pentru amino
B. -NO2 pentru nitro
C. -NH2 pentru amino
D. -NOH pentru oxima
E. -NO pentru oxima
(pag. 302)
F2156117. Sunt adevarate afirmatiile:
A. efectul hipsocromic consta in deplasarea
benzilor de absorbtie spre lungimi de unda
mai mici
B. efectul hipsocromic consta in deplasarea
benzilor de absorbtie spre lungimi de unda
mai mari
C. efectul batocromic consta in deplasarea
benzilor de absorbtie spre lungimi de unda
mai mici
D. efectul batocromic consta in deplasarea
benzilor de absorbtie spre lungimi de unda
mai mari
E. efectul hipercromic consta in deplasarea
benzilor de absorbtie spre lungimi de unda
mai mari
(pag. 304)
F2156118. Pentru determinarile cantitative
in spectrofotometria UV - VIS:
A. este recomandabil sa se stabileasca o
curba de calibrare
B. se verifica prin metoda celor mai mici
patrate
C. se verifica prin metoda celor mai mari
patrate
D. se verifica prin metoda regresiei liniare
simple
E. se verifica prin metoda regresiei neliniare
simple
(pag. 312)
F2256119. Domeniul spectral UV-VIS este
alcatuit din:
A. vizibil apropiat cuprins intre 300-400nm
B. ultraviolet apropiat, cuprins intre 185-
400nm
C. ultraviolet foarte apropiat, cuprins intre
100 -185nm
D. vizibil, cuprins intre 400-700
E. ultraviolet indepartat cuprins intre 800-
1100nm
(pag. 296)
F2256120. Selectati enunturile corecte:
A. efectul hipsocromic consta in cresterea
intensitatii benzilor de absorbtie
B. regula Woodward-Feiser stabileste o
corelatie intre strucutura chimica si pozitia
benzilor de absorbtie
C. efectul batocromic consta in deplasarea
benzilor de absorbtie spre lungimi de unda
mai mari
D. regula Woodward-Feiser nu poate fi
aplicata in cazul steroizilor
E. reactia de halocromie consta in aparitia
carbocationilor, a caror sarcina pozitiva
atrage electronii vecini
(pag. 304 - 305)
F2256121. Selectati enunturile corecte:
A. legea Lambert-Beer este valabila numai
pentru solutii cu concentratii mai mari de
0,01M
B. la aceste concentratii de 0,01M solutiile au
in general o forta ionica scazuta
C. in cazul in care analitii pot interactiona cu
solventii exista abateri de la legea Lambert-
Beer
D. pentru a se respecta legea Lambert-Beer
se lucreaza numai cu radiatii monocromatice
uzual se utilizeaza surse de radiatii
policromatice, din care se selecteaza o
radiatie aproximativ
monocromatica
E.
(pag. 310 - 311)
F2256122. Selectati enunturile corecte
referitoare la solventii potriviti pentru
realizarea spectrelor UVVIS:
A. pentru determinarile spectrofotometrice in
UV solventul este intotdeauna apa
B. daca substatele de analizat sunt insolubile
in apa, nu se pot analiza in UV-VIS
C. solventul nu trebuie sa absoarba
semnificativ in regiunea spectrala aleasa
D. interactiunile dintre analiti si solventi
poarta numele de solvatocromia
E. fenomenul de solvatocromie nu produce
modificari in spectrul UV al unei substante
(pag. 318 319)
F2256123. Selectati enunturile corecte
referitoare la determinarea valorii pKa a
unei substante prin
masuratori spectrofotometrice:
A. pentru determinari cat mai precise se
alege intotdeauna lungimea de unda de
220nm
B. se inregistreaza spectrele solutiei la un pH
la care predomina forma moleculara pura,
neionizata
C. se inregistreaza spectrele solutiei la un pH
la care predomina forma ionizata
se inregistreaza spectrele solutiei la un pH
intermediar, pentru care exista un echilibru
intre cele doua
forme
D.
E. valoarea pKa este o caracteristica a
substantelor neionizabile
(pag. 321 - 322)
F2256124. Selectati enunturile corecte
referitoare la spectrometria derivata:
A. punctelor de inflexiune din spectrul de
ordinul zero le corespund pe curba derivata
maxime si minime
B. spectrele derivate au o rezolutie net
inferioara spectrelor in absobanta
C. este un procedeu potivit de amplificare si
precizare a particularitatilor spectrelor
D. spectrele sunt cu atat mai simple cu cat
creste ordinul derivatei
E. cele mai utilizate in practica analitica sunt
derivatele cu ordin mai mare de patru
(pag. 328 -330)
F2256125. Spectrele derivate prezinta
urmatoarele avantaje:
A. ofera o rezolutie mai buna decat spectrul
initial
B. ofera o aceeasi rezolutie ca si spectrul
initial
C. ofera o rezolutie mai slaba decat spectrul
initial
D. amplitudinea picurilor derivate scade cu
ordinul derivatei
E. amplitudinea picurilor derivate creste cu
ordinul derivatei
(pag. 331 - 332)
F2256126. Selectati marimile
caracteristice spectrofotometriei in
ultraviolet si vizibil:
A. absorbanta specifica
B. numarul de unda
C. absorbanta
D. absorbtivitatea
E. coeficientul molar de extinctie
(pag. 1036 - 1037)
F2256127. Selectati enunturile corecte
referitoare la absorbanta specifica:
A. pentru o substanta data are aceeasi
valoare independent de lungimea de unda
B. reprezinta absorbanta unui strat cu
grosimea de 1cm si concentratia de 1g%
C. este o constanta caracteristica fiecarei
substante la o anumita lungime de unda
D. reprezinta absorbanta unei solutii cu o
concentratie de 10% citita in cuva de 1cm
E. reprezinta absorbanta unei solutii cu o
concentratie de 1mol/litru citita in cuva de
1cm
(pag. 1037)
F2256128. Selectati enunturile corecte
referitoare la spectrofotometria UV-VIS:
A. absorbanta se noteaza cu (A) si se mai
numeste si densitate optica
B. coeficientul molar de extinctie se mai
numeste si absorbtivitate si se noteaza cu (a)
C. absorbanta specifica se noteaza cu (A1cm
1%)
D. cunoscand absorbanta specifica se poate
calcula concentratia procentuala in substanta
de analizat
E. absorbanta specifica mai poarta numele
de transmisie
(pag. 1036 -1037)
F2256129. Selectati enunturile corecte
referitoare la absorbtivitatea molara:
A. este o masura a absorbtiei luminii la o
anumita lungime de unda pentru o substanta
data
B. grasimea stratului de solutie a substantei
de analizat este de 1m
C. concentratia solutiei este de 1mol/litru
D. valoarea absorbtivitatii molare nu variaza
odata cu lungimea de unda
E. poarta si numele de coeficient molar de
exctinctie
(pag. 1036)
F2256130. Selectati enuntul incorect
referitor la spectrofotometria UV-VIS:
A. stabilirea puritatii unei substante se poate
face pe baza raportului absorbantelor la doua
lungimi de unda
stabilirea puritatii unei substante se poate
face pe baza mediei aritmetice a
absorbantelor la doua lungimi
de unda
B.
C. spectrele se obtin prin reprezentarea
grafica a absorbantei in functie de lungimea
de unda
D. spectrele se obtin prin reprezentarea
grafica a transmitantei in functie de lungimea
de unda
E. stabilirea puritatii unei substante se poate
face pe baza diferentei absorbantelor la doua
lungimi de unda
(pag. 1037)
F2256131. Spectrofotometrul de absorbtie
in ultraviolet si vizibil are:
A. o sursa de radiatii cu filament de wolfram
pentru domeniul vizibil
B. o sursa de radiatii cu lampa de hidrogen
pentru domeniul vizibil
C. monocromator si cuve din sticla pentru
domeniul ultraviolet
D. o sursa de radiatii cu lampa de deuteriu
pentru domeniul ultraviolet
E. detector, amplificator si inregistrator
(pag. 1037)
F2256132. Selectati enunturile corecte
referitoare la determinarile
spectrofotometrice:
A. concentratiile solutiilor se aleg astfel incat
absorbantele sa fie cuprinse intre 0.3 - 0.7
B. abaterea admisa de FR X pentru lungimea
de unda este de ±5nm
C. determinarile se efectueaza la
temperatura de 20±0.5°C, daca nu se
prevede altfel
D. se utilizeaza doua cuve identice
E. daca in monografia substantei nu este
prevazut lichidul de compensare, acesta este
intotdeauna apa
distilata
(pag. 1037)
F2256133. Selectati enunturile corecte
referitoare la etalonarea
spectrofotometrului UV-VIS:
A. scara absorbantelor se etaloneaza
folosind o solutie de dicromat de potasiu (s.r.)
B. scara absorbantelor se etaloneaza
folosind o solutie de cromat de potasiu (s.r.)
C. scara absorbantelor se etaloneaza
folosind o solutie de permanganat de potasiu
(s.r.)
D. solutia de etalonare este preparata in apa
distilata
E. solutia de etalonare este preparata in acid
sulfuric 0.005mol/l
(pag. 1038)
F2256134. In cazul in care o substanta
poate fi determinata prin
spectrofotometrie UV-VIS, in
monografia respectiva din FRX sunt
prevazute:
A. denumirea comerciala a
spectrofotometrului cu care trebuie efectuata
determinarea
B. materialul din care sunt confectionate
cuvele cu care se efectueaza determinarea
C. concentratia solutiilor
D. daca este necesar, conditiile de pH in care
se efectueaza determinarile
E. natura solventului
(pag. 1037)
F2256135. Selectati enunturile incorecte
referitoare la absorbanta unei solutii:
A. este logaritmul zecimal al transmitantei T
B. este logaritmul zecimal al raportului dintre
intensitatea luminii incidente si intensitatea
luminii transmise
C. este invers proportionala cu concentratia
in substanta de analizat
D. este proportionala cu grosimea stratului
absorbant
E. se mai numeste si exctinctie specifica
(pag. 1036 - 1037)
F2256136. Selectati enunturile corecte
referitoare la spectrofotometria UV-VIS:
A. transmitanta este raportul dintre
intensitatea luminii incidente si intensitatea
luminii transmise
B. absorbtivitatea se noteaza (a)
absorbtivitatea este raportul dintre absobanta
solutiei de analizat si produsul dintre
concentratia substantei
de analizat si grosimea stratului absorbant
C.
D. in cazul calculului absorbtivitatii,
concentratia solutiei se exprima in mol/litru
E. in cazul calculului absorbtivitatii, grosimea
stratului absorbant se exprima in cm
(pag. 1036)
F2256137. FRX prevede dozarea
bromhexinului din "Compressi
bromhexini hydrochloridi" 8mg/cp
printr-o metoda spectrofotometrica UV
astfel: se cantareste cu exactitate o
cantitate de 0,029g pulbere
comprimate intr-un balon cotat de 100ml,
si se prelucreaza conform tehnicii de
lucru. Se completeaza
la cota cu HCl 0,1mol/litru si se
omogenizeaza. Se filtreaza indepartand
20ml din filtrat si se determina
absorbanta la 317nm. Stiind ca
absorbanta specifica A1cm,1% la 317nm
este 86, ca absorbanta citita
Ap=0,4988, masa medie a comprimatelor
este de M=0,038g si abaterea admisa este
de ±10%, se se
calculeze concentratia comprimatelor si
sa se precizeze daca ele corespund
prevederilor FRX.
A. 168,2mg/cp
B. corespunde
C. nu corespunde
D. 7,6mg/cp
E. 190mg/cp
(pag. 289)
F2256138. FRX prevede dozarea
etamsilatului din "Iniectabile Etamsylati"
130mg/ml printr-o metoda
spectrofotometrica UV astfel: se masoara
cu exactitate 5ml solutie injectabila si se
dilueaza cu apa
proaspat fiarta si racita intr-un balon cotat
de 250ml. Se aduce la cota cu acelasi
solvent, se
omogenizeaza si 5ml din solutie se
dilueaza cu acelasi solvent la 500ml. Se
determina absorbanta
solutiei la 301nm. Stiind ca absorbanta
specifica A1cm,1% la 301nm este 148,8,
ca absorbanta citita
Ap=0,3720 abaterea admisa este de ±5%,
se se calculeze concentratia solutiei
injectabile analizate si sa
se precizeze daca ea corespunde
prevederilor FRX.
A. nu corespunde
B. 125mg/ml
C. 130mg/ml
D. corespunde
E. 128,5mg/ml
(pag. 527)
F2256139. Conform FR X, spectrul in
ultraviolet al solutiei de la dozarea
etamsilatului din "Iniectabile
Etamsylati" prezinta doua maxime la
221nm si 301nm. Absorbantele citite la
221nm si 301nm, au fost
Ap=0,740, respectiv Ap=0,500. Sa se
precizeze daca solutia injectabila
corespunde din punct de vedere
al puritatii stiind ca raportul absorbantelor
determinate la 221nm si 301nm trebuie sa
fie cuprins intre
1,44 si 1,50.
A. nu corespunde
B. 0,675
C. 1,480
D. 0,240
E. corespunde
(pag. 527)
F2356140. Tranzitia n - sigma de
antilegatura
A. consta in saltul unui electron dintr-un
dublet n al atomilor O, N, S, X pe un nivel
sigma de antilegatura
B. se produce la limita regiunii UV indepartat
C. are o intensitate mica
D. se intalneste in sisteme nesaturate
E. are o intensitate medie
(pag. 301)
F2356141. Efectul hipercromic:
A. consta in deplasarea benzilor de absorbtie
spre lungimi de unda mai mici
B. consta in cresterea intensitatii benzilor
C. se intalneste la beta-caroten, forma trans
D. se intalneste la beta caroten, forma cis
E. consta in deplasarea benzilor de absorbtie
spre lungimi de unda mai mari
(pag. 304)
F2356142. Legea Lamber-Beer este
valabila numai pentru solutii diluate
deoarece:
A. la concentratii mai mari de 0.01 solutiile au
o forta ionica ridicata
B. la concentratii mai mari de 0.01 solutiile au
o forta ionica scazuta
C. la concentratii mai mici de 0.01 solutiile au
o forta ionica ridicata
D. interactiunile electrostatice dintre
componentii solutiei sunt mai intense
E. interactiunile electrostatice dintre
componentii solutiei sunt mai slabe
(pag. 310)
F2356143. In spectrometria derivata,
spectrul derivat de ordinul 3 prezinta
urmatoarele caracteristici:
A. prezinta 2 maxime, unul mai mic, al doilea
mai mare
B. prezinta 2 minime, din care una mai
importanta
C. prezinta 2 maxime ce corespund celor 2
puncte de inflexiune ale primei derivate
D. tine seama de maximele si minimele
spectrului derivatei de ordin imediat inferior
E. picul cel mai important este situat la
aceeasi lungime ca si maximul picului de
ordinul zero
(pag. 331)
F2356144. Tranzitia n-π*:
consta in saltul unui electron de pe un orbital
molecular de nelegatura n pe un orbital
molecular de
antilegatura π*:
A.
