MINISTERUL EDUCAIEI CERCETRII TINERETULUI I SPORTULUI UNIVERSITATEA OVIDIUS DIN CONSTANA FACULTATEA DE FARMACIE Aleea Universitii nr.

1, Campus, Corp B, Constana TEL./FAX: 0241-605050 E-mail: pharma-ovidius@univ-ovidius.ro Web: http://www.pharmaovidius.ro

DEPARTAMENTUL DE STIINTE FARMACEUTICE PENTRU OBTINEREA, ANALIZA SI CONTROLUL CALITATII MEDICAMENTELOR

Nr. nregistrare. 117/27.04.2012

TESTE GRILA PENTRU EXAMENUL LA DISCIPLINA TEHNOLOGIE FARMACEUTICA SPECIALIZAREA FARMACIE, SESIUNEA DE VARA ANUL IV, SEMESTRUL II

DIRECTOR DEPARTAMENT Prof. univ. dr. CONSTANTA SAVA

SEF DISCIPLINA TEHNOLOGIE FARMACEUTICA EF LUCRRI DR. FLORENTINA NICOLETA RONCEA

2011-2012

TEMA NR. 44 SUSPENSII FARMACEUTICE

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

F1244001. Care dintre factori amintiti, imbunatatesc stabilitatea suspensiilor defloculate A. dimensiunea redusa a particulelor B. micsorarea viscozitatii mediului de dispersie C. absenta sarcinii electrice D. absenta peptizatorilor E. evitarea excipientilor tixotropi sau plastici in mediul de dispersie (pag. 477, [7]) F1244002. Care enunt este coect legat de umectarea particulelor solide in vederea prepararii suspensiei A. are loc daca unghiul de contact este mai mic de 90 B. are loc daca unghiul de contact este mai mare de 90 C. etalarea are loc daca unghiul de contact este de 180 D. etalarea are loc daca unghiul de contact este de 0 E. micsorarea unghiului de contact va face dificila umectarea (pag. 38-39, [7]) F1244003. Factorul determinant in asigurarea stabilitatii fizice a suspensiilor defloculate este unul din cei mentionati: A. izotonia B. umectarea C. peptizarea D. caracteristicile reologice ale mediului de dispersie si ale preparatului (viscozitatea de structura) E. tipul recipientului de conditionare (pag. 475, [7]) F1244004. Prevederi ale farmacopeei referitoare la suspendarea substantelor puternic active; care dintre enunturi este corect A. se evita prepararea de suspensii cu acestea B. in cazuri exceptionale se face suspendarea unor cantitati reduse la jumatate fata de cele prescrise C. cantitatea prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca doza maxima pe 24 ore D. cantitatea suspendata poate depasi doza maxima pe 24 de ore daca substanta respectiva nu este un stupefiant E. daca substanta care se suspenda este un stupefiant se va recurge la solubilizarea micelara (pag. 894, [FR X])

F1344005. Ce proprietati prezinta suspensiile floculate: A. cristale individuale care sedimenteaza rapid B. flocoane laxe care sedimenteaza rapid C. supernatant opalescent D. volum mic de sedimentare E. sediment cimentat (pag. 478) F1344006. Ce umectanti se pot folosi la suspensii: A. tensioactivi B. parafina lichida C. ulei de floarea soarelui D. ulei de ricin E. guma arabica (pag. 476) F1344007. Suspensiile defloculate se caracterizeaza prin: A. particule solide dispersate individual B. particule agregate in flocoane C. viteza de sedimentare mare D. viscozitate mare a mediului de dispersie E. sediment lax (pag. 476-477) F1444008. Se pot prepara suspensii defloculate in urmatoarele conditii avantajoase: A. viteza de agitare foarte mica B. realizarea unui pH slab acid al vehiculului C. prepararea unei suspensii concentrate care se amesteca apoi cu agentul de suspendare, urmata de diluarea cu vehiculul ce contine si alti adjuvanti D. viteza de agitare foarte mare E. prepararea unei suspensii concentrate care se amesteca apoi cu vehiculul (pag. 480, [7]) F1544009. Aprecierea gradului de floculare al unei suspensii se determin prin: A. metoda dilurii B. metoda colorrii C. msurarea volumului de sediment format D. conductimetric E. msurarea indicelui de refracie (pag. 478, [7]) F1544010. n suspensiile floculate particulele suspendate : A. sunt entiti individuale B. nu sunt entiti individuale C. au vitez de sedimentare mic

D. formeaz lent sedimentul E. duc la obinerea unui sediment greu de redispersat (pag. 478, [7]) F1544011. La prepararea suspensiilor de uz intern nu se folosesc: A. edulcorani B. aromatizani C. colorani D. conservani antimicrobieni E. aglutinani (pag. 479, [7]) F1544012. Obinerea fazei insolubile la prepararea suspensiilor nu se face prin: A. precipitarea cu solveni organici B. precipitarea prin modificarea pH-ului C. precipitarea prin dubla descompunere D. procedeul sedimentrii E. triturare la mojar (pag. 476, [7]) F1544013. Reducerea vitezei de sedimentare a particulelor solide dintr-o suspensie poate fi micorat prin: A. scderea concentraiei fazei solide B. scderea gradului de dispersie C. scderea vscozitii mediului de dispersie D. folosirea de vehicule tixotrope sau plastice E. creterea diferenei de densitate ntre cele dou faze (pag. 477, [7]) F1544014. Stabilitatea unei suspensii nu este influenat de: A. gradul de hidratare B. solubilitatea n ap a fazei dispersate C. volumul suspensiei D. vscozitatea mediului de dispersie E. sarcina electric a particulelor fazei interne (pag. 477, [7]) F1644015. Agenti tensioactivi neionici folositi la obtinerea suspensiilor floculate: A. Tween B. Laurilsufat de sodiu C. Sapunuri alcaline D. Sapunuri metalice E. Carboximetilceluloza sodica (pag. 479) F1644016. FR X, controleaza marimea particulelor dintr-o masa de suspensie care contine aproximativ:

A. 100 mg substanta activa suspendata B. 10 mg substanta activa suspendata C. 10 g substanta activa suspendata D. 5 g substanta activa suspendata E. 25 g substanta activa suspendata (pag. 893) F1644017. La suspensii odata cu cresterea concentratiei fazei solide, viteza de sedimentare: A. creste B. scade C. nu este influentata D. creste linear E. creste numai peste o anumita concentratie (pag. 477) F1644018. Tehnica prin care se obtin particule cu un grad avansat de dispersie la prepararea suspensiilor defloculate se numeste: A. pulverizare B. maruntire C. radere D. micronizare (pag. 479) F2144019. Masurarea potentialului zeta al unei suspensii presupune: A. utilizarea numaratorului Coulter B. determinarea usurintei de redispersare a suspensiilor C. determinarea incarcarii electrice a particulelor D. determinarea sedimentarii gravitatioanle E. toate cele de mai sus (pag. (7) 480) F2144020. Suspensiile de uz intern prezint urmtoarele avantaje, cu excepia: A. reducerii descompunerii chimice a unor substane active comparativ cu soluiile apoase B. evitrii gustului neplcut al unor derivai solubili C. uurinei de administrare la copii D. stabilitii fizice crescute a formei farmaceutice E. biodisponibilitii crescute fa de preparatele orale solide (pag. 475, [7]) F2144021. Conform FR X urmtoarele afirmaii referitoare la suspensii sunt adevrate, cu excepia: A. suspensiile destinate administrrii interne pot conine edulcorani i aromatizani B. suspensiile care se aplic pe plgi, pe arsuri i pe pielea sugarilor se prepar prin metode care le asigur sterilitatea

C. pe etichetele recipientelor se menioneaz "A se agita nainte de ntrebuinare" D. substanele solide se aduc la gradul de finee corespunztor scopului i modului de administrare E. se conserv n recipiente nchise etan, la loc rcoros, ferit de lumin (pag. 894, [10]) F2144022. La prepararea suspensiilor, FR X prevede c se pot folosi urmtoarele substane auxiliare, cu excepia: A. agenilor de mrire a vscozitii B. umectanilor C. solubilizanilor D. agenilor de floculare E. conservanilor antimicrobieni (pag. 893, [10]) F2144023. Care dintre urmtoareloe afirmaii referitoare la floculare cu electrolii nu este adevrat: A. se datoreaz controlrii sarcinii electrice a particulelor suspendate B. depinde de concentraia electrolitului C. crete cu valena ionului folosit D. se datoreaz producerii unui strat de solvatare n jurul particulelor E. se poate controla prin determinarea schimbrii potenialului zeta. (pag. 478, [7]) F2144024. Umectarea unui solid de ctre un lichid este complet cnd unghiul de contact este: A. egal cu 0 grade B. ntre 0 + i 90 grade C. egal cu 90 grade D. ntre 90 i 180 grade E. egal cu 180 grade (pag. 38-39, [7]) F2244025. Suspensiile floculate se caracterizeaza prin: A. sedimentare individuala a particulelor B. sedimentare cu viteza redusa C. sediment afanat D. supernatant opalescent E. potential zeta foarte ridicat (pag. Leucuta, 478) F2244026. Agentii de peptizare utilizati la prepararea suspensiilor: A. conduc la obtinerea unor suspensii floculate B. cresc vascozitatea mediului de dispersie C. confera sarcini electrice particulelor suspendate D. impiedica cimentarea sedimentului

E. nu au nici un efect asupra stabilitatii suspensiilor (pag. Leucuta, 477) F2244027. Sterilitatea une suspensii apoase de uz extern poate fi asigurata prin: A. sterilizarea prin caldura uscata B. sterilizarea prin caldura umeda C. sterilizarea prin filtrare D. sterilizarea cu radiatii UV E. prepararea pe cale aseptica (pag. Leucuta, 480) F2244028. Metode de floculare in vederea prepararii suspensiilor floculate A. prin neutralizarea partiala a sarcinii electrice a particulelor si monitorizarea potentialului zeta se obtine o floculare controlata, avantajoasa stabilitatii fizice B. prin neutralizarea partiala a sarcinii electrice a particulelor si monitorizarea potentialului zeta se obtine o floculare partiala,insuficienta unei stabilitati fizice corespunzatoare C. prin invelirea integrala a particulelor cu un film de tensioactiv neionogen D. prin cresterea la maximum a potentialului zeta E. flocularea cu electroliti nu este o metoda practica de obtinere a suspensiilor de calitate (pag. Leucuta,478) F2244029. Factori care imbunatatesc stabilitatea suspensiilor defloculate A. dimensiunea redusa a particulelor B. micsorarea viscozitatii mediului de dispersie C. absenta sarcinii electrice D. absenta peptizatorilor E. evitarea excipientilor tixotropi sau plastici in mediul de dispersie (pag. Leucuta,476) F2244030. Prevederi ale farmacopeei referitoare la suspendarea substantelor puternic active A. se evita prepararea de suspensii cu acestea B. in cazuri exceptionale se face suspendarea unor cantitati reduse la jumatate fata de cele prescrise C. cantitatea prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca doza maxima pe 24 ore D. cantitatea suspendata poate depasi doza maxima pe 24 de ore daca substanta respectiva nu este un stupefiant E. daca substanta care se suspenda este un stupefiant se va recurge la solubilizarea micelara (pag. FRX,893) F2344031. Ce umectanti se pot folosi la suspensii: A. tensioactivi B. parafina lichida C. ulei de floarea soarelui

D. ulei de ricin E. guma arabica (pag. 476) F2344032. Ce proprietati prezinta suspensiile floculate: A. cristale individuale care sedimenteaza rapid B. flocoane laxe care sedimenteaza rapid C. supernatant opalescent D. volum mic de sedimentare E. sediment cimentat (pag. 478) F2344033. Suspensiile apoase sunt sisteme disperse eterogene formate din: A. particule solide insolubile in apa B. ulei de floarea soarelui C. alcool D. acetona E. glicerol (pag. 893) F2344034. Suspensiile defloculate se caracterizeaza prin: A. particule solide dispersate individual B. particule agregate in flocoane C. viteza de sedimentare mare D. viscozitate mare a mediului de dispersie E. sediment lax (pag. 476,477) F2344035. Care din urmatoarele substante se prepara sub forma de suspensie apoasa: A. glucoza B. clorhidrat de procaina C. fenobarbital D. propifenazona E. cafeina (pag. 475) F2544036. Intr-o suspensie, reducerea vitezei de sedimentare a particulelor solide poate fi micsorata prin: A. folosirea de vehicule tixotrope sau plastice B. cresterea diferentei de densitate intre cele doua faze C. scaderea concentratiei fazei solide D. scaderea gradului de dispersie E. scaderea vascozitatii mediului de dispersie (pag. 477/7)

F2544037. Urmatorii factori nu influenteaza stabilitatea unei emulsii: A. solubilitatea in apa a fazei dispersate B. gradul de hidratare C. vascozitatea mediului de dispersie D. sarcina electrica a particulelor fazei interne E. volumul suspensiei (pag. 477/7) F2544038. Caracteristicile particulelor suspendate in suspensiile floculate sunt: A. nu sunt entitati individuale B. au viteza de sedimentare mica C. sunt entitati individuale D. formeaza lent sedimentul E. duc la obtinerea unui sediment greu de redispersat (pag. 478/7) F2544039. Pentru suspensiile de uz intern nu se folosesc la preparare: A. conservanti antimicrobieni B. aglutinanti C. aromatizanti D. coloranti E. edulcoloranti (pag. 479/7) F2544040. Gradul de floculare al unei suspensii se determina prin: A. masurarea volumului de sediment format B. conductimetric C. metoda diluarii D. determinarea indicelui de refractie E. metoda colorarii (pag. 478/7) F2544041. Viteza de sedimentare a particulelor unei suspensii poate fi realizata prin: A. cresterea gradului de dispersie B. scaderea concentratiei fazei disperse C. scaderea vascozitatii mediului de dispersie D. folosirea de polimeri hidrofili E. utilizarea tensioactivilor in cantitate mare (pag. 477/7) F2544042. Conform FR X substantele auxiliare folosite la prepararea suspensiilor sunt urmatoarele cu exceptia: A. agenti de floculare B. coloranti C. conservanti antimicrobieni potriviti

D. umectanti E. adsorbanti (pag. 893/10) F2544043. Afirmatii adevarate despre suspensii: A. sunt preparate farmaceutice lichide sau semisolide B. sunt constituite din una sau mai multe substante active insolubile suspendate in mediu de dispersie semisolid C. 90% din particulele examinate au diametru de cel mult 50 micrometri D. 90% din particulele examinate au diametru de cel mult 25 micrometri E. substante auxiliare folosite:diluanti,adsorbantiagenti tensioactivi (pag. 893/10) F2544044. Formularea suspensiilor farmaceutice are urmatoarele obiective cu exceptia: A. reducerea vitezei de sedimentare B. reducerea fenomenului de crestere a cristalelor C. sigurarea redispersarii omogene D. evitarea sedimentarii E. reducerea cimentarii (pag. 475/7)

SUSPENSII FARMACEUTICE INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

F1244050. Alegeti care dintre enunturi este corect referitor la prepararea suspensiilor defloculate A. folosirea unor particule a substantei medicamentoase cu grad avansat de dispersie B. alegerea unui polimer care sa duca la formarea unei viscozitati de structura (plastica, tixotropica) a mediului de dispersie C. evitarea umectantilor D. evitarea agentilor peptizatori E. folosirea unor sisteme de agitare eficiente (pag. 478, [7]) F1244051. Alegeti enunturile corecte referitor la suspensiile injectabile, conform farmacopeei A. se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva, cu sau fara agenti de suspendare B. se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva, cu agenti de suspendare C. suspensiile sterile se prepara prin metode care le asigura sterilitatea si care permit evitarea unei contaminari ulterioare cu microorganisme D. suspensiile care se aplica pe plagi, pe arsuri si pe pielea sugarilor nu se pot steriliza deoarece s-ar distruge stabilitatea lor fizica, de aceea se aduc la un pH care distruge microorganismele eventual prezente

