Tema nr.

49
Comprimate, capsule
BIBLIOGRAFIE:
7. Tehnologie farmaceutica industriala Sorin Leucuta, Ed. Dacia, 2001 10. *** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993

A. diluant B. liant C. dezagregant D. lubrifiant E. edulcorant

(pag. 565, [7])

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

F1249001. Care dintre substantele medicamentoase de mai jos sunt conditionate in capsule gelatinoase moi oficinale A. tetraciclina B. ampicilina C. rifampicina D. vitamina E E. vitamina C
(pag. 202, [FR X])

F1449006. Lubrifiantii care micsoreaza lipirea materialului de comprimat de ponsoane si matrita sunt denumiti: A. lubrifianti propriu-zisi B. glisanti C. lianti D. antiaderenti E. agenti antifrictionali
(pag. 567, [7])

F1249002. In ce procedeu de obtinere a comprimatelor excipientul cel mai important pentru calitatea comprimatului este celuloza microcristalina (Avicel): A. comprimare dupa granulare uscata B. comprimlare dupa granulare umeda C. comprimare directa D. comprimate filmate E. comprimate cu invelis in principal de zahar
(pag. 565, [7])

F1449007. Urmatoarele afirmatii referitoare la capsulele gelatinoase moi sunt adevarate cu exceptia: A. se mai numesc si perle B. sunt constituite dintr-un invelis de gelatina moale C. au forma sferica sau ovala D. contin substante lichide E. se inchid prin imbucare
(pag. 589, [7])

F1249003. Procedeu de obtinere a capsulelor gelatinoase moi concomitent cu incorporarea continutului medicamentos lichid: A. Eli Lilly B. Farmatic C. Scherer D. Hofliger E. Parke Davis
(pag. 333, [7])

F1549008. Conform FR X, comprimatele acoperite trebuie s se dezagrege n pepsin-soluie acid n cel mult: A. o or B. 30 minute C. 15 minute D. 40 minute E. 25 minute
(pag. 284, [10])

F1449004. Conform FR.X, comprimatele acoperite trebuie sa se dezagrege: A. in apa, in cel mult 15 minute, daca nu se prevede altfel B. in solutie acida de pepsina, in cel mult 1 ora, daca nu se prevede altfel C. in solutie acida de pepsina, in cel mult 30 minute, daca nu se prevede altfel D. in solutie alcalina de pancreatina, in cel mult 1 ora, daca nu se prevede altfel E. in solutie alcalina de pancreatina, in cel mult 90 minute, daca nu se prevede altfel
(pag. 285, [9])

F1549009. Conform FR X, comprimatele efervescente trebuie s se dizolve sau s se disperseze n ap cu efervescen n cel mult: A. 5 minute B. 15 minute C. 10 minute D. 25 minute E. 20 minute
(pag. 284, [7])

F1449005. In scopul prepararii unui comprimat de marime convenabila, se utilizeaza ca excipient un:

F1549010. Conform FR X, dac nu se prevede altfel, n formula de preparare a comprimatelor acidul stearic trebuie s fie de cel mult: A. 3 % B. 10% C. 1% D. 15% E. 5%
(pag. 284, [10])

F1549011. Conform FR X, dac nu se prevede altfel, n formula de preparare a comprimatelor aerosilul trebuie s fie de cel mult: A. 10 % B. 1% C. 2% D. 3% E. 4%
(pag. 284, [10])

A. 5 etape B. 2 etape C. 4 etape D. 8 etape E. 6 etape

(pag. 290, [7])

F1549012. Conform FR X, dac nu se prevede altfel, n formula de preparare a comprimatelor talcul trebuie s fie de cel mult: A. 2 % B. 3% C. 1% D. 10% E. 5%
(pag. 284, [10])

F1649017. La masinile de comprimat cu presa rotativa umplerea matritei se realizeaza n: A. doi timpi B. 4 timpi C. 6 timpi D. 8 timpi E. ntr-un singur timp
(pag. 291, [7])

F1549013. Uniformitatea masei comprimatelor se determin, conform FR X, pe: A. 5 comprimate neacoperite B. 10 comprimate neacoperite C. 15 comprimate neacoperite D. 20 comprimate neacoperite E. 25 comprimate neacoperite
(pag. 284, [10])

F1649018. Masina de comprimat cu excentric cu un singur ponson are urmatorul randament de lucru: A. 10.000-15.000 comprimate pe ora B. cca. 50.000 comprimate pe ora C. 500-600 comprimate pe ora D. 1.500-6.000 comprimate pe ora E. peste 100.000 comprimate pe ora
(pag. 291, [7])

F1649014. Compresibilitatea este capacitatea unei pulberi de a-si micsora volumul sub actiunea fortei de comprimare si n realitate fenomenul este complex si se mparte n mai multe etape: A. doua etape B. 6 etape C. 3 etape D. 4 etape E. 5 etape
(pag. 297, [7])

F1649019. Masinile de comprimat cu presa rotativa au un randament care depinde de numarul de posturi de lucru si de viteza de rotatie si ajunge la: A. 5.000-6.000 comprimate pe ora B. pna la 1.000 comprimate pe ora C. un numar nedefinit de comprimate pe ora D. pna la 50.000 comprimate pe ora E. 10.000-1.000.000 comprimate pe ora
(pag. 291, [7])

F1649015. Compresibilitatea este capacitatea unei pulberi de a-si micsora volumul sub actiunea fortei de comprimare si teoretic fenomenul necesita mai multe etape: A. 4 etape B. 3 etape C. 2 etape D. 6 etape E. 5 etape
(pag. 297, [7])

F2149020. Conform FR X, comprimatele acoperite trebuie s se dezagrege n soluie acid de pepsin n cel mult: A. 15 min, dac nu se prevede altfel B. 30 min, dac nu se prevede altfel C. 60 min, dac nu se prevede altfel D. 90 min, dac nu se prevede altfel E. 120 min, dac nu se prevede altfel
(pag. 285, [10])

F1649016. La masina de comprimat excentrica cu un singur ponson comprimarea are loc n mai multe etape:

F2149021. Conform FR X, capsulele gelatinoase gastrosolubile trebuie s se dezagrege n ap: A. n cel mult 5 minute, dac nu se prevede altfel B. n cel mult 15 minute, dac nu se prevede altfel C. n cel mult 30 minute, dac nu se prevede altfel D. ntre 30 i 60 minute, dac nu se prevede altfel

E. n cel mult 60 minute, dac nu se prevede altfel

(pag. 193, [10])

F2149022. Conform FR X, comprimatele efervescente trebuie s se dizolve sau s disperseze n ap, cu efervescen, n cel mult: A. 5 minute B. 10 minute C. 15 minute D. 20 minute E. 30 minute
(pag. 285, [10])

A. amidonul B. stearatul de magneziu C. gelatina D. metilceluloza E. polivinilpirolidona

(pag. Leucuta,567)

F2149023. Conform FR X comprimatele neacoperite trebuie s se dezagrege n ap n cel mult: A. 15 minute, dac nu se prevede altfel B. 30 minute, dac nu se prevede altfel C. 60 minute, dac nu se prevede altfel D. 90 minute, dac nu se prevede altfel E. 120 minute, dac nu se prevede altfel
(pag. 285, [10])

F2249028. Care dintre excipientii enumerati au rol glisant in formularea comprimatelor A. bentonita B. dioxid de siliciu coloidal (Aerosil) C. lactoza D. ulei de vaselina E. manitol
(pag. Leucuta,567)

F2249024. In ce procedeu de obtinere a comprimatelor excipientul cel mai important pentru calitatea comprimatului este celuloza microcristalina (Avicel) A. comprimare dupa granulare uscata B. comprimlare dupa granulare umeda C. comprimare directa D. comprimate filmate E. comprimate cu invelis in principal de zahar
(pag. Leucuta,568)

F2249029. Care dintre polimerii mentionati mai jos este insolubil dar permeabil, folosindu-se in acoperirea comprimatelor sau peletelor in vederea cedarii prelungite A. metilceluloza B. hidroxipropilmetilceluloza C. acetoftalatul de celuloza D. etilceluloza E. hidroxietilceluloza
(pag. Leucuta,573)

F2249025. Care dintre substantele medicamentoase de mai jos sunt conditionate in capsule gelatinoase moi oficinale A. tetraciclina B. ampicilina C. rifampicina D. vitamina E E. vitamina C
(pag. FRX,202)

F2249030. Ce fel de substante medicamentoase se prelucreaza in comprimate cu cedare prelungita A. cu indice terapeutic mic B. cu domeniu terapeutic ingust C. cu timp de injumatatire biologica scurt D. cu timp de injumatatire biologica lung E. care au dozele terapeutice foarte mari
(pag. Leucuta,577)

F2249026. Procedeu de obtinere a capsulelor gelatinoase moi concomitent cu incorporarea continutului medicamentos lichid A. Eli Lilly B. Farmatic C. Scherer D. Hofliger E. Parke Davis
(pag. Leucuta,332)