B. este o tranzitie de intensitate mare
C. se intalneste la sisteme nesaturate, cu o
dubla legatura etilenica
D. este o tranzitie de intensitate mica
E. apare in UV indepartat (sub 200 nm)
(pag. 301)
F2356145. Inregistrarea spectrelor in UV-
VIS se face prin reprezentarea grafica pe:
A. abscisa – lungimea de unda, ordonata –
absorbanta
B. abscisa – absorbanta, ordonata - lungimea
de unda
C. abscisa – transmitanta, ordonata -
lungimea de unda
D. abscisa – lungimea de unda, ordonata -
transmitanta
E. abscisa – numarul de unda, ordonata –
absorbanta
(pag. 318)
F2356146. Pentru determinarea pKa al
unui acid slab, se inregistreaza spectrele
solutiei la:
A. pH = 2, cand predomina forma moleculara
pura, acidul nefiind ionizat
B. pH = 2, cand predomina forma ionizata
pura, acidul fiind ionizat
C. pH = 8, cand predomina forma moleculara
pura, acidul fiind ionizat
D. pH = 8, cand predomina forma ionizat
pura, acidul fiind ionizat
E. pH = 5.5 cand exista un echilibru intre cele
2 forme
(pag. 321)
F2356147. Spectrele derivate din
spectrometria de absorbtie prezinta
urmatoarele caracteristici:
A. ofera o rezolutie mai buna decat spectrul
initial
B. rezolutia creste odata cu ordinul derivatei
C. rezolutia scade odata cu cresterea
ordinului derivatei
D. amplitudinea picurilor derivate creste cu
ordinul derivatei
E. cresterea rezolutiei nu este limitata
(pag. 331)
F2356148. Sursa de radiatii in VIS:
A. este o lampa cu fir de wolfram
B. este o lampa de hidrogen
C. este o lampa cu deuteriu
D. furnizeaza un fascicul cu radiatii in
domeniul 160 – 380 nm
E. furnizeaza un fascicul cu radiatii in
domeniul 320-2500 nm
(pag. 297)
F2356149. Tranzitiile de tip d-d*:
A. sunt specifice compusilor anorganici care
implica electronii din orbitalii moleculari d
B. sunt insotiti de o absorbtivitate mica
C. se produc in domeniul UV
D. sunt specifice compusilor organici care
implica electronii din orbitalii moleculari d
E. se produc in domeniul VIS
(pag. 301)
F2356150. Legea Lambert-Beer:
A. este legea fundamentala a absorbtiei
B. este valabila numai pentru solutii
concentrate
stabileste relatia dintre lumina absorbita,
structura si concentratia in substanta de
analizat a solutiei si
grosimea stratului absorbant
C.
D. este valabila numai pentru solutii diluate
E. include temperatura mediului
(pag. 308, 1036)
F2556151. Absorbţia specifică, termen des
întâlnit în controlul medicamentului se
defineşte ca
A. absorbanţa unui strat desoluţie cu
grosimea de 1 mm care conţine 1 mg de
substanţă la 100 ml soluţie
B. absorbanţa unui strat desoluţie cu
grosimea de 1 cm care conţine 1 mg de
substanţă la 100 ml soluţie
C. absorbanţa unui ml de soluţie
D. absorbanţa unui gram substanţă / ml
E. absorbanţa unei soluţii 1‰
(pag. 308-309)
F2556152. În spectrofotometria UV-VIS
pentru determinări cantitative trebuie să
se ţină seama de curba
de calibrare a cărei liniaritate se verifică
prin
A. metoda celor mai mici pătrate
B. metoda regresiei liniare simple
C. metoda curbei Gauss
D. metoda standardului intern
E. metoda normării ariilor
(pag. 312-313)
F2556153. În cazul unui amestec de
tetraciclină şi epitetraciclină al cărui
spectru în UV este cunoscut,
pe baza acestuia se pot calcula
A. concentraţia molară a tetraciclinei
B. concentraţia procentuală a tetraciclinei
C. concentraţia molară a epitetraciclinei
D. concentraţia procentuală a epitetraciclinei
E. concentraţia procentuală în amestec
(pag. 316)
F2556154. Înregistrarea spectrlor UV-VIS
se poate reliza prin reprezentarea grafică
a
A. absorbanţei în funcţie de lungimea de
undă
B. transmitanţei în funcţie de lungimea de
undă
C. intensităţii radiaţiei incidente în funcţie de
timp
D. intensităţii radiaţiei absorbite în funcţie de
grosimea stratului absorbit
E. concentraţiei
(pag. 318)
F2556155. Care din solvenţii următori se
utilizează în spectrofotometria UV-VIS
A. glicerină
B. dioxan
C. acetonitril
D. metanol
E. eter
(pag. 319)
F2556156. Din punct de vedere al
participării sau neparticipării electronilio
existenţi într-o moleculă, la
tranziţii electronice se disting următoarele
tipuri de electroni
A. înveliş de electroni închis
B. electroni de tip δ
C. electroni de tip n
D. electroni de tip π
E. electroni de tip π*
(pag. 303)
F2556157. În legea lui Lambert - Beer, є
reprezintă
A. absorbanţa molară
B. є=a*M
C. o mărime independentă de concentraţie
D. o mărime dependentă de concentraţie
E. o mărime numită absorbtivitate
(pag. 308)
F2556158. Cauzele cele mai importante ale
erorilor datorate aparatelor în
spectrofotometria UV-VIS sunt
A. zgomotul de fond al sursei luminoase
B. zgomotul de fond al fotomultiplicatorului
C. procesele de reflexie şi difuziune
D. procesele de absorbţie
E. procesele de repartiţie
(pag. 311)
F2656159. Care dintre substanţele
enumerate mai jos pot fi utilizate ca
solvenţi în spectrofotometria
UV-VIS:
A. apă
B. hidroxid de sodiu
C. metanol
D. dioxan
E. benzen
(pag. 319 vol.2)
F2656160. Legea Lambert-Beer, legea
fundamentală a absorbţiei se verifică
numai atunci când:
A. radiaţia incidentă este monocromatică
B. absorbţia are loc într-un mediu omogen
C. centrele absorbante (molecule sau ioni) nu
interacţionează (la diluţii mari)
D. radiaţia incidentă traversează un mediu
neomogen
E. determinările se fac în soluţii concentrate
(pag. 308-309 vol.2)
F2656161. Un spectru UV-VIS poate
furniza informaţii referitoare la:
A. indicele de refracţie al substanţelor
medicamentoase
B. unghiul de rotaţie al planului luminii
polarizate
C. identitatea unei substanţe
medicamentoase
D. puritatea unei substanţe medicamentoase
E. polimorfismul substanţelor studiate
(pag. 309-312 vol.2;1037 FR X)
F2656162. Indicaţi substanţele
medicamentoase care pot fi dozate prin
spectrofotometrie în UV:
A. clorhidrat de bromhexin
B. permanganatul de potasiu
C. simvastatina
D. griseofulvina
E. soluţia alcoolică de iod iodurat
(pag. 325 vol.2 ;289,299,866 FR X)
F2656163. Alegeţi afirmaţiile corecte cu
privire la utilizarea spectrofotometriei UV-
VIS în controlul
medicamentelor:
pentru stabilirea purităţii unei substanţe se
poate efectua raportul absorbanţelor sau
diferenţa acestora la
două lungimi de undă
A.
în monografiile substanţelor de determinat se
prevede concentraţia soluţiei şi temperatura
la care se face
determinarea fără a se preciza natura
solventului
B.
spectrele de absorbţie în ultraviolet şi vizibil
se obţin prin reprezentarea grafică a
concentraţiei în funcţie de
absorbanţă sau transmitanţă
C.
D. temperatura la care se efectuează
determinările spectrofotometrice în UV-VIS
este 20 ±0,5 °C
E. concenraţiile soluţiilor se aleg astfel încât
valorile absorbanţelor să fie cuprinse între
0,50-0,90
(pag. 1037 FR X)
F2656164. Care dintre următoarele
afirmaţii este incorectă:
A. transmitanţa este raportul dintre
intensitatea luminii transmise şi intensitatea
luminii incidente
absortivitatea molară ε variază cu
concentraţia în substanţa de analizat a
soluţiei şi nu depinde de
lungimea de undă
B.
absorbanţa unei soluţii este logaritmul
zecimal al raportului dintre intensitatea luminii
transmise şi
intensitatea luminii incidente
C.
abaterea admisă faţă de lungimea de undă B. Streptococcus lactus
prevăzută în monografia respectivă la C. Bacilul Döderlein
determinarile D. pH 4,0 - 4,5
spectrofotometrice în UV-VIS este de ± 5 nm E. pH 5,0 -6,0
D. (pag. 7, pag. 551)
E. absorbanţa se întâlneşte în literatura de F2656170. Tratamentul local al afectiunilor
specialitate şi sub denumirea de extincţie sau vaginale se realizează cu următoarele
densitate optică forme farmaceutice:
(pag. 1036-1037 FR X) A. preparate injectabile
F2656165. Prezintă maxime de absorbţie B. aerosoli
în domeniul spectral corespunzător C. comprimate
vizibilului următoarele D. ovule
substanţe medicamentoase: E. granule efervescente
A. prednisolonă (pag. 7, pag. 551)
B. riboflavina F2656171. Ovulele pot contine
C. indometacin medicamente cu următoarele actiuni
D. clorhidratul de tetraciclină terapeutice, urmărindu-se efecte:
E. cianocobalamina A. sistemice
(pag. 327-328,491,779-780,825-826,905-906 FR B. locale
X) C. medicamente antiseptice, antiinflamatoare
F2656166. Alegeţi afirmaţiile corecte cu D. medicamente trofice
privire la spectrometria derivată: E. anticonceptionale
A. în spectrometria derivată picurile (pag. 7, pag. 551)
spectrelor sunt mai accentuate şi mai bine F2656172. Supozitoarele uretrale pot
diferenţiate contine medicamente cu următoarele
B. spectrometria derivată îmbunătăţeşte actiuni, urmărindu-se
precizia determinărilor efecte:
C. în practica analitică se utilizează cel mai A. sistemice
des spectrele derivate de ordinul 1 şi 3 B. locale
D. în practica analitică se utilizează cel mai C. medicamente antiseptice, antiinflamatoare
des spectrele derivate de ordinul 1, 2, 4 D. medicamente astringente
E. spectrul derivat de ordinul 2 conţine un E. medicamente anestezice
maxim şi un minim (pag. 7, pag. 551)
(pag. 327-332 vol.2) F2656173. După FR X supozitoarele
F2656167. Absorbanţa unei substanţe în vaginale si uretrale mai au următoarele
UV-VIS variază direct proporţional cu: denumiri (sinonime):
A. densitatea soluţiei de analizat A. vagitoria
B. grosimea stratului de soluţie străbătut B. ovule
C. volumul soluţiei C. cilindri vaginali
D. masa moleculară a substanţei de analizat D. cereoli
E. pH-ul soluţiei de analizat E. bujiuri
(pag. 308 vol.2) (pag. 9, pag. 889)
F2656168. În FR X sunt oficinalizate F2656174. Conform FR X; metodele de
următoarele procedee de preparare a preparare a supozitoarelor uretrale sunt:
supozitoarelor vaginale: A. metoda König
A. procedeul König B. metoda Münzel
B. procedeul Münzel C. modelare cu mâna
C. procedeul prin aspiratie D. prin presare si divizare
D. modelare manuală E. topire si turnare în forme
E. topire si turnare în forme (pag. 9, pag. 889)
(pag. 7, pag. 547-548) F2656175. După FR X supozitoarele
F2656169. Valoarea normală a pH-ului în vaginale au următoarele forme si
transudatul seros al mucoasei vaginale dimensiuni:
este asigurată de A. cilindro-conică
următorul bacil si este: B. sferică sau ovoidală, cu masa de 2-4 g
A. Lactobacillus bulgaricus pentru ovulele preparate cu unt de cacao
C. formă cilindrică, ascutite la ambele capete,
diametrul de 2 centimetri si masa de 6-10 g
D. sferică sau ovoidală, cu masa de 5-12 g
pentru ovulele preparate cu masă
gelatinoasă
E. elipsoidală, plate, cu lungimea de 4-5
centimetri, grosimea de 1,5-2,5 centimetri si
masa de 5-10 g
(pag. 9, pag. 889)
F2656176. După FR X, supozitoarele
uretrale au următoarele forme si
dimensiuni:
A. au formă de cilindru ascutit la un capăt
B. au formă de cilindru ascutit la ambele
capete
C. lungimea de 5-20 cm, diametrul de 2-7
mm si masa de 2-3 g
D. lungimea de 10 cm si diametrul de 2 mm
pentru bărbati
E. lungimea de 5 cm si diametrul de 5-7 mm
pentru femei
(pag. 9, pag. 889)
Tema nr. 57
Controlul limitelor pentru impuritati
organice si anorganice
BIBLIOGRAFIE:
6. Analiza si controlul medicamentelor – Marius
Bojita, Liviu Roman, Robert Sandulescu, Radu
Oprean – Ed.
Intelcredo, Cluj, vol. 1 si 2, 2002
10. *** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed.
Medicala, Bucuresti, 1993
INTREBARI TIP COMPLEMENT
SIMPLU
F1257001. Care dintre următoarele
afirmaţii referitoare la controlul limitei de
arsen este corectă?
A. reactivul hipofosforos nu se foloseşte la
controlul arsenului din substanţe organice
B. reactivul hipofosforos reduce combinaţiile
As(III) şi As(V) în mediu de NaOH, la arsen
metalic
C. reactivul hipofosforos reduce combinaţiile
As(V) în mediu de HCl, la cald în combinaţii
ale As(III)
D. reactivul hipofosforos se adaugă în acelaşi
timp în soluţia de analizat şi în soluţia etalon
E. proba este corespunzătoare dacă nu dă
reacţia cu reactivul Bougault
(pag. 251)
F1257002. Care dintre următoarele
afirmaţii referitoare la controlul limitelor
de impurităţi anorganice
este corectă?
FR X prevede că toate eprubetele folosite la
controlul limitei impurităţilor anorganice să
aibă diametrul de
1,50
A.
B. FR X prevede că toate eprubetele folosite
la controlul limitei impurităţilor anorganice să
fie brune
C. reactivii se adaugă în mod identic atât în
proba de analizat cât şi în soluţia etalon
D. dacă în timpul controlului se decelează
altă impuritate nu este obligatoriu să se
semnaleze
dacă în timpul controlului se decelează o altă
impuritate care nu e prevazută în monografie,
se
semnalează numai dacă depăşeşte o
anumită concentraţie
E.
(pag. 249-250; 1006-1007)
F1257003. Care dintre următoarele
afirmaţii referitoare la procedeul de
calcinare cu acid sulfuric este
incorectă:
A. se foloseşte pentru decelarea impurităţilor
organice din substanţe organice
B. se efectuează prin dizolvarea probei de
analizat în acid sulfuric
C. amestecul se colorează datorită
carbonizării impurităţilor
D. necesită prezenţa unui etalon de culoare
E. nu necesită prezenţa soluţiei etalon
(pag. 261; 1015)
F1357004. Alegeti enuntul incorect
referitor la determinarea limitei de cloruri:
A. limita de cloruri se determina prin reactia
cu azotat de argint
B. clorura de argint este un precipitat alb
cazeos
C. clorura de argint este usor solubila in acid
azotic
D. clorura de argint este solubila in amoniac
E. clorura de argint este greu solubila in apa
(pag. 258, 1011)
F1357005. Care din urmatoarele afirmatii
nu sunt adevarate referitor la
determinarea arsenului cu
dietilcarbamat de argint:
A. H3AsO3 se reduce cu Zn si HCl la arsina
B. H3AsO3 se oxideaza cu Zn si HCl la
arsina
C. hidrogenul arseniat se capteaza in solutie
reactiva de dietilditiocarbamat de argint
D. H3AsO3 se reduce cu Zn si HCl la
hidrogen arseniat
E. Dietilditiocarbamatul de argint formeaza cu
hidrogenul arseniat un compus colorat in
rosu
(pag. 253)
F1357006. Care din urmatoarele afirmatii
nu sunt corecte referitor la identificarea
ionului de amoniu:
A. se foloseste ca reactiv tetraiodomercuratul
(II) de potasiu
B. reactia decurge in mediu acid
C. sensibilitatea limita a reactiei (limita de
detectie) este de 0.0003 mg NH4+/ml
D. la concentratii foarte mici se formeaza o
coloratie galbena
E. la concentratii mai mari se formeaza un
precipitat galben - brun
(pag. 250)
F1357007. Care dintre urmatoarele
afirmatii nu sunt adevarate?
ionul fosfat formeaza cu molibdatul de
amoniu, in mediu de acid azotic, un precipitat
galben de
fosfomolibdat de amoniu
A.
B. ionul sulfat formeaza cu sarurile de bariu
un precipitat alb de sulfat de bariu, solubil in
acid clorhidric
C. determinarea ionului fer in substante
organice se face dupa calcinarea acestora cu
acid sulfuric
ionul carbonat formeaza cu hidroxidul de
bariu un precipitat alb de carbonat de bariu
solubil in acid
clorhidric
D.