10

E. prepararea trebuie facuta astfel incit sa se evite total sedimentarea in timp (pag. 512, [FR X]) F1244052. Obiective ale controlului de calitate a suspensiilor:care dintre enunturi sunt corecte A. marimea particulelor B. viteza de sedimentare C. capacitatea de redispersare a sedimentului suspensiei D. viscozitatea E. marimea agregatelor (flocoanelor) formate din asocieri de particule (pag. 480, [7]) F1244053. Precizati care dintre substantele auxiliare de mai jos sunt admise de FRX la prepararea suspensiilor farmaceutice A. umectanti B. lubrifianti C. conservanti D. agenti pentru cresterea viscozitatii E. polimeri bioadezivi (pag. 893, [FR X]) F1244054. Prevederi ale farmacopeei privind controlul sterilitatii suspensiilor:care dintre enunturi snt corecte A. suspensiile care contin antibiotice B. suspensii care se aplica pe plagi C. suspensii care se aplica pe arsuri D. suspensii care se aplica pe pielea sugarilor E. suspensiile care trebuie sa fie sterile se sterilizeaza prin autoclavare (pag. 894, [FR X]) F1244055. Prevederi ale FRX referitoare la suspensii, in monografia de generalitati; care din enunturi sunt corecte A. marimea particulelor B. masa totala pe recipient C. pe eticheta se mentioneaza A se agita inainte de intrebuintare D. in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca doza maxima pe 48 ore E. in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca doza maxima pe 3 zile (pag. 893, [FR X]) F1244056. Prin ce proprietati, din cele de mai jos, se pot caracteriza suspensiile defloculate A. sedimentarea individuala a particulelor B. lichid clar deasupra sedimentului C. evitarea cimentarii

11

D. redispersare foarte usoara E. riscul formarii de sediment cimentat (pag. 476-7, [7]) F1344057. Care sunt dimensiunile particulelor admise intr-o suspensie: A. 50 micrometri B. 100 micrometri C. 180 micrometri D. 200 micrometri E. 300 micrometri (pag. 893) F1344058. Factori care influenteaza stabilitatea suspensiilor: A. dimensiunea particulelor solide insolubile B. umectarea particulelor solide C. viscozitatea mediului D. lipsa sarcinii electrice E. lipsa stratului de hidratare (pag. 477) F1344059. Fenomenele de instabilitate fizica a suspensiilor se manifesta prin: A. cresterea cristalelor B. marirea viscozitatii C. sedimentarea particulelor D. formarea de flocoane E. formarea de sedimente compacte (pag. 477) F1344060. In ce cazuri masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca doza maxima pentru 24 de ore: A. pentru substantele anodine B. pentru substantele puternic active C. pentru substantele toxice D. pentru substantele colorante E. pentru substantele antioxidante (pag. 893) F1344061. In ce cazuri se asigura sterilitatea suspensiilor: A. pentru suspensiile administrate intern B. pentru suspensiile aplicate in conductul auditiv C. pentru suspensiile aplicate pe plagi D. pentru suspensiile aplicate pe arsuri E. pentru suspensiile aplicate pe pielea sugarilor (pag. 893) F1344062. Mecanismul de actiune a surfactantilor ionogeni in suspensie este de:

12

A. solubilizare micelara B. adsorbtie ca strat monomolecular pe particulele solide C. conferirea de sarcini electrice D. umectare E. floculare (pag. 476) F1344063. Mecanismul de actiune al polimerilor hidrofili intr-o suspensie este de: A. solubilizare micelara B. conferirea de sarcini electrice C. adsorbtie ca strat multimolecular D. scaderea tensiunii superficiale E. marirea viscozitatii mediului de dispersie (pag. 476) F1344064. Particulele solide obtinute prin pulverizare se caracterizeaza prin: A. stare energetica crescuta la suprafata B. tendinta la aglomerare C. tendinta la absorbtia aerului D. scaderea solubilitatii E. facilitate de umectare (pag. 477) F1344065. Suspensiile se prepara prin urmatoarele metode: A. metoda condensarii B. metoda dispersarii C. metoda amestecarii D. metoda diluarii E. metoda flocularii (pag. 893) F1444066. Caracteristicile suspensiilor defloculate sunt: A. particulele sedimenteaza individual B. viteza de sedimentare este redusa C. sedimentul este voluminos D. supernatantul este limpede E. supernatantul este opalescent (pag. 476, [7]) F1444067. Comportamentul particulelor in suspensie depinde de urmatoarele propietati fizice: A. polimorfism B. structura cristalina C. punct de topire D. stare anhidra sau solvatata E. densitate

13

(pag. 476, [7]) F1444068. Flocularea se poate efectua in conditii controlate, folosind: A. electroliti B. substante tensioactive C. polimeri hidrofili D. neelectroliti E. solventi miscibili cu apa (pag. 478 - 479, [7]) F1444069. In suspensii, viteza de sedimentare a particulelor insolubile: A. este redata de relatia lui Stokes pentru suspensiile concentrate B. este redata de relatia lui T. Higuchi pentru suspensiile diluate (sub 2%) C. este redata de relatia lui T. Higuchi pentru suspensiile concentrate D. scade cu cresterea viscozitatii mediului de dispersie E. scade cu scaderea concentratiei fazei solide (pag. 477, [7]) F1444070. Obtinerea particulelor insolubile prin precipitare cu un solvent organic, miscibil cu apa: A. se realizeaza prin adaugarea solutiei substantei medicamentoase in solventul organic in apa distilata, in orice conditii B. se realizeaza prin adaugarea solutiei substantei medicamentoase in solventul organic in apa distilata, in conditii controlate C. permite obtinerea marimii dorite a particulelor D. permite obtinerea aceleiasi forme polimorfe, indiferent de solventul organic folosit E. permite obtinerea de forme polimorfe diferite, in functie de solventul organic folosit (pag. 476, [7]) F1444071. Stabilitatea fizica a suspensiilor este asigurata prin: A. folosirea de umectanti B. folosirea agentilor de peptizare C. utilizarea formelor polimorfe cu solubilitatea cea mai mare D. favorizarea aparitiei fortelor de atractie intre particule E. utilizarea formelor polimorfe cu solubilitatea cea mai mica (pag. 477 - 478, [7]) F1444072. Suspensiile floculate se deoasebesc de cele defloculate prin: A. viteza de sedimentare lenta B. sedimentul afinat C. sedimentul format din particule individuale D. posibilitatea aparitiei fenomenului de cimentare a sedimentului E. supernatant clar (pag. 478, [7])

14

F1444073. Suspensiile, fiind sisteme disperse instabile, formularea lor are ca obiective: A. evitarea sedimentarii particulelor suspendate B. reducerea vitezei de sedimentare C. numai reducerea fenomenului de crestere a cristalelor si a cimentarii D. asigurarea redispersarii omogene, fara dificultate, a sedimentului E. evitarea fenomenului de crestere a cristalelor (pag. 475, [7]) F1544074. Avantajele suspensiilor: A. posibilitatea administrrii de substane cu solubilitate redus n ap B. procesele de degradare ale substanelor active sunt mai reduse C. evitarea gustului neplcut al substanelor active D. apariia sedimentelor cimentate E. pot fi administrate uor persoanelor cu dificulti de nghiire (pag. 475, [7]) F1544075. Controlul calitii suspensiilor implic determinarea: A. mrimii particulelor B. vitezei de sedimentare C. potenialului Zetta D. vscozitii E. gradului de coalescen (pag. 480, [7]) F1544076. n formularea suspensiilor se ine seama de: A. sedimentarea particulelor B. creterea mrimii particulelor C. obinerea unei suspensii floculate D. obinerea unei suspensii defloculate E. de ali factori, nu de cei enumerai mai sus (pag. 475, [7]) F1544077. n suspensiile defloculate: A. particulele dispersate sunt ca entiti individuale B. sedimentarea nu se realizeaz individual C. viteza de sedimentare e mare D. sedimentarea se face ncet E. sedimentul este foarte uor de redispersat (pag. 476, [7]) F1544078. Mrimea particulelor fazei solide a unei suspensii se determin folosind: A. microscopul cu micrometru ocular etalonat B. cernerea cu site standardizate C. numrtorul Coulter D. pipeta Andreasen

15

E. msurarea volumului sedimentului (pag. 480, [7]) F1544079. Particulele obinute prin pulverizarea unei substane solide: A. au stare energetic crescut la suprafa B. nu au stare energetic C. nu au tendin de aglomerare D. au tendin de adsorbie a aerului E. sunt mai dificil de dispersat n ap (pag. 476, [7]) F1544080. Sterilitatea suspensiilor se obine prin: A. sterilizare la autoclav B. sterilizare la etuv C. filtrare D. folosirea de materii prime sterile E. prepararea pe cale aseptic (pag. 480, [7]) F1544081. Suspensiile floculate se obin: A. prin realizarea floculrii prin controlul sarcinii electrice a particulelor B. cu ajutorul substanelor tensioactive C. cu ajutorul polimerilor hidrofili, dar procedeul este mai dificil D. prin agitare foarte puternic E. prin adugare de emulgatori (pag. 478, [7]) F1544082. Urmtorii factori influeneaz comportamentul particulelor unei suspensii: A. structura cristaline B. starea anhidr C. forma amorf D. forma solvatat E. culoarea substanei suspendate (pag. 476, [7]) F1644083. Caracteristicile unei suspensii defloculate: A. viteza de sedimentare mare B. sedimentul se formeaza ncet C. viteza de sedimentare mica D. sedimentul se formeaza rapid E. sedimentul se redisperseaza usor (pag. 476-477) F1644084. Cresterea vscozitatii mediului de dispersie a suspensiilor: A. creste viteza de sedimentare B. ncetineste viteza de sedimentare

16

C. contribuie la mbunatatirea calitatii suspensiei D. contribuie la scaderea calitatii suspensiei E. reduce dimensiunea particulelor (pag. 477) F1644085. Ecuatia lui Stokes se refera la suspensii: A. diluate B. cu particule considerate sferice C. concentrate D. floculate E. de uz extern (pag. 477) F1644086. F.R.X. prevede sterilitate n cazul: A. Suspensiilor de uz intern B. Suspensiilor aplicate pe plagi C. Suspensiilor aplicate pe arsuri D. Suspensiilor floculate E. Suspensiilor aplicate pe pielea sugarilor (pag. 893)

F1644087. Factorii care influenteaza stabilitatea suspensiilor: A. vscozitatea mediului de dispersie B. substanta activa ncorporata C. dimensiunea particulelor D. sarcina electrica a particulelor E. indicele de refractie a suspensiei (pag. 477) F1644088. La prepararea suspensiilor, obtinerea particulelor prin metoda condensarii sau precipitarii se poate realiza prin: A. procedeul dispersarii B. precipitare cu un solvent organic C. precipitare prin modificarea pH-ului D. precipitare prin dubla descompunere E. precipitare cu agenti tensioactivi (pag. 476) F1644089. Metode de obtinere a suspensiilor floculate: A. prin controlul sarcinii electrice a particulelor B. prin utilizarea substantelor tensioactive C. cu ajutorul polimerilor hidrofili D. prin metoda gumei uscate E. prin condensare (pag. 478-479)

17

F1644090. Suspensiile sunt sisteme disperse: A. ultramicroeterogene B. eterogene C. instabile D. stabile E. omogene (pag. 475) F2144091. La formularea suspensiilor farmaceutice se au in vedere obictive: A. micsorarea, in general, a gradului de dispersie a particulelor suspendate B. reducerea vitezei de sedimentare C. favorizarea fenomenului de crestere a cristalelor D. evitarea cimentarii E. asigurarea redispersarii omogene, fara dificultate a sedimentului (pag. (7) 475) F2144092. Factorii care influenteaza comportamentul particulelor in suspensie sunt: A. structura cristalina B. starea anhidra ori solvatata C. polimorfismul D. umectarea E. nici unul din factorii enumerati (pag. (7) 477) F2144093. Pentru prepararea suspensiilor sterile: A. se folosesc componente sterile B. se aplica sterilizarea prin autoclavare a produsului finit C. se aplica sterilizarea prin filtre Millipore D. se apeleaza la tehnica asptica E. este obligatorie doar sterilizarea mediului de dispersie (pag. (7) 480) F2144094. Volumul de sedimentare: A. este raportul la echilibru al sedimentului fata de volumul total al suspensiei B. este raportul la echilibru al volumului total al suspensiei fata de cel al sedimentului C. este cuprins intre 0 si 1, in cazul unei suspensii ideale D. este egal cu 1, in cazul unei suspensii ideale E. se determina cu ajutorul zetametrului (pag. (7) 487) F2144095. Influenta valentei si covalentei electrolitilor asupra flocularii suspensiilor se poate determina experimental prin: A. determinarea gradului de dispersie a fazei solide B. masurarea vitezei de ecremare C. observarea gradului de floculare

18

D. determinarea unghiului de contact al solidului E. masurarea schimbarii potentialului zeta (pag. (7) 478) F2144096. Obtinerea particulelor de suspendat prin metoda condensarii sau precipitarii se poate realiza prin urmatoarele procedee: A. micronizarea solidului B. precipitarea cu un solvent organic C. precipitaea prin modificarea pH-ului D. precipitarea prin dubla descompunere E. pulverizarea prin frecare (pag. (7) 476) F2144097. O valoare mai mica a unghiului de contact denota ca: A. predomina fortele de adeziune intre lichid si solid B. predomina fortele de coeziune ale lichidului C. are loc umectarea solidului D. umectarea particulelor este dificila E. particulele solide nu se lasa udate de apa (pag. (7) 38 - 39) F2144098. Sarcina electrica de suprafata a particulelor solide dispersate in apa isi are originea in: A. interactiunea intre particule in mediu lichid B. ionizarea gruparilor de la suprafata particulelor C. adsorbtia preferentiala a unor ioni pe suprafata particulelor D. cresterea cristalelor E. impuritati reprezentate de ioni din mediul de dispersie (pag. (7) 42) F2144099. Dificultatile legate de formularea suspensiilor farmaceutice rezida in: A. dispersarea corespunzatoare a particulelor solide in vehicul B. existenta unei valori reduse a unghiului de contact solid/lichid C. sedimentarea marimii particulelor D. cresterea marimii particulelor E. cimentarea sedimentarii (pag. (7) 475) F2144100. La controlul mrimii particulelor dintr-o suspensie, FR X prevede: A. pentru 10 % din particulele examinate se admite un diametru de cel mult 180 m B. 10 % din particule trebuie s aib diametrul de cel puin 180 m C. 90 % din particule trebuie s prezinte un diamentru de cel mult 50 m D. 90 % din particule trebuie s aib dimensiuni de pn la 180 m E. 20 % din particule trebuie s aib diamentrul mai mare de 50 m (pag. 893, [10])

19

F2144101. FR X prevede pentru suspensiile farmaceutice urmtoarele caracteristici: A. aspect opac B. vscozitate care s nu permit sedimentarea fazei solide C. omogenitate pe toat durata de pstrare D. redispersarea sedimentului dup o agitare de 1-2 minute i meninerea omogenitii pe durata administrrii E. particule n suspensie cu diametrul de maxim 10 microni (pag. 893, [10]) F2144102. Probele de control pentru suspensiile farmaceutice includ: A. determinarea mrimii particulelor B. determinarea vscozitii C. determinarea vitezei de sedimentare D. determinarea perioadei de njumtire E. determinarea capacitii de redispersare (pag. 480, [7]) F2144103. Viteza de sedimentare a unei suspensii defloculate poate fi micorat prin: A. reducerea mrimii particulelor solide B. micorarea diferenei de densitate dintre faze C. mrirea vscozitii fazei externe D. mrirea diferenei de densitate dintre faze E. micorarea vscozitii fazei interne (pag. 477, [7]) F2144104. Substanele tensioactive pot facilita formarea suspensiilor floculate prin: A. mrirea tensiunii interfaciale solid /lichid B. acoperirea integral a suprafeei particulelor suspendate C. acoperirea parial a particulelor solide D. crearea posibilitii de interaciune prin fore de legare slabe ntre particulele suspendate E. neutralizarea sarcinilor electrice ale particulelor (pag. 478-479, [7]) F2144105. O suspensie floculat se caracterizeaz prin: A. vitez de sedimentare rapid B. volum mic de sedimentare C. includerea mediului de dispersie ntre particulele depuse D. cimentarea n timp a sedimentului E. sediment poros (pag. 478, [7]) F2144106. O suspensie defloculat se caracterizeaz prin: A. depunderea particulelor solide individuale B. sediment compact