F2249031. Ce conditie farmacocinetica este necesar sa fie indeplinita pentru a putea formula o substanta medicamentoasa in produse cu cedare prelungita de uz oral A. timp de injumatatire biologica lung B. viteza de absorbtie mai mare decit cea de cedare din preparatul farmaceutic C. clearance mare D. volum de distributie mare E. metabilizare hepatica mare
(pag. Leucuta,576)

F2249027. Care dintre excipientii enumerati are rol lubrifiant in formularea comprimatelor

F2249032. Care dintre excipientii enumerati au rol plastifiant in invelisul capsulelor gelatinoase moi A. zahar B. dioxid de titan C. vanilina D. nipagin E. glicerol
(pag. Leucuta,589)

F2249033. Care este natura vehiculului folosit la medicamentele care se conditioneaza in capsule gelatinoase moi A. apa B. emulsii ulei/apa C. emulsii apa/ulei D. solutii acide E. ulei vegetal
(pag. Leucuta,590)

trebuie s fie de cel mult: A. 1% B. 2 % C. 3% D. 10% E. 5%

(pag. 284/10)

F2249034. Care este produsul operatiilor de extrudare-sferonizare A. comprimate B. pulberi C. granule neuniforme D. cilindri e material compactat E. pelete
(pag. Leucuta,270)

F2549040. Conform FR X, dac nu se prevede altfel, n formula de preparare a comprimatelor acidul stearic trebuie s fie de cel mult: A. 10% B. 1% C. 3 % D. 15% E. 5%
(pag. 284/10)

F2249035. Ce sistem de acoperire in pat fluidizat are sistemul de aerosolizare la baza dispozitivului, iar antrenarea particulelor se face prin cilindrul interior A. Stokes B. Higuchi C. Pellegrini D. Wurster E. Scherer
(pag. Leucuta,317)

F2549041. Conform FR X, dac nu se prevede altfel, n formula de preparare a comprimatelor aerosilul trebuie s fie de cel mult: A. 1% B. 10 % C. 3% D. 2% E. 4%
(pag. 284/10)

F2349036. Prepararea capsulelor gelatinoase tari goale se face: A. automatizat prin imersie B. procedeu continuu al matritei rotative C. din foi de gelatina care se aplica pe suprafata unui disc prevazut cu alveole D. prin picurare E. prin criodesicare
(pag. 325)

F2549042. Conform FR X, comprimatele efervescente trebuie s se dizolve sau s se disperseze n ap cu efervescen n cel mult: A. 20 minute B. 25 minute C. 10 minute D. 15 minute E. 5 minute
(pag. 284/7)

F2549037. Se numesc capsule operculate: A. Capsulele amilacee B. Capsulele gelatinoase moi C. Capsulele gelatinoase tari D. Perlele E. Casetele
(pag. 193 (10))

F2549038. Conform F.R. X capsulele sunt pentru administrare: A. Orala B. Rectala C. Vaginala D. Auriculara E. Oculara
(pag. 192 (10))

F2549043. Conform FR X, comprimatele acoperite trebuie s se dezagrege n pepsin-soluie acid n cel mult: A. 25 minute B. 40 minute C. 15 minute D. 30 minute E. o or
(pag. 284/10)

F2549039. Conform FR X, dac nu se prevede altfel, n formula de preparare a comprimatelor talcul

F2549044. Uniformitatea masei comprimatelor se determin, conform FR X, pe: A. 10 comprimate neacoperite B. 5 comprimate neacoperite C. 20 comprimate neacoperite D. 25 comprimate neacoperite E. 15 comprimate neacoperite
(pag. 248/10)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

F1249045. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la acoperirea cu film polimeric conduce la realizarea cedarii prelungite: A. acoperirea unui comprimat cu film gastrosolubil acoperirea unor grupe de unitati medicamentoase ( granule, pelete) cu filme polimerice solubile in apa, dar de grosimi diferite B. C. acoperirea unor pelete cu filme polimerice insolubile dar permeabile ( acetoftalat de celuloza) D. acoperirea se face in tobe de acoperire, in pat de aer fluidizat, sau amestecatoare de mare viteza E. cedarea se face in toate cazurile de mai sus, prin dizolvarea filmului
(pag. 571-4, [7])

A. contin un amestec generator de dioxid de carbon ( acid citric plus bicarbonat de sodiu); B. la preparare se evita umiditatea excesiva si granularea impreuna a componenetei acide si alcaline; C. toti componentii sint solubili, cu exceptia lubrifiantului; la preparare nu este necesara evitarea umiditatii deoarece se conditioneaza in prezenta de silicagel cu rol absorbant al acesteia; D. E. se administreaza oral, spre a grabi dezagregarea in stomac
(pag. 576, [7])

F1249046. Care dintre enunturile de mai jos corespund caracteristicilor unor comprimate cu cedare prelungita: cedarea substantei medicamentoase se face pe o perioada prelungita de timp, in comparatie cu preparatele cu cedare imediata, de cca 12-24 ore A. B. prelungirea duratei de cedare se datoreaza unei micsorari a vitezei de cedare din preparatul farmaceutic; C. prelungirea duratei de cedare se datoreaza caracteristicilor moleculare ale substantei medicamentoase; formularea unor comprimate cu cedare prelungita se preteaza la substante cu timp de injumatatire biologica scurt si cu indice terapeutic mare D. prelungirea cedarii din comprimat se poate face prin formularea unei matrite( polimer hidrosolubil, termoplastic, sau corpuri grase) sau prin acoperirea cu film polimeric, insolubil dar permeabil (sistem rezervor) E.
(pag. 577, [7])

F1249048. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la comprimate, sunt corecte: contin doze unitare din una sau mai multe substante medicamentoase, si se obtin prin comprimarea unui volum constant de pulbere sau granule, la masini de comprimat; A. B. comprimarea depinde de compresibilitatea si compactibilitatea materialului in formulare se asociaza excipienti care sa usureze comprimarea si sa confere caracteristicile dorite comprimatelor C. comprimatele reprezinta o forma farmaceutica in declin datorita unor probleme biofarmaceutice care sint implicate in formulare D. datorita facilitatii fabricarii, nu se cer fabricilor sa realizeze regulile de buna practica a fabricatiei ca in cazul altor medicamente E.
(pag. 290,564,FR,284, [7])

F1249049. Care dintre excipientii de mai jos sunt componenti ai invelisului capsulelor gelatinoase tari: A. gelatina B. colagen C. plastifianti D. apa E. antioxidanti
(pag. 584, [7])

F1249047. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la comprimate efervescente, sunt corecte:

F1249050. Care dintre lubrifiantii mentionati se folosesc la prepararea comprimatelor efervescente A. stearatul de magneziu B. talcul

C. acidul stearic D. polietilenglicolii cu masa moleculara de 4000 sau mai mare E. benzoatul de sodiu
(pag. 568, [7])

D. E. curgerea nu este influentata de marimea particulelor care influenteaza doar viteza de dizolvare
(pag. 585-6, [7])

F1249051. Care dintre urmatorii excipienti sunt limitati procentual de FRX in masa continutului capsulelor A. talc B. acid stearic C. stearatul de magneziu sau stearatul de calciu D. Aerosilul E. lacoza
(pag. 193, [FR X])

F1249055. Prevederi in monografia de generalitati Compressi din farmacopee referitoare la tipurile de comprimate; alegeti ennturile corecte A. comprimate neacoperite B. comprimate acoperite C. comprimate cu cedare prelungita D. comprimate cu cedare controlata E. comprimate pentru uz parenteral
(pag. 284, [FR X])

F1249052. Care dintre variabilele de formulare si tehnologice influenteaza cel mai mult cresterea rezistentei mecanice a comprimatelor A. lubrifiantul B. forta de comprimare C. liantul D. dezagregantul E. diluantul
(pag. 296,562,566, [7])

F1249056. Tipuri de capsule prevazute in FR X A. gelatinoase tari (operculate) B. amilacee (casete) C. de hirtie D. gelatinoase moi (perle) E. gelatinoase pentru uz rectal si vaginal
(pag. 192, [FR X])

F1249053. Care teste prevazute de FR X pot evalua capacitatea de eliberare a substantei medicamentoase din comprimate A. uniformitatea masei B. dezagregarea C. dozarea D. conservarea E. dizolvarea
(pag. 284, [FR X])

F1349057. Adaugarea corectorilor de gust si miros este admisa numai pentru: A. comprimatele care se mentin in gura B. comprimatele vaginale C. comprimatele pentru implante D. comprimatele pentru inhalatii E. comprimatele care se administreaza dupa o prealabila dizolvare
(pag. 284)