E. ionul calciu formeaza cu oxalatul de
amoniu un precipitat alb de oxalat de calciu,
solubil in acid clorhidric
(pag. 1010, 1014, 1012)
F1357008. Determinarea limitei de calciu
se bazeaza pe reactia cu:
A. hexacianoferat (II) de potasiu
B. oxalat de potasiu
C. oxalat de amoniu
D. fosfomolibdat de amoniu
E. clorura de argint
(pag. 1010)
F1457009. Care din metodele de mai jos
stă la baza controlului limitei de arsen în
medicamente,
conform FR. X.?
A. reducerea arsenului din probă la arsen
elementar cu hipofosfit de sodiu şi acid
clorhidric ;
B. precipitarea arsenului cu hidrogen
sulfurat ;
C. titrarea iodometrică a arsenului trivalent ;
reducerea arsenului din probă la arsină
(AsH3) urmată de determinarea acesteia prin
cromatografie
gazoasă ;
D.
E. transformarea arsenului din probă în oxid
de fenilarsină şi titrarea acestuia cu soluţie
de iod.
(pag. 251-252, [6] vol. I ; 1008-1010, [9])
F1457010. Controlul limitei de calciu în
medicamente, conform FR. X., se bazează
pe . . .
A. colorarea în roşu a flăcării unui arzător cu
gaz ;
B. precipitarea calciului în forma de carbonat
greu solubil ;
C. precipitarea calciului în forma de oxalat
greu solubil ;
D. reacţia de culoare cu ditizonă în mediu de
cloroform ;
E. titrarea ionului Ca(2+) cu acid
etilendiamino-eteraacetic (EDTA) în mediu
amoniacal.
(pag. 256-257, [6] vol. I ;1010, [9])
F1457011. Controlul limitei de fier se
execută, conform FR. X., prin . . .
A. precipitare în mediu neutru în formă de
sulfură de fier, sare greu solubilă de culoare
neagră ;
B. reacţie de culoare cu o-fenantrolină, cu
formarea unui complex roşu ;
C. reacţie de culoare cu sulfocianură de
amoniu, cu formarea unui produs de reacţie
roşu ;
D. reacţie de culoare cu hexacianoferat(II) de
potasiu cu formarea unui pigment albastru ;
E. reacţie de culoare cu acid salicilic.
(pag. 256, [6] vol. I ;1011, [9])
F1457012. Controlul limitei de fosfaţi în
medicamente se realizează cu . . .
A. soluţie de clorură de fier(III), cu care
formează un precipitat alb-gălbui ;
B. soluţie de clorură de bariu, cu care
formează un precipitat alb ;
C. soluţie de azotat de argint în mediu
neutru, cu care se formează un precipitat
galben ;
D. molibdat de amoniu în mediu de acid
azotic, cu care formează un precipitat
galben ;
soluţie de clorură de magneziu în mediu
amoniacal, cu care formează un precipitat alb
cristalin de fosfat
de magneziu şi amoniu.
E.
(pag. 259, [6] vol. I ;1012, [9])
F1457013. Controlul limitei de nitraţi în
medicamente se execută, conform FR. X.,
prin . . .
reducere la anion azotit şi punerea în
evidenţă a acestuia prin reacţia de culoare
Griess (formarea unui
colorant azoic) ;
A.
B. reacţie de culoare cu acid cromotropic în
acid sulfuric concentrat ;
C. reacţie de culoare cu acid sulfosalicilic ;
D. reacţie de culoare cu brucină în mediu de
acid sulfuric concentrat ;
E. reducerea nitraţilor la amoniac urmată de
identificarea acestuia cu reactivul Nessler.
(pag. 260, [6] vol. I ;1013, [9])
F1457014. Controlul limitei de zinc se
realizează, conform FR-X, cu . . .
A. hexacianoferatul(II) de potasiu, cu care
formează un precipitat alb insolubil în acizi
diluaţi ;
B. carbonat de sodiu, cu care formează un
precipitat alb de compoziţie variabilă ;
carbonat de amoniu, cu care formează un
precipitat alb ce se dizolvă în exces de
reactiv prin formare de
complex solubil ;
C.
tetratiocianatomercuriat de amoniu şi sulfat
de cupru, reactivi cu care formează un
precipitat cristalin violet
închis ;
D.
E. cu sulfură de amoniu, cu care formează un
precipitat alb gelatinos.
(pag. 257, [6] vol. I ;1014-1015, [9])
F1457015. Farmacopeea Romana editia X
prevede pentru controlul limitei de
amoniu . . .
A. titrare cu acid percloric în mediu neapos
(dioxan) ;
B. efectuarea reacţiei de culoare cu
tetraiodomercuratul(II) de potasiu în mediu
alcalin ;
C. efectuarea reacţiei de culoare cu o sare
de fier bivalent ;
D. efectuarea reacţiei de condensare dintre
amoniac şi un compus carbonilic (cu formare
de imine) ;
E. efectuarea reacţiei dintre ionul amoniu şi
un azotit alcalin, proces în care se degajă
azot elementar.
(pag. 250-251, [6] vol. I ; 1007, [9])
F1457016. Limita de carbonaţi în
medicamente se controleză cu . . .
A. soluţie de azotat de argint, cu care
formează un precipitat alb ce se închide cu
timpul la culoare ;
B. soluţie de hidroxid de bariu, cu care
formează un precipitat alb cristalin ;
C. un acid mineral cu care prezintă
efervescenţă datorită formării de dioxid de
carbon ;
D. clorură de fier(III), cu care generează un
precipitat brun ;
E. soluţie de acetat de plumb, cu care
formează un precipitat alb de carbonat bazic
de plumb.
(pag. 258, [6] vol. I ;1010, [9])
F1457017. Pentru controlul limitei de
cloruri în medicamente, FR-X recomandă .
..
oxidarea clorurilor la clor elementar cu
permanganat de potasiu, decolorarea
excesului de permanganat de
potasiu cu acid oxalic şi titrarea clorului
elementar cu soluţie de metilorange până la
culoarea persistentă a
colorantului metilorange ;
A.
oxidarea clorurilor la clor elementar cu bioxid
de mangan si acid sulfuric, urmată de titrarea
clorului
elementar cu soluţie de roşu de metil până la
culoarea persistentă a colorantului roşu de
metil ;
B.
precipitarea anionului clorură cu soluţie de
acetat de plumb, proces în care se formează,
la rece, un
precipitat alb care se dizolvă la cald ;
C.
D. precipitarea anionului clorură cu solutie de
azotat de argint ;
încălzirea probei cu soluţie de bicromat de
potasiu şi acid sulfuric, proces în care se
degajă vapori bruni de
clorură de cromil.
E.
(pag. 258, [6] vol. I ; 1011, [9])
F1457018. Pentru controlul limitei de
metale grele FR-X recomandă . . .
A. complexarea ionilor acestora cu ditizonă şi
extracţia în cloroform a complexului ;
B. precipitarea cu carbonat alcalin a
carbonaţilor metalelor grele ;
C. precipitarea cu oxalat de amoniu a
oxalaţilor greu solubili ai metalelor grele ;
D. precipitarea în mediu acid în forma de
sulfuri greu solubile ;
E. precipitarea lor în forma elementară
(număr de oxidare zero) cu ajutorul clorurii
stanoase.
(pag. 255, [6] vol. I ;1012-1013, [9])
F1557019. Controlul limitei de azotaţi se
face cu:
A. acid propionic;
B. acid sulfosalicilic;
C. aldehidă butirică;
D. acetat de orgint;
E. ciclohexanol.
(pag. 260)
F1557020. Controlul limitei de calciu se
face cu anion:
A. clorură;
B. azotat;
C. oxalat;
D. sulfat;
E. sulfură.
(pag. 256)
F1557021. Controlul limitei de fier se
realizează cu hexacianoferat (II) de
potasiu, reacţie în urma căreia
se obţine:
A. un precipitat alb;
B. un precipitat albastru;
C. un precipitat brun;
D. o coloraţie galbenă;
E. un gaz brun-roşcat.
(pag. 256)
F1557022. Controlul limitei de fier se
realizează cu:
A. hexanitrocobaltiat de potasiu;
B. tetraiodomercurat (II) de potasiu;
C. tetraiodobismutat de potasiu;
D. hexacianoferat (II) de potasiu;
E. acid clorhidric concentrat.
(pag. 256)
F1557023. Determinarea oxigenului în
gazele medicinale se realizează cu
ajutorul unui analizor:
A. optic;
B. paramagnetic;
C. gravimetric;
D. volumetric;
E. mecanic.
(pag. 266)
F1557024. Hârtia indicator pentru arsen se
prepară prin impregnarea acesteia cu o
soluţie alcoolică de:
A. azotat de calciu;
B. clorură mercuroasă;
C. clorură mercurică;
D. ditizonă;
E. hexacianoferat (II) de potasiu.
(pag. 252)
F1557025. Prezenţa impurităţilor
conţinând arsen, cu ajutorul hipofosfitului
de sodiu, se face prin
apariţia:
A. unui precipitat galben;
B. unei coloraţii galbene;
C. unui precipitat albastru;
D. unei coloraţii roşii;
E. unui precipitat brun.
(pag. 252)
F1657026. Controlul limitei de calciu se
bazeaza pe reactia acestuia cu oxalatul de
amoniu cand se
formeaza:
A. Un precipitat alb-galbui amorf
B. O tulbureala sau un precipitat alb
microcristalin in functie de concentratia
ionului de calciu
C. Un precipitat alb cazeos
D. Un precipitat albastru
E. O tulbureala albastra
(pag. 1010, [FR X])
F1657027. Determinarea impuritatilor de
substante organice carbonizabile prin
procedeul cu acid
sulfuric se aplica:
A. Substantelor minerale colorate
B. Substantelor organice
C. Substantelor minerale incolore
D. Atat substantelor minerale cat si celor
organice
E. Substantelor minerale incolore si colorate
(pag. 261)
F1657028. Determinarea impuritatilor de
substante organice carbonizabile prin
procedeul prin
calcinare se aplica:
A. Substantelor minerale colorate
B. Substantelor organice
C. Substantelor minerale incolore
D. Atat substantelor minerale cat si celor
organice
E. Substantelor minerale incolore si colorate
(pag. 261)
F1657029. Determinarea limitei de fosfati
se face pe baza reactiei ionului fosfat cu
molibdatul de
amoniu in mediu de:
A. Acid sulfuric
B. Hidroxid de amoniu
C. Acid azotic
D. Acid clorhidric
E. Acid acetic
(pag. 259)
F1657030. Determinarea zincului ca
impuritate se bazeaza pe reactia acestui
ion cu:
A. Hexacianoferatul (II) de potasiu
B. Hexacianoferatul (III) de potasiu
C. Fosfomolibdatul de amoniu
D. Piridina
E. Dimetilglioxima
(pag. 257)
F1657031. Pentru detectia ionului de
amoniu se foloseste ca reactiv
tetraiodomercuratul (II) de potasiu
cand se formeaza:
A. Un precipitat albastru
B. Un precipitat galben
C. O coloratie albastra
D. O coloratie galbena sau un precipitat
galben brun in functie de concentratia ionului
E. Un precipitat alb-galbui
(pag. 250)
F2157032. Daca se evidentiaza prezenta
unei "impuritati neprevazute" in
monografie:
A. nu se raporteaza
B. se raporteaza Ministerului Sanatatii
C. se raporteaza producatorului
D. se raporteaza Agentiei Nationale a
Medicamentului
E. se raporteaza importatorului
(pag. 250)
F2257033. Care dintre urmatoarele
enunturi referitoare la controlul limitei de
arsen (prin procedeul I)
este corect?
A. in functie de concentratie apare o
tulbureala sau un precipitat alb
B. hipofosfitul de sodiu reduce compusii
arsenului, in mediu alcalin si prin fierbere, in
arsen metalic
C. hipofosfitul de sodiu reduce combinatiile
As(V) in mediu acid si prin fierbere, in
combinatii ale As(III)
D. impuritati ca telurul, seleniul si antimoniul
nu interfera reactia
E. proba este corespunzatoare daca nu da
reactia cu reactivul Bougault
(pag. 251-252; 1008)
F2257034. Care dintre urmatoarele
afirmatii este corecta referitor la controlul
limitei de metale grele ca
impuritati?
A. se vor decela numai ionii metalelor grele
care precipita sub forma de tiosulfati in mediu
alcalin
B. nu se utilizeaza o solutie etalon
C. reactia de baza este cea a ionului de
plumb cu acetatul de sodiu
D. reactia nu este interferata de prezenta
ionilor de fier, indiferent de concentratia
acestora
E. in urma reactiei se va forma o coloratie
bruna sau un precipitat negru
(pag. 255; 1012-1013)
F2257035. Care dintre enunturile
referitoare la controlul limitei pentru
substante organice usor
carbonizabile este incorect?
A. in cazul procedeului cu acid sulfuric se
folosesc solutii-etalon de culoare
B. in cazul procedeului prin calcinare proba
se calcineaza in flacara timp de 10 minute
C. in cazul procedeului cu acid sulfuric
amestecul se coloreaza datorita carbonizarii
impuritatilor
D. se bazeaza pe o reactie de culoare cu
acid clorhidric ( R).
E. se poate realiza prin doua procedee
(pag. 261; 1015-1016)
F2257036. Selectati enuntul incorect
referitor la determinarea limitelor pentru
impuritati anorganice:
A. eprubetele in care se efectueaza reactiile
trebuie sa fie identice
B. tulbureala si opalescenta se apreciaza
privind straturile de lichid orizontal, pe un
fond negru
C. coloratia se apreciaza privind straturile de
lichid de sus in jos, pe un fond alb
D. reactivii se adauga in solutia de analizat in
ordine strict inversa fata de solutia etalon
daca se deceleaza prezenta unei impuritati
pe care monografia respectiva nu o prevede,
aceasta trebuie
semnalata
E.
(pag. 1006)
F2257037. Selectati enuntul incorect
referitor la controlul limitei pentru
substante organice usor
carbonizabile:
A. procedeul se control se alege in functie de
natura substantei la care se efectueaza
controlul
B. se poate realiza prin procedeul prin
calcinare
procedeul prin calcinare se aplica pentru
decelarea impuritatilor organice usor
carbonizabile in substante
organice
C.
D. se poate realiza prin procedeul cu acid
sulfuric
in cazul procedeului cu acid sulfuric, limitele
admise pentru impuritati se apreciaza prin
comparare solutii
etalon de culoare
E.
(pag. 1015 - 1016)
F2357038. FR X prevede decelarea ferului
in salicilat de sodiu cu:
A. tetraiodomercuriat de potasiu
B. fericianura de potasiu
C. tiocianat de amoniu
D. ferocianura de potasiu
E. hexacianoferat (II) de potasiu
(pag. 683)
F2357039. Care din urmatoarele afirmatii
nu sunt corecte referitor la identificarea
ionului de amoniu:
A. se foloseste ca reactiv tetraiodomercuratul
(II) de potasiu
B. reactia decurge in mediu acid
C. sensibilitatea limita a reactiei (limita de
detectie) este de 0.0003 mg NH4+/ml
D. la concentratii foarte mici se formeaza o
coloratie galbena
E. la concentratii mai mari se formeaza un
precipitat galben - brun
(pag. 250)
F2357040. Care din urmatoarele afirmatii
nu sunt adevarate referitor la
determinarea arsenului cu
dietilcarbamat de argint:
A. H3AsO3 se reduce cu Zn si HCl la arsina
B. H3AsO3 se oxideaza cu Zn si HCl la
arsina
C. hidrogenul arseniat se capteaza in solutie
reactiva de dietilditiocarbamat de argint
D. H3AsO3 se reduce cu Zn si HCl la
hidrogen arseniat
E. Dietilditiocarbamatul de argint formeaza cu
hidrogenul arseniat un compus colorat in
rosu
(pag. 253)
F2357041. Determinarea limitei de calciu
se bazeaza pe reactia cu:
A. hexacianoferat (II) de potasiu
B. oxalat de potasiu
C. oxalat de amoniu
D. fosfomolibdat de amoniu
E. clorura de argint
(pag. 1010)
F2357042. Alegeti enuntul incorect
referitor la determinarea limitei de cloruri:
A. limita de cloruri se determina prin reactia
cu azotat de argint
B. clorura de argint este un precipitat alb
cazeos
C. clorura de argint este usor solubila in acid
azotic
D. clorura de argint este solubila in amoniac
E. clorura de argint este greu solubila in apa
(pag. 258, 1011)
F2357043. Care dintre urmatoarele
afirmatii nu sunt adevarate?
ionul fosfat formeaza cu molibdatul de
amoniu, in mediu de acid azotic, un precipitat
galben de
fosfomolibdat de amoniu
A.