20

C. eliminarea mediului de dispersie din sediment D. redispersare dificil E. grad de floculare apropiat de unitate (pag. 476, [7]) F2144107. Factorii care influeneaz stabilitatea suspensiilor farmaceutice sunt: A. dimensiunea particulelor dispersate B. vscozitatea fazei interne C. vscozitatea fazei externe D. sarcina electric a particulelor E. gradul de umectare a particulelor solide (pag. 477, [7]) F2144108. Creterea cristalelor ntr-o suspensie este favorizat de: A. existena unor polimorfi stabili B. variaiile de temperatur C. existena formei hidratate a substanei active insolubile D. existena de particule suspendate cu acelai grad de dispersie E. micorarea gradului de dispersie i existena unor forme ale particulelor cu nivel energetic mai mare. (pag. 45, [7]) F2144109. FR X are urmtoarele recomandri privind prepararea suspensiilor: A. substanele solide se aduc la un grad de finee corespunztor scopului i modului de administrare B. ele se disperseaz n mediu de dispersie lichid printr-o metod adecvat C. suspensia se completeaz la volumul prescris (m/v) D. la preparare se pot folosi i substane auxiliare E. suspensiile destinate administrrii externe pot conine ageni de curgere (pag. 893, [10]) F2244110. Ce proprietati reologice au suspensiile farmaceutice A. viscozitatea aparenta a suspensiilor floculate este mai mare decit a celor defloculate B. suspensiile defloculate in vehicule newtoniene pot forma un sediment compact, cimentat C. suspensiile defloculate in vehicule nenewtoniene , plastice sau pseudoplastice, nu sedimenteaza, respectiv viteza de sedimentare este incetinita D. suspensiile floculate in vehicule newtoniene produc un volum mic de sediment, cu lichid opalescent deasupra E. suspensiile in dispersii concentrate de bentonita sau dioxid de siliciu coloidal , sunt tixotrope (pag. Leucuta,57) F2244111. Ce factori determina cresterea cristalelor la suspensiile farmaceutice A. proprietatile plastice B. proprietatile tixotrope

21

C. solubilitatea partiala a particulelor suspendate D. solubilitatea mai mare a particulelor mici in comparatie cu cele mari, care cresc pe seama celor mici E. factorii care cresc solubilitatea sau produc fluctuatii ale acesteia in sistem (pag. Leucuta,45) F2244112. Consecinte ale interactiunilor intre particule in suspensii farmaceutice A. sunt determinate de combinarea fortelor de atractie si a celor de respingere B. fortele de respingere se datoreaza potentialului electrocinetic C. anularea sarcinilor electrice conduce la coagulare D. o anulare partiala a sarcinilor electrice determina un minim secundar,care determina oprirea unirii particulelor si formarea unui sistem floculat E. adaugarea de elecroliti in orice cantitate la un sistem incarcat electric determina coagularea si deci pierderea stabilitatii fizice (pag. Leucuta,44) F2244113. Ce fenomene de adsorbtie se intilnesc in suspensiile farmaceutice A. particulele solide pot adsorbi substante tensioactive amfifile B. adaugarea de tensioactivi amfifili favorizeaza umectarea C. daca tensioactivii sunt ionogeni, particulele au sarcini electrice, iar stabilitatea cinetica va creste D. adsorbtia de polimeri constituie o bariera mecanica in calea unirii particulelor E. fenomenele de adsorbtie la suspensii sunt atit de mici incit nu au nici o influenta asupra stabilitatii sistemului (pag. Leucuta,40) F2244114. Cum se poate pregati faza insolubila in vederea prepararii suspensiilor farmaceutice A. metoda condensarii B. metoda emulsionarii C. depunerea electrostatica D. cimentarea E. metoda dispersarii fizice, mecanice (pag. Leucuta,476) F2244115. Ce particularitati ale ecuatiei Higuchi o diferentiaza de ecuatia Stokes referitoare la viteza de sedimentare A. suprafata specifica a solidului B. porozitatea fazei solide sau fractiunea de volum a fazelor C. viteza de sedimenare scade cu cresterea concentratiei fazei solide D. marimea razei particulelor ( Stokes) si suprafata specifica a solidului (Higuchi) sunt factori diferiti care influenteaza diferit stabilitatea E. cresterea gradului de dispersie si a viscozitatii mediului cresc stabilitatea fizica a suspensiilor in timp (pag. Leucuta,477)

22

F2244116. Care din factorii enumerati sunt pasi necesari la prepararea unei suspensii defloculate de calitate corespunzatoare A. pulverizarea avansata a substantei solide insolubile in mediul de dispersie B. umectarea C. conferirea de sarcina electrica D. cresterea viscozitatii mediului de dispersie E. indeplinirea conditiilor de mai sus nu mai fac necesar lucrul mecanic pentru dispersare (pag. Leucuta,476) F2244117. Avantaje ale utilizarii suspensiilor: A. evitarea gustului neplacut al substantelor medicamentoase B. posibilitatea obtinerii de preparate lichide din substante cu solubilitate redusa C. formularea nu prezinta dificultati D. instalarea rapida a efectului terapeutic E. degradarea substantelor medicamentoase este mai redusa (pag. Leucuta, 475) F2244118. Conform ecuatiei lui Stokes, care sunt factorii care influenteaza viteza de sedimentare a particulelor aflate in suspensie? A. vascozitatea mediului de dispersie B. umectarea particulelor C. raza particulelor D. diferenta dintre densitatea fazei interne si externe E. sarcina electrica a particulelor (pag. Leucuta, 477) F2244120. Controlul marimii particulelor suspendate se realizeaza cu ajutorul: A. microscopului optic prevazut cu micrometru ocular B. sitelor standardizate C. pipetei Andreasen D. permeametrului Blaine E. numaratorului de particule Coulter (pag. Leucuta, 480) F2244121. Suspensii de uz extern: A. picaturi pentru ochi B. picaturi pentru nas C. unguente D. supozitoare E. picaturi pentru ureche (pag. FR X, 893, 823, 709) F2244122. Instabilitatea fizica a suspensiilor se manifesta prin: A. sedimentarea particulelor solide B. cimentarea sedimentului C. cresterea cristalelor D. scaderea vascozitatii mediului de dispersie

23

E. coalescenta (pag. Leucuta, 475-480) F2244123. Pregatirea fazei solide insolubile in vederea prepararii de suspensii se face prin: A. metoda precipitarii B. metoda pulverizarii C. metoda agitarii in flacon D. metoda solventului comun E. metoda gumei uscate (pag. Leucuta, 476) F2244124. Ce fel de substante auxiliare admite FRX la prepararea suspensiilor farmaceutice A. umectanti B. lubrifianti C. conservanti D. agenti pentru cresterea viscozitatii E. polimeri bioadezivi (pag. FRX,893) F2244125. Suspensiile defloculate se caracterizeaza prin A. sedimentarea individuala a particulelor B. lichid clar deasupra sedimentului C. evitarea cimentarii D. redispersare foarte usoara E. riscul formarii de sediment cimentat (pag. Leucuta,476) F2244126. Factori determinanti ai stabilitatii fizice a suspensiilor farmaceutice A. izotonia B. umectarea C. peptizarea D. caracteristicile reologice ale mediului de dispersie si ale preparatului (viscozitatea de structura) E. tipul recipientului de conditionare (pag. Leucuta,477) F2244127. Suspensii care se administreaza pe alta cale de administrare decit cea orala, pentru care se fac referiri in monografia Suspensiones din FR X care trebuie sa corespunda si prevederilor acelor forme farmaceutice A. unguente B. supozitoare C. colire D. solutii injectabile E. solutii perfuzabile

24

(pag. FRX, 894) F2244128. Prevederi ale FRX referitoare la suspensii , in monografia de generalitati A. marimea particulelor B. masa totala pe recipient C. pe eticheta se mentioneaza A se agita inainte de intrebuintare D. in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca doza maxima pe 48 ore E. in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca doza maxima pe 3 zile (pag. FRX,893) F2244129. Umectarea particulelor solide in vederea prepararii suspensiilor A. are loc daca unghiul de contact este mai mic de 90 B. are loc daca unghiul de contact este mai mare de 90 C. etalarea are loc daca unghiul de contact este de 180 D. etalarea are loc daca unghiul de contact este de 0 E. micsorarea unghiului de contact va face dificila umectarea (pag. Leucuta,38) F2244130. Suspensiile injectabile , conform farmacopeei A. se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva, cu sau fara agenti de suspendare B. se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia respectiva, cu agenti de suspendare C. suspensiile sterile se prepara prin metode care le asigura sterilitatea si care permit evitarea unei contaminari ulterioare cu microorganisme D. suspensiile care se aplica pe plagi, pe arsuri si pe pielea sugarilor nu se pot steriliza deoarece s-ar distruge stabilitatea lor fizica, de aceea se aduc la un pH care distruge microorganismele eventual prezente E. prepararea trebuie facuta astfel incit sa se evite total sedimentarea in timp (pag. FRX,510) F2244131. Prevederi oficiale cu privire la stabilitatea suspensiilor A. suspensiile nu trebuie sa sedimenteze in timp B. suspensiilor pot sedimenta in timp C. dupa agitare timp de 1-2 minute trebuie sa se redisperseze D. dupa redispersare trebuie sa-si mentina omogenitatea pe durata administrarii E. substantele puternic active sau toxice suspendate nu trebuie sa fie prelucrate intr-o masa care depaseste doza maxima pe 24 ore (pag. FRX,893) F2244132. Prevederi ale monografiei Suspensiones din farmacopee referitoare la stabilitate A. suspensiile trebuie preparate prin mijloace care evita sedimentarea particulelor in timp B. prin agitare timp de 1-2 minute suspensiile trebuie sa se disperseze

25

C. suspensiile dispersate prin omogenizare trebuie sa-si pastreze omogenitatea pe durata administrarii D. incarcarea electrica, factor de stabilitate, se determina cu ajutorul zetametrului E. pentru evitarea sedimentarii se prevede ca suspensiile sa se agite inaintea administrarii (pag. FRX,893) F2244133. Prepararea suspensiilor defloculate A. folosirea unor particule a substantei medicamentoase cu grad avansat de dispersie B. alegerea unui polimer care sa duca la formarea unei viscozitati de structura (plastica, tixotropica) a mediului de dispersie C. evitarea umectantilor D. evitarea agentilor peptizatori E. folosirea unor sisteme de agitare eficiente (pag. Leucuta,476) F2244134. Obiective ale controlului de calitate a suspensiilor A. marimea particulelor B. viteza de sedimentare C. capacitatea de redispersare a sedimentului suspensiei D. viscozitatea E. marimea agregatelor (flocoanelor) formate din asocieri de particule (pag. Leucuta,480) F2244135. In ce cazuri exista prevederi ale farmacopeei privind controlul sterilitatii suspensiilor A. suspensiile care contin antibiotice B. suspensii care se aplica pe plagi C. suspensii care se aplica pe arsuri D. suspensii care se aplica pe pielea sugarilor E. suspensiile care trebuie sa fie sterile se sterilizeaza prin autoclavare (pag. FRX,894) F2244136. Obiective ale formularii suspensiilor farmaceutice A. reducerea vitezei de sedimentare B. reducerea fenomenului de crestere a cristalelor C. evitarea cimentarii D. asigurarea redispersarii omogene a sedimentului E. realizarea in exclusivitate a suspensiilor floculate (pag. Leucuta,475) F2344139. Care sunt dimensiunile particulelor admise intr-o suspensie: A. 50 micrometri B. 100 micrometri C. 180 micrometri D. 200 micrometri E. 300 micrometri

26

(pag. 893) F2344140. In ce cazuri se asigura sterilitatea suspensiilor: A. pentru suspensiile administrate intern B. pentru suspensiile aplicate in conductul auditiv C. pentru suspensiile aplicate pe plagi D. pentru suspensiile aplicate pe arsuri E. pentru suspensiile aplicate pe pielea sugarilor (pag. 893) F2344141. In ce cazuri masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca doza maxima pentru 24 h.: A. pentru substantele anodine B. pentru substantele puternic active C. pentru substantele toxice D. pentru substantele colorante E. pentru substantele antioxidante (pag. 893) F2344142. Suspensiile se prepara prin urmatoarele metode: A. metoda condensarii B. metoda dispersarii C. metoda amestecarii D. metoda diluarii E. metoda flocularii (pag. 893) F2344143. Factori ce influenteaza stabilitatea suspensiilor: A. dimensiunea particulelor solide insolubile B. umectarea particulelor solide C. viscozitatea mediului D. lipsa sarcinii electrice E. lipsa stratului de hidratare (pag. 477) F2344144. Mecanismul de actiune a surfactantilor ionogeni in suspensie este de: A. solubilizare micelara B. adsorbtie ca strat monomolecular pe particulele solide C. conferirea de sarcini electrice D. umectare E. floculare (pag. 476) F2344145. Mecanismul de actiune a polimerilor hidrofili intr-o suspensie este: A. solubilizare micelara B. conferirea de sarcini electrice

27

C. adsorbtie ca strat multimolecular D. scaderea tensiunii superficiale E. marirea viscozitatii mediului de dispersie (pag. 476) F2344146. Fenomenele de instabilitate fizica a suspensiilor se manifesta prin: A. cresterea cristalelor B. marirea viscozitatii C. sedimentarea particulelor D. formarea de flocoane E. formarea de sedimente compacte (pag. 477) F2344147. Particulele solide obtinute prin pulverizare se caracterizeaza prin: A. stare energetica crescuta la suprafata B. tendinta la aglomerare C. tendinta la absorbtia aerului D. scaderea solubilitatii E. facilitate de umectare (pag. 477) F2344148. Cloramfenicolul poate fi precipitat dintr-o solutie alcoolica prin: A. adaugare de apa B. acidulare C. alcalinizare D. adaugare de PEG E. evaporarea solventului (pag. 476)

F2544149. Comportamentul particulelor unei suspensii este influentata de urmatorii factori : A. culoarea substantei suspendate B. forma solvatata C. forma amorfa D. starea anhidra E. structura cristalina (pag. 476/7) F2544150. La prepararea suspensiilor obtinerea fazei insolubile se face prin: A. precipitare prin dubla descompunere B. precipitarea prin modificarea pH-ului C. precipitarea cu solventi organici D. triturare la mojar E. procedeul sedimentarii (pag. 476/7)

28

F2544151. Afirmatii adevarate despre suspensiile defloculate: A. sedimentarea se face lent B. sedimentul e foarte usor de redispersat C. viteza de sedimentare e mare D. sedimentarea nu se realizeaza individual E. particulele dispersate sunt ca entitati individuale (pag. 476/7) F2544152. Metode de obtinere a suspensiilor floculate: A. cu ajutorul substantelor tensioactive B. cu ajutorul polimerilor hidrofili, dar procedeul este mai greu C. prin agitare foarte puternica D. prin adaugare de emulgatori E. floculare prin controlul sarcinii electrice a particulelor (pag. 478/7) F2544153. Calitatea suspensiilor se controleaza prin determinarea: A. gradului de coalescenta B. marimii particulelor C. potentialului zeta D. vascozitatii E. vitezei de sedimentare (pag. 480/7) F2544154. Pentru a obtine suspensii sterile se utilizeaza: A. preparare pe cale aseptica B. filtrare C. sterilizare la etuva D. sterilizare la autoclav E. folosirea de materii prime sterile (pag. 480/7) F2544155. Pentru determinarea marimii particulelor fazei solide a unei suspensii se foloseste: A. pipeta Andreasen B. masurarea volumului sedimentului C. microscopul cu micrometru ocular etalonat D. cernarea cu site standardizate E. numaratorul Coulter (pag. 480/7) F2544156. Suspensiile prezinta urmatoarele avantaje: A. pot fi administrate usor persoanelor cu dificultati de ingrijire B. evitarea gustului neplacut a substantelor active C. se pot administra substante greu solubile in apa