F1249054. In care dintre conditiile mentionate mai jos are loc umplerea capsulelor gelatinoase tari cu un continut medicamentos umplerea cu pulbere sau granule se face la volum, de aceea are o mare importanta modul de curgere a particulelor A. B. aprecierea curgerii se poate face din evaluarea indicelui de compresibilitate (Carr) o curgere mai buna se realizeaza in cazul unei impachetari mari a particulelor, care determina o porozitate mica si coeziune mare C. prezenta lubrifiantilor este nedorita, deoarece desi usureaza curgerea, intirzie umectarea si dizolvarea particulelor medicamentoase

F1349058. Avantajele acoperirii comprimatelor: A. protejarea continutului medicamentos fata de factorii de mediu B. mascarea gustului sau mirosului neplacut al unor componente C. usurarea ingerarii D. tehnologia de fabricare complicata fata de comprimatele neacoperite E. prelungirea actiunii
(pag. 569)

F1349059. Care dintre metodele de control al comprimatelor sunt oficializate: A. dezagregare B. duritate C. uniformitatea masei D. dizolvare E. uniformitatea continutului
(pag. 284)

F1349060. Conditiile de calitate ale capsulelor prevazute de F.R.X. sunt: A. descriere B. dezagregare C. uniformitatea masei

D. masa totala pe recipient E. dozare

(pag. 193)

F1349061. Continutul capsulelor gelatinoase moi poate fi: A. solutie apoasa B. solutie uleioasa C. suspensie apoasa D. suspensie uleioasa E. emulsie U/A
(pag. 590)

A. comprimate cu actiune prelungita B. drajeuri C. Spansule D. comprimate vaginale E. comprimate pentru inhalatii
(pag. 582)

F1349062. F.R.X. oficializeaza: A. capsule gelatinoase tari B. capsule gelatinoase moi C. microcapsule D. nanocapsule E. capsule amilacee
(pag. 193)

F1349068. Substantele inerte care se comprima fara dificultati utilizate la comprimarea directa sunt: A. amidon de cartofi B. lactoza uscata prin spray C. bentonita D. celuloza microcristalina E. fosfat de calciu
(pag. 568)

F1349063. F.R.X. prevede prepararea invelisului capsulelor din: A. amidon B. hidroxipropil metilceluloza C. gelatina D. gelatina formolizata E. metilceluloza
(pag. 192)

F1349069. Sursele de acizi pentru comprimatele efervescente sunt: A. acid citric B. acid tartric C. acid clorhidric D. acid fosforic E. acid acetic
(pag. 576)

F1349064. In formula de preparare a continutului capsulelor F.R.X. admite cel mult: A. 3 % talc B. 5 % caolin C. 1 % acid stearic D. 1 % stearat de magneziu sau de calciu E. 10 % aerosil
(pag. 193)

F1349070. Talcul poate indeplini rol de: A. aglutinant B. diluant C. glisant D. dezagregant E. antiaderent
(pag. 567)

F1349065. Matritele din material plastic elibereaza substanta activa din comprimat: A. independent de pH B. prin eroziune C. prin solubilizare D. prin dizolvare E. independent de prezenta enzimelor
(pag. 583)

F1349071. Tipurile de matrite ale comprimatelor cu actiune prelungita sunt: A. matrite hidrofobe B. matrite din material plastic C. matrite hidrofile D. matrite solubile E. matrite insolubile
(pag. 583)

F1349066. Mijloacele farmaceutice prin care se obtine actiunea de lunga durata sunt: A. acoperirea B. retinerea intr-o matrita inerta C. formarea unor complecsi intre substantele active si substantele auxiliare D. pulverizarea E. cernerea
(pag. 582)

F1449072. Capsulele gelatinoase tari: A. se mai numesc capsule operculate B. se mai numesc perle C. sunt constituite din doua parti cilindrice D. au forma sferica E. protejeaza substantele higroscopice fata de vaporii de apa din atmosfera
(pag. 584 - 585, [7])

F1349067. Preparatele obtinute dupa principiul invelirii sau incorporarii in masa sunt:

F1449073. Care dintre afirmatiile referitoare la dezagreganti nu este falsa: se folosesc pentru a invinge forta de coeziune a materialului conferita prin comprimare si prin prezenta liantilor A. B. se folosesc pentru a creste coeziunea granulelor in timpul comprimarii

C. se adauga amestecului de pulberi inainte de granulare D. se adauga intergranular E. se folosesc sub forma de mucilagii
(pag. 566, [7])

(pag. 565, [7])

F1449074. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la comprimate sunt prevazute de FR.X: A. sunt preparate farmaceutice solide care contin doze unitare din una sau mai multe substante active B. sunt destinate administrarii pe cale orala si vaginala C. se obtin prin comprimare directa sau dupa o prealabila granulare D. pot fi neacoperite si acoperite E. se conserva in recipiente bine inchise
(pag. 284, [9])

F1549079. Clasificarea lubrifianilor se face n: A. propriu-zii B. solubili n benzen C. antiadereni D. colorani E. glisani
(pag. 567, [7])

F1549080. Excipienii utilizai la comprimarea direct sunt: A. fosfat dicalcic hidratat B. avicel C. lactoza hidratat spray-dried D. zahrul compresibil E. paracetamolul
(pag. 568, [7])

F1449075. Conform FR.X, este admisa adaugarea corectorilor de gust si de miros numai pentru comprimatele: A. care se mentin in gura B. cu cedare rapida C. care se administreaza dupa o prealabila dizolvare D. cu cedare prelungita E. acoperite
(pag. 284, [9])

F1549081. FR X menioneaz pstrarea la Venena a comprimatelor: A. nitroglicerin B. colchicin C. digoxin D. tamoxifen E. aspirin
(pag. 290, [10])

F1449076. Diluantii folositi la formularea comprimatelor sunt: A. talcul B. lactoza - forma alfa C. fosfatul tricalcic D. manitolul E. amidonuri
(pag. 565, [7])

F1549082. FR X prevede: A. capsule cu fenazon B. capsule cu ampicilin C. capsule cu acetat de retinol D. capsule cu tetraciclin E. capsule cu aminofenazon
(pag. 200, [10])

F1449077. Gelatina folosita la formularea capsulelor gelatinoase tari: A. se obtine prin hidroliza colagenului animal B. se obtine din piele de porc prin hidroliza alcalina - tipul A C. se obtine din piele de porc prin hidroliza acida - tipul A D. se obtine din oase si piele de animale prin hidroliza acida - tipul A E. se obtine din oase si piele de animale prin hidroliza alcalina - tipul B
(pag. 585, [7])

F1549083. La prepararea capsulelor gelatinoase moi se folosesc: A. conservani B. aromatizani C. ageni de acoperire gastrorezisteni D. ageni de acoperire enterosolubili E. sisteme tip matri
(pag. 589, [7])

F1549084. Lianii cei mai folosii pentru obinerea comprimatelor sunt: A. talcul B. guma arabic C. coca de amidon D. zahrul E. gelatina
(pag. 566, [7])

F1549078. Ca diluant pentru obinerea comprimatelor se folosete: A. papaverina clorhidric B. lactoza C. amidonul D. manitolul E. zahrul

F1549085. Pentru realizarea cedrii prelungite se folosesc: A. sisteme tip rezervor B. forme convenionale C. sisteme tip matri D. soluii E. rini schimbtoare de ioni sau compleci greu solubili
(pag. 582, [7])

F1549086. Polimerii enteroslubili folosii pentru acoperirea comprimatelor sunt: A. PVP B. elac C. acetoftalat de celuloz D. polivinilacetoftalat E. PEG
(pag. 571, [7])

F1649087. Dupa FR X capsulele sunt nvelusuri care contin doze unitare de substante active si n functie de consistenta nvelisului difera forma capsulelor precum si natura substantelor active pe care le nvelesc: capsulele gelatinoase tari (perle) sunt preprate din gelatina, au nvelis continuu, forma de cilindrii alungiti, rotunjiti la capete, se nchid prin mbucare, contin substante active lichide sau paste, solutii de substante active A. capsulele gelatinoase moi (perle) sunt constituite dintr-un nvelis continuu si moale de gelatina, au forma sferica sau ovala, contin substante active lichide sau sub forma de pasta sau substante solide n solutie B. capsulele gelatinose moi (capsule operculate) sunt preparate din gelatina, au forma sferica sau ovala, contin amestecuri de substante sub forma de pulberi sau granule C. capsulele gelatinoase tari (capsule operculate) sunt preparate din gelatina, au forma de cilindrii alungiti, rotunjiti la capete, care se nchid prin mbucare si contin de obicei amestecuri de substante sub forma de pulberi sau granulate, D. capsulele amilacee (casete) sunt preparate din amidon, au forma de cilindrii plati a caror diametre ca marime difera putin, premitnd inchiderea lor prin suprapunere sau apasare, contin amestecuri de substante solide E.
(pag. 192-193, [9])