B. ionul sulfat formeaza cu sarurile de bariu
un precipitat alb de sulfat de bariu, solubil in
acid clorhidric
C. determinarea ionului fer in substante
organice se face dupa calcinarea acestora cu
acid sulfuric
ionul carbonat formeaza cu hidroxidul de
bariu un precipitat alb de carbonat de bariu
solubil in acid
clorhidric
D.
E. ionul calciu formeaza cu oxalatul de
amoniu un precipitat alb de oxalat de calciu,
solubil in acid clorhidric
(pag. 1010, 1014, 1012)
F2557044. Controlul limitei de sulfati:
A. sensibilitatea limita a reactiei este de
0.0001 mg/ml
B. nu este prevazut controlul limitei de sulfati,
in FRX
C. precipitatul de sulfat de bariu are culoare
neagra
D. sensibilitatea limita a reactiei este de
0.001 mg/ml
E. solutia-etalon se prepara la nevoie si
contine 0.01 mg ion sulfat/ml
(pag. 1114)
F2557045. Care afirmatii sunt incorecte?
A. FRX prevede controlul limitelor pentru
impuritati anorganice
B. Trebuie efectuat controlul limitei de fer in
substante organice
C. Nu este obligatoriu controlul limitei de
nitrati
D. FRX prevede pentru controlul limitei de
arsen 2 procedee
In cazul controlului limitei de carbonati,
tehnica de lucru prevede ca determinarea sa
se faca in eprubete
prevazute cu dop rodat
E.
(pag. 1123)
F2557046. Procedeul cu acid sulfuric:
A. se foloseste pentru controlul limitelor
pentru impuritati anorganice
B. determinarea se efectueaza in eprubete
spalate in prealabil cu acid sulfuric
C. in cazul in care la dizolvarea substantei
are loc degajare de gaze, amestecul nu se
agita
D. peste acidul sulfuric se adauga substanta
pulverizata
E. acidul sulfuric folosit se incalzeste pe baia
de apa
(pag. 1154)
F2557047. Controlul limitei de Ca:
A. in controlul limitei de Ca nu se foloseste
solutie etalon
B. oxalatul de calciu este un precipitat
microcristalin, galbui, insolubil in amoniac
C. sensibilitatea limita a reactiei este de
0.0035 mg/ml
D. solutia de analizat si proba-etalon se
compara peste 24 h
E. FRX nu recomanda controlul limitei de Ca
(pag. 1168)
F2557048. Impuritatile anorganice:
A. limitele admise pentru impuritati
anorganice se exprima in μg
B. pot proveni din procesul de fabricatie si din
materiile prime
C. conservarea necorespunzatoare nu duce
la impurificarea subtatelor
D. FRX nu prevede determinarea impuritatilor
anorganice
E. Se determina prin calcinare
(pag. 1187)
F2557049. Controlul limitei de arsen:
A. “nu trebuie sa dea reactia pentru arsen cu
hipofosfit de sodiu in acid clorhidric”
B. arsenura de hidrogen coloreaza in violet
hartia indicator
C. “trebuie sa dea reactia pentru arsen cu
hipofosfit de sodiu in acid clorhidric”
D. se realizeaza numai printr-un singur
procedeu
E. arsenul da reacţie de culoare cu acid
cromotropic în acid sulfuric concentrat;
(pag. 1123)
F2557050. Controlul limitei de fer,
conform FRX, se executa:
A. prin reactie de culoare cu nitratul de argint
B. prin reactie de culoare cu hipofosfit de
sodiu in HCl
C. prin reacţie de culoare cu hexacianoferat
(II) de potasiu cu formarea unui precipitat
albastru
D. prin reactie de culoare cu molibdatul de
amoniu
E. nu se executa in substante organice
(pag. 1154)
F2557051. Conform FRX, substantele
organice usor carbonizabile:
A. se determina prin calcinare in flacara 10
minute
B. se determina prin reactie de culoare cu
sarurile de bariu
C. se determina prin reactie de culoare cu
acidul sulfosalicilic
D. se determina numai prin procedeul cu acid
sulfuric
E. se determina prin titrare redox cu soluţie
de permanganat de potasiu în mediu acid
(pag. 1165)
F2557052. Care din metodele de mai jos
stă la baza controlului limitei de fosfati în
medicamente,
conform FR. X.?
A. precipitarea cu nitrat de argint
B. titrarea redox cu soluţie de permanganat
de potasiu în mediu acid
C. calcinarea in flacara 10 minute
D. reactia de culoare cu molibdatul de
amoniu in mediu de hidroxid de sodiu
E. reactia de culoare cu molibdatul de
amoniu in mediu de acid nitric
(pag. 1178)
F2557053. Care dintre afirmaţiile
referitoare la controlul limitei pentru
decelarea impuritatilor organice
usor carbonizabile prin calcinare sunt
incorecte:
A. se folosesc solutii etalon
B. se efectueaza prin calcinare in flacara 10
minute
C. se foloseste pentru decelarea impuritatilor
organice usor carbonizabile în substanţe
minerale incolore
D. nu se folosesc solutii etalon
E. aceasta metoda este prevazuta in FRX
(pag. 1173)
F2557054. Conform FRX, controlul limitei
de zinc se executa:
A. prin titrare redox cu soluţie de
permanganat de potasiu în mediu acid
B. prin reactie de culoare cu acidul
sulfosalicilic
C. prin reactie de culoare cu hexacianoferatul
(II) de potasiu
D. la 15oC si in prezenta HCl concentrat
E. prin calcinare in flacara 10 minute
(pag. 1198)
F2557055. Precizati afirmatiile corecte
referitoare la controlul limitei de cloruri,
conform FRX:
A. în soluţia de analizat nu trebuie să apară o
tulbureală sau un precipitat alb;
B. se determina numai prin procedeul cu acid
sulfuric
C. determinarea se efectueaza in eprubete
spalate in prealabil cu acid sulfuric
D. se determina prin reactie cu nitratul de
argint
E. FR. X nu prevede compararea soluţiei de
analizat cu o soluţie etalon
(pag. 1162)
F2657056. Reactivul NESSLER
(tetraiodomercuratul II de potasiu) se
utilizează conform FR X pentru
controlul limitelor următoarelor impurităţi:
A. calciu
B. arsen
C. impurităţi organice
D. ionul de amoniu
E. fosfaţi
(pag. 250; 1007 FR X)
F2657057. Decelarea impurităţilor
organice uşor carbonizabile prin
procedeul prin calcinare se aplică:
A. substanţelor organice volatile
B. substanţelor minerale colorate
C. substanţelor minerale incolore
D. atât substanţelor minerale cât şi celor
organice
E. substanţelor minerale incolore şi colorate
(pag. 259; 1015 FR X)
F2657058. Limita de metale grele conform
FR X se referă la metalele grele care
precipită sub formă de:
A. halogenuri, în mediu acid
B. sulfuri, în mediu acid
C. sulfuri, în mediu bazic
D. sulfaţi
E. molibdaţi
(pag. 1012-1013 FR X)
F2657059. Cu privire la controlul limitei de
calciu, sunt adevărate conform FR X
următoarele afirmaţii:
A. calciul se precipită sub formă de carbonat
de calciu greu solubil
B. calciul este decelat prin reacţia de culoare
cu ditizona în mediu anhidru
C. calciul formează cu oxalatul de amoniu un
precipitat alb de oxalat de calciu insolubil în
acid clorhidric
calciul formează cu oxalatul de amoniu un
precipitat alb de oxalat de calciu insolubil în
acid acetic şi
amoniac, solubil în acid clorhidric
D.
E. calciul formează cu acidul etilendiamino-
tetraacetic (EDTA)un complex colorat în
galben
(pag. 1010 FR X)
F2657060. Controlul limitei de azotaţi
conform FR X se face utilizând ca reactiv:
A. acidul cromotropic în acid sulfuric
concentrat
B. acid sulfosalicilic
C. reactivul Nessler
D. acidul propionic
E. dimetilglioxima
(pag. 1013 FR X)
F2657061. Impurităţile de fosfaţi formează
cu molibdatul de amoniu în mediu acid în
funcţie de
concentraţie:
A. o coloraţie roşie brună
B. o coloraţie albastră
C. un precipitat alb
D. o coloraţie roşie
E. un precipitat galben
(pag. 1012 FR X)
F2657062. Concasorul cu fălci pentru
pulverizare, are două plăci masive din
otel, canelate, dispuse în
forma:
A. literei T
B. literei X
C. literei L
D. literei V
E. literei W
(pag. 7, pag. 211)
F2657063. Concasorul cu cilindri sau
valturi este alcătuit din:
A. trei cilindri care se rotesc în acelasi sens
B. trei cilindri care se rotesc în sens diferit
C. doi cilindri care se rotesc în sens opus
D. doi cilindri care se rotesc în acelasi sens
E. trei - patru cilindri echidistanti unii de altii
(pag. 7, pag. 212)
F2657064. Concasorul cu nucă provoacă
măruntirea particulelor prin zdrobirea
materialului în felul
următor:
A. între mai multe piese metalice canelate
B. între 5 piese metalice canelate
C. între două piese mobile
D. între o piesă fixă stator si una mobilă rotor
E. între nenumărate valturi
(pag. 7, pag. 212)
F2657065. Moara cu cutie reduce mărimea
particulelor după cum urmează:
A. de la cca 10 cm la 2 cm
B. de la cca 3cm la 0,5 cm
C. de la 1 mm la 0,1 mm
D. de la cca 1 cm la cca 1 m
E. sub 0,1 mm
(pag. 7, pag. 212-213)
F2657066. Gradul de finete al pulberii
Dover oficinalizată în FR X, corespunde
următoarei site:
A. sita V
B. sita VIII
C. sita VI
D. sita IX
E. sita VII
(pag. 9, pag. 810)
F2657067. Pentru pulberea Dover oficinală
în FR X se prevede următorul continut de
prindipii active:
A. 0,5 % morfină hidroclorică
B. 1,5 % morfină bază
C. cel mult 1 % morfină anhidră
D. cel putin 0,95 % si cel mult 1,05 % morfină
anhidră
E. cel putin 1 % morfină andidră
(pag. 9, pag. 810)
INTREBARI TIP COMPLEMENT
MULTIPLU
F1257068. Care dintre următoarele
afirmaţii referitoare la controlul limitei de
amoniu sunt corecte?
A. metalele alcalino-pământoase nu interferă
metoda
B. prezenţa metalelor grele in proba de
analizat nu interferă metoda
C. prezenţa fierului peste 0,03% în proba de
analizat, deranjează controlul limitei de
amoniu
D. prezenţa fierului, indiferent de
concentraţie, deranjează controlul limitei de
amoniu
E. la sărurile de metale alcalino-pământoase
şi la cele de metale grele, controlul limitei de
amoniu se modifică
(pag. 251; 1007-1008)
F1257069. Controlul limitei de calciu:
A. se bazează pe reacţia dintre Ca2+ şi
acidul oxalic
B. se bazează pe reacţia între Ca2+ şi oxalat
de amoniu
C. se face comparativ cu o soluţie etalon de
concentraţie 0,1 mg Ca2+/ ml
D. se face comparativ cu o soluţie etalon de
concentraţie 0,07 mg Ca2+/ ml
E. se face comparativ cu o soluţie etalon de
oxalat de amoniu
(pag. 256-257; 1010)
F1257070. FR X prevede că:
A. ionul clorură nu este considerat o
impuritate
B. sensibilitatea limită a reacţiei folosite la
controlul ionului clorură este mai mare de
0,001 mg / ml
C. sensibilitatea limită a reacţiei limită folosite
la controlul ionului clorură este de 0,0005
mg / ml
D. ionul clorură are metoda de control a
limitei similară cu cea folosită pentru bromuri
şi ioduri
E. soluţia etalon nu se obţine din soluţia de
bază
(pag. 258-259; 1011)
F1257071. FR X prevede la controlul
limitei de fosfaţi prin reacţia cu molibdat
de amoniu:
A. apariţia unei opalescenţe, tulbureli sau
precipitat alb
B. apariţia unei opalescenţe, tulbureli sau
precipitat galben
C. apariţia unui precipitat insolubil în amoniac
D. apariţia unui precipitat solubil în amoniac
E. apariţia unui precipitat solubil în acid
azotic
(pag. 259; 1012)
F1257072. Impurităţile anorganice in
proba de analizat pot proveni (conform FR
X):
A. din procesul de fabricaţie
B. din materiile prime utilizate la prepararea
reactivilor
C. din soluţiile etalon utilizate
D. dintr-o conservare necorespunzătoare
E. dintr-o purificare incompletă
(pag. 249-250; 1006)
F1257073. În cazul substanţelor organice,
controlul limitei de fier se realizează:
A. conform monografiei "Controlul limitei de
fer"
B. conform monografiei "Controlul limitei de
fer în substanţe organice"
C. prelucrând diferit proba dar reacţia de
bază este aceeaşi cu reacţia din monografia
"Controlul limitei de fer"
D. reacţia de bază este diferită de cea din
monografia "Controlul limitei de fer"
E. utilizând reacţia cu hexacianoferatul (II) de
potasiu
(pag. 256; 1011-1012)
F1257074. Ionul de amoniu se pune in
evidenţă:
A. prin reacţia cu reactivul Nessler
B. prin reacţia cu tetraiodomercuriatul (II) de
potasiu, în mediu acid
C. prin reacţia cu tetraiodomercuriatul (II) de
potasiu în mediu alcalin
D. prin reacţia cu reactivul Nessler, indiferent
de pH
E. prin formarea unui complex galben,
galben-brun cu acid sulfuric
(pag. 250)
F1257075. La controlul limitei de calciu:
A. proba este corespunzătoare dacă reacţia
pentru Ca2+ este negativă
proba este corespunzătoare dacă tulbureala
sau precipitatul apărut sunt mai puţin intense
decât cele
apărute în proba etalon
B.
C. FR X prevede altă metodă de identificare,
dacă proba conţine ioni de fier
D. ionii de fier nu deranjează analiza
E. FR X nu prevede compararea cu o soluţie
etalon
(pag. 256-257; 1010)
F1257076. La controlul limitei de
carbonaţi:
A. pentru prepararea soluţiei de bază se precipitatul alb de sulfat de bariu, format in
foloseşte carbonat de sodiu anhidru urma stabilirii ionului sulfat ca impuritate, este
B. pentru prepararea soluţiei de bază se insolubil in acid
foloseşte carbonatul de calciu clorhidric
C. pentru prepararea soluţiei de bază se C.
foloseşte carbonatul de calciu cristalizat D. ionul de zinc formează cu
D. pentru prepararea soluţiei de bază se hexacianoferatul (II) de potasiu un precipitat
foloseşte carbonat de amoniu galben
E. soluţia etalon se obţine prin diluarea controlul impuritatilor organice usor
soluţiei de bază carbonizabile se face prin calcinare in flacara
(pag. 258; 1010-1011) sau prin dizolvare in acid
F1257077. Procedeul prin calcinare: sulfuric concentrat.
A. se foloseşte pentru decelarea impurităţilor E.
organice uşor carbonizabile în substanţe (pag. 260, 1010, 1013-1015)
minerale colorate F1357081. Care dintre urmatoarele
B. se foloseşte pentru decelarea impurităţilor afirmatii sunt adevarate?
organice uşor carbonizabile în substanţe A. ionul zinc formeaza cu hexacianoferatul
minerale incolore (II) de potasiu un precipitat galben
C. prevede folosirea soluţiilor etalon ionul fosfat formeaza cu molibdatul de
D. nu prevede folosirea soluţiilor etalon amoniu in mediu de hidroxid de sodiu un
E. soluţiile etalon în acest caz se obţin din precipitat galben de
soluţia de bază fosfomolibdat de amoniu
(pag. 261; 1015) B.
