1.

Se consideră o coloană de 50 cm, cu HEPT 1,5 mm, (333 TT la un debit de 3

mL/min). VM = 1,0 mL. a) Care sunt tR și VR ale solutului, atunci când k = 1, 2, 5 și
10? b) Care este lățimea picului cromatografic la bază în cele 4 cazuri?

2. Pentru o separare cromatografică din care rezultă picuri cromatografice perfect

rezolvate (separate), Rs = 1,30, se consideră ca N = 3600, k2 = 2 și α = 1,15. Cum se
modifică rezoluția dacă: a) N = 1600; b) k2 = 0,8 și c) α = 1,10?

3. În analiza cromatografică a uleiului de lămâie, picul limonenului are tR = 8,36 min și

wB = 0,96 min. γ-terpinenul eluează la tR = 9,54 min și are wB = 0,64 min. Care este
rezoluția cromatografică în această separare?

4. În analiza cromatografică a acizilor grași cu masa moleculară mică, acidul butiric

eluează cu un tR = 7,63 min. Timpul mort al coloanei este 0,31 min. Calculați factorul
de retenție al acidului butiric. În aceleași condiții, tR al acidului izobutiric este 5,98
min. Care este factorul de selectivitate pentru separarea acidului butiric de acidul
izobutiric?

5. În analiza cromatografică a unui pesticid clorurat se obține un pic cu tR = 8,68 min și

wB = 0,29 min. Care este numărul de talere teoretice care caracterizează această
separare? Dacă se folosește o coloană cu L = 25 cm, care este înălțimea echivalentă a
talerului teoretic?

6. Explicați/comentați enunțul: Cromatografia de lichide cu faze normale utilizează, în

general, ca fază mobilă, amestecuri de hidrocarburi și alcooli; puterea de eluție a fazei
mobile crește odată cu creșterea proporției alcoolului în faza mobilă.

7. La separarea unui amestec de benzen, toluen și xilen s-a utilizat o coloană

cromatografică cu fază staționară de tip C18 și, ca fază mobilă, un amestec de apă și
acetonitril 35/65 (volum/volum). Cum variază factorii de retenție dacă se folosește o
fază mobilă compusă din apă și acetonitril 10/90 (v/v)?
8. Reprezentați grafic ecuația van Deemter și definiți termenii. Care este aspectul curbei
dacă difuzia axială (longitudinală) este nulă? Dar atunci când rezistența la transferul
de masă este 0?

9. Completați următorul tabel, la separarea unui amestec cu două componente, A și B:

N/m α kB Rs
100000 1,05 0,50
10000 1,10 1,50

10000 4,0 1,00

1,05 3,0 1,75

10. Pentru separarea prin cromatografie de lichide cu faze inversate a acidului 2-

aminobenzoic (FS: C18; FM: CH3OH 10%v/v în soluție tampon), s-au obținut
următoarele valori ale factorului de retenție:
pH 2,0 3,0 4,0 5,0 6,0 7,0

K 3,5 6,7 10,8 8,0 2,2 1,8

Explicați variația factorului de retenție.

11. Pentru separarea prin cromatografie de lichide cu faze inversate a acidului benzoic
(pKa = 6,21) (FS: C18; FM: CH3OH 10%v/v în soluție tampon), s-au obținut
următoarele valori ale factorului de retenție:
pH 2,0 4,0 6,0 8,0 10,0

k 13,5 10,7 7,8 2,5 0,6

Explicați variația factorului de retenție.

12. Pentru separarea prin cromatografie de lichide cu faze inversate (FS: C18; FM: CH3OH
10%v/v în soluție tampon) a lidocainei (2-dietilamino)-N-(2,6-dimetilfenil)acetamida),
bază slabă (pKa = 8,01), s-au obținut următoarele valori ale factorului de retenție:
pH 2,0 4,5 6,0 8,5 10,6

k 0,5 0,67 2,8 5,0 8,2

Explicați variația factorului de retenție.
13. Rezoluția cromatografică descrie:
a) Cât sunt de înguste picurile cromatografice.
b) Numărul de picuri cromatografice bine separate, cu întoarcere la linia de bază.
c) Proporția în care două picuri cromatografice dintr-o cromatogramă sunt separate.

14. Factorul de separare pentru o pereche de picuri cromatografice descrie:

a) Raportul între factorii de retenție care corespund celor două picuri.
b) Forma picurilor cromatografie în cromatogramă.
c) Raportul între înălțimile a două picuri adiacente.

13. Primul termen în ecuația van Deemter (B) este corelat cu calitatea umpluturii.
A F

14. Al doilea termen în ecuația van Deemter (A) este corelat cu transferul de masă al
analitului.
A F

16. Care dintre următoarele afirmații este adevarată?

a) Difuzia turbulentă este corelată cu numărul de analiți prezenți în probă.
b) Difuzia turbulentă este corelată doar cu umplutura coloanei.
c) Difuzia turbulentă descrie variațiile în traiectoriile moleculelor de analit.