29

D. procesele de degradare ale substantelor active sunt mai reduse E. aparitia sedimentelor cimentate (pag. 475/7) F2544157. Factori de care se tine cont in formularea suspensiilor: A. cresterea marimii particulelor B. sedimentarea particulelor C. scaderea marimii particulelor D. obtinerea unei suspensii floculate E. obtinerea unei suspensii defloculate (pag. 475/7) F2544158. Pulverizarea unei substante solide duce la obtinerea de particule cu urmatoarele proprietati: A. stare energetica scazuta la suprafata B. nu au tendinta de aglomerare C. stare energetica crescuta la suprafata D. tendinta de absorbtie a aerului E. mai dificil de dispersat in apa (pag. 476/7) F2544159. Flocularea suspensiilor cu substante tensioactive: A. se folosesc tensioactivi ionici B. aglomerarile de particule trebuie acoperite partial cu filmul de tensioactiv C. se folosesc tensioactivi neionici: tween,span D. particulele individuale sa nu fie integral acoperite cu filmul de tensioactiv E. este necesara o cantitate foarte mare de tensioactiv (pag. 478/7) F2544160. Flocularea suspensiilor cu ajutorul polimerilor hidrofili: A. este usor de realizat B. polimerii hidrofili realizeaza si o crestere a vascozitatii mediului de dispersie C. este dificil de realizat D. polimerii pot crea sisteme tixotrope E. necesita tensioactivi ionici tip span, tween (pag. 479/7) F2544161. Factori care influenteaza stabilitatea suspensiilor: A. umectarea particulelor B. densitatea fazelor C. dimensiunea particulelor D. raportul de concentratii a fazelor E. tensiunea interfaciala (pag. 477/7) F2544162. Prepararea suspensiilor defloculate :

30

A. se face prin dispersarea substantei medicamentoase B. se prepara prin cristalizare controlata C. se controleaza sarcina electrica a particulelor cu ajutorul unui electrolit D. se utilizeaza substante tensioactive E. se face cu polimeri hidrofili (pag. 479/7) F2544163. Flocularea prin controlul sarcinii electrice: A. se utilizeaza un electrolit cu sarcini de semn contrar particulelor suspendate B. este dificil de realizat C. cresterea valentei ionilor creste capacitatea de floculare D. cresterea valentei ionilor scade capacitatea de floculare E. ionii monovalenti sunt de 10 ori mai eficienti decat ionii bivalenti (pag. 478/7) F2544164. In realizarea flocularii prin controlul sarcinii electrice a particulelor cu ajutorul unui electrolit se pot folosi ca agenti floculanti : A. metocel B. clorura de aluminiu C. lauril sulfat de sodiu D. polioxietilen monostearat E. fosfatul dipotasic (pag. 478/7) F2544165. Conform FR X marimea particulelor unei suspensii : A. se determina prin examinarea 100 mg substanta activa suspendata la microscop B. 90% din particule au diametru maxim 50 micrometri C. 90% din particulele suspensiilor oftalmice au diametru maxim 25 micrometri D. 10% din particulele examinate au diametru max 100 micrometri E. se determina prin examinarea a 10 g substanta activa suspendata, la microscop (pag. 893/10) F2544166. Factori care influenteaza comportamentul particulelor in suspensie: A. Structura cristalina B. tipul de emulgator folosit C. cresterea temperaturii D. forma amorfa ori cristalina E. polimorfismul (pag. 476/7) F2544167. Prepararea suspensiilor se face prin: A. dispersarea pulberilor intr-un vehicul B. agitarea pulberilor cu grad avansat de dispersie intr-un vehicul C. precipitarea substantelor medicamentoase in vehicul D. folosirea unui emulgator corespunzator E. metoda gumei uscate sau continentala

31

(pag. 476/7) F2544168. Suspensiile defloculate se caracterizeaza prin: A. particule dispersate sub forma de entitati individuale in vehicul B. viteza de sedimentare mare C. grad ridicat de impachetare al particulelor D. sedimentul se formeaza rapid E. particulele nu sunt puternic legate intre ele (pag. 476/7) F2544169. Suspensiile-picaturi pentru ochi,conform FR X: A. pot prezenta un sediment usor redispersabil prin agitare B. 90% din particulele examinate trebuie sa prezinte un diametru de maxim 25 micrometri C. se conserva in recipiente de cel mult 10 ml bine inchise D. pentru suspensiile unidoza se admite adaosul conservantilor antimicrobieni E. 90% din particulele examinate trebuie sa prezinte un diametru de maxim 50 micrometri (pag. 893/10)

TEMA NR. 45 UNGUENTE. PREPARATE TRANSDERMICE

BIBLIOGRAFIE: 7. Tehnologie farmaceutica industriala Sorin Leucuta, Ed. Dacia, 2001 10. *** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

F1245001. Caracteristici ale unguentelor mentionate in monografia de generalitati din FRX: care dintre enunturi este corect A. preparate farmaceutice semisolide destinate aplicarii pe piele sau mucoase B. corpuri pseudoplastice C. aplicarea unor forte de forfecare asupra lor determina o deformare temporara D. dispersarea avansata a substantelor medicamentoase in baza de unguent conduce intotdeauna la obtinerea unor sisteme disperse cu o singura faza E. structura de gel nu este o caracteristica a bazelor de unguent, ci doar a celor de natura polimerica (pag. 951, [FR X]) F1245002. Care dintre enunturi se refera la caracteristici ale unguentelor, conform farmacopeei A. preparate farmaceutice semisolide destinate aplicarii pe piele sau mucoase B. corpuri pseudoplastice

32

C. aplicarea unor forte de forfecare asupra lor determina o deformare temporara D. dispersarea avansata a substantelor medicamentoase in baza de unguent conduce intotdeauna la obtinerea unor sisteme disperse cu o singura faza E. structura de gel nu este o caracteristica a bazelor de unguent, cu exceptia celor de natura polimerica (pag. 951, [FR X]) F1245003. Care dintre enunturi se refera la prevederi oficinale de preparare pentru unguentele care se aplica pe plagi, arsuri, pielea sugarilor A. se prepara cu baze de unguent lipogeluri B. se prepara cu baze de unguent hidrogeluri C. se prepara cu baze de unguent cu proprietati emulsive sau peliculogene D. se prepara cu metode care le asigura sterilitatea pina la deschiderea recipientului E. se sterilizeaza cu oxid de etilen (pag. 952, [FR X]) F1245004. Care dintre excipientii de mai jos sunt lipofili si se utilizeaza la prepararea bazelor de unguent A. alcool stearilic B. propilenglicol C. polietilenglicol 4000 D. agar E. laurilsulfat de sodiu (pag. 530, [7]) F1245005. Conservarea unguentelor oftalmice, conform farmacopeei, se face intrunul din urmatoarele recipiente A. in recipiente din sticla B. in tuburi din aluminiu C. in tuburi din materiale plastice D. in recipiente sterile inchise etans, care contin cel mult 10 g unguent, la cel mult 25 grade Celsius E. in tuburi din aluminiu acoperite la interior cu rasini epoxidice, care contin cel mult 10 g unguent, la cel mult 20 grade Celsius (pag. 953, [FR X]) F1245006. Precizati care din substantele de mai jos sunt continute in unguentele oficinale A. fluocinolon acetonid 0,01% B. indometacin 2%; C. acetat de hidrocortizona 1% D. oxid galben de mercur 1%; E. diclofenac sodic 4% (pag. 956, [FR X])

33

F1245007. Prepararea unguentelor in care substanta medicamentoasa este dizolvata in excipient se face printr-unul din procedeele de mai jos A. particulele substantei medicamentoase nu trebuie sa depaseasca 100 micrometri B. substantele active se dizolva in masa topita sau intr-unul din componentii vehiculului si apoi se amesteca cu restul bazei de unguent C. substantele medicamentoase hidrosolubile nu se pot incorpora in unguente - solutii deoarece hidrogelurile nu pot fi folosite ca baze de unguent D. daca substanta medicamentoasa reduce consistenta bazei de unguent, nu se poate prepara un unguent solutie E. substantele medicamentoase volatile nu se pot incorpora in unguente-solutie, deoarece exista riscul volatilizarii la cald (pag. 533, [7]) F1245008. Prepararea unguentelor oftalmice, conform farmacopeei, trebuie sa se faca intr-unul din urmatoaele situatii A. in camere curate de clasa A ca si la solutiile injectabile B. in conditii aseptice C. cu baze de unguent hidrogeluri D. substantele medicamentoase se vor emulsiona E. marimea particulelor suspendate va fi mai mica de 5 micrometri (pag. 953, [FR X]) F1345009. Care este faza gresita in prepararea unguentelor anhidre: A. componentele grase se topesc B. substanta activa se dizolva in masa topita C. substanta activa se dizolva intr-un vehicul ce intra in baza de unguent D. se amesteca restul bazei pana la racire E. omogenizarea se face la 100 C (pag. 533) F1345010. Ce afirmatie este gresita in tehnologia sistemelor cu eliberare controlata: A. se aplica principii fizico-chimice si ale chimiei polimerilor B. se controleaza patrunderea substantei medicamentoase in organism C. cinetica de cedare este cunoscuta si reproductibila D. in mare masura cedarea este independenta de variabilele fiziologice ale locului de administrare E. durata mentinerii nivelului medicamentos in plasma este asemanatoare cu formele farmaceutice cu cedare prelungita (pag. 611-658) F1345011. STT cu nitroglicerina cedeaza substanta activa pe o durata de: A. 12 ore B. 24 ore C. 72 ore D. 4 zile E. 7 zile

34

(pag. 614) F1445012. Bazele grase hidrofobe: A. favorizeaza absorbtia si biodisponibilitatea substantelor medicamentoase din preparate dermatologice B. actioneaza ca preparate oclusive, dupa aplicare C. se prepara din baze grase la care se adauga un emulgator D. sunt usor de indepartat prin spalare cu apa E. au capacitatea de a incorpora apa (pag. 532, [7]) F1545013. Absorbia percutanat este sczut n urmtoarele cazuri: A. infeciile cutanate B. rnile penetrante C. cheratinizarea excesiv D. psoriazis E. jupuirea pielii (pag. 524, [7]) F1545014. Absorbia percutanat: A. este un proces de difuziune activ B. decurge contrar gradientului de concentraie C. nu depinde de factorii fizico-chimici caracteristici substanei medicamentoase D. este un proces de difuzie pasiv E. nu depinde de starea pieli (pag. 520, [7]) F1545015. Conform FR X se pstreaz la Separanda urmtoarele unguente: A. unguentul cu clotrimazol B. unguentul cu oxid galben de mercur C. unguentul emulgator D. unguentul cu acetat de hidrocortizon E. unguentului oftalmic cu pilocarpin clorhidric (pag. 953, [10]) F1545016. n terapia local se utilizeaz ca antiseboreice urmtoarele categorii de substane active cu excepia: A. substanelor degresante B. substanelor astringente C. substanelor cheratolitice D. substanelor reductoare E. antibioticelor (pag. 518, [7]) F1545017. Sistemele terapeutice transdermice A. folosesc calea cutanat pentru efecte locale

35

B. cedeaz substana activ cu o vitez ce nu poate fi controlat C. conin substane active ncorporate ntr-un rezervor D. cedarea substanelor active este influenat de variabilele de la locul absorbiei E. sunt forme farmaceutice transparente (pag. 521, [7]) F1545018. Terapia medicamentoas dermatologic urmrete: A. modificarea sau ajustarea funciei barier a pielii B. scderea funciei barier antimicrobian a pielii C. scderea funciei barier mecanic D. instalarea unor stri patologice E. toate rspunsurile sunt corecte (pag. 517, [7]) F1645019. Ce rol au hidrocarburile n formularea unguentelor? A. umectant B. vehicul neapos miscibil cu apa C. vehicul hidrofob D. agent de crestere a vscozitatii E. emulgator A/U (pag. 529-530) F1645020. Cremele sunt: A. unguente-emulsii n care faza apoasa depaseste 25% B. unguente-emulsii n care faza apoasa depaseste 10% C. unguente-suspensii n care faza apoasa depaseste 25% D. unguente-suspensii n care faza apoasa depaseste 10% E. unguente polifazice (pag. 951) F1645021. Emulgator ulei/apa folosit la formularea unguentelor: A. guma arabica B. tiomersal C. palmitat de izopropil D. tristearat de gliceril E. esteri de polioxietilen sorbitan (pag. 529-531) F1645022. Factori fiziologici care influenteaza absorbtia percutanata: A. natura chimica a substantei active B. solubilitatea substantei medicamentoase n vehicul C. tipul excipientului folosit D. gradul de umectare a stratului cornos E. polaritatea moleculei de substanta activa (pag. 524)

36

F1645023. Unguente farmaceutice oficinale n F.R.X.: A. Unguent cu fenilbutazona 2% B. Unguent oftalmic cu clorhidrat de pilocarpina 2% C. Unguent cu acetat de hidrocortizona 2% D. Unguent cu clotrimazol 2% E. Unguent cu oxid de zinc 2% (pag. 953-961) F1645024. Unguentul simplu este: A. o baza grasa hidrofoba B. o baza de absorbtie anhidru C. o baza de absorbtie hidratata D. o baza lavabila E. o baza hidrosolubila (pag. 532) F2145025. Din grupa bazelor grase de unguent fac parte: A. vaselina B. unguentul cu macrogoli C. glicerolatul de amidon D. unguentul simplu E. masa gelatinoas (pag. 532, [7]) F2145026. Urmtoarele baze de unguent sunt oficinale (n FR X), cu excepia: A. unguentului simplu B. unguentului emulgator C. unguentului emulgator hidratat D. unguentului cu macrogoli E. unguentului cu glicerol (pag. 953-957, [10]) F2145027. Conform FR X, pastele sunt considerate unguente suspensii n care faza dispersat depete ------ % din masa unguentului: A. 10 % B. 15 % C. 20 % D. 25 % E. 50 % (pag. 951, [10]) F2145028. Conform FR X, cremele sunt unguente emulsii n care faza apoas depete ---------- % din masa unguentului: A. 10 % B. 15 % C. 20 %

37

D. 25 % E. 50 % (pag. 951, [10]) F2145029. Conform FR X, unguentele se conserv: A. n recipiente bine nchise B. n recipiente sterile, nchise etan C. la rece D. la cel mult 15 grade C E. n recipiente bine nchise, la cel mult 25 grade C (pag. 952, [10]) F2145030. Conform FR X, unguentul simplu se prepar din lanolin i vaselin n urmtoarele proporii: A. 50 : 50 B. 90 : 10 C. 10 : 90 D. 80 : 20 E. 20 :80 (pag. 960, [10]) F2245031. Cum se prepara unguentele in care substanta medicamentoasa este dizolvata in excipient A. particulele substantei medicamentoase nu trebuie sa depaseasca 100 micrometri B. daca substanta medicamentoasa este lipofila se dizolva in excipientul topit, exceptia fiind cazul in care ar recristaliza la rece, cind se suspenda C. substantele medicamentoase hidrosolubile nu se pot incorpora in unguente - solutii deoarece hidrogelurile nu pot fi folosite ca baze de unguent D. daca substanta medicamentoasa reduce consistenta bazei de unguent, nu se poate prepara un unguent solutie E. substantele medicamentoase volatile nu se pot incorpora in unguente-solutie, deoarece exista riscul volatilizarii la cald (pag. Leucuta,533)

F2245032. Unguente oficinale A. fluocinolon acetonid 0,01% B. indometacin 2%; C. acetat de hidrocortizona 1% D. oxid galben de mercur 1%; E. diclofenac sodic 4% (pag. FRX,951) F2245033. Caracteristici ale unguentelor mentionate in monografia de generalitati din FRX A. preparate farmaceutice semisolide destinate aplicarii pe piele sau mucoase

38

B. corpuri pseudoplastice C. aplicarea unor forte de forfecare asupra lor determina o deformare temporara D. dispersarea avansata a substantelor medicamentoase in baza de unguent conduce intotdeauna la obtinerea unor sisteme disperse cu o singura faza E. structura de gel nu este o caracteristica a bazelor de unguent , ci doar a celor de natura polimerica (pag. FRX,951) F2245034. Excipienti lipofili utilizati la prepararea bazelor de unguent A. alcool stearilic B. propilenglicol C. polietilenglicol 4000 D. agar E. laurilsulfat de sodiu (pag. Leucuta,530) F2245035. Caracteristici ale unguentelor, conform farmacopeei A. preparate farmaceutice semisolide destinate aplicarii pe piele sau mucoase B. corpuri pseudoplastice C. aplicarea unor forte de forfecare asupra lor determina o deformare temporara D. dispersarea avansata a substantelor medicamentoase in baza de unguent conduce intotdeauna la obtinerea unor sisteme disperse cu o singura faza E. structura de gel nu este o caracteristica a bazelor de unguent , ci doar a celor de natura polimerica (pag. FRX,951) F2245036. Unguentele care se aplica pe plagi, arsuri, pielea sugarilor se prepara , conform farmacopeei A. cu baze de unguent lipogeluri B. cu baze de unguent hidrogeluri C. cu baze de unguent cu proprietati emulsive sau peliculogene D. cu metode care le asigura sterilitatea pina la deschiderea recipientului E. se sterilizeaza cu oxid de etilen (pag. FRX,951) F2245037. Conditionarea unguentelor oftalmice, conform farmacopeei A. in recipiente din sticla B. in tuburi din aluminiu C. in tuburi din materiale plastice D. in recipiente sterile inchise etans, care contin cel mult 10 g unguent, la cel mult 25 grade Celsius E. in tuburi din aluminiu acoperite la interior cu rasini epoxidice, care contin cel mult 10 g unguent, la cel mult 20 grade Celsius (pag. FRX,953)