F1257078. Referitor la controlul limitei de C. ionul zinc formeaza cu hexacianoferatul
halogenuri sunt corecte afirmaţiile: (II) de potasiu un precipitat alb
A. controlul limitei de cloruri se face cu nitrat D. ionul fosfat formeaza cu molibdatul de
de argint în mediu neutru amoniu in prezenta de acid azotic, albastru
B. controlul limitei de ioduri nu se poate face de molibden
cu nitrat de argint E. ionul clorura formeaza cu nitratul de argint
C. halogenurile sunt impurităţi anorganice un precipitat alb de clorura de argint solubil in
D. clorura de argint este insolubilă în amoniac
amoniac (R) (pag. 1011, 1012, 1014)
E. anionul bromură nu se poate decela în F1357082. Conform FRX, pentru care
concentraţie mai mică de 10g% dintre urmatoarele impuritati, concentratia
(pag. 258-259; 1011) solutiei etalon este de
F1257079. Soluţia etalon de arsen utilizată 0.001mg/ml
la controlul limitei de arsen prin procedeul A. cloruri
II (FRX): B. zinc
A. se prepară din soluţia de bază C. arsen
B. se prepară la nevoie D. nitrati
C. se tratează în mod identic cu soluţia probă E. metale grele
D. conţine ioni As(III) şi As (V) (pag. 1008, 1011-1014)
E. conţine ioni As(V) F1357083. Controlul limitei pentru
(pag. 1009-1010) substantele organice usor carbonizabile
F1357080. Care dintre urmatoarele se determina conform
afirmatii nu sunt adevarate? F.R.X prin:
A. ionul nitrat formeaza cu acidul A. metode volumetrice
sulfosalicilic, in mediu de acid sulfuric, un B. metode spectrometrice
nitroderivat colorat in galben C. procedeul prin calcinare
precipitatul alb de carbonat de bariu format in D. procedeul cu acid sulfuric
urma reactiei dintre ionul carbonat si E. metode gravimetrice
hidroxidul de bariu este (pag. 1015)
insolubil in acid clorhidric F1357084. Impuritatile anorganice isi au
B. originea in:
A. materia prima
B. reactivi, solventi
C. procedeul de fabricatie F1557091. Controlul limitei de fosfaţi are
D. metoda de determinare ca rezultat obţinerea:
E. conservare necorespunzatoare A. fosfomolibdatului de amoniu;
(pag. 249, 1006) B. fosfatului de amoniu;
F1357085. Pentru care dintre urmatoarele C. unui produs galben;
impuritati, solutia etalon se prepara direct D. unui produs albastru;
din substanta? E. unui precipitat alb.
A. calciu (pag. 259)
B. azotati F1557092. Determinarea nonoxidului de
C. carbonati carbon se poate face cu:
D. fosfati A. anhidridă iodică şi tiosulfat de sodiu;
E. sulfati B. anhidridă acetică şi acid clorhidric;
(pag. 1012-1013) C. ajutorul analizorului de radiaţii IR;
F1357086. Pentru care impuritate F. R. X. D. hidroxid de bariu;
foloseste ca reactiv, hipofosfitul de sodiu E. acid sulfuric.
in acid clorhidric: (pag. 284)
A. As+5 F1557093. Hexacianoferatul (II) de potasiu
B. NO3- este utilizat pentru controlul limitelor de:
C. As+3 A. fier;
D. Zn+2 B. sodiu;
E. Al+3 C. arsen;
(pag. 1008) D. zinc;
F1357087. Pentru care impuritate FR X E. amoniu.
foloseste ca reactiv hexacianoferatul (II) (pag. 256)
de potasiu? F1557094. Impurităţile de ioni de amoniu
A. zinc pot da cu reactivul Nessler, în funcţie de
B. amoniu concentraţie
C. fer următorii produşi:
D. metale grele A. coloraţie galbenă;
E. arsen B. coloraţie roşie;
(pag. 1011, 1014) C. coloraţie albastră;
F1357088. Pentru decelarea impuritatilor D. precipitat galben-brun;
anorganice, solutiile etalon contin: E. precipitat alb.
A. 1 mg ioni/ml (pag. 250)
B. 0,01 mg ioni/ml F1557095. Pentru controlul limitei de
C. 10 mg ioni/ml amoniu se utilizează ca reactiv principal:
D. 0,1 mg ioni/ml A. hipofosfit de sodiu;
E. 0,001 mg ioni/ml B. acidul oxalic;
(pag. 1007-1015) C. reactivul Nessler;
F1357089. Pentru determinarea limitei de D. soluţia bazică de tetraiodomercurat (II) de
arsen se folosesc urmatoarele procedee: potasiu;
A. procedeul cu hipofosfit de sodiu E. complexonul III.
B. prodedeul cu hidroxid de bariu (pag. 250)
C. procedeul cu hartie indicator pentru arsen F1557096. Pentru controlul limitei de
D. procedeul prin calcinare cu acid sulfuric sulfaţi:
E. procedeul cu dietilcarbamat de argint A. se utilizează clorura de calciu;
(pag. 251 - 253) B. clorura de bariu;
F1557090. Controlul limitei de arsen se C. se obţine o coloraţie galbenă;
poate face cu hipofosfit de sodiu poate fi D. se obţin eun precipitat galben;
interferat de prezenţa E. se obţine un precipitat alb.
impurităţlor conţinând: (pag. 261)
A. telur; F1557097. Pentru determinarea
B. calciu; conţinutului în vapori de apă al gazelor
C. bariu; medicinale apa reacţionează cu
D. selen; pentaoxidul de fosfor şi formează:
E. stibiu. A. acid fosforos;
(pag. 251)
B. acid fosforic;
C. hidrogen fosforat;
D. un acid tribazic;
E. un acid bibazic.
(pag. 287)
F1657098. Alegeti afirmatiile corecte:
Controlul limitei pentru ionul amoniu se
bazeaza pe formarea unui complex cu
tetraiodomercuratul (II) de
potasiu
A.
B. Controlul limitei de azotati se realizeaza
prin reactia cu acidul salicilic
C. Controlul limitei pentru ionii clorura si
bromura se bazeaza pe reactia cu azotat de
argint
D. Controlul limitei de metale grele in
substantele organice se realizeaza direct fara
o prealabila calcinare
E. Controlul limitei de metale grele in
substante organice se face dupa calcinarea
acestora cu acid sulfuric
(pag. 1007-1013, [FR X])
F1657099. Alegeti raspunsul corect cu
privire la limita de metale grele in
substante organice:
A. Substanta organica in acest caz se
mineralizeaza cu acid azotic (R)
B. Substanta organica in acest caz se
mineralizeaza cu acid sulfuric (R)
C. Substanta organica in acest caz se
mineralizeaza cu acid clorhidric (R)
D. FRX prevede si determinarea ionului Ni(II)
din polioli prin spectrometrie de absorbtie
atomica
Farmacopeea Europeana prevede si
determinarea ionului Ni(II) din polioli prin
spectrometrie de absorbtie
atomica
E.
(pag. 255)
F1657100. Care din afirmatiile de mai jos
cu privire la controlul limitei de fier sunt
corecte:
A. Ionul fier trivalent se determina pe baza
reactiei cu hexacianoferatul (II) de potasiu
B. Fierul trivalent formeaza cu
hexacianoferatul (II) de potasiu un precipitat
alb cazeos
C. Fierul trivalent formeaza cu
hexacianoferatul (II) de potasiu o coloratie
galbena
Fierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul
(II) de potasiu o tulbureala sau un precipitat
albastru in
functie de concentratie
D.
E. Fierul trivalent formeaza cu
hexacianoferatul (II) de potasiu un precipitat
galben
(pag. 1011, [FR X])
F1657101. Care din afirmatiile de mai jos
cu privire la controlul limitelor de
impuritati chimice sunt
corecte:
A. Ionul fosfat se identifica cu molibdatul de
amoniu
B. Ionul fier (III) se determina pe baza
reactiei cu piridina
C. Ionul cobalt (II) se determina cu hidroxidul
de de bariu
D. Ionul plumb (II) se determina cu sulfura de
sodiu
E. FRX, Suplimente prevad pentru decelarea
impuritatilor solutii etalon
(pag. 1009-1013, [FR X])
F1657102. Conform FRX, cu privire la
limita de metale grele sunt corecte
afirmatiile:
A. Aceasta limita se refera la metale grele
care precipita sub forma de sulfuri, greu
solubile in mediu acid
B. Limita de metale grele se refera la ionii
bivalenti de mercur, cupru, cadmiu, bismut,
staniu
C. Limita de metale grele se refera la ionii
bivalenti de fier, calciu, cobalt
D. Limita admisa de metale grele se
apreciaza prin comparare cu o solutie etalon
de plumb
E. Limita admisa de metale grele se
apreciaza prin comparare cu o solutie etalon
de cupru
(pag. 255)
F1657103. FRX prevede pentru controlul
limitei de arsen doua procedee:
Procedeul I se aplica atunci cand arsenul din
proba de analizat este peste limita de
sensibilitate a reactiei
cu hipofosfit de sodiu in acid clorhidric
A.
Procedeul I se aplica atunci cand arsenul din
proba de analizat este sub limita de
sensibilitate a reactiei cu
hipofosfit de sodiu in acid clorhidric
B.
C. Procedeul II se bazeaza pe reducerea
compusilor arsenului la arsenura de hidrogen
D. Procedeul II se bazeaza pe oxidarea
arsenului trivalent la arsen pentavalent
E. Procedeul II se aplica la controlul
arsenului in substante organice
(pag. 1008, [FR X])
F1657104. Impuritatile anorganice in
proba de analizat pot proveni din:
A. Materiile prime
B. Procesul de fabricatie
C. Purificare incompleta
D. Conservare necorespunzatoare
E. In probele de analizat nu pot sa apara
decat impuritati organice.
(pag. 1006, [FR X])
F1657105. In functie de natura
substantelor la care se efectueaza
controlul, impuritatile organice usor
carbonizabile se determina prin
urmatoarele procedee:
A. Procedeul prin calcinare
B. Procedeul cu acid sulfuric
C. Procedeul prin uscare
D. Metoda Karl-Fischer
E. Antrenarea cu vapori de solventi organici
(pag. 1015, [FR X])
F1657106. Indicati afirmatiile corecte:
A. Impuritati = totalitatea substantelor straine
dintr-o substanta medicamentoasa sau
medicament
Introducerea reactivilor in eprubeta test cu
solutia de analizat si cea etalon in cazul
determinarii
impuritatilor se face aleatoriu
B.
Introducerea reactivilor in eprubeta test cu
solutia de analizat si cea etalon in cazul
determinarii
impuritatilor se face in ordinea prevazuta in
monografii
C.
D. Decelarea unei "impuritati neprevazute" in
monografie se semnaleaza institutiilor in
drept (ANM)
E. Pentru aprecierea limitelor de impuritati
exprimate in grame (% m/m) se utilizeaza
solutii etalon
(pag. 249-250)
F2157107. Se utilizeaza solutia etalon
pentru aprecierea limitelor de impuritati
exprimate in:
A. grame
B. procente de masa
C. % (procent) m/m
D. mililitru
E. procente de volum
(pag. 250)
F2157108. Pentru detectia impuritatilor,
coloratiile se observa:
A. privind solutia de sus in jos
B. in toata grosimea stratului de solutie
C. pe fond alb
D. pe fond negru
E. orizontal
(pag. 250)
F2157109. Impuritatile sunt reprezentate
de:
A. o substanta straina dintr-o substanta
medicamentoasa
B. totalitatea substantelor straine dintr-o
substanta medicamentoasa
C. totalitatea altor substante decat
substantamedicamentoasa farmacologic
activa
orice substanta chimica particula fizica sau
entitate biologica prezenta in medicament in
afara de
substanta activa
D.
E. totalitatea substantelor straine dintr-un
medicament
(pag. 249)
F2157110. Eprubetele utilizate la
efectuarea reactiilor de detectie a
impuritatilor, trebuie:
A. sa fie colorate
B. sa aibe acelasi volum
C. sa aibe volum de 20 mL
D. sa fie incolore
E. sa nu fie identice
(pag. 249)
F2157111. Pentru detectia limitei de
amoniu se utilizeaza:
A. tetraiodomercuratul (II) de potasiu
B. tetraiodobismutatul (III) de potasiu
C. tetraiodomercuratul (I) de potasiu
D. reactivul Nessler in mediu alcalin
E. reactivul Nessler in mediu acid
(pag. 250)
F2157112. Pentru determinarea
impuritatilor de arsen, FR X prevede:
A. trei procedee de detectie
B. procedeul cu hipofosfit de sodiu
C. procedeul cu reactiv Bougault
D. procedeul cu hartie indicator pentru arsen
E. procedeul cu dietilcarbamat de argint
(pag. 251,252,253)
F2157113. La determinarea limitei de
metale grele:
A. solutia etalon contine 0,001 mg Pb/mL
B. solutia etalon contine 0,01 mg Pb/mL
C. se foloseste acid acetic 300 g/L,
formaldehida si solutie de sulfura de sodiu
D. se foloseste acetat de sodiu 300 g/L,
formaldehida si solutie de sulfura de sodiu
E. se obtine o coloratie bruna
(pag. 255)
F2157114. Limita de fier se determina pe
baza reactiei:
A. ionului Fe (III) cu hexacianoferatul (II) de
potasiu
B. ionului Fe (II) cu hexacianoferatul (III) de
potasiu
C. din care rezulta hexacianoferatul (II) de
fier (III)
D. din care rezulta hexacianoferatul (III) de
fier (II)
E. din care rezulta albastru de Prusia
(pag. 256)
F2157115. Urmatoarele afirmatii
referitoare la controlul limitei de calciu
sunt adevarate:
A. se bazeaza pe reactia cu oxalatul de
amoniu
B. se bazeaza pe reactia cu sulfat de sodiu
C. rezulta o tulbureala alba sau un precipitat
microcristalin
D. precipitatul microcristalinrezultat este
solubil in amoniac si acid acetic
E. precipitatul rezultat este solubil in acid
clorhidric si acid acetic
(pag. 256)
F2157116. Determinarea limitei de zinc are
la baza reactia:
A. cu hexacianoferatul (III) de potasiu
B. cu hexacianoferatul (II) de potasiu
C. de obtinere a hexacianoferatului (II) de
zinc
D. de obtinere a hexacianoferatului (III)
dezinc
E. de obtinere a unui precipitat alb, cristalin
(pag. 257)
F2157117. Urmatoarele afirmatii
referitoare la controlul limitei de carbonati
sunt adevarate:
A. se bazeaza pe reactia cu ionul de bariu
B. se bazeaza pe reactia cu ionul de calciu
C. se obtine o tulbureala sau un precipitat alb
D. precipitatul obtinut este solubil in acid
azotic si acid clorhidric
E. precipitatul obtinut este solubil in acid
sulfuric
(pag. 258)
F2157118. Urmatoarele afirmatii
referitoare la determinarea limitei de
cloruri nu sunt corecte:
A. are la baza reactia cu azotatul de argint
B. proba se aciduleaza cu acid clorhidric
C. se obtine un precipitat solubil in acid
azotic
D. se obtine un precipitat solubil in amoniac
E. solutia de analizat trebuie sa aibe o
opalescenta mai intensa decat a probei
etalon
(pag. 258,259)
F2157119. Determinarea limitei de fosfati:
A. are la baza reactia cu fosfomolibdatul de
amoniu
B. are loc in mediu de acid azotic
C. are loc in mediu amoniacal
D. se obtine o coloratie sau o tulbureala
galbena
E. fosfomolibdatul de amoniu obtinut este
solubil in acid azotic
(pag. 259)
F2157120. determinarea limitei de azotati:
A. are la baza reactia de nitrare a acidului
sulfosalicilic
B. se obtine o coloratie violet
C. solutia etalon contine 0,1 mg azotat/mL
D. solutia etalon contine 0,01 mg azotat/mL
E. solutia etalon contine 0,001 mg azotat/mL
(pag. 260)
F2157121. Determinarea limitei de sulfati
conform FR X:
A. are la baza reactia cu ionul de bariu
B. se bazeaza pe reactia cu ionul de calciu
C. solutia etalon contine 0,01 mg sulfat/mL
D. solutia etalon contine 0,1 mg sulfat/mL
E. precipitatul obtinut este solubil in acid
clorhidric
(pag. 260,261)
F2157122. Limita de impuritati organice
carbonizabile:
A. se determina prin trei procedee
B. pentru substantele minerale incolore se
aplica procedeul prin calcinare
C. compararea la procedeul cu acid sulfuric
se face cu etalon de culoare
la procedeul cu acid sulfuric, solutia de
analizat nu trebuie sa aibe o coloratie mai
intensa decat acidul
sulfuric
D.