A. capsulele gelatinoase gastrosolubile trebuie sa se dezagrege n ser fiziologic n 15 minute capsulele gelatinoase gastrosolubile trebuie sa se dezagrege n apa, n cel mult 30 minute, daca nu se prevede altfel B. capsulele gelatinoase enterosolubile nu trebuie sa se dezagrege n pepsina solutie (R) n 60 minute, ci trebuie sa se dezagrege n cel mult 30 minute n solutia alcalina de pancreatina (R) C. capsulele gelatinoase enterosolubile nu trebuie sa se dezagrege n pepsina solutie (R) n 120 minute, daca nu se prevede altfel, ci trebuie sa se dezagrege n pancreatina solutie alcalina (R) n cel mult 60 minute D. E. capsulele amilacee trebuie sa se transforme n apa ntr-o masa moale dupa 60 secunde
(pag. 193, [9])

F1649089. Dupa FR X comprimatele sunt: A. forme farmaceutice solide care contin multidoze din una sau mai multe substante active B. forme farmaceutice solide care contin doze unitare din una sau mai multe substante active se obtin prin comprimarea unui volum constant de substante active cu sau fara ajutorul substantelor auxiliare C. D. prin rularea masei ntr-un magdaleon cilindric care se divide n parti egale E. sunt destinate administrarii pe cale orala
(pag. 284, [9])

F1649088. Dupa FR X capsulele trebuie sa se dezagrege astfel:

F1649090. Dupa FR X comprimatele trebuie sa se dezagrege astfel: A. comprimatele neacoperite trebuie sa se dezagrege n ser fiziologic n cel mult 30 minute B. comprimatele neacoperite trebuie sa se dezagrege n apa n cel mult 15 minute, daca nu se prevede altfel comprimatele acoperite trebuie sa se dezagrege n pepsina solutie acida (R) n 2 ore si cel mult n 1 ora n solutia alcalina de pancreatina (R) C.

D. comprimatele acoperite entrosolubile nu trebuie sa se dezagrege n pepsina solutie acida (R) n 2 ore, daca nu se prevede altfel, ci trebuie sa se dezagrege n pancreatina-solutie alcalina (R) n cel mult o ora, daca nu se prevede altfel E. comprimatele efervescente trebuie sa se dizolve sau sa se disperseze n apa n cel mult 5 minute
(pag. 284-285, [9])

A. distribuie aerul de uscare printr-un tub terminal divizat la capat n forma de evantai B. distribuie aerul de uscare printr-un tub terminal n forma de sabie C. tubul este perforat, plasat n interiorul patului de comprimate care se roteste D. aerul de uscare strabate patul de comprimate de sus n jos E. aerul de uscare strabate patul de comprimate ridicndu-se n sus
(pag. 315, [7])

F1649091. FR X prevede la prepararea capsulelor urmatoarele substante auxiliare si concentratiile lor limita n masa continutului capsulei: A. talcul trebuie sa fie de cel mult 2% B. talcul trebuie sa fie de cel mult 3% C. acidul stearic de cel putin 0,5%, si cel mult 2% D. stearatul de calciu si magneziu de cel mult 1% E. aerosilul de cel mult 5%
(pag. 192-193, [9])

F2149095. In capsule gelatinoase tari se conditioneaza: A. solutii apoase B. pulberi C. granule D. solutii uleioase E. toate cele de mai sus
(pag. (7) 584)

F1649092. Referitor la preparatul radiofarmaceutic ""Capsulae natrii iodidi" oficinalizat n FR X, ce izotop radioactiv de iod contine, care este perioada da valabilitate a preparatului si n ce scop diagnostic sau terapeutic se foloseste ? A. Iod [I-125] perioada de valabilitate 1 luna B. Iod [I-125] perioada de valabilitate 14 zile C. Iod [I-131] perioada de valabilitate 14zile D. folosita n tratamentul tireotoxicozei, a cancerului tiroidian si a gusei E. folosita n scop diagnostic n afectiunile glandei tiroide
(pag. 192-193, [9])

F2149096. O conservare buna a capsulelor gelatinoase tari (invelisuri) se poate face prin pastrare la: A. umiditate relativa mai mica de 10 % (procente) B. umiditate mai mica de 20 % (procente) C. umiditate relativa cuprinsa intre 35 - 45 % (procente) D. temperaturi in jur de 10 - 25 C E. temperaturi mai mici de 40 C
(pag. (10) 585)

F2149097. In formularea continutului capsulelor gelatinoase tari se pot folosi urmatorii diluanti A. lactoza anhidra B. amidon C. carbonat de calciu D. aerosil E. acid stearic
(pag. (7) 585)

F1649093. Sistemul "Pellegrini" de acoperire a comprimatelor are urmatoarele caracteristici: A. are o toba cu sicane si un distribuitor de aer cald pe toata suprafata comprimatelor B. toba este deschisa, usureaza uscarea si controlul automat C. toba este nchisa, ceea ca ngreuneaza uscarea si controlul automat D. toba este nchisa, ceea ca usureaza uscarea si controlul automat E. are o toba perforata cu un distribuitor discontinuu de aer cald
(pag. 315, [7])

F2149098. Formularea continutului capsulelor gelatinoase tari presupune parcurgerea urmatoarelor etape: A. stabilirea caracteristicilor amestecului de pulbere ce constituie doza unitara B. alegerea marimii capsulelor in functie de cantitatea de pulbere ce constituie doza unitara C. umplerea capsulelor D. asamblarea capsulelor E. lustruirea si desprafuirea
(pag. (7) 587)

F1649094. Sistemul de acoperire a comprimatelor cu sistemul "Sabia de imersie" are urmatoarele caracteristici:

F2149099. Realizarea de capsule gelatinoase enterosolubile se face prin: A. expunerea capsulelor gelatinoase la vapori de formaldehida

10

B. acoperirea cu acetoftalat de celuloza C. acoperirea cu selac D. acoperirea cu hidroxipropiletilceluloza E. toate procedeele mentionate
(pag. (7) 588)

F2149100. In capsulele gelatinoase moi se pot introduce: A. orice substanta sau vehicul care poate traversa peretele de gelatina al capsulei B. emulsii ulei - apa C. emulsii apa - ulei D. vehicule sau substante care nu dizolva peretele capsulei E. vitamine liposolubile
(pag. (7) 590)

F2149104. In cazul comprimarii cu ajutorul masinilor de comprimat cu excentric: A. are loc o distributie neuniforma a fortei in comprimat B. se produce o distributie mai omogena a fortelor in masa granulatului C. rezulta comprimate ce prezinta zone cu rezistenta mecanica mai mare D. presiunea se exercita concomitent de catre ambele ponsoane E. nu se intalnesc fenomenele mentionate
(pag. (7) 563)

F2149101. In formularea continutului capsulelor gelatinoase moi se pot folosi ca vehicule: A. uleiuri vegetale B. uleiuri aromate nemiscibile cu apa C. lichide nevolatile miscibile ca apa (de exemplu polietilenglicoli, polisorbati) D. solutii hidroalcoolice E. apa
(pag. (7) 590)

F2149105. Zaharul, ca excipient pentru comprimate: A. se foloseste ca diluant, in cantitati moderate B. este usor higroscopic C. are avantajul ca adera de matrita si ponsoane D. prelungeste dezagregarea comprimatelor E. poate fi folosit in comprimarea directa
(pag. (7) 565)

F2149102. Cifra Bloom: A. reflecta caracteristicile de coeziune intre moleculele de gelatina B. nu influenteaza comportamentul vascos al dispersiilor apoase de gelatina C. se determina pe un gel de gelatina de 6,75 % (procente) mentinut anterior 17 ore la 10 C D. are valori cuprinse intre 300 - 500 g, in cazul gelatinei utilizate la obtinerea capsulelor gelatinoase moi E. are valori cuprinse intre 150 - 250 g, in cazul gelatinei utilizate la obtinerea capsulelor gelatinoase moi
(pag. (7) 589)

F2149106. Celuloza microcristalina: A. se foloseste ca diluant in comprimarea dupa granularea uscata B. se foloseste in comprimarea directa C. are bune proprietati liante D. nu poseda proprietati dezagregante E. este cunoscuta sub nmele de Avicel
(pag. (7) 565)

F2149107. Manitolul: A. se foloseste ca diluant in formularile de comprimate bucale B. este calorigen C. are o caldura de dizolvare negativa D. este higroscopic E. lasa, la administrare, o enzatie de racorire
(pag. (7) 565)

F2149103. Evitarea incompatibilitatilor dintre componentele materialului de introdus in capsule gelatinoase tari se poate face prin: A. adaugarea unei pulberi absorbante B. introducerea in capsula a unui component granulat si a celuilalt sub forma de minicomprimat C. asocierea unui granulat cu o capsula operculata mai mica D. asocierea unui granulat cu o capsula moale E. separarea componentelor printr-o rondela de hostia
(pag. (7) 588)