39

F2245038. Prepararea unguentelor oftalmice, conform farmacopeei, trebuie sa se faca A. in camere curate de clasa A ca si la solutiile injectabile B. in conditii aseptice C. cu baze de unguent hidrogeluri D. substantele medicamentoase se vor emulsiona E. marimea particulelor suspendate va fi mai mica de 5 micrometri (pag. FRX,953) F2245039. Unguentul simplu este o baza de unguent: A. grasa hidrofoba B. de absorbtie C. emulsie de tip A/U D. de absorbtie hidratata E. hidrofila anhidra (pag. Leucuta, 532) F2245040. Din punct de vedere al compozitiei, lanolina este: A. un poliol B. o glicerida C. o hidrocarbura D. o baza emulsie A/U E. un ester sterolic (pag. Leucuta 530, FR X 92) F2345041. Pentru care tip de unguent se indica marimea particulelor de cel mult 25 microni: A. unguente oftalmice B. unguente vaginale C. unguente aplicate pe pielea sugarilor D. unguente rectale E. unguentul cu oxid de zinc (pag. 952) F2345042. Care este faza gresita in prepararea unguentelor anhidre: A. componentele grase se topesc B. substanta activa se dizolva in masa topita C. substanta activa se dizolva intr-un vehicul ce intra in baza de unguent D. se amesteca restul bazei pana la racire E. omogenizarea se face la 100 C (pag. 533) F2345043. STT cu nitroglicerina cedeaza substanta activa pe o durata de: A. 12 ore B. 24 ore C. 72 ore

40

D. 4 zile E. 7 zile (pag. 618)

F2345044. Ce afirmatie este gresita in tehnologia sistemelor cu eliberare controlata: A. se aplica principii fizico-chimice si ale chimiei polimerilor B. se controleaza patrunderea substantei medicamentoase in organism C. cinetica de cedare este cunoscuta si reproductibila D. in mare masura cedarea este independenta de variabilele fiziologice ale locului de administrare E. durata mentinerii nivelului medicamentos in plasma este asemanatoare cu formele farmaceutice cu cedare prelungita (pag. 611) F2545045. Scopul terapiei medicamentoase dermatologice este: A. instalarea unor stari patologice B. scaderea functiei bariera mecanica C. scaderea functiei bariera antimicrobiana a pielii D. subtierea stratului cornos E. modificarea sau ajustarea functiei de bariera a pielii (pag. 517/7) F2545046. Urmatoarele unguente se pastreaza la Separanda conform FR X: A. unguent oftalmic cu pilocarpina clorhidrica B. unguent cu acetat de hidrocortizon C. unguent cu oxid de zinc D. unguent cu oxid galben de mercur E. unguent cu clotrimazol (pag. 953/10) F2545047. Scaderea absorbtiei percutanate este redusa in cazurile urmatoare: A. psoriazis B. jupuirea pielii C. cheratinizarea excesiva D. ranile penetrante E. infectiile cutanate (pag. 524/7) F2545048. Afirmatii adevarate despre sistemele terapeutice transdermice: A. contin substante active intr-un rezervor B. folosesc calea cutanata pentru efecte locale C. cedeaza substanta activa cu o viteza ce nu poate fi controlata D. sunt forme farmaceutice transparente E. cedarea substantelor active este influentata de variabilele de la locul de absorbtie (pag. 521/7)

41

F2545049. Afirmatii adevarate despre absortia percutanata: A. decurge contrar gradientului de concentratie B. este un proces de difuziune activ C. nu depinde de factori fizico-chimici caracteristici substantei madicamentoase D. este un proces de difuzie pasiv E. nu depinde de starea pielii (pag. 520/7) F2545050. Urmatoarele substante active sunt folosite ca antiseboreice in terapia locala cu exceptia: A. substantelor astringente B. substante cheratolitice C. substante degresante D. antibiotice E. substante reducatoare (pag. 518/7) F2545051. Referitor la paste este adevarat ca: A. sunt baze de unguent lavabile B. au continut redus de substante insolubile solide C. in compozitia lor se asociaza ZnO, talc, amidon D. filmul format pe tegument este transparent E. sunt mai grase decat unguentele (pag. 533/7) F2545052. Afirmatii corecte referitoare la sistemele terapeutice transdermice: A. sunt sisteme farmaceutice cu cedare controlata B. viteza de eliberare a substantei active este influentata de variabilele de la locul de absorbtie C. folosesc calea cutanata pentru efecte locale D. au actiune rapida E. cinetica este intotdeauna de ordinul1 (pag. 523/7) F2545053. Referitor la paste este adevarat ca: A. faza apoasa depaseste 25% din masa unguentului B. pe tegumente realizeaza film opac C. in FR X este oficinal unguentul cu oxid de zinc 1% D. nu au efect de filtru solar E. au proprietati absorbante pentru diferite noxe deoarece suprafata particulelor solide continute este redusa (pag. 533/7) F2545054. Conform FR X unguentul cu glicerol: A. sinonim: unguent cu polietilenglicoli

42

B. contine: amidon,alcool cetilstearilic emulgator,glicerol,apa distilata C. este omogen, incolor,opac,higroscopic D. se pastreaza ferit de lumina E. contine: glicerol, amidon,parafina lichida,apa distilata (pag. 955/10)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

F1245055. Absorbtia percutanata a substantelor medicamentoase aplicate pe piele in preparate dermatologice este crescuta in cazul in care urmatorii factori au valori crescute; alegeti acei factori A. coeficientul de repartitie intre stratul cornos si vehicul B. concentratia substantei medicamentoase dizolvata in vehicul C. coeficientul de difuzie al substantei medicamentoase in stratul cornos D. grosimea stratului cornos E. suprafata de aplicare a preparatului pe piele (pag. 519-522, [7]) F1245056. Adeps lanae anhydricus, proprietati, conform farmacopeei. Care dintre enunturi sunt corecte A. este un excipient hidrofil B. este un emulgator apa/ulei C. poate incorpora apa de 2-3 ori masa sa sub forma de emulsie D. se dizolva in apa; E. este miscibila in stare topita cu uleiuri vegetale (pag. 91-4, [FR X]) F1245057. Alegeti enunturile corecte referitoare la un sistem terapeutic transdermic A. reprezinta un sistem farmaceutic de cedare controlata a substantei medicamentoase B. cinetica de cedare este cunoscuta, predeterminata, reproductibila si de lunga durata C. exista diferite sisteme terapeutice comercializate dar modul de formulare si asigurare a cineticii de cedare este diferit D. sistemele terapeutice se aplica numai pe tegumente E. sistemele terapeutice au numai efecte locale (pag. 611-621, [7]) F1245058. Alegeti variantele corecte referitoare la prepararea unguentelor emulsie, conform farmacopeei: A. se prepara baza de unguent prin dispersarea fazei interne in faza externa in care in prealabil s-a incorporat emulgatorul B. substanta medicamentoasa se dizolva in faza in care este solubila C. substantele medicamentoase se disperseaza in baza de unguent in functie de proprietatile acestora si de scopul terapeutic urmarit D. se pot folosi antioxidanti si conservanti antimicrobieni potriviti;

43

E. unguentul obtinut se sterilizeaza (pag. 951, [FR X]) F1245059. Baze de unguent oficinale in FRX:alegeti-le A. unguentum emulsificans B. unguentum gliceroli C. ungentum macrogoli D. unguentum simplex E. unguentum lanalcoli (pag. 954-960, [FR X]) F1245060. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la hidrogeluri sunt corecte A. se prepara din polimeri hidrosolubili B. sunt sisteme semisolide tridimensionale ale unor matrite polimerice reticulate C. sint opace; D. aspect: clar E. se prefera administrarea pe cornee (pag. 532, [7]) F1345061. Absorbtia percutanata se poate realiza: A. prin foliculul pilos B. prin si printre celulele stratului cornos C. prin peretii foliculilor pilosi D. prin glandele sebacee E. prin glandele sudoripare (pag. 519) F1345062. Care sunt bazele de unguent lavabile: A. unguent emulgator B. unguent cu stearina C. unguent simplu D. vaselina E. glicerolatul de amidon (pag. 532) F1345063. Care sunt etapele absorbtiei percutanate: A. dispersarea substantei medicamentoase in excipient B. dizolvarea substantei medicamentoase in excipient C. difuzia moleculelor substantei medicamentoase prin excipient spre suprafata pielii D. parasirea excipientului si patrunderea in stratul cornos E. difuzia prin stratul cornos in epiderm si derm (pag. 521) F1345064. Care sunt zonele terapeutice la nivelul pielii: A. suprafata externa B. stratul cornos

44

C. epidermul viu si dermul superior D. glandele pielii E. conjunctiva oftalmica (pag. 518) F1345065. Exemple de baze de unguent din F.R.X. sunt: A. unguent emulgator B. unguent cu glicerol C. unguent cu macrogoli D. unguent simplu E. unguent cu carbopol (pag. 951-960) F1345066. Exemple de substante medicamentoase care se acumuleaza in stratul cornos sunt: A. hidrocortizon B. betametazona C. fluocinolon D. escina E. estradiol (pag. 520) F1345067. Rezervorul medicamentos al unui STT contine substnta activa sub forma de: A. solutie B. suspensie C. particule solide D. emulsie E. aerosoli (pag. 612) F1345068. Substante formatoare de geluri sunt: A. bentonita B. acid poliacrilic C. metilceluloza D. lanolina E. uleiul de ricin (pag. 532) F1345069. Unguentele sterile prevazute de F.R.X. sunt: A. aplicate pe pielea sugarilor B. aplicate pe arsuri C. aplicate pe plagi D. oftalmice E. aplicate pe mucoasa nazala (pag. 952-953)

45

F1445070. Absorbtia percutanata se poate realiza: A. numai transepidermic B. transepidermic, cand viteza de absorbtie devine constanta C. transfolicular, in perioada de latenta pana cand viteza de penetrare atinge viteza de stare stationara D. transepidermic, in perioada de latenta pana cand viteza de penetrare atinge viteza de stare stationara E. transfolicular, cand viteza de absorbtie devine constanta (pag. 520, [7]) F1445071. Biodisponibilitatea cutanata a substantelor medicamentose poate fi mai mica daca: A. substanta nu este suspendata sau emulsionata in vehicul B. solubilitatea substantei medicamentoase in vehicul este foarte mica C. solubilitatea substantei medicamentoase in vehicul este foarte mare D. substanta este dizolvata in vehicul, rezultand o solutie saturata E. substanta medicamentoasa are un coeficient de repartitie piele/vehicul mic (pag. 529, [7]) F1445072. Care dintre urmatoarele unguente sunt prevazute de FR.X: A. unguent cu clotrimazol 1% B. unguent cu acetat de hidrocortizon 1% C. unguent cu fenilbutazona 4% D. unguent cu oxid galben de mercur 2% E. unguent cu oxid de zinc 10% (pag. 953, 956, 95960, [9]) F1445073. Cedarea substantelor medicamentoase transdermice prezinta urmatoarele caracteristici: A. se face cu o viteza predeterminata B. se face pe o perioada de 24 - 48 ore C. se face pe o perioada de 12 - 24 ore D. se face cu o cinetica cunoscuta si reproductibila E. nu este influentata de variabilele locului de absorbtie (pag. 523, [7]) din sisteme terapeutice

F1445074. Conform FR.X, unguentele: A. trebuie sa aibe un aspect omogen B. examinate cu lupa, pot prezenta picaturi sau aglomerari de particule C. trebuie sa aibe un pH cuprins intre 4,5 si 8,5 D. trebuie sa aibe un pH mai mic decat 4,5 E. se conserva in recipiente bine inchise la cel mult 8 C (pag. 952, [9]) F1445075. Efectele preparatelor dermatologice la nivelul stratului cornos sunt:

46

A. rehidratarea acestui strat B. indepartarea chimica a tesutului ingrosat rezultat in urma afectiunilor la acest nivel C. ocluzia stratului cornos D. absorbtia radiatiilor ultraviolete E. indepartarea sebumuului din canalul sebaceu (pag. 518, [7]) F1445076. Efectul rezervor observat in cazul absorbtiei percutane: A. consta in acumularea substantei medicamentoase in anexele pielii B. consta in acumularea substantei medicamentoase in stratul cornos C. nu prezinta importanta in cazul substantelor medicamentoase puternic active D. este favorabil difuziei in epiderm si derm E. poate fi accentuat de dimetilsulfoxid sau prin hidratarea stratului cornos (pag. 520, [7]) F1445077. Factorii fiziologici care maresc absorbtia percutanata a substantelor medicamentoase sunt: A. hidratarea stratului cornos B. tratarea pielii cu solventi organici C. cheratinizarea excesiva a stratului cornos D. cresterea fluxului sanguin dermic E. pielea intacta (pag. 524, [7]) F1445078. In sistemele terapeutice transdermice, elementul de control al cedarii substantei medicamentoase este: A. o membrana sintetica cu pori cu dimensiuni riguros controlate B. o folie metalica cu pori cu dimensiuni riguros controlate C. o matrita monolitica corespunzator formulata D. o matrita lipofila cu sau fara invelis polimeric E. intotdeauna o membrana sintetica cu pori cu dimensiuni riguros controlate (pag. 523, [7]) F1445079. In vederea obtinerii unor efecte la suprafata pielii se folosesc unguente: A. cheratolitice B. emoliente C. antiseboreice D. ecran antisolare E. paste (pag. 518, [7]) F1445080. La prepararea prouselor semisolide de tip emulsie, amestecarea fazelor se realizeaza: A. la temperatura de 50 - 70 C B. la temperatura de 70 - 72 C

47

C. prin amestecarea ambelor faze deodata pentru emulsiile care au un volum mic de faza dispersa D. prin adaugarea fazei continue la faza discontinua cand are loc o inversare a tipului de emulsie, urmata de o dispersare in picaturi mai fine E. prin adaugarea fazei interne la faza continua in cazul emulsiilor care au un volum mare de faza dispersa (pag. 534, [7]) F1445081. Lanolina, folosita ca excipient in formularea unguentelor, indeplineste urmatoarele roluri: A. vehicul hidrofob B. agent de crestere a viscozitatii C. formator de matrita, oferind consistenta necesara D. emulgator ulei/apa E. emulgator apa/ulei (pag. 529, [7]) F1445082. Procese fizico-chimice implicate in absorbtia percutanata sunt: A. dizolvarea substantei medicamentoase in excipient B. difuzia moleculelor substantei medicamentoase prin vehicul spre suprafata pielii C. parasirea vehiculului si patrunderea in stratul cornos D. difuzia prin stratul cornos, in epiderm si derm E. diluarea substantei medicamentoase in torentul circulator (pag. 521, [7]) F1445083. Se impune folosirea preparatelor dermatologice cu efecte locale in tesutul viu al pielii in urmatoarele situatii: A. dureri provocate de arsuri B. deshidratarea si iritarea pielii C. afectiuni premaligne sau maligne D. pigmentarea excesiva a pielii E. afectiuni inflamatoare (pag. 519, [7]) F1445084. Substantele medicamentoase incorporate in sisteme terapeutice transdermice sunt: A. substante medicamentoase cu indice terapeutic mare B. substante medicamentoase active in organism in concentratii foarte mici C. cedate numai pe baza gradientului de concentratie D. nitroglicerina, estradiol, hidrocortizon acetat, clonidina E. nitroglicerina, estradiol, clonidina, scopolamina (pag. 523, [7]) F1445085. Sunt considerate baze de absorbtie anhidre: A. amestecul de vaselina si ceara B. lanolina