E. determinarea se face la 15 grade Celsius
(pag. 261)
F2257123. Care pot fi sursele de impuritati
anorganice in proba de analizat?
A. materiile prime utilizate in procesul de
fabricatie
B. materiile prime utilizate la prepararea
reactivilor
C. solutiile etalon utilizate
D. conservarea necorespunzatoare
E. purificarea incompleta
(pag. 249, 1006)
F2257124. Care dintre urmatoarele
enunturi reprezinta conditii generale care
trebuiesc respectate la
determinarea limitelor pentru impuritati
anorganice?
A. toate eprubetele utilizate trebuie sa aiba
diametrul de 1,50 cm
B. eprubetele in care se efectueaza reactiile
trebuie sa fie identice
C. reactivii se adauga in acelasi timp si in
volume egale atat in solutia de analizat cat si
in solutia etalon
nu este obligatorie semnalarea prezentei
unei impuritati neprevazuta de monografia
respectiva si care
apare in timpul controlului
D.
este obligatorie semnalarea prezentei unei
impuritati neprevazuta de monografia
respectiva numai daca
aceasta depaseste o anumita concentratie
E.
(pag. 249-250; 1006-1007)
F2257125. Controlul limitei de amoniu se
poate realiza:
A. prin reactia cu reactivul Nessler
B. prin reactia cu tetraiodomercuriatul (II) de
potasiu, in mediu acid
C. prin reactia cu tetraiodomercuriatul (II) de
potasiu, in solutie alcalina
D. printr-o reactie cu formare de complex
E. prin formarea unui precipitat galben-brun
cu acid sulfuric
(pag. 250-251; 1006)
F2257126. Care dintre urmatoarele
afirmatii referitoare la controlul limitei de
amoniu sunt corecte?
A. metoda nu este interferata de metalele
alcalino-pamantoase
B. determinarea se efectueaza in acelasi fel
indiferent de prezenta sau absenta metalelor
grele
C. prezenta fierului ca impuritate peste
0,03% in proba de analizat deranjeaza
controlul limitei de amoniu
D. prezenta fierului, indiferent de
concentratie,deranjeaza controlul limitei de
amoniu
E. determinarea se realizeaza utilizand o
solutie-etalon de ion amoniu
(pag. 251; 1007-1008)
F2257127. Care dintre enunturile
referitoare la controlul arsenului in
substante organice (procedeul II)
sunt corecte?
A. metoda se bazeaza pe reducerea
compusilor arsenului la arsenura de hidrogen
B. arsenura de hidrogen coloreaza in
albastru hartia indicator pentru arsen
C. se utilizeaza o solutie-etalon de arsen
care contine ioni As(III)
D. se utilizeaza o solutie-etalon de arsen
care contine ioni As(V)
E. solutia-etalon de arsen se trateaza in mod
identic cu solutia proba
(pag. 252; 1008-1009)
F2257128. Controlul limitei de calciu:
A. se bazeaza pe reactia dintre Ca2+ si
acidul oxalic
B. se bazeaza pe reactia dintre Ca2+ si
oxalatul de amoniu
C. are la baza reactia de obtinere a unui
precipitat alb de oxalat de calciu
D. se face comparativ cu o solutie etalon de
concentratie 0,1 mg Ca2+ / ml
E. se face comparativ cu o solutie-etalon de
oxalat de amoniu
(pag. 256-257; 1010)
F2257129. La controlul limitei de calciu:
A. proba este corespunzatoare numai daca
reactia pentru Ca2+ este negativa
proba este corespunzatoare numai daca
solutia-proba prezinta o tulbureala mai putin
intensa decat
tulbureala solutiei -etalon
B.
C. metoda se modifica in cazul prezentei
ionilor de fier
D. prezenta ionilor de fier nu influenteaza
analiza
E. nu se utilizeaza solutie-etalon pentru
comparatie
(pag. 256-257; 1010)
F2257130. Care dintre afirmatiile
referitoare la controlul limitei de carbonati
sunt corecte?
A. la prepararea solutiei de baza se foloseste
carbonat de sodiu anhidru
B. la prepararea solutiei de baza se foloseste
carbonat de bariu
C. solutia etalon se obtine prin diluarea
solutiei de baza
D. se bazeaza pe reactia dintre ionul
carbonat si ionul de calciu
E. se bazeaza pe formarea unui precipitat alb
de carbonat de bariu
(pag. 258; 1010-1011)
F2257131. Care dintre urmatoarele
afirmatii referitoare la controlul limitei de
cloruri sunt corecte?
A. controlul limitei de cloruri se face cu nitrat
de argint
B. clorura de argint obtinuta este solubila in
apa
C. in urma reactiei se formeaza un precipitat
alb-galbui de clorura de argint
D. clorurile nu pot fi considerate ca fiind
impuritati anorganice
E. in urma reactiei se formeaza un precipitat
alb, cazeos, de clorura de argint
(pag. 258-259; 1011)
F2257132. Controlul limitei de fier in
substante organice se realizeaza:
A. prin reactia cu hexacianoferatul (II) de
potasiu
B. conform monografiei FR X "Controlul
limitei de metale grele"
C. conform monografiei FR X "Controlul
limitei de fer in substante organice"
prelucrand diferit proba dar utilizand aceeasi
reactie de baza ca si cea din monografia FR
X "Controlul
limitei de fer"
D.
E. printr-o reactie cu formarea unei coloratii
sau a unui precipitat de culoare verde
(pag. 256; 1011-1012)
F2257133. Care dintre urmatoarele
afirmatii referitoare la controlul limitei de
fosfati sunt corecte?
A. in urma reactiei se formeaza o coloratie
albastra
B. in urma reactiei se formeaza o
opalescenta, tulbureala sau precipitat galben
C. se bazeaza pe reactia dintre ionului fosfat
si molibdatul de amoniu
D. solutia de analizat trebuie sa prezinte o
opalescenta mai intensa decat solutia etalon
E. se bazeaza pe reactia dintre ionului fosfat
si hexacianoferatul (II) de potasiu
(pag. 259; 1012)
F2257134. Care dintre urmatoarele
afirmatii, referitoare la controlul limitei de
metale grele sunt
incorecte?
A. FR X prevede o singura metoda de control
a metalelor grele indiferent de tipul de proba
B. prezenta sarurilor de fier nu interfera
determinarea
C. solutia etalon se compara cu solutia proba
privind straturile de lichid de sus in jos pe un
fond negru
D. se utilizeaza o solutie etalon de ioni de
plumb
E. se bazeaza pe reactia dintre metalele
grele si sulfura de sodiu in mediu acid
(pag. 255; 1012-1013)
F2257135. La controlul limitei de nitrati ca
impuritati:
A. se utilizeaza reactia ionului nitrat cu acidul
sulfosalicilic
B. ionul nitrat nu este considerat ca
impuritate in materiile prime farmaceutice, ci
doar in industria alimentara
C. in urma reactiei se formeaza un
nitroderivat colorat in rosu
D. se compara solutia de analizat ca si
coloratie cu o solutie-etalon de ioni nitrat
E. solutia de analizat nu trebuie sa se
coloreze in galben mai intens decat proba-
etalon
(pag. 260; 1013-1014)
F2257136. Care dintre urmatoarele
afirmatii referitoare la controlul limitei de
sulfati sunt corecte?
A. reactia de baza este cea dintre ionul sulfat
si sarurile de cadmiu
B. in urma reactiei se obtine o tulbureala sau
un precipitat alb de sulfat de bariu
C. limita de detectie a reactiei este de 0,003
mg/ml
D. solutia de baza se prepara din sulfat de
amoniu anhidru
E. precipitatul alb care se formeaza este
solubil in apa
(pag. 260-261; 1014)
F2257137. Hexacianoferatul (II) de potasiu
se foloseste ca si reactiv in reactiile de
control a limitelor de:
A. fosfati
B. fier
C. calciu
D. nitrati
E. zinc
(pag. 256-260; 1010-1015)
F2257138. Care dintre urmatoarele
enunturi referitoare la controlul limitei de
zinc sunt corecte?
A. se foloseste reactia cu hexacianoferatul
(II) de fier (III)
B. solutia-etalon folosita contine 0,01 mg
Zn2+/ml
C. prezenta fierului ca impuritate nu interfera
reactia
D. ionul zinc formeaza cu hexacianoferatul
(II) de potasiu o tulbureala sau un precipitat
alb
E. precipitatul format in urma reactiei este
practic solubil in apa
(pag. 257; 1014-1015)
F2257139. Care dintre urmatoarele F2357143. Conform FR X solutia etalon
afirmatii referitoare la "Procedeul prin contine 0.01 mg ion/ml pentru:
calcinare" sunt corecte? A. amoniu
A. se foloseste pentru decelarea impuritatilor B. calciu
organice usor carbonizabile in substante C. cloruri
minerale colorate D. fer
B. se foloseste pentru decelarea impuritatilor E. fosfati
organice usor carbonizabile in substante (pag. 1007, 1009, 1010, 1012)
minerale incolore F2357144. Din reactia ionului de calciu cu
C. in prezenta impuritatilor organice usor oxalat de amoniu rezulta un precipitat alb
carbonizabile proba se coloreaza in cenusiu de oxalat de calciu:
sau in negru A. insolubil in acid acetic
D. se folosesc solutii etalon de culoare B. solubil in amoniac
E. solutia etalon se prepara din acid sulfuric C. solubil in acid clorhidric
conc. D. solubil in acid nitric
(pag. 261; 1015) E. insolubil in amoniac
F2257140. Selectati ionii pentru care (pag. 1010)
solutia etalon preparata conform FRX are F2357145. Ionul clorura formeaza cu
o concentratie de nitratul de argint un compus ce prezinta
0,1mg/ml: urmatoarele
A. ionul de amoniu caracteristici, cu exceptia:
B. ionul de arsen A. precipitat galben cazeos de clorura de
C. ionul de calciu argint
D. ionul de fosfat B. precipitat insolubil in acid nitric
E. ionul de carbonat C. precipitat insolubil in amoniac
(pag. 1007 - 1012) D. precipitat solubil in amoniac
F2257141. Selectati ionii pentru care E. precipitat solubil in acid nitric
solutia etalon preparata conform FRX, (pag. 1011)
pentru controlul limitelor F2357146. Care dintre urmatoarele
de impuritati anorganice, are o substante prevazute de FR X pot contine
concentratie de 0,01mg/ml: arsen intr-o anumita limita:
A. ion fer (III) A. nitrit de sodiu
B. ion plumb (II) B. glucoza
C. ionul amoniu C. acid acetil salicilic
D. ionul clorura D. sulfat de sodiu
E. ion carbonat E. lactoza
(pag. 1007 - 1012) (pag. 61, 441, 681, 684, 836)
F2257142. Selectati enunturile corecte F2357147. Pentru determinarea limitei de
referitoare la procedeul cu acid sulfuric: arsen se folosesc urmatoarele procedee:
A. se efectueaza prin dizolvarea probei in A. procedeul cu hipofosfit de sodiu
acid sulfuric 50% B. prodedeul cu hidroxid de bariu
B. eprubetele in care se efectueaza C. procedeul cu hartie indicator pentru arsen
determinarea se spala in prealabil cu acid D. procedeul prin calcinare cu acid sulfuric
sulfuric ( R) E. procedeul cu dietilcarbamat de argint
C. determinarea se efectueaza la 15°C daca (pag. 251 - 253)
nu se prevede altfel F2357148. Controlul limitei pentru
substanta analizata nu contine impuritati substantele organice usor carbonizabile
daca solutia proba are o coloratie mai intensa se determina conform
decat coloratia F.R.X prin:
solutiei etalon A. metode volumetrice
D. B. metode spectrometrice
E. in toate cazurile acidul sulfuric se raceste C. procedeul prin calcinare
la 10°C si se adauga peste substanta D. procedeul cu acid sulfuric
pulverizata E. metode gravimetrice
(pag. 1015 - 1016) (pag. 1015)
F2357149. Impuritatile anorganice isi au C. arsen
originea in: D. nitrati
A. materia prima E. metale grele
B. reactivi, solventi (pag. 1008, 1011-1014)
C. procedeul de fabricatie F2357154. Pentru care dintre urmatoarele
D. metoda de determinare impuritati, solutia etalon se prepara direct
E. conservare necorespunzatoare din substanta?
(pag. 249, 1006) A. calciu
F2357150. Pentru care impuritate F. R. X. B. azotati
foloseste ca reactiv, hipofosfitul de sodiu C. carbonati
in acid clorhidric: D. fosfati
A. As+5 E. sulfati
B. NO3- (pag. 1012-1013)
C. As+3 F2357155. Care dintre urmatoarele
D. Zn+2 afirmatii sunt adevarate?
E. Al+3 A. ionul zinc formeaza cu hexacianoferatul
(pag. 1008) (II) de potasiu un precipitat galben
F2357151. Pentru care impuritate FR X ionul fosfat formeaza cu molibdatul de
foloseste ca reactiv hexacianoferatul (II) amoniu in mediu de hidroxid de sodiu un
de potasiu? precipitat galben de
A. zinc fosfomolibdat de amoniu
B. amoniu B.
C. fer C. ionul zinc formeaza cu hexacianoferatul
D. metale grele (II) de potasiu un precipitat alb
E. arsen D. ionul fosfat formeaza cu molibdatul de
(pag. 1011, 1014) amoniu in prezenta de acid azotic, albastru
F2357152. Care dintre urmatoarele de molibden
afirmatii nu sunt adevarate? E. ionul clorura formeaza cu nitratul de argint
A. ionul nitrat formeaza cu acidul un precipitat alb de clorura de argint solubil in
sulfosalicilic, in mediu de acid sulfuric, un amoniac
nitroderivat colorat in galben (pag. 1011, 1012, 1014)
precipitatul alb de carbonat de bariu format in F2357156. Pentru decelarea impuritatilor
urma reactiei dintre ionul carbonat si anorganice, solutiile etalon contin:
hidroxidul de bariu este A. 1 mg ioni/ml
insolubil in acid clorhidric B. 0,01 mg ioni/ml
B. C. 10 mg ioni/ml
precipitatul alb de sulfat de bariu, format in D. 0,1 mg ioni/ml
urma stabilirii ionului sulfat ca impuritate, este E. 0,001 mg ioni/ml
insolubil in acid (pag. 1007-1015)
clorhidric F2557157. Selectati raspunsurile incorecte
C. despre controlul limitei de carbonati:
D. ionul de zinc formează cu A. FR. X nu prevede compararea soluţiei de
hexacianoferatul (II) de potasiu un precipitat analizat cu o soluţie etalon
galben B. se determina prin incalzire in flacara
controlul impuritatilor organice usor C. nu se foloseste solutie etalon de ion
carbonizabile se face prin calcinare in flacara carbonat
sau prin dizolvare in acid D. se executa reactia de culoare cu
sulfuric concentrat. hidroxidul de bariu
E. E. FR. X prevede compararea soluţiei de
(pag. 260, 1010, 1013-1015) analizat cu o soluţie etalon, dupa 10 min
F2357153. Conform FRX, pentru care (pag. 1127)
dintre urmatoarele impuritati, concentratia F2557158. Care din metodele de mai jos