F2149108. Care dintre urmatoarele produse actioneaza ca superdezagreganti ? A. Emcompress B. Primojel C. Explotab D. Crosspovidone E. Nu Tab
(pag. (7) 567)

F2149109. Precizati mecanismele prin care actioneaza dezagregantii: A. favorizarea legaturilro dintre particule B. umflare in contact cu apa C. consolidarea materialului de comprimat D. eliberarea de gaze E. toate mecanismele mentionate
(pag. (7) 566 - 567)

11

F2149110. Precizati care dintre urmatorii excipienti se folosesc in comprimarea directa ? A. celuloza microcristalina B. lactoza C. alfa - lactoza monohidratata D. amidonul pregelatinizat E. zaharul
(pag. (7) 568)

(pag. 192, [10])

F2149111. Conform FR X, ca substane auxiliare la prepararea comprimatelor, se pot folosi: A. diluani B. lubrifiani C. izotonizani D. aglutinani E. dezagregani
(pag. 284, [10])

F2149116. Obiectivele granulrii pulberilor sunt: A. prevenirea separrii componentelor amestecului de pulberi B. mbuntirea proprietilor de curgere ale materialului C. micorarea volumului materialului D. micorarea densitii materialului E. mbuntirea proprietilor de comprimare
(pag. 262, [10])

F2149112. Conform FR X, mediile folosite pentru controlul dezagregrii capsulelor gelatinoase enterosolubile este: A. ap distilat B. ap purificat C. pepsin-soluie acid D. pancreatin-soluie alcalin E. soluie de acid lactic - lactat de calciu
(pag. 193, [10])

F2149117. Granularea pe cale uscat: A. se preteaz la granularea materialelor termolabile B. necesit o presiune mare de compactare C. se realizeaz prin brichetare D. se realizeaz prin compactare cu role E. necesit excipieni diferii de cei utilizai n granularea umed sau la comprimare direct
(pag. 263, [10])

F2149113. Conform FR X, la prepararea nveliului capsulelor se pot folosi ca substane auxiliare: A. lubrifiani B. tensioactivi C. conservani antimicrobieni D. colorani admii de M.Sntii E. ageni de opacifiere
(pag. 193, [10])

F2149118. Acoperirea comprimatelor se face pentru: A. mascarea gustului i/sau mirosului neplcut al substanelor medicamentoase B. mrirea stabilitii fizice i chimice C. mbuntirea aspectului preparatului D. micorarea degradrii substanelor medicamentoase care sufer efectul primului pasaj hepatic E. dirijarea eliberrii substanelor medicamentoase n intestin prin acoperire enteric
(pag. 312, [10])

F2149114. Pentru capsulele amilacee FR X indic urmtoarele: A. sunt preparate din amidon B. au form de cilindrii plai C. conin substane solide sau moi D. trebuie s se dezagrege n ap n maxim 30 minute E. trebuie s se transforme n ap ntr-o mas moale n maxim 30 secunde
(pag. 193, [10])

F2149119. Pentru acoperirea neenteric a comprimatelor se folosesc: A. hidroxipropilmetilceluloz B. polivinilpirolidon C. polivinilacetoftalat D. polietilenglicoli E. elac
(pag. 571, [7])

F2149115. Conform FR X, controlul calitii capsulelor const n determinarea urmtoarelor caracteristici: A. dezagregare B. timp de deformare C. masa total pe recipient D. uniformitatea masei E. coninutul n substan activ

F2149120. Pentru acoperirea enteric a comprimatelor se folosesc: A. acetoftalat de celuloz B. carbowaxuri C. polimeri ai acidului metacrilic i esterii acestuia D. hidroxietilceluloz E. polisiloxani
(pag. 571, [7])

F2149121. Fazele preparrii nveliului capsululor gelatinoase tari sunt: A. imersarea (nmuierea) tiparelor B. uscarea C. desprinderea de pe forme D. tierea i asamblarea

12

E. sigilarea
(pag. 325, [7])

F2249122. Care dintre lubrifiantii mentionati se folosesc la prepararea comprimatelor efervescente A. stearatul de magneziu B. talc C. acid stearic D. polietilenglicolii cu masa moleculara de 4000 sau mai mare E. benzoat de sodiu
(pag. Leucuta,567)

C. stearatul de magneziu sau stearatul de calciu D. celuloza microcristalina (Aerosil) E. lactoza

(pag. FRX,193)

F2249123. Care dintre variabilele de formulare si tehnologice influenteaza cel mai mult cresterea rezistentei mecanice a comprimatelor A. lubrifiantul B. forta de comprimare C. liantul D. dezagregantul E. diluantul
(pag. Leucuta,564)

F2249128. Care dintre excipientii de mai jos sunt componenti ai invelisului capsulelor gelatinoase tari A. gelatina B. colagen C. plastifianti D. apa E. antioxidanti
(pag. Leucuta,584)

F2249124. Care teste prevazute de FR X pot evalua capacitatea de eliberare a substantei medicamentoase din comprimate A. uniformitatea masei B. dezagregarea C. dozarea D. conservarea E. dizolvarea
(pag. Leucuta,558)

F2249125. Prevederi in monografia de generalitati Compressi din farmacopee referitoare la tipurile de comprimate A. comprimate neacoperite B. comprimate acoperite C. comprimate cu cedare prelungita D. comprimate cu cedare controlata E. comprimate pentru uz parenteral
(pag. FRX,284)

F2249129. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la comprimate, sunt corecte contin doze unitare din una sau mai multe substante medicamentoase, si se obtin prin comprimarea unui volum constant de pulbere sau granule, la masini de comprimat A. B. comprimarea depinde de compresibilitatea si compactibilitatea materialului in formulare se asociaza excipienti care sa usureze comprimarea si sa confere caracteristicile dorite comprimatelor C. comprimatele reprezinta o forma farmaceutica in declin datorita unor probleme biofarmaceutice care sint implicate in formulare D. datorita facilitatii fabricarii, nu se cer fabricilor sa realizeze regulile de buna practica a fabricatiei ca in cazul altor medicamente E.
(pag. Leucuta,290)

F2249126. Tipuri de capsule prevazute in FR X A. gelatinoase tari (operculate) B. casete C. de hirtie D. gelatinoase moi (perle) E. gelatinoase pentru uz rectal si vaginal
(pag. FRX,192)

F2249127. Care dintre urmatorii excipienti sunt limitati procentual de FRX in masa continutului capsulelor A. talc B. acid stearic

F2249130. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la comprimate efervescente, sunt corecte A. contin un amestec generator de dioxid de carbon ( acid citric plus bicarbonat de sodiu); B. la preparare se evita umiditatea excesiva si granularea impreuna a componenetei acide si alcaline C. toti componentii sint solubili, cu exceptia lubrifiantului la preparare nu este necesara evitarea umiditatii deoarece se conditioneaza in prezenta de silicagel cu rol absorbant al acesteia D.

13

E. se administreaza oral, spre a grabi dezagregarea in stomac

(pag. Leucuta,576)

F2249131. In care dintre conditiile mentionate mai jos are loc umplerea capsulelor gelatinoase tari cu un continut medicamentos umplerea cu pulbere sau granule se face la volum, de aceea are o mare importanta modul de curgere a particulelor A. B. aprecierea curgerii se poate face din evaluarea indicelui de compresibilitate Carr o curgere mai buna se realizeaza in cazul unei impachetari mari a particulelor, care determina o porozitate mica si coeziune m C. prezenta lubrifiantilor este nedorita, deoarece desi usureaza curgerea, intirzie umectarea si dizolvarea particulelor medicamentoase D. E. curgerea nu este influentata de marimea particulelor care influenteaza doar viteza de dizolvare
(pag. Leucuta,585)

preparatele cu cedare imediata, de cca 12-24 ore A. B. prelungirea duratei de cedare se datoreaza unei micsorari a vitezei de cedare din preparatul farmaceutic C. prelungirea duratei de cedare se datoreaza caracteristicilor moleculare ale substantei medicamentoase formularea unor comprimate cu cedare prelungita se preteaza la substante cu timp de injumatatire biologica scurt si cu indice terapeutic mare D. prelungirea cedarii din comprimat se poate face prin formularea unei matrite (polimer hidrosolubil, termoplastic, sau corpuri grase) sau prin acoperirea cu film polimeric, insolubil dar prelungirea cedarii se face prin formularea unei matrite (polimer hidrodispersabil, polimer termoplastic) sau prin acoperirea comprimatelor sau peletelor cu filme polimerice permeabile (sistem rezervor) E.
(pag. Leucuta,577)

F2249132. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la acoperirea cu film polimeric conduce la realizarea cedarii prelungite A. acoperirea unui comprimat cu film gastrosolubil acoperirea unor grupe de unitati medicamentoase ( granule, pelete) cu filme polimerice solubile in apa, dar de grosimi diferite B. C. acoperirea unor pelete cu filme polimerice insolubile dar permeabile ( acetoftalat de celuloza) D. acoperirea se face in tobe de acoperire, in pat de aer fluidizat, sau amestecatoare de mare viteza E. cedarea se face in toate cazurile de mai sus, prin dizolvarea filmului
(pag. Leucuta,312)