48

C. unguentul simplu D. unguentul emulgator E. alcoolii de lina (pag. 532, [7]) F1545086. Acceleratorii de penetrare folosii la obinerea unguentelor: A. scad temporar capacitatea barier a pielii B. au aciune farmacologic C. sunt incompatibili cu substanele active D. nu trebuie s permit pierderea unor componente ale lichidelor biologice E. sunt alergeni (pag. 527, [7]) F1545087. Bazele de unguent lavabile: A. se ndeprteaz numai prin splare cu ap i spun B. pot fi anhidre sau hidratate C. se mai numesc evanescente D. dup aplicare pe piele formeaz un film care nu este oclusiv E. sunt reprezentate de unguentul cu alcooli de ln hidratat (pag. 527, [7]) F1545088. Conform FR X referitor la prepararea unguentului oftalmic cu pilocarpin clorhidric sunt adevrate afirmaiile: A. se prepar pe cale aseptic B. se sterilizeaz la etuv C. are concentraia 2% D. se pstreaz la Separanda E. se pstreaz ferit de lumin (pag. 958, [10]) F1545089. conform FR X mrimea particulelor de substan activ suspendate ntrun unguent oftalmic: A. se determin pe o mas de unguent ce conine aproximativ 10 mg substan medicamentoas B. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 25 micrometri C. 10% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 50 micrometri D. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 50 micrometri E. 10% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri (pag. 953, [10]) F1545090. Factorii dependeni de natura chimic a substanei medicamentoase care influeneaz transferul cutanat sunt: A. coeficientul de repartiie U/A B. activitatea termodinamic a substanei medicamentoase C. coeficientul de repartiie strat cornos/vehicul D. clearance-ul substanei medicamentoase dup traversarea stratului cornos

49

E. prezena unei duble legturi C2-C3. (pag. 524, [7]) F1545091. Penetrarea substanelor medicamentoase prin piele este crescut n: A. poriunea posterioar auricular B. zona plantar C. zona presternal D. zona anterioar a braelor E. cazul n care se administreaz esteri ai acidului nicotinic (pag. 544, [7]) F1545092. Referitor la mrimea particulelor suspendate ntr-o baz de unguent FR X prevede: A. se determin pe o mas de unguent ce conine aproximativ 200 mg substan medicamentoas B. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 50 micrometri C. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 150 micrometri D. 90% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri E. 10% dintre particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri (pag. 952, [10]) F1645093. Antioxidanti folositi la prepararea unguentelor: A. acid sorbic B. acid citric C. fenol D. galat de propil E. butil hidroxi anisol (pag. 529-530) F1645094. Bazele de unguente pot fi: A. baze de tip solutie B. baze de unguent lavabile C. baze de tip suspensie D. baze grase hidrofobe E. baze hidrosolubile (pag. 532) F1645095. Criterii de calitate n formularea unguentelor: A. stabilitatea fizoco-chimica B. puritatea C. inocuitatea D. eficienta E. cantitatea fazei apoase din compozitie (pag. 533) F1645096. Epidermul contine:

50

A. dermul B. stratul bazal C. stratul cornos D. stratul granulos E. hipodermul (pag. 514-515) F1645097. n functie de gradul de dispersie al substantelor active, unguentele pot fi: A. unguente-solutii B. unguente cu mai multe faze C. unguente hidrosolubile D. unguente-suspensii E. unguente-emulsii (pag. 951) F1645098. Prevederile FRX la conservarea unguentelor oftalmice: A. n recipiente bine nchise B. n recipiente sterile C. n recipiente nchise etans D. la o temperetura de cel mult 25C E. la loc racoros (pag. 953) F1645099. Unguentul emulgator: A. este oficinal n FRX B. este oficinal n FR IX C. este o baza de unguent lavabil D. este o baza anhidra de tip ulei/apa E. eset o baza hidratata de tip ulei/apa (pag. 532) F2145100. Acumularea substantelor medicamentoase in structurile pielii, urmata de eliberarea pe o perioada prelungita de timp (,,efect rezervor,,) se intalneste la preparatele dermatologice ce contin: A. antiseptice B. cheratolitice (acid salicilic, sulf) C. astringente (acid citric, acid tartric) D. corticosteroizi (fluocinolon, hidrocortizon, s.a.) E. hormoni sexuali (testosteron, estradiol) (pag. (7) 520) F2145101. Transferul transcutanat al substantei medicamentoase se ralizeaza in circulatia generala dupa aplicarea pe urmatoarele zone: A. torace B. scalp C. fesa

51

D. antebrat E. spatele urechii (pag. (7) 523) F2145102. Promotorii absorbtiei cutanate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: A. sa creasca permeabiliatea substantei medicamentoase prin stratul cornos B. sa mareasca capacitatea bariera a pielii C. sa nu permita pierderea unor componente ale lichidelor bilogice D. sa permita revenirea la normal a functiei bariera a pielii E. toate cele de mai sus (pag. (7) 527) F2145103. Promotorii absorbtiei cutanate trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: A. sa creasca permeabilitatea substantei medicamentoase prin stratul cornos B. sa mareasca capacitatea bariera a pielii C. sa nu permita pierderea unor componente ale lichidelor biologice D. sa permita revenirea la normal a functiei bariera a pielii E. toate cele de mai sus (pag. (7) 527) F2145104. Urmatorii compusi actioneaza ca acceleratori ai absorbtie cutanate: A. azona B. dimetilsulfoxid C. dimetilformamida D. dimetilacetamida E. metilceluloza (pag. (7) 528) F2145105. Care dintre urmatoarele substante au capacitatea de a forma geluri: A. alcoolul cetilstearilic B. cetilsulfatul de sodiu C. bentonita D. dioxidul de siliciu coloidal E. metilceluloza (pag. (7) 532) F2145106. Urmatoarele substante formatoare de geluri sunt produse naturale organice: A. tragacanta B. pectina C. carboximetilceluloza D. bentonita E. dioxidul de siliciu (pag. (7) 532)

52

F2145107. Gelurile: A. sunt preparate semisolide in care faza lichida este incorporata intr-un sistem tridimensional al unei matrite polimerice B. au aspect clar C. sunt lipodispersabile D. pot contine o proportie mare de substante medicamentoase (mai putin de 25 %) (mai putin de 25 procente) E. nu sunt lavabile (pag. (7) 532) F2145108. Bazele grase hidrofobe: A. au aspect translucid B. sunt usor de indepartat prin spalare C. au efect ocluziv D. pot incorpora cantitati mari de apa E. au proprietati emulgatoare, cand sunt folosite ca atare (fara adaus de emulgator) (pag. (7) 532) F2145109. Bazele de absorbtie hidratate: A. se obtin din bazele de absorbtie anhidre prin adaugare de apa B. au proprietati emoliente C. au proprietati ocluzive D. sunt emulsii de tip U/A (ulei/apa) E. se numesc si coldcreme (pag. (7) 532) F2145110. Urmtoarele afirmaii privind gelurile sunt reale: A. sunt sisteme semisolide n care faza lichid este emulsionat ntr-o matri polimeric B. ncorporarea substanei medicamentoase se face dup gelificarea polimerului C. sunt hidrodispersabile D. au un aspect opac E. au proprieti pseudoplastice, plastice i tixotrope (pag. 532-533, [7]) F2145111. Din grupa bazelor de unguent lavabile fac parte: A. unguentul simplu B. unguentul emulgator C. unguentul emulgator hidratat D. cremele cu stearai E. vaselina (pag. 532, [7]) F2145112. Pastele: A. au un coninut ridicat de substane solide insolubile B. au proprieti de protecie a pielii C. formeaz pe tegument un film opac

53

D. se mai numesc i coldcreme E. sunt unguente monofazice (pag. 533, [7]) F2145113. Substanele formatoare de geluri hidrosolubile sunt: A. tragacanta B. metilceluloza C. acidul poliacrilic D. dioxidul de siliciu E. plastibaza (pag. 532, [7]) F2145114. n formularea unguentelor se urmrete realizarea urmtoarelor criterii cosmetice: A. uurin la aplicare B. consisten ridicat C. absena caracterului lipicios D. asigurarea stabilitii fizico-chimice a substanelor medicamentoase E. absena texturii grunjoase la aplicare (pag. 533, [7]) F2145115. La prepararea unguentele anhidre: A. se aplic metoda topirii B. substana activ se dizolv n masa topit sau n unul din componentele bazei i apoi se amestec cu restul bazei C. masa topit se amestec pn la rcire D. masa topit se las n repaus pn la rcire E. faza apoas se incorporeaz prin emulsionare la rece (pag. 533, [7]) F2145116. La prepararea unguentelor tip emulsie sunt valabile urmtoarele: A. componentele fazei grase se amestec prin topire B. faza apos se ncorporeaz la rece C. substanele hidrosolubile se disperseaz n faza gras D. substanele termolabile se adaug la emulsia rcit E. substanele liposolubile se disperseaz n faza polar (pag. 534, [7]) F2145117. Conform FR X, la unguentele care se aplic pe plgi sau arsuri se folosesc: A. baze de unguent cu proprieti emulsive B. baze de hidrocarburi C. baze de unguent cu proprieti peliculogene D. lipogeluri E. toate tipurile de mai sus (pag. 952, [10])

54

F2145118. Urmtoarele afirmaii privind unguentele oftalmice sunt valabile: A. se prepar n condiii aseptice B. la preparare se folosesc n general baze liposolubile C. pot conine conservani antimicrobieni potrivii D. se condiioneaz n recipiente sterile, nchise etan, care conin cel mult 50 g unguent E. se conserv la cel mult 25 grade C (pag. 953, [10]) F2245119. Baze de unguent oficinale in FRX A. unguentum emulsificans B. unguentum gliceroli C. ungentum macrogoli D. unguentum simplex E. unguentum lanalcoli (pag. FRX,951) F2245120. Prepararea unguentelor emulsie, conform farmacopeei A. se prepara baza de unguent prin dispersarea fazei interne in faza externa in care in prealabil s-a incorporat emulgatorul B. substanta medicamentoasa se dizolva in faza in care este solubila C. substantele medicamentoase se disperseaza in baza de unguent in functie de proprietatile acestora si de scopul terapeutic urmarit D. se pot folosi antioxidanti si conservanti antimicrobieni potriviti E. unguentul obtinut se sterilizeaza (pag. FRX,951) F2245121. Hidrogelurile, preparare, caracteristici si aplicare A. se prepara din polimeri hidrosolubili B. preparate cu acid poliacrilic ( Carbopol) necesita neutralizarea acestuia cu hidroxid de potasiu sau cu trietanolamina C. sint opace D. sint lavabile E. se prefera administrarea pe cornee (pag. Leucuta,531) F2245122. Adeps lanae anhydricus, proprietati, conform farmacopeei A. este un excipient hidrofil B. este un emulgator apa/ulei C. poate incorpora apa de 2-3 ori masa sa sub forma de emulsie D. se dizolva in apa E. este miscibila in stare topita cu uleiuri vegetale (pag. FRX,53) F2245123. Absorbtia percutanata a substantelor medicamentoase aplicate pe piele in preparate dermatologice este crescuta in cazul in care urmatorii factori au valori crescute

55

A. coeficientul de repartitie intre stratul cornos si vehicul B. concentratia substantei medicamentoase dizolvata in vehicul C. coeficientul de difuzie al substantei medicamentoase in stratul cornos D. grosimea stratului cornos E. suprafata de aplicare a preparatului pe piele (pag. Leucuta,521) F2245124. In ce conditii vehiculul preparatelor dermatologice poate imbunatati absorbtia percutanata a substantei medicamentoase A. cind solubilitatea in vehicul este redusa B. cind solubilitatea in vehicul este mare C. cind activitatea termodinamica a substantei medicamentoase este mica D. cind activitatea termodinamica a substantei medicamentoase este mare E. cind vehiculul este un hidrogel (pag. Leucuta,522) F2245125. Un sistem terapeutic transdermic A. reprezinta un sistem farmaceutic de cedare controlata a substantei medicamentoase B. cinetica de cedare este cunoscuta, predeterminata , reproductibila si de lunga durata C. exista diferite sisteme terapeutice comercializate dar modul de formulare si asigurare a cineticii de cedare este diferit D. sistemele terapeutice se aplica numai pe tegumente E. sistemele terapeutice au numai efecte loca (pag. Leucuta,523) F2245126. Ce preparate topice sunt destinate unor efecte la suprafata pielei A. protectoare fata de radiatia ultravioleta B. destinate inhibarii proliferarii stratului bazal C. ocluzia stratului cornos cu efect hidratant si emolient D. antiseptice sau antibiotice cu actiune locala E. deodorante (pag. Leucuta,518) F2245127. Ce preparate se folosesc pentru efecte in stratul cornos A. emoliente B. cheratolitice C. sistemice D. pentru glandele pielei E. pentru absorbtia unor produsi iritanti de la suprafata pielei (pag. Leucuta,518) F2245128. Ce preparate topice se folosesc pentru efecte asupra anexelor pielei A. antiseboreice B. depilatoare C. vasoconstrictoare D. antiperspirante

56

E. deodorante (pag. Leucuta,518) F2245129. Care sunt caile principale ale absorbtiei percutanate A. stratul cornos B. dermul C. hipodermul D. transfolicular E. transepidermic (pag. Leucuta,519) F2245130. Care sunt etapele care preced absorbtia percutanata A. dizolvarea substantei medicamentoase in vehicul B. difuzia moleculelor dizolvate in vehicul C. parasirea vehiculului si patrunderea in stratul cornos D. difuzia in capilarele sanguine din epiderm-derm E. preluarea sistemica (pag. Leucuta,521) F2245131. Ce substante medicamentoase se folosesc in sistemele terapeutice transdermice A. scopolamina B. dermatolul C. clonidina D. nitroglicerina E. estradiolul (pag. Leucuta,523) F2245132. Ce factori fiziologici pot favoriza absorbtia percutanata A. pielea subtire a sugarilor B. pielea uscata C. pielea hidratata D. cheratinizarea excesiva E. regiuni anatomice cu grosime mai mare (zona plantara) (pag. Leucuta,524) F2245133. Care este rolul vehiculului preparatelor dermatologice in absorbtia percutanata A. excipientii nu traverseaza bariera cutanata B. dizolvarea substantei medicamentoase in vehicul face dificila difuzia C. absorbtia este favorizata de starea de dispersie moleculara a substantei medicamentoase in excipient D. afinitatea crescuta a vehiculului pentru substanta dizolvata micsoreaza viteza de transfer si marimea procesului E. activitatea termodinamica a substantei medicamentoase este dependenta de vehicul (pag. Leucuta,526)

57

F2245134. Ce promotori (acceleratori) ai absorbtiei percutanate se pot folosi A. uleiul de parafina B. N--metil-2-pirolidona C. dimetilacetamida D. dodecilazacicloheptan-2-ona (Azona) E. tensioactivii (pag. Leucuta,527) F2245135. Exemple de excipienti hidrocarburi si rolul lor in bazele de unguent A. vaselina B. polidimetilsiloxanul C. ceara de albine D. parafina E. vehicul hidrofob, formator de matrita (pag. 530,Leucuta) F2245136. Ce excipienti alcooli se folosesc in baze de unguent si cu ce rol A. alcool cetilic B. alcool etilic C. alcool stearilic D. glicerol E. excipienti lipofili, solizi, pentru formarea matritei impreuna cu excipienti lichizi (pag. Leucuta,530)

F2245137. Ce excipienti acizi grasi se folosesc in baze de unguent si cu ce rol A. acid stearic B. acid sorbic C. acid palmitic D. acid citric E. rol de formatori de matrita si de compusi chimici care reactioneaza cu baze spre a forma emulgatori (stearat de sodiu) (pag. Leucuta,530) F2245138. Exemple de esteri, corpuri grase, utilizati in baze de unguent A. monostearat de glicerol B. esterul metilic al acidului p-aminobenzoic C. esteri de sorbitan (Span) D. esteri de polioxietilen sorbitan(Tween) E. rol de formatori de matrita (pag. Leucuta,531) F2245139. Ce polioli se pot folosi ca excipienti in baze de unguent si cu ce rol A. polietilenglicoli B. glicerol