17. Primul termen în ecuația van Deemter (B) este corelat cu variații în debitul fazei
mobile.
A F

18. Rezistența la transferul de masă conduce la picuri ale analitului cu lățime mai mare,
atunci când se utilizează debite mari ale fazei mobile.
A F

19. Care dintre următoarele afirmații este adevarată?

a) Dispersia zonei cromatografice descrește odată cu „vârsta coloanei”.
 b) Dispersia zonei cromatografice este nedorită, deoarece scade eficiența separării.
c) Dispersia zonei cromatografice poate compromite exactitatea analizei cantitative.

20. Primul termen în ecuația van Deemter (B) este corelat cu transferul de masă al
analitului.
A F

21. Definiți sau descrieți pe scurt:

- eluția isocratică
- cromatografia prin perechi de ioni
- detectorii universali
- factorul de retenție
- difuzia turbulentă
- talerul teoretic
- difuzia moleculară
- standardul intern
- capacitatea de schimb ionic
- izoterma de distribuție cromtaografică

22. Care este ordinea de eluție a următoarelor specii chimice, dacă separarea se
realizează printr-un procedeu lichid-cromatografic cu faze inversate?
a) benzen, dietileter, n-hexan;
b) propenă, hexan, benzen, dicloretan;
c) acetonă, dicloretan, acetamidă;
d) acid acetic, acetat de etil, etanol.
Dar dacă separarea se realizează printr-un procedeu lichid-cromatografic cu faze
normale?

23. Descrieți deosebirea fundamentală dintre cromatografia prin schimb ionic și

cromatografia de excluziune sterică.

Două componente ale unui amestec au, într-o separare HPLC, timpi de retenție care
diferă prin 15 secunde. Primul pic eluează la 9 min, iar lățimile picurilor la bază sunt
aproximativ egale. Timpul mort al coloanei, în condițiile date este de 65 secunde. Care este
numărul minim de talere teoretice de care este nevoie pentru a obține o rezoluție
cromatografică egală cu 0,5; 0,75; 0,90; 1,0; 1,10; 1,25; 1,50; 1,75; 2,0; 2,50.

25. Ce este ecuația van Deemter? Definiți termenii.

26. Trei specii chimice, A, B și C, se separă printr-o metodă lichid cromatografică de

repartiție, cu faze inversate. Factorii de retenție care corespund celor trei specii sunt: kA =
1,40, kB = 1,85 și kC = 2,65. Numărul de talere teoretice care corespunde acestei separări este
500. Se separă cele trei specii cu o rezoluție de minimum 1,05?

27. Care este factorul de separare (cu două zecimale) pentru cele două picuri
cromatografice care au timpii de retenție din tabelul următor?
tM tR1 tR2
1,2 min 3,1 min 5,8 min
a) 1,87;
b) 2,22;
c) 2,42;
d) 2,51;
e) 2,61;
f) 2,64.

28. Se separă un amestec de sulfamide prin cromatografie în strat subțire. După

revelare, s-au măsurat distanțele parcurse de faza mobilă și de etaloane:
Faza mobilă Sulfanilamidă Sulfametoxazol Sulfatiazol
9,2 cm 6,45 cm 6,9 cm 8,2 cm
Care sunt factorii de retenție ai fiecărei sulfamide?

28. Ce este timpul de retenție? Dar valoarea RF?

REZULTATE

1. k = 1, tR = 1 min, VR = 3 mL, wB = 0,22 min; k = 2, tR = 2 min, VR = 6 mL, wB = 0,44 min; k = 5, tR

= 5 min, VR = 15 mL, wB = 1,096 min; k = 10, tR = 10 min, VR = 30 mL, wB = 2,20 min; 2. a) Rs =
0,87; b) Rs = 0,87; c) Rs = 0,91; 3. Rs = 1,475; 4. k acid butiric = 23,6; k acid izobutiric = 18,29; α = 1,29;
5. N = 14333,87/coloana; HEPT = 1,74 mm; 9. Rs = 1,25; kB = 1,94; α = 1,053; N = 38416; 24. tR1
= 9 min, tR2 = 9,25 min, k1 = 7,333, k2 = 7,565, α = 1,032, N = 5332,81; 11998,83; 17278,31;
21331,25; 25810,81; 33330,08; 47995,31; 65326,95; 85325; 133320,31; 26. Rs A/B = 0,88; Rs B/C =
1,22; 27. c); 28. ksulfanilamida = 0,4263; ksulfametoxazol = 0,3333; ksulfatiazol = 0,1220.