F2249134. Care dintre excipientii enumerati au rol preponderent diluant in formularea comprimatelor A. manitol B. lactoza C. sorbitol D. fosfat dicalcic E. gelatina
(pag. Leucuyta,565)

F2249135. Ce excipienti diluanti sunt necariogeni si necalorigeni sau cu valoare energetica redusa A. zaharoza B. lactoza C. manitolul D. sorbitolul E. propilenglicolul
(pag. Leucuta,564)

F2249133. Care dintre enunturile de mai jos corespund caracteristicilor unor comprimate cu cedare prelungita cedarea substantei medicamentoase se face pe o perioada prelungita de timp, in comparatie cu

F2249136. Care excipienti dintre cei enumerati au rol dezagregant in formularea comprimatelor A. lactoza B. amidonurile C. amestecuri generatoare de gaz D. enzime care pot hidroliza liantii din comprimate E. carboximetilceluloza sodica, in cantitati mici
(pag. Leucuta,566)

14

F2249137. Care dintre excipientii enumerati se folosesc in formularea comprimatelor cu rol de superdezagreganti A. amidonurile B. amidonglicolatul de sodiu (Primojel) C. carboximetil amidonul (Explotab) D. polivinilpirolidona reticulata (Crosspovidone) E. gume naturale
(pag. Leucuta,567)

B. substantele medicamentoase trebuie sa fie solubile, dar excipientii pot fi insolubili C. dizolvarea este grabita de amestecul efervescent D. prepararea comprimatelor se face in camere climatizate cu umiditate relativa 60% E. prepararea comprimatelor se face in camere climatizate cu umiditate relativa 20%
(pag. Leucuta,576)

F2249138. Categoria lubrifiantilor utilizati la comprimate contine reprezentanti cu roluri particulare; care sunt acestea A. accelerarea dezagregarii B. glisant C. antiaderent D. antifrictional E. emolient
(pag. Leucuta,567)

F2249143. Ce componente acide se pot folosi pentru amestecurile efervescente din comprimate A. citrat monosodic B. acid citric C. bicarbonat de sodiu D. carbonat de potasiu E. fosfat diacid de sodiu
(pag. Leucuta,576)

F2249139. Care dintre excipientii enumerati au rol liant in formularea comprimatelor A. amidonul B. stearatul de magneziu C. gelatina D. polivinilpirolidona E. hidroxipropilmetilceluloza
(pag. Leucuta,566)

F2249144. Ce lubrifianti solubili se folosesc la prepararea comprimatelor efervescente A. stearat de magneziu B. talc C. benzoat de sodiu D. polietilenglicol 4000 E. salicilat de sodiu
(pag. Leucuta,576)

F2249140. Ce polimeri formatori de film se folosesc pentru acoperirea enterosolubila a comprimatelor sau peletelor A. gelatina B. metilceluloza C. Eudragitul S D. Eudragitul L E. acetoftalatul de celuloza
(pag. Leucuta,569)

F2249145. Ce particularitati au comprimatele vaginale A. sunt destinate in principal actiunii sistemice B. sunt destinate in principal actiunii locale C. contin substante medicamentoase din grupa antiinfectioaselor, antifungicelor, antiinflamatoarelor,etc D. se pot formula sub forma comprimatelor efervescente, eventual spumogene E. se folosesc frecvent comprimatele acoperite cu zahar, drajeurile
(pag. Leucuta,577)

F2249141. Care dintre polimetacrilatii comercializati cu numele Eudragit au rol in formarea unor filme insolubile dar permeabile, in scopul cedarii prelungite A. Eudragit L B. Eudragit S C. Eudragit LS D. Eudragit RS E. latexuri ale fiecaruia din cei exemplificati mai sus
(pag. Leucuta,573)

F2249146. Ce exemple de excipienti se folosesc la prepararea comprimatelor de mestecat (masticabile) A. zahar B. manitol C. glucoza D. glicina E. metiletilcetona
(pag. Leucuta,575)

F2249142. Ce particularitati se intilnesc la formularea si prepararea comprimatelor efervescente A. toti componentii sunt solubili

F2249147. Comprimatele sublinguale si bucale prezinta anumite caracteristici, printre cele enumerate mai jos A. actioneaza local B. sunt administrate pentru actiune sistemica

15

C. ca substante medicamentoase rapid absorbite se foloseste nitroglicerina D. comprimatele sublinguale cu nitroglicerina trebuie sa se dezagrege in maximum 5 minute E. comprimatele sublinguale cu nitroglicerina trebuie sa se dezagrege in maximum 15 minute
(pag. Leucuta,575)

F2249148. Ce procedee tehnologice se folosesc pentru a asigura cedarea prelungita din comprimate de uz oral A. matrite hidrofile B. matrite lipofile C. matrite din polimeri termoplastici D. acoperirea cu filme polimerice enterosolubile E. acoperirea cu filme polimerice insolubile dar permeabile
(pag. Leucuta,583)

F2249152. In vederea curgerii usoare a materialului in corpul capsulelor tari, se foloseste, printre altele ca ghid al curgerii, indicele de compresibilitate, care are unele particularitati A. cantitatea de granule mari este mai mare decit a celor mici diferenta dintre densitatea dupa tasare si cea initiala, raportata la densitatea dupa tasare , se exprima procentual B. C. o compresibilitate (%) mica indica o curgere excelenta D. o compresibilitate mare arata o coeziune foarte mare a particulelor E. determinarea lui necesita masurarea volumului unei pulberi inainte si dupa tasare, intr--un cilindru gradat
(pag. Leucuta,586)

F2249149. Care dintre excipientii de formulare ai comprimatelor cu cedare prelungita este un polimer termoplastic A. metilceluloza B. bachelita C. polimetacrilatul de metil D. etilceluloza E. clorura de polivinil
(pag. Leucuta,583)

F2249150. Ce avantaje au comprimatele cu cedare prelungita A. prelungesc durata cedarii , absorbtiei si mentinerii nivelurilor medicamentoase plastatice terapeutice B. flexibilitate mare in medicatie C. evita fluctuatiile mari in starea de echilibru stationar D. imbunatatesc cooperarea bolnavilor cu regimul de administrare al dozelor, prescis de medic E. se reduc reactiile adverse
(pag. Leucuta,578)

F2249153. Ce particularitati ale amestecului de pulberi cu care se umplu capsulele gelatinoase tari trebuie asigurate, spre a permite o curgere usoara si umplerea la volum, cu mase egale de material A. granulometria mica B. omogenitatea C. curgere libera D. coeziune si adeziune mare E. evitarea separarii
(pag. Leucuta, 585)

F2249154. Ce componenti se folosesc, printre altii, la fabricarea invelisului capsulelor gelatinoase moi A. gelatina B. plastifianti C. lubrifianti D. opacifianti E. coloranti
(pag. 585)

F2249151. Care este continutul care se conditioneaza in capsulele gelatinoase tari A. pulberi B. granule C. brichete D. drajeuri E. solutii sau suspensii in mase lipofile, topite, care se intaresc la temperatura obisnuita
(pag. Leucuta,584)

F2249155. Ce tipuri de granulare se folosesc in vederea prepararii comprimatelor A. pe cale uscata B. extrudere si sferonizare C. sinterizarea D. uscarea unui aerosol de masa lipofila topita E. granulare meda
(pag. Leucuta,262)

F2249156. Ce particularitati se intilnesc in granularea uscata

16

A. legarea particulelor prin legaturi slabe, in urma aplicarii unei presiuni asupra materialului B. brichetarea C. posibilitatea asocierii de lianti pulbere pentru a creste rezistenta mecanica D. evitarea liantilor E. comprimarea pulberii intre doi cilindri care se rotesc in sens invers
(pag. Leucuta,263)

F2249157. Ce mecanisme ale cresterii granulelor se intilnesc in procedeul granularii umede A. coalescenta B. abraziunea C. transfer dupa abraziune D. unire dupa ruperea granulelor mari E. stratificarea
(pag. Leucuta,269)

F2249162. Care este evolutia densitatii aparente in cazul comprimarii A. scade B. creste continuu C. creste pina la limita densitatii adevarate D. evolutia sa explica duritatea comprimatelor E. cresterea fortei de comprimare si a densitatii aparente vor determina rezistenta mecanica a comprimatelor
(pag. Leucuta,296)

F2249158. Ce tipuri de granulatoare se folosesc in industria farmaceutica pentru granularea umeda A. amestecator planetar B. granulator oscilant C. granulator de mare viteza (rotogranulator) D. amestecatoare pentru umezirea patului de pulbere cuplate cu granulator cu site E. site, prin care se trece masa umeda apulberii
(pag. Leucuta,276)