solutiei etalon este de stă la baza controlului limitei de amoniu în
0.001mg/ml medicamente,
A. cloruri conform FR. X.?
B. zinc A. calcinarea in flacara timp de 10 min
B. titrarea redox cu soluţie de permanganat
de potasiu în mediu acid
C. reactia de culoare cu tetraiodomercuratul
(II) de potasiu in solutie alcalina
D. solutia-etalon de ion amoniu se prepara la
nevoie
E. reactia de culoare cu oxalatul de amoniu
(pag. 1065)
F2557159. Conform FRX, controlul limitei
de nitrati:
A. se executa prin reactia de culoare cu
sarurile de bariu
B. prin procedeul cu acid sulfuric
C. se determina prin reactia de culoare cu
nitratul de argint
D. se executa reactia de culoare cu acidul
sulfosalicilic
E. solutia de analizat nu trebuie sa se
coloreze in galben mai intens decat proba-
etalon
(pag. 1112)
F2557160. Substantele organice usor
carbonizabile se determina, conform FRX,
astfel:
A. se determina numai prin procedeul cu acid
sulfuric
B. se determina prin reactia de culoare cu
nitratul de argint
C. se determina prin calcinare
D. se determina prin procedeul cu acid
sulfuric
E. prin titrare redox cu soluţie de
permanganat de potasiu în mediu acid
(pag. 1139)
F2557161. Referitor la procedeul cu acid
sulfuric sunt false raspunsurile:
A. decelarea impuritatilor organice usor
carbonizabile se efectueaza prin calcinare
B. eprubetele in care se efectueaza
determinarea trebuie spalate in prealabil cu
acid sulfuric
C. acidul sulfuric se incalzeste inainte de a fi
adaugat peste substanta pulverizata
D. acidul sulfuric se raceste la aproximativ
10oC
E. determinarea se efectueaza la
temperatura de 15oC
(pag. 1167)
F2557162. Alegeti raspunsul corect cu
privire la limita de metale grele in
substante organice:
A. substanta organica se mineralizeaza cu
acid azotic ®
B. substanta organica se mineralizeaza cu
acid sulfuric ®
C. substanta organica se mineralizeaza cu
acid clorhidric ®
D. FRX prevede ca prezenta sarurilor de fer
in reziduul de la calcinare nu interfereaza
E. se determina prin reactia de culoare cu
nitratul de argint
(pag. 1057)
F2557163. Controlul limitei de calciu se
bazeaza pe reactia acestuia cu oxalatul de
amoniu cand se
formeaza:
A. un precipitat alb-galbui amorf
B. o tulbureala sau un precipitat alb
microcristalin
C. un precipitat alb cazeos
D. un precipitat de oxalat de calciu insolubil
in acid acetic si amoniac
E. o tulbureala albastra
(pag. 1164)
F2557164. Care din afirmatiile de mai jos
cu privire la controlul limitelor de
impuritati chimice sunt
corecte:
A. ionul fosfat se identifica cu molibdatul de
amoniu
B. ionul fier (III) se determina pe baza reactiei
cu piridina
C. ionul cobalt (II) se determina cu hidroxidul
de de bariu
D. ionul clorura se determina cu nitratul de
argint
E. FRX nu prevede pentru decelarea
impuritatilor solutii etalon
(pag. 1028)
F2557165. Care dintre afirmaţiile
referitoare la controlul limitei pentru
decelarea impuritatilor organice
usor carbonizabile prin calcinare sunt
corecte:
A. se folosesc solutii etalon
B. se efectueaza prin calcinare in flacara timp
de 10 minute
C. se foloseste pentru decelarea impuritatilor
organice usor carbonizabile în substanţe
minerale incolore
D. nu se folosesc solutii etalon
E. aceasta metoda nu este prevazuta in FRX
(pag. 1161)
F2557166. Care din afirmatiile de mai jos
cu privire la controlul limitei de fier sunt
corecte:
A. ionul fier trivalent se determina pe baza
reactiei cu hexacianoferatul (II) de potasiu
B. fierul trivalent formeaza cu
hexacianoferatul (II) de potasiu un precipitat
alb cazeos
C. fierul trivalent formeaza cu
hexacianoferatul (II) de potasiu o coloratie
verde
fierul trivalent formeaza cu hexacianoferatul
(II) de potasiu o tulbureala sau un precipitat
albastru in functie
de concentratie
D.
E. solutia-etalon de ion fer se prepara la
nevoie
(pag. 1167)
F2557167. Determinarea impuritatilor de
substante organice carbonizabile prin
procedeul cu acid
sulfuric
A. acidul sulfuric folosit se raceste la 10oC
B. se aplica substantelor organice
C. se efectueaza la temperatura de 10oC
D. se aplica atat substantelor minerale cat si
celor organice
E. se efectueaza la temperatura de 15oC
(pag. 1143)
F2557168. FRX prevede pentru controlul
limitei de arsen:
procedeul I se aplica atunci cand arsenul din
proba de analizat este peste limita de
sensibilitate a reactiei
cu hipofosfit de sodiu in acid clorhidric
A.
procedeul I se aplica atunci cand arsenul din
proba de analizat este sub limita de
sensibilitate a reactiei cu
hipofosfit de sodiu in acid clorhidric
B.
C. procedeul II se bazeaza pe reducerea
compusilor arsenului la arsenura de hidrogen
D. nu exista 2 procedee pentru controlul
limitei de arsen
E. procedeul II se aplica la controlul arsenului
in substante organice
(pag. 1136)
F2557169. Selectati raspunsurile corecte
despre controlul limitei de carbonati,
conform FRX:
A. FR. X prevede compararea soluţiei de
analizat cu o soluţie etalon
B. se determina prin incalzire in flacara
C. se foloseste solutie etalon de ion carbonat
D. se executa reactia de culoare cu
hidroxidul de bariu
E. FR. X nu prevede compararea soluţiei de
analizat cu o soluţie etalon, dupa 10 min
(pag. 1156)
F2557170. Precizati raspunsurile incorecte
pentru controlul limitei pentru impuritatile
organice usor
carbonizabile:
A. se determina prin metoda refractometrica
B. se determina prin procedeul prin calcinare
C. se determina prin metode cromatografice
D. se determina prin determinarea punctului
de solidificare
E. se determina prin procedeul cu acid
sulfuric
(pag. 1149)
F2657171. Alegeţi afirmaţiile corecte cu
privire la controlul limitelor de impurităţi
anorganice:
ionul clorură formează cu nitratul de argint, în
funcţie de concentraţie o opalescenţă, o
tulbureală sau un
precipitat alb cazeos
A.
B. FR X prevede pentru controlul limitei de
arsen două procedee
C. fierul trivalent se determină prin reacţia cu
molibdatul de amoniu
D. impurităţile anorganice provin numai din
materiile prime
E. limitele admise în proba de analizat se
exprimă în miligrame (% V/V)
(pag. 1006-1012 FR X)
F2657172. FR X prevede pentru controlul
limitei de arsen două procedee:
A. procedeul I se aplică la controlul arsenului
în substanţele organice
B. procedeul I constă în reducerea
compuşilor arsenului la arsenură de hidrogen
sub acţiunea hipofosfitului
de sodiu în acid clorhidric
procedeul II se aplică la controlul arsenului în
substanţele organice şi constă în reducerea
compuşilor
arsenului la arsen
C.
procedeul I se aplică atunci când arsenul din
proba de analizat este sub limita de
sensibilitate a reacţiei cu
hipofosfit de sodiu, în acid clorhidric (R)
D.
procedeul II se aplică la controlul arsenului în
substanţe organice şi se bazează pe
reducerea compuşilor
arsenului la arsenură de hidrogen
E.
(pag. 1007-1009 FR X)
F2657173. Determinarea zincului ca
impuritate se face pe baza reacţiei
acestuia cu hexacianoferatul (II)
de potasiu când rezultă (în funcţie de
concentraţie):
A. un precipitat alb cazeos
B. o tulbureală
C. o opalescenţă
D. un precipitat alb cristalin insolubil în acizi
diluaţi
E. o coloraţie albastră
(pag. 257; 1014-1015 FR X)
F2657174. Procedeul cu acid sulfuric
utilizat pentru controlul limitei de
substanţe organice uşor
carbonizabile...:
A. se aplică pentru decelarea impurităţilor
organice uşor carbonizabile în substanţe
organice
B. determinarea se efectuează la
temperatura de 15 °C
C. eprubetele în care se efectuează
determinarea se spală în prealabil cu acid
sulfuric (R)
D. se aplică la decelarea impurităţilor
organice în substanţele minerale incolore
E. se aplică la decelarea impurităţilor
organice uşor carbonizabile în substanţele
minerale colorate
(pag. 1015 FR X)
F2657175. Hexacianoferatul (II) de potasiu
se foloseşte ca reactiv pentru
determinarea limitei
următorilor ioni ca impurităţi:
A. ionul de fier trivalent
B. ionul de fier bivalent
C. ionul de zinc
D. ionul de calciu
E. ionul de aluminiu
(pag. 1009-1011 FR X)
F2657176. Care dintre următoarele condiţii
trebuie respectate la determinarea
limitelor pentru
impurităţi anorganice:
A. reacţiile se efectuează în eprubete
identice
B. temperatura la care se efectuează reacţiile
este 25 ± 5 °C
C. tulbureala sau opalescenţa se stabileşte
privind straturile de lichid de sus în jos pe un
fond negru
D. coloraţia se stabileşte privind straturile de
lichid de sus în jos pe un fond alb
E. reactivii se adaugă în ordinea prevăzută în
monografie
(pag. 1006-1007 FR X)
F2657177. Care dintre ionii enumeraţi mai
jos pot interfera în procesul de decelare a
impurităţii de
arsen prin procedeul I prevăzut de FR X:
A. seleniu
B. plumb
C. telur
D. cadmiu
E. antimoniu
(pag. 1008 FR X)
F2657178. Impurităţile organice uşor
carbonizabile, în funcţie de natura
substanţelor la care se
efectuează controlul, se determină prin
următoarele procedee:
A. antrenare cu vapori de solvenţi organici
B. combustie în oxigen
C. procedeul prin calcinare
D. combustie în bombă
E. procedeul cu acid sulfuric
(pag. 1015 FR X)
F2657179. Indicaţi care din afirmaţiile
enumerate sunt corecte:
impurităţile anorganice în proba de analizat
pot proveni din materiile prime, procesul de
fabricare, o
purificare incompletă, conservare
necorespunzătoare
A.
B. pentru aprecierea limitelor de impurităţi
exprimate în grame (% m/m)se utilizează
soluţii etalon
C. ordinea introducerii reactivilor în eprubeta
cu soluţia de analizat şi cea etalon este
aleatorie
D. pentru aprecierea limitelor de impurităţi
exprimate în miligrame (% V/V)se utilizează
soluţii etalon
controlul limitelor pentru impurităţi organice
uşor carbonizabile se efectuează prin
procedeul prin calcinare
şi procedeul cu acid sulfuric dacă nu se
prevede altfel în monografia respectivă
E.
(pag. 1006-1007, 1015 FR X)
F2657180. La ce grad de finete corespund
următoarele site, după FR X ?
A. Sita II pentru fragmente mici
B. Sita V pentru pulbere semifină
C. Sita IV pentru pulbere groscioară
D. Sita I pentru fragmente mijlocii
E. Sita VII pentru pulbere fină
(pag. 9, pag. 805)
F2657181. După FR X, compozitia, gradul
de finete al componentelor si sinonimul
preparatului oficinal
"Pulvis efervescens laxans" sunt
următoarele:
A. Natrii sulfas (VI) 2,5 g; Natrii
hydrogenocarbonas (VI) 6 g; Acidum citricum
(VI) 6,5 g
B. Magnesii sulfas (V) 2 g; Natrii
hydrogenocarbonas (V) 6,5 g; Acidum
tartaricum (V) 5 g
C. I: Natrii sulfas anhydricus (R) (V) 2 g;
Natrii hydrogenocarbonas (V) 6,5 g; II:
Acidum tartaricum (V) 6 g
D. Sare de Vichy
E. Pulvis aerophorus laxans
(pag. 9, pag 809)
F2657182. După FR X, compozitia, gradul
de finete al componentelor si sinonimul
preparatului oficinal
"Pulvis alcalinum" sunt următoarele:
A. Natrii sulfas (VI) 2,5 g; Natrii
hydrogenophosphas (VI) 3,5 g; Natrii
hydrogenocarbonas (VI) 5,5 g
B. Natrii sulfas anhydricus (V) 2 g; Dinatrii
hydrogeniphosphas (V) 4 g; Natrii
hydrogenocarbonas (V) 6 g
C. Pulvis aerophorus laxans
D. Pulbere Seidlitz
E. Pulbere alcalină pentru solutia Bourget
(pag. 9, pag. 807-808)
F2657183. După FR X, compozitia,
sinonimul si actiunea farmacologică a
preparatului oficinal "Pulvis
Opii et Ipecacuanhae" sunt următoarele:
A. Extractum opii siccum (VI) 20 g;
Ipecacuanhae radix (VI) 5 g; Saccharum
lactis 75 g
B. Opium pulveratum (VII) 10 g;
Ipecacuanhae radix (VII) 10 g; Saccharum
lactis 80 g
C. actiune antitusivă, expectorantă
D. Laudanum
E. Pulbere Dover
(pag. 9, pag 810)
F2657184. Din ce este constituit si cum
functionează "Amestecătorul de pulberi
cu spiră verticală
planetară" ?
A. Este constituit dintr-un vas cilindric
B. Este constituit dintr-un vas paralelipipedic
C. Este constituit dintr-un vas conic
D. Transportă pulberea de la bază spre vârf
cu ajutorul unei spire interioare rotative
E. Transportă pulberea de la vârf spre bază
în jurul unui ax fix
(pag. 7, pag. 163)
F2657185. Ce formă au paletele, cum sunt
dispuse si cum functionează
"Amestecătorul de pulberi
Lödige" ?
A. Palete lamelare simple
B. Palete cu formă de sapă dispuse în jurul
unui ax orizontal
C. Palete cu formă de sapă dispuse în jurul
unui ax vertical
D. Depărtează mereu materialul din centru
E. Aduce mereu materialul spre centru
(pag. 7, 163-164)
F2657186. Prin ce se caracterizează
amestecătorul de pulberi "Moritz Turbo" ?
A. Are turbina într-un vas simplu conic
B. Are discuri verticale de amestecare
C. Are turbina într-un vas dublu conic
D. Are discuri orizontale de amestecare
E. Viteza de amestecare este superioară fată
de amestecătorul Roto-P. Zauchetta
(pag. 7, pag. 164)
F2657187. După FR X finetea pulberilor se
determină astfel:
A. pe 20 g pulbere prin agitare în sita
prevăzută cu capac, 20 de minute
B. pe 25 g pulbere prin agitare în sita
prevăzută cu capac, 30 de minute
reziduul obtinut cu sita specificată nu trebuie
să fie mai mare de 5 % si mai mic de 60 %
cu sita superioară
dacă nu se prevede altfel
C.
D. reziduul obtinut cu sita specificată să nu
fie mai mare de 2 %
E. reziduul obtinut să nu fie mai mic de 75 %
cu sita superioară
(pag. 9, pag. 804-805)
F2657188. Pentru determinarea gradului
de finete al pulberilor, FR X prevede site
standard, numerotate
conventional în modul următor:
A. cu cifre arabe în ordinea 1-8 în functie de
forma ochiurilor
cu cifre romane în ordinea I-IX în functie de
dimensiunea laturilor interioare ale ochiurilor,
de numărul de
ochiuri corespunzător pe centimetru pătrat si
de diametrul sârmei
B.