58

C. propilenglicol D. clor-metacrezol E. componenti ai fazei apoase ai unei emulsii, umectanti, sau formatori de matrita (polietilenglicolii) (pag. Leucuta,530) F2245140. Ce sunt bazele de absorbtie, exemplu A. baze care se absorb prin piele B. baze care favorizeaza absorbtia C. baze anhidre care au emulgatori si au capacitatea de a incorpora apa dind emulsii D. unguentul simplu E. unguentul cu alcooli de lina (pag. Leucuta,532) F2245142. Controlul calitatii unguentelor conform FR X se refera la: A. omogenitate B. marimea particulelor C. pH D. vascozitate E. sterilitate (pag. FR X, 952) F2245143. Preparatele semisolide denumite paste: A. sunt unguente de tip suspensie B. procentul de substanta suspendata depaseste 25 % C. au proprietati de protectie a pielii D. au in compozitie peste 10% apa E. au proprietati emoliente (pag. FR X 95, Leucuta 533) F2245144. Alcoolul cetilstearilic emulgator: A. are in compozitie alcool cetilstearilic B. are in compozitie cetilstearilsulfat de sodiu C. este un emulgator de tip A/U D. este un produs solid ceroas E. intra in compozitia unguentului emulgator (pag. FR X, 101, 954) F2245145. Unguentul cu macrogoli: A. este o baza de unguent hidrosolubila anhidra B. este o baza de unguent hidrosolubila hidratata C. este un gel D. da incompatibilitati cu polietilena E. este o baza de unguent oficinala in FR X (pag. FR X 957)

59

F2245146. Cold-cremele: A. sunt baze de unguent emulsie de tip A/U B. sunt baze de unguent emulsie de tip U/A C. sunt baze de unguent de absorbtie hidratate D. au proprietati emoliente E. pot fi indepartate prin spalare cu apa (pag. Leucuta, 532) F2245147. Criterii de calitate pentru unguentelor: A. vascozitatea B. capacitatea de intindere C. puritatea D. inocuitatea E. stabilitatea fizico-chimica a substantelor medicamentoase (pag. Leucuta, 533) F2245148. Excipienti pentru baze de unguent grase hidrofobe: A. vaselina B. lanolina C. ulei de parafina D. ceara E. colesterol (pag. Leucuta, 532) F2345149. Care sunt caracteristicile unguentelor: A. preparate semisolide B. se aplica pe piele si mucoase C. se aplica in scop terapeutic D. se aplica pentru protectie E. dimensiunea particulelor insolubile dispersate sa fie de 125 microni (pag. 951) F2345150. Ce fel de unguente se obtin in functie de gradul de dispersie al substantelor active: A. unguente-solutii B. unguente-emulsii C. unguente-suspensii D. unguente-polifazice E. hidrogeluri (pag. 951) F2345151. Care sunt caracteristicile corecte pentru unguente: A. aspect omogen B. culoare si aspectul caracteristice componentelor C. pH cuprins intre 3,5-5,5 D. marimea particulelor 50 microni

60

E. pH cuprins intre 4,5-8,5 (pag. 952) F2345152. Cum se conserva corect unguentele: A. in recipiente bine inchise B. in recipiente inchise etans C. in recipiente sterile D. la temperatura de cel mult 30 C E. la temperatura de cel mult 25 C (pag. 952) F2345153. In ce conditii se conserva unguentele oftalmice: A. in recipiente sterile B. in recipiente inchise etans C. in recipiente bine inchise D. in cantitate de cel mult 10 g unguent oftalmic E. la cel mult 25 C (pag. 953) F2345154. Care sunt zonele terapeutice la nivelul pielii: A. suprafata externa B. stratul cornos C. epidermul viu si dermul superior D. glandele pielii E. conjunctiva oftalmica (pag. 518) F2345155. Absorbtia percutanata se poate realiza: A. prin foliculul pilos B. prin si printre celulele stratului cornos C. prin peretii foliculilor pilosi D. prin glandele sebacee E. prin glandele sudoripare (pag. 519) F2345156. Exemple de substante medicamentoase care se acumuleaza in stratul cornos sunt: A. hidrocortizon B. betametazona C. fluocinolon D. escina E. estradiol (pag. 520) F2345157. Care sunt etapele absorbtiei percutanate: A. dispersarea substantei medicamentoase in excipient B. dizolvarea substantei medicamentoase in excipient

61

C. difuzia moleculelor substantei medicamentoase prin excipient spre suprafata pielii D. parasirea excipientului si patrunderea in stratul cornos E. difuzia prin stratul cornos in epiderm si derm (pag. 521) F2345158. Care sunt bazele de unguent lavabile: A. unguent emulgator B. unguent cu stearina C. unguent simplu D. vaselina E. glicerolatul de amidon (pag. 532) F2345159. Substante formatoare de geluri sunt: A. bentonita B. acid poliacrilic C. metilceluloza D. lanolina E. ulei de ricin (pag. 532) F2345160. Exemple de baze de unguent din F.R.X. sunt: A. unguent emulgator B. unguent cu glicerol C. unguent cu macrogoli D. unguent simplu E. unguent cu carbopol (pag. 954,955,957,960) F2345161. Unguentele sterile prevazute de F.R.X. sunt: A. aplicate pe pielea sugarilor B. aplicate pe arsuri C. aplicate pe plagi D. unguente oftalmice E. aplicate pe mucoasa nazala (pag. 952-953) F2345162. Tipuri de baze de unguent prevazute de F.R.X. sunt: A. baze grase B. baze emulsii A/U C. baze emulsii U/A D. baze hidrosolubile E. baze lavabile (pag. 951) F2345163. Unguentele oftalmice se caracterizeaza prin:

62

A. consistenta semisolida B. sterile C. marimea particulelor dispersate de 25 micrometri D. marimea particulelor dispersate de 50 micrometri E. conservate in cutii de plastic de 20 g (pag. 953) F2345164. Rezervorul medicamentos al unui STT contine substanta activa sub forma de: A. solutie B. suspensie C. particule solide D. emulsie E. aerosoli (pag. 612) F2545165. Afirmatii adevarate despre bazele de unguent lavabile: A. pot fi anhidre sau hidratate B. se numesc si evanescente C. formeaza un film care nu este ocluziv dupa aplicare pe piele D. se indeparteaza doar prin spalare cu apa si sapun E. sunt reprezentate de unguentul cu alcooli de lana hidrata (pag. 527/7)

F2545166. Caracteristicile acceleratorilor de penetrare utilizati la obtinerea unguentelor: A. cresc temporar capacitatea de bariera a pielii B. au actiune farmacologica C. scad temporar capacitatea bariera a pielii D. nu trebuie sa permita pierderea unor componente ale lichidelor biologice E. sunt alergizanti (pag. 527/7) F2545167. Prepararea unguentului oftalmic cu pilocarpina clorhidrica conformFR X: A. se pastreaza la separanda B. se sterilizeaza la etuva C. se pastreaza ferit de lumina D. are concentratie 2% E. se prepara pe cale aseptica (pag. 958/10) F2545168. Urmatoarele unguente sunt prevazute inFR X: A. unguent cu hidrocortizon acetat 1% B. unguent cu glicerol

63

C. unguent cu macrogoli D. unguent emulgator hidratat E. unguent cu clotrimazol 1% (pag. 953/10) F2545169. Marimea particulelor de substanta activa suspendate intr-un unguent oftalmic conform FR X: A. 10% din particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri B. 90% din particulele examinate au diametrul de cel mult50 micrometri C. 10% din particulele examinate au diametrul de cel mult 50 micrometri D. 90% din particulele examinate au diametrul de cel mult 25micrometri E. se determina pe o masa de unguent ce contine 10 mg de substanta medicamentoasa (pag. 953/10) F2545170. Prevederi ale FR X referitoare la marimea particulelor suspendate intr-o baza de unguent: A. 90% din particulele examinate au diametrul de cel mult 50 micrometri B. 10% din particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri C. 90% din particulele examinate au diametrul de cel mult 100 micrometri D. 90% din particulele examinate au diametrul de cel mult 150micrometri E. se determina pe o masa de unguent ce contine 200 mg substanta medicamentoasa (pag. 952/10) F2545171. Factori dependenti de natura chimica a substantei madicamentoase care influenteaza transferul cutanat: A. activitatea termodinamica a substantei medicamentoase B. coeficientul de reoertitie strat cornos/vehicul C. clearance-ul substantei medicamentoase dupa traversarea stratului cornos D. coeficientul de repartitie U/A E. prezenta unei duble legaturi C2-C3 (pag. 524/7) F2545172. Substantele active se absorb transepidermic astfel: A. prin glandele sebacee B. prin peretii foliculilor pilosi C. prin stratul cornos, intra sau intercelular D. prin glandele sudoripare E. raspunsurile corecte sunt a si b (pag. 519/7) F2545173. Bazele de absorbtie hidratate: A. Sunt emulsii apa/ulei B. se numesc si coldcreme C. sunt amestecuri de polietilenglicoli cu mase moeaculare mici si mari D. lanolina hidratata cu 25% apa este un astfel de exemplu E. unguentul emulgator este un astfel de exemplu

64

(pag. 532/7) F2545174. Bazele de unguent lavabile: A. pot fi baze anhidre B. pot fi hidratate de tip U/A C. pot fi hidratate de tip A/U D. se mai numesc si crme E. dupa evaporarea apei formeaza un film continuu si hidrofob (pag. 532/7) F2545175. Unguentele trebuie sa indeplineasca urmatoarele criterii de calitate: A. instabilitate fizica B. puritate C. inocuitate-prezenta caracterului sensibilizant D. eficienta-efect terapeutic bun E. stabilitate fizico-chimica (pag. 533/7) F2545176. Biodisponibilitatea cutanata poate fi mai micain urmatoarele cazuri: A. cand solubilitatea in vehicul este foarte mare B. cand solubilitatea in vehicul este foarte mica C. cand coeficientul de repartitie piele/vehicul este mic D. cand substanta medicamentoasa este emulsionata in vehicul E. cand coeficientul de repartitie piele/vehicul este mare (pag. 529/7) F2545177. Se pot folosi ca promotori ai absorbtiei percutanate urmatoarele substante: A. dimetilsulfoxid B. dimetilacetamida C. propilenglicol D. dimetilformamida E. miristat de izopropil (pag. 527/7) F2545178. Elemente mai importante care infuenteaza transferul percutanat: A. activitatea termodinamica a substantei medicamentoase B. coeficientul de repartitie strat cornos vehicul C. clearance-ul substantei medicamentoase dupa traversarea stratului cornos D. natura chimica a substantei medicamentoase E. cantitatea de excipient folosita (pag. 525/7) F2545179. Substantele auxiliare folosite la prepararea unguentelor oftalmice conformFR X sunt urmatoarele cu exceptia: A. antioxidanti

65

B. agenti pentru cresterea vascozitatii C. umectanti D. stabilizanti E. conservanti antimicrobieni potriviti (pag. 953/10) F2545180. Unguentul oftalmic cu clorhidrat de pilocarpina conform FR X: A. are concentratia 1% B. clorhidratul de pilocarpina este dispersat in unguent simplu C. se pastreaza la Separanda in recipiente sterile, inchise etans D. are concentratia 2% E. clorhidratul de pilocarpina este dispersat in unguent cu glicerol (pag. 958/10) F2545181. Afirmatii corecte privind bazele de unguent lavabile: A. prin incorporarea de substante grase pot avea caracter emolient B. dupa evaporarea apei ramane un film semipermeabil C. lanolina hidratata cu 25% apa este o baza lavabila D. unguentul emulgator hidratat este o baza de tip emulsie U/A E. dupa evaporarea apei ramane un film continuu si hidrofob (pag. 532/7) F2545182. Bazele de absorbtie: A. sunt anhidre si hidratate B. cele hidratate au proprietati emoliente C. unguentul simplu este un vehicul anhidru constituit din vaselina-lanolina (10:90) D. alcooli din lana sunt baze de absorbtie hidratate E. bazele de absorbtie hidratate se numesc si coldcreme (pag. 532/7) F2545183. Etapele absorbtiei percutanate sunt urmatoarele: A. dizolvarea particulei de substanta medicamentoasa in excipient B. difuzia moleculelor substantei medicamentoase prin vehicul spre suprafata pielii C. parasirea vehicului si patrunderea in foliculii pilosi D. retinere in derm E. difuzia prin stratul cornos, in epiderm si derm (pag. 521/7) F2545184. La obtinerea unguentelor acceleratorii de penetrare: A. sunt incompatibili cu substantele active B. au actiune farmacologica C. scad temporar capacitatea bariera a pielii D. sunt alergeni E. nu trebuie sa permita pierderea unor componente ale lichidelor biologice (pag. 527/7)

66

Tema nr. 46 Preparate rectale

BIBLIOGRAFIE:
7. Tehnologie farmaceutica industriala Sorin Leucuta, Ed. Dacia, 2001 10. *** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

F1246001. Alegeti care din enunturile referitoare la procesele pe care le sufera la locul de aplicare supozitoarele preparate cu gliceride semisintetice, este corect A. dizolvare B. topire C. conversie polimorfa D. interesterificare E. polimerizare
(pag. 539,542, [7])

F1246002. Care este prevederea referitoare la controlul calitatii supozitoarelor, prevazuta in farmacopee, care se refera la o proprietate biofarmaceutica a acestora A. uniformitatea masei B. dozarea C. aspectul D. comportamentul la topire sau dizolvare E. conservarea
(pag. 889, [FR X])

F1246003. Care excipient din cei enumerati mai jos, este recomandabil pentru supozitoarele rectale A. masa gelatinoasa B. amestec de polietilenglicoli cu masa moleculara sub 1000 C. Tween 80 D. metilceluloza E. unt de cacao
(pag. 542, [7])

F1246004. Criterii pentru alegerea excipientului sau bazei de supozitor A. interval larg intre punctul de topire si solidificare B. interval ingust intre punctul de topire si solidificare C. solidificarea masei topite sa nu se faca cu contractie de volum; D. viscozitatea excipientului topit sa fie mica spre a permite manipularea tehnologica E. topirea sau dizolvarea la locul de aplicare sa se faca lent
(pag. 542, [7])

F1246005. Dozele terapeutice maxime ale substantelor medicamentoase care se administreaza pe cale rectala, in comparatie cu cele folosite in cazul preparatelor farmaceutice administrate intern, sunt, conform farmacopeei: A. reduse la jumatate B. crescute cu procente prevazute de farmacopee dependent de greutatea corporala a pacientului C. dublate D. nemodificate E. nu se pot folosi intrucit nu se admite administrarea substantelor care au doze maxime, pe aceasta cale de administrare

67

(pag. 889, [FR X])

F1246006. In procedeele de preparare industriala prin turnare a supozitoarelor un element particular il reprezinta A. prepararea masei excipientului si substantei medicamentoase B. turnarea in forme C. racirea formelor cu excipient si substanta medicamentoasa D. ambalarea in cutii de carton a plachetelor cu supozitoare E. turnarea materialului topit direct in ambalajul din material plastic, care va constitui si recipientul de conditionare
(pag. 548, [7])

F1246007. Pe ce cale se administreaza supozitoarele cu metronidazol prevazute in FR X A. uretrala B. rectala C. vaginala D. auriculara E. intracavitara
(pag. 889, [FR X])

F1346008. Avantajele folosirii untului de cacao ca baza pentru supozitoare: A. polimorfism B. hidrofilie C. capacitate de contractie de volum D. inocuitate si toleranta locala E. prezenta acizilor grasi liberi
(pag. 543)

F1346009. Dozele terapeutice maxime la supozitoare: A. nu se calculeaza B. sunt aceleasi cu dozele administrate per os C. sunt aceleasi cu dozele administrate i.m. D. variaza in functie de baza de supozitoare folosita E. variaza in functie de metoda de preparare
(pag. 889)

F1346010. Masa supozitoarelor rectale pentru adulti este de: A. 2-3 g. B. 2-4 g. C. 1-2 g. D. 5-12 g. E. 3- 5 g.
(pag. 889)

F1346011. Masa supozitoarelor rectale pentru copii este de: A. 2-3 g. B. 3-5 g. C. 1-2 g. D. 5-12 g. E. 2-4 g.
(pag. 889)

F1346012. Supozitoarele rectale nu trebuie sa contina: A. diluanti B. absorbanti

68

C. coloranti D. aglomerari de particule E. conservanti

(pag. 889)

F1446013. Conform FR.X, supozitoarele preparate cu baze hidrosolubile trebuie sa se dizolve in apa la 37 2 C in cel mult: A. 15 minute B. 30 minute C. 1 ora D. 2 ore E. 3 ore
(pag. 890, [9])

F1546014. Conform FR X supozitoarele rectale pentru aduli au greutatea de: A. 1-2 g B. 5-12 g C. 2-3g D. 2-4g E. 1-5g
(pag. 889, [10])