F2249163. Cum evolueaza suprafata specifica a particulelor supuse comprimarii A. tinde asimptotic spre infinit B. la forte mici, creste ca urmare a fragmentarilor C. la forte mai mari scade ca urmare a sudarii particulelor D. la forte mai mari fragmentarea continua E. modificarea suprafetei specifice va influenta viteza de dizolvare a particuleor substantei medicamentoase
(pag. Leucuta,297)

F2249159. Ce utilizare are dispozitivul de fluidizare a patului unor particule (exemplu, Aeromatic, Glatt) A. amestecarea pulberilor B. granularea umeda C. uscarea unui granulat D. acoperirea unor comprimate sau pelete cu un film polimeric E. extrudare
(pag. Leucuta,282,180,312)

F2249164. Ce fenomene nedorite pot apare in timpul comprimarii la materiale care nu se preteaza comprimarii A. umectarea B. decalotajul C. clivajul D. colorarea E. decolorarea
(pag. Leucuta,303)

F2249160. Ce etape se intilnesc in comprimarea unui granulat A. rearanjarea particulelor B. deformarea in punctele de contact C. fragmentarea D. legarea si deformarea corpului solid E. dezagregarea
(pag. Leucuta,295)

F2249165. Ce consecinte are transmiterea fortelor in granulatul din matrita, in cazul lipsei lubrifiantului A. frecare intre particule si peretele matritei B. densitate mare in toata masa compactului C. densitate mica in toata masa compactului D. zone cu densitate mare si cu densitate mica E. raport de lubrifiere mare
(pag. Leucuta,304)

F2249161. Cum se defineste usurinta de comprimare a unui material A. rezistenta mecanica B. friabilitate C. compresibilitate D. compactibilitate E. percolare
(pag. Leucuta,297)

F2349166. Etapele care se intalnesc in comprimare sunt: A. rearanjarea particulelor B. deformarea in punctele de contact C. friabilitatea D. legarea E. dezagregarea
(pag. 295)

F2349167. Forta de comprimare este direct proportionala cu greutatea comprimatului daca: A. granulatele sunt sferice

17

B. in formulare sunt inclusi superdezagreganti C. formularea este omogena D. functia forta de comprimare-greutatea comprimatului este constanta E. volumul cavitatii matritei in momentul compresiei maxime este constant
(pag. 294)

E. lubrifiant
(pag. 567)

F2349168. La formarea unui comprimat intra in joc urmatoarele tipuri de forte: A. forte de adeziune B. forte de frecare C. forte de legatura primare D. forte de atractie intermoleculare E. forte de respingere
(pag. 300)

F2349174. Substantele inerte care se comprima fara dificultati utilizate la comprimarea directa sunt: A. amidon B. lactoza uscata prin spray C. bentonita D. celuloza microcristalina E. fosfat de calciu
(pag. 568)

F2349169. Variabilele tehnologice ale procesului de acoperire a comprimatelor sunt: A. capacitatea aerului B. compozitia solutiei de acoperire C. marimea suprafetei comprimatelor D. eficienta aparaturii E. evacuarea comprimatelor acoperite
(pag. 320)

F2349175. Adaugarea corectorilor de gust si miros este admisa numai pentru: A. comprimatele care se mentin in gura B. comprimatele vaginale C. comprimatele pentru implante D. comprimatele pentru inhalatii E. comprimatele care se administreaza dupa o prealabila dizolvare
(pag. 284)

F2349170. Dispersarea solutiei sau suspensiei de acoperire sub forma de particule fine deasupra comprimatelor se face: A. cu ajutorul presiunii, fara aer B. la joasa presiune, cu ajutorul aerului C. prin imersie D. prin insuflare E. cu ajutorul tensioactivilor
(pag. 318)

F2349176. Sursele de acizi pentru comprimatele efervescente sunt: A. acid citric B. acid tartric C. acid clorhidric D. acid fosforic E. acid acetic
(pag. 576)

F2349177. F.R.X. prevede prepararea invelisului capsulelor din: A. amidon B. hidroxipropil metilceluloza C. gelatina D. gelatina formolizata E. metilceluloza
(pag. 193)

F2349171. Umplerea capsulelor operculate se realizeaza: A. manual pentru fiecare capsula in parte B. automatizat in industrie C. cu gelular in farmacie D. cu pipeta E. prin cantarire
(pag. 326-331)

F2349172. Care dintre metodele de control al comprimatelor sunt oficializate: A. dezagregare B. duritate C. uniformitatea masei D. dizolvare E. uniformitatea continutului
(pag. 285)

F2349178. In formula de preparare a continutului capsulelor F.R.X. admite cel mult: A. 3 % talc B. 5 % caolin C. 1 % acid stearic D. 1 % stearat de magneziu sau de calciu E. 10 % aerosil
(pag. 192)

F2349179. F.R.X. oficializeaza: A. capsule gelatinoase tari B. capsule gelatinoase moi C. microcapsule D. nanocapsule E. capsule amilacee
(pag. 193)

F2349173. Talcul poate indeplini rol de: A. aglutinant B. diluant C. glisant D. dezagregant

F2349180. Conditiile de calitate ale capsulelor prevazute de F.R.X. sunt: A. descriere B. dezagregare C. uniformitatea masei

18

D. masa totala pe recipient E. dozare

(pag. 193-194)

F2349181. Continutul capsulelor gelatinoase moi poate fi: A. solutie apoasa B. solutie uleioasa C. suspensie apoasa D. suspensie uleioasa E. emulsie U/A
(pag. 590)

F2549185. Sunt oficinale urmatoarele capsule: A. Capsule cu ampicilina B. Capsule cu bromura de calciu C. Capsule cu ciclofosfamida D. Capsule cu acetat de retinol E. Capsule cu rifampicina
(pag. 193-200 (10))

F2349182. Tipurile de matrite ale comprimatelor cu actiune prelungita sunt: A. matrite hidrofobe B. matrite din material plastic C. matrite hidrofile D. matrite solubile E. matrite insolubile
(pag. 583)

F2549183. Conform F.R. X in formula de preparare a capsulelor: A. Talcul trebuie sa fie de cel mult 1% B. Talcul trebuie sa fie de cel mult 3% C. Acidul stearic trebuie sa fie de cel mult 1% D. Acidul stearic trebuie sa fie de cel mult 3% E. Aerosilul trebuie sa fie de cel mult 5%
(pag. 192 (10))

F2549186. Precizati afirmatiile incorecte conform F.R. X: Comprimatele sunt preparate farmaceutice solide ce contin doze unitare din una sau mai multe substante active A. Comprimatele sunt preparate farmaceutice solide ce contin doze multiple sau unitare din una sau mai multe substante active B. C. Nu se pot folosi coloranti admisi de M.S. D. Se pot folosi coloranti admisi de M.S. E. Se pastreaza in recipiente inchise etans
(pag. 284-286 (10))

F2549184. Sunt corecte afirmatiile: Capsulele gelatinoase gastrosolubile trebuie sa se dezagrege in apa in cel mult 30min daca nu se prevede altfel A. B. Capsulele amilacee trebuie sa se transforme in apa intr-o masa moale dupa 30sec Capsulele gelatinoase enterosolubile nu trebuie sa se dezagrege in pepsina-solutie in 120min daca nu se prevede altfel si trebuie sa se dezagrege in pancreatina-solutie alcalina in cel mult 60min C. Capsulele gelatinoase gastrosolubile nu trebuie sa se dezagrege in pepsina-solutie in 120min daca nu se prevede altfel si trebuie sa se dezagrege in pancreatina-solutie alcalina in cel mult 60min D. Capsulele gelatinoase enterosolubile nu trebuie sa se dezagrege in pepsina-solutie in 60min daca nu se prevede altfel si trebuie sa se dezagrege in pancreatina-solutie alcalina in cel mult 120min E.
(pag. 193 (10))

F2549187. Din punct de vedere al dezagregarii comprimatelor F.R. X prevede ca: A. Comprimatele acoperite trebuie sa se dezagrege in apa in cel mult 15min daca nu se prevede altfel Comprimatele acoperite enterosolubile nu trebuie sa se dezagrege in pepsina-solutie acida in 2 ore, daca nu se prevede altfel si trebuie sa se dezagrege in pancreatina-solutie alcalina in cel mult 1 ora daca nu se prevede altfel B. C. Comprimatele neacoperite trebuie sa se dezagrege in apa in cel mult 15min daca nu se prevede altfel Comprimatele efervescente trebuie sa se dezagrege in pepsina-solutie acida in cel mult 1 ora daca nu se prevede altfel D. Comprimatele efervescente trebuie sa se dizolve sau sa se disperseze in apa cu efervescenta in cel mult 5 min E.
(pag. 285 (10))