C. gradul de finete al pulberii cernute creste
în functie de cresterea ordinului de
numerotare al sitei
D. gradul de finete al pulberii cernute
descreste în functie de descresterea ordinului
de numerotare al sitei
E. gradul de finete al site IV corespunde
pentru pulbere semifină
(pag. 9, pag. 805)
Tema nr. 54 F2354054. C
INTREBARI TIP F2354055. C
COMPLEMENT SIMPLU F2354056. D
F1254001. D F2354057. C
F1254002. D F2354058. C
F1254003. D F2554059. B
F1354004. C F2554060. C
F1354005. D F2554061. B
F1354006. C F2554062. D
F1354007. C F2554063. C
F1354008. C F2554064. A
F1454009. D F2554065. B
F1454010. D F2554066. B
F1454011. C F2554067. C
F1454012. B F2554068. B
F1454013. C F2554069. C
F1454014. D F2554070. E
F1454015. D F2654071. C
F1454016. C F2654072. E
F1454017. D F2654073. B
F1454018. E F2654074. B
F1454019. C F2654075. B
F1554020. C F2654076. D
F1554021. C F2654077. B
F1554022. B F2654078. E
F1554023. D F2654079. A
F1554024. C F2654080. E
F1554025. C F2654081. A
F1554026. E F2654082. E
F1654027. B F2654083. A
F1654028. D F2654084. A
F1654029. A F2654085. A
F1654030. B INTREBARI TIP
F1654031. E COMPLEMENT
MULTIPLU
F1654032. B
F1654033. D F1254086. B,D,E
F2154034. B F1254087. B,D,E
F2154035. E F1254088. A,B,C,E
F2154036. C F1254089. B,D
F2154037. A F1254090. B,D
F2154038. B F1254091. B,D,E
F2254039. C F1254092. A,B,C
F2254040. A F1254093. A,B,C,D
F2254041. E F1254094. B,E
F2254042. D F1254095. C,D,E
F2254043. C F1254096. A,B,C,D
F2254044. B F1254097. C,D,E
F2254045. D F1354098. A,B,E
F2254046. C F1354099. A,C
F2254047. E F1354100. A,B,E
F2254048. B F1354101. A,B,D
F2254049. C F1354102. A,B,E
F2254050. C F1354103. A,B,D,E
F2254051. C F1354104. A,D
F2254052. C F1354105. A,C
F2254053. E F1354106. A,C,D,E
F1354107. A,B,C,E F2254163. B,D,E
F1454108. A,B,C F2254164. B,D,E
F1454109. A,D F2254165. B,D
F1454110. B,D F2254166. C,E
F1454111. A,C,D F2254167. A,C,D,E
F1454112. A,D F2254168. A,C,E
F1554113. A,D,E F2254169. A,C,E
F1554114. B,C,D F2254170. A,B,E
F1554115. B,C,D,E F2254171. A,C,E
F1554116. A,C F2254172. B,C,E
F1554117. B,C,D,E F2254173. B,C,D
F1554118. A,B,D F2254174. B,D
F1554119. A,B,C F2354175. A,C
F1554120. A,C,D F2354176. A,B,D
F1554121. A,E F2354177. A,B,E
F1654122. B,D F2354178. A,B,E
F1654123. B,C,E F2354179. A,B,E
F1654124. A,C F2354180. A,B,D,E
F1654125. A,B,D,E F2354181. A,C
F1654126. B,D F2354182. A,D
F1654127. C,D,E F2354183. A,C,D,E
F1654128. A,B,E F2354184. A,B,C,E
F1654129. A,B,D,E F2354185. B,D,E
F2154130. B,D F2354186. A,D
F2154131. A,B,D F2354187. B,D,E
F2154132. B,D,E F2354188. A,B,C
F2154133. A,D,E F2354189. B,D,E
F2154134. A,B F2554190. A,D
F2154135. A,C,D F2554191. D,E
F2154136. D,E F2554192. B,D
F2154137. A,D,E F2554193. A,B
F2154138. A,C,D F2554194. B,D
F2154139. A,B,C F2554195. B,D
F2254140. A,B,E F2554196. B,D
F2254141. A,C,D,E F2554197. B,D
F2254142. A,C F2554198. A,D,E
F2254143. A,C,E F2554199. A,C,E
F2254144. B,E F2554200. A,C,D
F2254145. A,C,D F2554201. A,C,E
F2254146. B,C,E F2554202. A,C,E
F2254147. A,B,D,E F2554203. B,C,E
F2254148. B,C,E F2554204. A,B,D,E
F2254149. A,B,D,E F2554205. A,B,C,D
F2254150. B,C F2554206. A,C,D,E
F2254151. B,C,E F2554207. B,C,D,E
F2254152. C,E F2654208. D,E
F2254153. B,C,D,E F2654209. B,D,E
F2254154. A,B,E F2654210. A,B,D,E
F2254155. A,D,E F2654211. B,C,D
F2254156. A,C,E F2654212. A,B,C,D
F2254157. B,C,D F2654213. B,C,D
F2254158. A,B,E F2654214. B,C,D
F2254159. B,C F2654215. A,B,C
F2254160. B,D,E F2654216. A,B
F2254161. A,C,E F2654217. D,E
F2254162. B,C,D F2654218. B,C
F2654219. A,C,E
F2654220. D,E
F2654221. A,C,E
Tema nr. 55 F2555054. E
INTREBARI TIP F2555055. E
COMPLEMENT SIMPLU F2555056. C
F1255001. E F2555057. C
F1255002. C F2555058. E
F1255003. C F2555059. B
F1355004. A F2555060. E
F1355005. D F2555061. C
F1355006. E F2555062. B
F1355007. B F2555063. E
F1355008. E F2555064. C
F1355009. B F2655065. C
F1355010. B F2655066. E
F1355011. C F2655067. B
F1455012. D F2655068. B
F1455013. B F2655069. E
F1455014. E F2655070. C
F1455015. B F2655071. D
F1455016. C F2655072. C
F1455017. B F2655073. C
F1455018. D F2655074. B
F1455019. E F2655075. D
F1455020. E F2655076. E
F1455021. D F2655077. C
F1555022. C INTREBARI TIP
F1555023. E COMPLEMENT
MULTIPLU
F1555024. B
F1555025. C F1255078. B,D
F1655026. C F1255079. C,D
F1655027. D F1255080. A,D,E
F1655028. A F1255081. A,B,C,E
F1655029. D F1255082. B,C,E
F1655030. B F1255083. A,C,E
F1655031. A F1255084. A,C,D
F1655032. B F1255085. B,C,D
F1655033. C F1255086. A,B
F1655034. C F1255087. A,C,E
F1655035. B F1255088. A,C,D
F1655036. C F1255089. A,B,C,D
F2155037. B F1355090. B,C,E
F2255038. A F1355091. B,C,E
F2255039. D F1355092. C,D
F2255040. B F1355093. B,C,D,E
F2255041. E F1355094. C,D,E
F2255042. C F1355095. A,B,C
F2255043. A F1355096. A,B,D
F2255044. B F1455097. B,E
F2355045. B F1455098. A,D
F2355046. A F1555099. B,E
F2355047. C F1555100. A,D
F2355048. D F1555101. B,D,E
F2355049. E F1555102. B,D
F2355050. B F1555103. B,D,E
F2355051. B F1555104. A,B,C
F2355052. E F1555105. A,C,E
F2555053. E F1555106. B,C,D
F1555107. A,C,D F2555163. B,D
F1555108. B,C F2555164. C,D
F1655109. A,C,D,E F2555165. A,D,E
F1655110. A,B F2555166. A,B,D,E
F1655111. B,C,E F2555167. B,C,E
F1655112. A,C,E F2555168. A,C,E
F2155113. A,C,E F2555169. A,C,D
F2155114. B,C,E F2555170. B,C
F2155115. A,B,C,E F2555171. A,B
F2155116. A,D F2555172. A,C,E
F2155117. A,E F2555173. A,C,D
F2155118. A,D,E F2555174. A,B,C,D
F2155119. B,C,D,E F2555175. B,C,E
F2155120. A,B,C,E F2555176. C,D
F2155121. A,D F2555177. B,C,D,E
F2155122. C,D F2555178. C,D,E
F2155123. A,C,D F2555179. A,D
F2155124. B,C,D F2655180. C,D
F2155125. A,C F2655181. B,C,D
F2155126. A,B,C,E F2655182. A,B
F2255127. C,D,E F2655183. D,E
F2255128. B,D,E F2655184. C,D
F2255129. A,C,D,E F2655185. A,E
F2255130. B,C,E F2655186. A,B,D
F2255131. A,B,D F2655187. B,D
F2255132. B,D F2655188. D,E
F2255133. B,C F2655189. B,C,D
F2255134. A,C,E F2655190. B,C,D
F2255135. B,C,E F2655191. A,B,D
F2255136. A,C,E F2655192. B,C,E
F2255137. A,C,E F2655193. C,D
F2255138. A,B,D F2655194. B,C
F2255139. A,C F2655195. C,E
F2255140. A,B
F2255141. A,B,E
F2255142. B,D,E
F2255143. A,C,E
F2255144. B,C,E
F2255145. A,B,D
F2255146. D,E
F2255147. A,C,E
F2255148. B,D,E
F2255149. A,D
F2355150. C,D
F2355151. B,C,D
F2355152. A,B,C,D
F2355153. A,C
F2355154. C,D
F2355155. B,C,D,E
F2355156. B,C,E
F2355157. B,C,E
F2355158. C,D
F2355159. C,D,E
F2355160. A,B,C
F2355161. A,B,D
F2555162. B,C,D,E
Tema nr. 56 F2656054. B
INTREBARI TIP F2656055. D
COMPLEMENT SIMPLU F2656056. E
F1256001. A F2656057. C
F1256002. C F2656058. B
F1256003. C F2656059. B
F1356004. E F2656060. C
F1356005. D F2656061. B
F1356006. B F2656062. D
F1356007. C F2656063. C
F1356008. D F2656064. D
F1356009. C F2656065. C
F1356010. D F2656066. E
F1356011. C INTREBARI TIP
F1456012. C COMPLEMENT
MULTIPLU
F1456013. A
F1456014. B F1256067. A,D
F1456015. C F1256068. A,C,E
F1456016. A F1256069. A,B,D
F1556017. A F1256070. A,B,D,E
F1556018. D F1256071. B,D,E
F1556019. A F1256072. A,B
F1556020. B F1256073. A,B,D,E
F1556021. B F1256074. B,C
F1556022. C F1256075. A,C,D,E
F1556023. C F1256076. A,C
F1656024. B F1256077. A,B,E
F1656025. A F1256078. A,C,D,E
F1656026. B F1356079. A,D
F1656027. A F1356080. A,C,D
F1656028. C F1356081. A,D,E
F2156029. C F1356082. A,B,D
F2156030. C F1356083. A,E
F2156031. B F1356084. A,D
F2156032. C F1356085. A,B,E
F2156033. C F1456086. A,D
F2156034. B F1456087. A,C
F2256035. C F1456088. C,D,E
F2256036. E F1456089. D,E
F2256037. C F1456090. B,D
F2256038. C F1456091. B,C,D
F2356039. C F1556092. B,C
F2356040. C F1556093. A,B
F2356041. C F1556094. C,D,E
F2356042. C F1556095. A,B,E
F2356043. D F1556096. A,B,D,E
F2356044. B F1556097. C,D,E
F2356045. D F1556098. A,C,E
F2356046. E F1556099. A,B
F2356047. D F1656100. A,B,E
F2556048. B F1656101. A,B,E
F2556049. A F1656102. A,C,E
F2556050. B F1656103. B,D,E
F2556051. C F1656104. A,C,D,E
F2556052. B F1656105. A,B,D
F2556053. B F1656106. A,B
F1656107. A,B,C,D F2656163. A,D
F1656108. A,D,E F2656164. B,C,D
F1656109. A,B,C F2656165. B,D,E
F2156110. A,C,D F2656166. A,B,D
F2156111. C,D F2656167. B,D
F2156112. A,D F2656168. D,E
F2156113. A,C,E F2656169. C,D
F2156114. B,C F2656170. B,C,D
F2156115. A,B,E F2656171. B,C,D,E
F2156116. B,C,D F2656172. B,C,D,E
F2156117. A,D F2656173. B,E
F2156118. A,B,D F2656174. C,D,E
F2256119. B,D F2656175. B,D
F2256120. B,C,E F2656176. A,C
F2256121. C,D,E
F2256122. C,D
F2256123. B,C,D
F2256124. A,C
F2256125. A,E
F2256126. A,C,D,E
F2256127. B,C
F2256128. A,C,D
F2256129. A,C,E
F2256130. A,C,D,E
F2256131. A,D,E
F2256132. A,C,D
F2256133. A,E
F2256134. C,D,E
F2256135. A,C,E
F2256136. B,C,E
F2256137. B,D
F2256138. B,D
F2256139. C,E
F2356140. A,E
F2356141. B,C
F2356142. A,D
F2356143. A,B,D
F2356144. A,D
F2356145. A,D
F2356146. A,D,E
F2356147. A,B,D
F2356148. A,E
F2356149. A,B,E
F2356150. A,C,D
F2556151. A,B,D,E
F2556152. A,B
F2556153. A,C
F2556154. A,B
F2556155. A,B,C,D
F2556156. A,B,C,D
F2556157. A,B,C
F2556158. A,B,C
F2656159. A,C,D,E
F2656160. A,B,C
F2656161. C,D
F2656162. A,C,D
Tema nr. 57 F2557054. C
INTREBARI TIP F2557055. D
COMPLEMENT SIMPLU F2657056. D
F1257001. E F2657057. C
F1257002. C F2657058. B
F1257003. E F2657059. D
F1357004. C F2657060. B
F1357005. B F2657061. E
F1357006. B F2657062. D
F1357007. B F2657063. C
F1357008. C F2657064. D
F1457009. A F2657065. C
F1457010. C F2657066. E
F1457011. D F2657067. D
F1457012. D INTREBARI TIP
F1457013. C COMPLEMENT
MULTIPLU
F1457014. A
F1457015. B F1257068. C,E
F1457016. B F1257069. B,C
F1457017. D F1257070. B,C,D
F1457018. D F1257071. B,D
F1557019. B F1257072. A,D,E
F1557020. C F1257073. B,C,E
F1557021. B F1257074. A,C
F1557022. D F1257075. B,D
F1557023. B F1257076. A,E
F1557024. C F1257077. B,D
F1557025. E F1257078. A,C
F1657026. B F1257079. A,B,C
F1657027. B F1357080. B,D
F1657028. C F1357081. C,E
F1657029. C F1357082. C,E
F1657030. A F1357083. C,D
F1657031. D F1357084. A,B,C,E
F2157032. D F1357085. B,D
F2257033. E F1357086. A,C
F2257034. E F1357087. A,C
F2257035. D F1357088. B,D,E
F2257036. D F1357089. A,C,E
F2257037. C F1557090. A,D,E
F2357038. C F1557091. A,C
F2357039. B F1557092. A,C
F2357040. B F1557093. A,D
F2357041. C F1557094. A,D
F2357042. C F1557095. C,D
F2357043. B F1557096. B,E
F2557044. E F1557097. B,D
F2557045. C F1657098. A,C,E
F2557046. B F1657099. B,E
F2557047. C F1657100. A,D
F2557048. B F1657101. A,D,E
F2557049. A F1657102. A,B,D
F2557050. C F1657103. B,C,E
F2557051. A F1657104. A,B,C,D
F2557052. E F1657105. A,B
F2557053. A F1657106. A,C,D,E
F2157107. A,B,C F2557163. B,D
F2157108. A,B,C F2557164. A,D
F2157109. B,E F2557165. B,C,D
F2157110. B,D F2557166. D,E
F2157111. A,D F2557167. A,B,E
F2157112. B,C,D F2557168. B,C,E
F2157113. A,C,E F2557169. A,C,D
F2157114. A,C,E F2557170. A,C,D
F2157115. A,C,E F2657171. A,B
F2157116. B,C,E F2657172. D,E
F2157117. A,C,D F2657173. B,D
F2157118. B,C,E F2657174. A,B,C
F2157119. A,B,D F2657175. A,C
F2157120. A,C F2657176. A,D,E
F2157121. A,C F2657177. A,C,E
F2157122. B,C,E F2657178. C,E
F2257123. A,D,E F2657179. A,B,E
F2257124. B,C F2657180. C,E
F2257125. A,C,D F2657181. C,E
F2257126. C,E F2657182. B,E
F2257127. A,C,E F2657183. B,C,E
F2257128. B,D F2657184. C,D
F2257129. B,D F2657185. B,E
F2257130. A,C,E F2657186. C,D
F2257131. A,E F2657187. A,C
F2257132. A,C,D F2657188. B,C,D
F2257133. B,C
F2257134. D,E
F2257135. A,D,E
F2257136. B,C
F2257137. B,E
F2257138. B,D,E
F2257139. B,C
F2257140. C,D,E
F2257141. A,C,D
F2257142. B,C,E
F2357143. A,C,D
F2357144. A,C,D,E
F2357145. A,C,E
F2357146. B,C,E
F2357147. A,C,E
F2357148. C,D
F2357149. A,B,C,E
F2357150. A,C
F2357151. A,C
F2357152. B,D
F2357153. C,E
F2357154. B,D
F2357155. C,E
F2357156. B,D,E
F2557157. A,B
F2557158. C,D
F2557159. D,E
F2557160. C,D
F2557161. A,C
F2557162. B,D