F2549188. La prepararea comprimatelor F.R. X prevede folosirea urmatoarelor substante auxiliare: A. Agenti de curgere

19

B. Dezagraganti C. Agenti de crestere a vascozitatii D. Aglutinanti E. Diluanti

(pag. 284 (10))

F2549189. Indicati afirmatiile corecte, conform F.R. X A. La prepararea comprimatelor talcul nu trebuie sa depaseasca 1% B. La prepararea comprimatelor acidul stearic nu trebuie sa depaseasca 3% Adaugarea corectorilor de gust si miros la prepararea comprimatelor este admisa pentru comprimatele ce se mentin in gura C. Adaugarea corectorilor de gust si miros la prepararea comprimatelor este admisa pentru comprimatele administrate dupa o prealabila dizolvare D. E. Aurosilul nu trebuie sa depaseasca 3%
(pag. 284 (10))

F2549194. Se folosesc pentru acoperirea cu film a comprimatelor urmatorii polimeri enterosolubili: A. Acetoftalat de celuloza B. Etil celuloza C. Polivinilacetoftalat D. Polivinilpiroidona E. Polimeri ai acidului metacrilic si esterii sai
(pag. 571 (7))

F2549195. La prepararea capsulelor se folosesc urmatoarele matrite hidrofile: A. Metilceluloza B. Acidpoliacrilic C. Carbopoli D. Gliceride E. Polivinilpirolidona
(pag. 583 (7))

F2549190. Corespund termenului de "compressi obducti" conform F.R. X: A. Comprimatele neacoperite B. Drajeurile C. Comprimatele filmate D. Comprimatele efervescente E. Nu exista acest termen in F.R. X
(pag. 284 (10))

F2549196. Ca diluant pentru obinerea comprimatelor se folosete: A. lactoza B. papaverina clorhidric C. manitolul D. amidonul E. zahrul
(pag. 565/7)

F2549191. La prepararea comprimatelor se folosesc ca dezagreganti urmatoarele substante: A. Alginati B. Stearat de magneziu C. Bentonita D. Polietilenglicol 4000 E. Carboximetilceluloza sodica
(pag. 563 (7))

F2549197. Lianii cei mai folosii pentru obinerea comprimatelor sunt: A. coca de amidon B. talcul C. guma arabic D. gelatina E. zahrul
(pag. 566/7)

F2549198. Clasificarea lubrifianilor se face n: A. solubili n benzen B. antiadereni C. propriu-zii D. glisani E. colorani
(pag. 567/7)

F2549192. Se folosesc ca diluanti la prepararea comprimatelor: A. Amidon B. Lactoza C. Manitol D. Zahar E. Laurilsulfat de sodiu
(pag. 565 (7))

F2549199. Excipienii utilizai la comprimarea direct sunt: A. lactoza hidratat spray-dried B. fosfat dicalcic hidratat C. avicel D. zahrul compresibil E. paracetamolul
(pag. 568/7)

F2549193. Se folosesc drept lubrifianti pentru prepararea comprimatelor: A. Ulei de vaselina B. Uleiuri minerale C. Stearat de magneziu D. Ciclamati E. Dioxid de siliciu coloidal
(pag. 567 (7))

F2549200. Polimerii enteroslubili folosii pentru acoperirea comprimatelor sunt: A. acetoftalat de celuloz B. PVP C. elac D. PEG E. polivinilacetoftalat
(pag. 571/7)

20

F2549201. Pentru realizarea cedrii prelungite se folosesc urmatoerele, cu exceptia: A. sisteme tip matri B. sisteme tip rezervor C. forme convenionale D. rini schimbtoare de ioni sau compleci greu solubili E. soluii
(pag. 582/7)

F2549202. La prepararea capsulelor gelatinoase moi se folosesc: A. aromatizani B. conservani C. sisteme tip matri D. ageni de acoperire enterosolubili E. ageni de acoperire gastrorezisteni
(pag. 589/7)

F2549203. FR X prevede: A. capsule cu ampicilin B. capsule cu fenazon C. capsule cu tetraciclin D. capsule cu aminofenazon E. capsule cu acetat de retinol
(pag. 200/10)

F2549204. FR X menioneaz pstrarea la Venena a comprimatelor urmatoare, cu exceptia: A. digoxin B. nitroglicerin C. tamoxifen D. aspirin E. colchicin
(pag. 290/10)

21

Tema nr. 49
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

F1249001. D F1249002. C F1249003. C F1449004. B F1449005. A F1449006. D F1449007. E F1549008. A F1549009. A F1549010. C F1549011. A F1549012. B F1549013. D F1649014. D F1649015. C F1649016. C F1649017. A F1649018. D F1649019. E F2149020. C F2149021. C F2149022. A F2149023. A F2249024. C F2249025. D F2249026. C F2249027. B F2249028. B F2249029. D F2249030. C F2249031. B F2249032. E F2249033. E F2249034. E F2249035. D F2349036. A F2549037. C F2549038. A F2549039. C F2549040. B F2549041. B F2549042. E F2549043. E F2549044. C
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

F1249045. B,C,D F1249046. A,B,D,E F1249047. A,B F1249048. A,B,C F1249049. A,C,D F1249050. D,E

F1249051. A,B,C,D F1249052. B,C F1249053. B,E F1249054. A,B F1249055. A,B F1249056. A,B,D F1349057. A,E F1349058. A,B,C,E F1349059. A,C,D,E F1349060. A,B,C,E F1349061. B,D F1349062. A,B,E F1349063. A,C F1349064. A,C,D,E F1349065. A,E F1349066. A,B,C F1349067. A,B,C F1349068. B,D,E F1349069. A,B F1349070. C,E F1349071. A,B,C F1449072. A,C F1449073. A,C,D F1449074. A,C,D,E F1449075. A,C F1449076. B,C,D,E F1449077. A,C,E F1549078. B,C,D,E F1549079. A,C,E F1549080. A,B,C,D F1549081. B,C F1549082. B,C,D F1549083. A,B,C F1549084. B,C,D,E F1549085. A,C,E F1549086. B,C,D F1649087. B,D,E F1649088. B,D F1649089. B,C,E F1649090. B,D,E F1649091. B,D F1649092. C,D F1649093. A,D F1649094. B,C,E F2149095. B,C,D F2149096. C,D F2149097. A,B,C F2149098. A,B F2149099. A,B,C F2149100. D,E F2149101. A,B,C F2149102. A,C,E F2149103. B,C,D F2149104. B,D F2149105. C,E F2149106. A,D

22

F2149107. B,D F2149108. A,E F2149109. A,C,E F2149110. B,E F2149111. A,B,D,E F2149112. C,D F2149113. B,C,D,E F2149114. A,B,E F2149115. A,D,E F2149116. A,B,C,E F2149117. A,B,C,D F2149118. A,B,C,E F2149119. A,B,D F2149120. A,C F2149121. A,B,C,D F2249122. D,E F2249123. B,C F2249124. B,E F2249125. A,B F2249126. A,B,D F2249127. A,B,C,D F2249128. A,C,D F2249129. A,B,C F2249130. A,B F2249131. A,B F2249132. B,C,D F2249133. A,B,D,E F2249134. A,B,C,D F2249135. C,D F2249136. B,C,D,E F2249137. B,C,D F2249138. B,C,D F2249139. C,D,E F2249140. C,D,E F2249141. C,D F2249142. A,C,E F2249143. A,B,E F2249144. C,D F2249145. B,C,D F2249146. A,B,C,D F2249147. B,C,D F2249148. A,B,C,E F2249149. D,E F2249150. A,C,D,E F2249151. A,B,C,E F2249152. B,C,E F2249153. B,C,E F2249154. A,B,D,E F2249155. A,B,C,E F2249156. A,B,C,E F2249157. A,C,D,E F2249158. B,C,D F2249159. A,B,C,D F2249160. A,B,C,D F2249161. C,D F2249162. C,D,E

F2249163. B,C,E F2249164. B,C F2249165. A,D F2349166. A,B,D F2349167. C,D,E F2349168. C,D F2349169. A,B,C,D F2349170. A,B F2349171. B,C F2349172. A,C,D,E F2349173. C,E F2349174. B,D,E F2349175. A,E F2349176. A,B F2349177. A,C F2349178. A,C,D,E F2349179. A,B,E F2349180. A,B,C,E F2349181. B,D F2349182. A,B,C F2549183. B,C F2549184. B,C F2549185. A,C,D,E F2549186. B,C,E F2549187. B,C,E F2549188. A,B,D,E F2549189. C,D F2549190. B,C F2549191. A,C,E F2549192. A,B,C,D F2549193. A,B,C,E F2549194. A,C,E F2549195. A,B,C,E F2549196. A,C,D,E F2549197. A,C,D,E F2549198. B,C,D F2549199. A,B,C,D F2549200. A,C,E F2549201. C,E F2549202. A,B,E F2549203. A,C,E F2549204. B,C,D

23