F1546015. Conform FR X supozitoarele se pstreaz n recipiente bine nchise la cel mult: A. 8 C B. 15C C. 30C D. 25C E. 18C
(pag. 890, [10])

F1546016. Prepararea supozitoarelor n farmacie se face prin: A. porfirizare B. comprimare direct C. modelare manual D. granulare E. metoda imersiei
(pag. 894, [10])

F1546017. Supozitoarele rectale preparate cu baze hidrosolubile trebuie s se dizolve la 37+ 20C n cel mult: A. o or B. 30 minute C. 20 minute D. 55 minute E. 90 minute
(pag. 890, [10])

F1546018. Supozitoarele rectale preparate cu baze liposolubile trebuie s se topeasc la 37+ 2C n cel mult: A. 15 minute B. 60 minute C. 30 minute D. 45 minute

69

E. 90 minute
(pag. 890, [10])

F1546019. Untul de cacao: A. este prevzut de FR X B. nu este prevzut de FR X C. nu se preteaz la prepararea supozitoarelor prin modelare manual D. nu se preteaz la prepararea supozitoarelor prin topire i turnare n forme E. este o baz hidrosolubil
(pag. 890, [10])

F1646020. Care dintre urmatoarele substante ajutatoare, folosite la prepararea supozitoarelor rectale, au rolul de conservanti antimicrobieni ? A. Alcoolul cetilic 5 %, alcoolul cetilstearilic 10 % B. Arlacel 165, Arlacel 186 C. Miristatul de propilenglicol D. Acidul sorbic, nipaesterii E. Tocoferolul, BHA, BHT, galatul de propil
(pag. 544-545, [7])

F1646021. Care dintre urmatoarele substante ajutatoare, folosite la prepararea supozitoarelor rectale, au rolul de sechestranti ? A. Uleiul de ricin, glicerolul, propilenglicolul B. Tweenul 80 C. Acidul ascorbic, EDTA D. Hialuronidaza E. Sarurile acizilor biliari
(pag. 544-545, [7])

F1646022. Care dintre urmatoarele substante ajutatoare, folosite le prepararea supozitoarelor rectale, au rolul de antioxidanti ? A. Alcoolul cetilic 5 %, alcoolul cetilstearilic 10 % B. Arlacel 165, Arlacel 186 C. Miristatul de propilenglicol D. Acidul sorbic, nipaesterii E. Tocoferolul, BHA, galatul de propil
(pag. 544-545, [7])

F1646023. Dupa FR X, supozitoarele rectale preparate din baze hidrosolubile trebuie sa se dizolve n cel mult: A. 30 de minute B. 1 ora C. 45 de minute D. 5 minute E. 2 ore
(pag. 890, [9])

F1646024. Dupa FR X, supozitoarele rectale preparate din baze liposolubile trebuie sa se topeasca n cel mult: A. 60 de minute B. 15 minute

70

C. 30 de minute D. 45 de minute E. 5 minute

(pag. 890, [9])

F2146025. Conform FR X, supozitoarele preparate cu baze liposolubile trebuie s se topeasc n ap, la +37 +/- 2 grade C, n cel mult: A. 10 minute B. 20 minute C. 30 minute D. 1 or E. 2 ore
(pag. 889-890, [10])

F2146026. Conform FR X, supozitoarele preparate cu baze hidrosolubile trebuie s se dizolve n ap la +37 +/- 2 grade C, n cel mult: A. 10 minute B. 20 minute C. 30 minute D. 1 or E. 2 ore
(pag. 889-890, [10])

F2146027. Conform FR X, supozitoarele se conserv n recipiente bine nchise: A. la rece (2 8 C) B. la loc rcoros (8 15 C) C. la cel mult 25 C D. la cel puin 25 C E. nu se precizeaz temperatura
(pag. 890, [10])

F2146028. Supoztoarele cu glicerol au aciune: A. antimicotic B. antiinflamatoare C. laxativ D. tranchilizant E. antispastic

(pag. 892, [10])

F2246029. Avantaje ale untului de cacao ca baza pentru supozitoare: A. hidrofilie ridicata B. buna toleranta locala C. se topeste intre 30 si 35C D. contine acizi grasi liberi E. nu adera de formele de turnare
(pag. Leucuta, 542)

F2246030. Untul de cacao: A. contine trigliceride B. contine esteri ai acizilor grasi cu alcooli superiori C. contine esteri ai acizilor grasi cu alcooli sterolici D. contine mono si digliceride E. contine polioli
(pag. Leucuta, 543)

71

F2246031. Supozitoarele preparate cu gliceride semisintetice sufera urmatoarele procese la locul de aplicare A. dizolvare B. topire C. conversie polimorfa D. interesterificare E. polimerizare
(pag. Leucuta,539)

F2246032. Care excipient din cei enumerati mai jos, este recomandabil pentru supozitoarele rectale A. masa gelatinoasa B. amestec de polietilenglicoli cu masa moleculara sub 1000 C. Tween 80 D. metilceluloza E. unt de cacao
(pag. Leucuta,539)

F2246033. Supozitoarele cu metronidazol prevazute in FR X sunt destinate administrarii A. uretrale B. rectale C. intravaginale D. auriculare E. intracavitare
(pag. FRX,892)

F2246034. Criterii pentru alegerea excipientului sau bazei de supozitor A. interval larg intre punctul de topire si solidificare B. interval ingust intre punctul de topire si solidificare C. solidificarea masei topite sa nu se faca cu contractie de volum D. viscozitatea excipientului topit sa fie mica spre a permite manipularea tehnologica E. topirea sau dizolvarea la locul de aplicare sa se faca lent
(pag. Leucuta,542)

F2246035. Masa gelatinoasa oficinala pentru prepararea supozitoarelor A. se recomanda numai la prepararea supozitoarelor rectale B. se recomanda numai la prepararea supozitoarelor uretrale C. se recomanda numai la prepararea supozitoarelor vaginale D. farmacopeea nu are o formula pentru prepararea masei gelatinoase E. formularea masei gelatinoase este recomandata numai in formulare farmaceutice
(pag. FRX,889)

F2246036. Dozele terapeutice maxime ale substantelor medicamentoase care se administreaza pe cale rectala, in comparatie cu cele folosite in cazul preparatelor farmaceutice administrate intern, sunt, conform farmacopeei A. reduse la jumatate B. crescute cu procente prevazute de farmacopee dependent de greutatea corporala a pacientului C. dublate D. nemodificate E. nu se pot folosi intrucit nu se admite administrarea substantelor care au doze maxime, peaceasta cale de administrare
(pag. FRX,889)

72

F2246037. Care este prevederea referitoare la controlul calitatii supozitoarelor, prevazuta in farmacopee, care se refera la o proprietate biofarmaceutica a acestora A. uniformitatea masei B. dozarea C. aspectul D. comportamentul la topire sau dizolvare E. conservarea
(pag. FRX,889)

F2246038. In procedeele de preparare industriala prin turnare a supozitoarelor un element particular il reprezinta A. prepararea masei excipientului si substantei medicamentoase B. turnarea in forme C. racirea formelor cu excipient si substanta medicamentoasa D. ambalarea in cutii de carton a plachetelor cu supozitoare E. turnarea materialului topit direct in ambalajul din material plastic, care va constitui si recipientul de conditionare
(pag. Leucuta,548)

F2346039. Avantajele folosirii untului de cacao ca baza pentru supozitoare: A. polimorfism B. hidrofilie C. capacitate de contractie de volum D. inocuitate si toleranta locala E. prezenta acizilor grasi liberi
(pag. 543)

F2346040. Masa supozitoarelor rectale pentru adulti este de: A. 2-3 g. B. 2-4 g. C. 1-2 g. D. 5-12 g. E. 3-5 g.
(pag. 889)

F2346041. Masa supozitoarelor rectale pentru copii este de: A. 2-3 g. B. 3- 5 g. C. 1- 2 g. D. 5- 12 g. E. 2- 4 g.

(pag. 889)

F2346042. Dozele terapeutice maxime la supozitoare: A. nu se calculeaza B. sunt aceleasi cu dozele administrate per os C. sunt aceleasi cu dozele administrate i.m. D. variaza in functie de baza de supozitoare folosita E. variaza in functie de metoda de preparare
(pag. 889)

F2546043. Conform FR X supozitoarele cu metronidazol contin: A. 4 g metronidazol B. 0,5-1g metronidazol

73

C. 2g metronidazol D. 200mg metronidazol E. 100mg metronidazol

(pag. 892/10)

F2546044. Supozitoarele pentru adulti au conform FR X greutatea de : A. 1-5g B. 2-4g C. 2-3g D. 1-2g E. 5-12g
(pag. 889/10)

F2546045. In cazul prepararii supozitoarelor rectale cu baze liposolubile, acestea trebuie sa se topeasca la 37+- cin cel mult: A. 60 minute B. 15 minute C. 30 minute D. 45 minute E. 90 minute
(pag. 890/10)

F2546046. In cazul prepararii supozitoarelor rectale cu baze hidrosolubile trebuie sa se dizolve la 37+ 2 C in cel mult: A. 60 minute B. 30 minute C. 20 minute D. 90 minute E. 40 minute
(pag. 890/10)

F2546047. Pastrarea supozitoarelor se face conform FR X in recipiente bine inchise la cel mult: A. 15 C B. 8 C C. 25 C D. 18 C E. 30 C
(pag. 890/10)

F2546048. In farmacie supozitoarele se prepara prin: A. comprimare directa B. porfirizare C. metoda imersiei D. granulare E. modelare manuala
(pag. 899/10)

F2546049. Referitor la untul de cacao este adevarat ca: A. este o baza hidrosolubila B. este prevazut in Farmacopee C. nu se preteaza la prepararea supozitoarelor prin topire si turnare in forme D. nu este prevazut de FR X E. nu se preteaza la prepararea supozitoarelor prin modelare manuala
(pag. 890/10)

74

F2546050. Gliceride semisintetice sunt urmatoarele cu exceptia: A. Suppocire B. Massa Novata C. Massa Estarinum D. Witepsol E. Massa tripla
(pag. 543/7)

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

F1246051. Care dintre enunturi sunt corecte referitor la proprietati ale gliceridelor semisintetice ca baze de supozitor A. au consistenta necesara B. instabile, autooxidabile C. fara capacitate de incorporare semnificativa a apei D. contractie de volum redusa; E. exista numeroase tipuri, cu serii diferite, fiecare avind proprietati fizico-chimice si tehnologice particulare, ceea ce determina alegerea excipientului pentru caracteristicile substantei medicamentoase de incorporat
(pag. 543-4, [7])

F1246052. Care sunt caracteristicile polietilenglicolilor folositi ca excipienti pentru supozitoare A. capacitate crescuta de dizolvare a unor substante medicamentoase insolubile in apa B. risc crescut de contaminare microbiana C. risc redus de incompatibilitati fizico-chimice D. stabilitate la caldura E. actiune iritanta asupra mucoasei rectale
(pag. 544, [7])

F1246053. Etape care se succed de la administrarea supozitorului pina la patrunderea substantei medicamentoase in circulatia generala:alegeti variantele A. topirea excipientului lipofil B. dizolvarea excipientului hidrosolubil C. transferul substantei medicamentoase prin excipientul lichid si dizolvarea in mucusul rectal D. absorbtia substantei medicamentoase prin mucoasa rectala E. transferul direct din excipient in mucoasa rectala
(pag. 539, [7])

F1246054. Incorporarea substantelor medicamentoase in excipientii pentru supozitoare se face in urmatoarele sisteme disperse(alegeti variantele corecte) A. solutie B. suspensie C. emulsie D. eutectic E. dispersie solida
(pag. 545, [7])

F1246055. La prepararea supozitoarelor cu unt de cacao pot apare neajunsuri determinate de unele proprietati nefavorabile ale excipientului; precizati enunturile corecte A. indicele de aciditate mare B. indicele de iod mare C. polimorfism

75

D. capacitatea redusa de contractie la racirea masei topite E. lipsa hidrofiliei

(pag. 543, [7])

F1246056. Particularitati ale medicamentelor administrate pe cale rectala, sub forma de supozitoare A. sunt destinate numai pentru actiune locala B. sunt destinate numai pentru actiune sistemica C. substanta medicamentoasa cedata din supozitor poate fi absorbita prin mucoasa rectala D. farmacopeea prevede un test pentru topirea in 30 min. a supozitoarelor lipofile sau dizolvarea intr-o ora a celor cu baze hidrosolubile E. testul comportamentului la topire sau dizolvare in vitro prevazut de farmacopee este sinonim cu cel pentru dizolvarea comprimatelor
(pag. 538,FR 890, [7])

F1346057. Avantajele folosirii PEG-urilor ca baze pentru supozitoare: A. stabilitate la caldura B. contaminare microbiana redusa C. higroscopicitate D. capacitate mare de dizolvare E. dezagregare rapida
(pag. 544)

F1346058. Calea rectala se abordeaza atunci cand: A. substanta medicamentoasa este inactivata de secretiile gastrice si intestinale B. pacientul prezinta leziuni rectale C. administrarea este de durata, in afectiuni cronice D. substanta medicamentoasa sufera un efect puternic al primului pasaj hepatic E. marimea si viteza absorbtiei sunt mai reduse decat pe calea orala
(pag. 538)

F1346059. Care din urmatoarele afirmatii privind supozitoarele obtinute prin topire si turnare sunt adevarate: A. procedeul se realizeaza la rece B. se determina capacitatea formelor goale C. se ia o cantitate de excipient si substanta activa in exces D. se determina factorul de dislocuire E. lubrifierea formelor se face cu solutii de aceeasi natura cu masa de supozitoare
(pag. 546-547)

F1346060. Care din urmatoarele baze de supozitoare sunt oficializate in F.R.X.: A. grasimi semisintetice B. Brij C. Myrj D. masa gelatinoasa E. masa de polietilenglicoli
(pag. 889)

F1346061. Care sunt limitele de timp in cadrul determinarii comportamentului la topire sau la dizolvare al supozitoarelor: A. 15 minute B. 20 minute C. 30 minute D. 45 minute E. 1 ora
(pag. 890)

76

F1346062. Care supozitoare sunt mentionate in F.R.X.: A. supozitoare cu glicerol B. supozitoare cu metronidazol C. supozitoare cu fenilbutazona D. supozitoare cu noraminofenazona E. supozitoare cu paracetamol
(pag. 891-892)

F1346063. Plastifianti folositi la prepararea supozitoarelor: A. ulei de ricin B. glicerol C. propilenglicol D. dioxid de siliciu coloidal E. lanolina
(pag. 545)

F1346064. Promotori de absorbtie folositi la prepararea supozitoarelor: A. tocoferol B. acid sorbic C. tensioactivi D. hialuronidaza E. acid oleic
(pag. 545)

F1346065. Supozitoarele rectale au forma: A. cilindro-conica B. sferica C. ovoidala D. de cilindri ascutiti la un capat E. torpila
(pag. 889)

F1446066. Administrarea medicamentelor pe cale rectala se abordeaza: A. in caz de obstructii ale tractului gastrointestinal B. in cazul substantelor inactivate de secretiile gastrice C. pentru administrarea de durata in boli cronice D. in cazul substantelor medicamentoase inactivate la nivel hepatic E. in vederea asigurarii unei actiuni prelungite a substantelor medicamentoase
(pag. 538, [7])

F1446067. Avantajele polietilenglicolilor folositi ca excipienti hidrosolubili la prepararea supozitoarelor sunt: A. capacitatea de a fixa apa B. dizolva substante medicamentoase greu solubile in apa C. la utilizare prezinta dizolvare lenta D. stabilitate la caldura E. contaminare microbiologica redusa
(pag. 544, [7])

F1446068. Ca substituenti ai untului de cacao la prepararea supozitoarelor se folosesc: A. Massa Estarinum B. Eucerina C. Witepsol D. Masa gelatinoasa E. Adeps solidus
(pag. 543, [7])

77

F1446069. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la absorbtia substantelor medicamentoase din supozitoarele rectale nu este adevarata: A. etapa limitanta de viteza a absorbtiei este coeficientul de repartitie mucoasa/excipient al substantei dizolvate in masa topita B. etapa limitanta de viteza a absorbtiei este viteza de dizolvare in mucusul rectal C. absorbtia se realizeaza prin difuzie pasiva D. absorbtia nu depinde de coeficientul de repartitie lipide/apa al substantei medicamentoase E. absorbtia depinde de pH-ul mediului si de pKa substantei medicamentoase
(pag. 540, [7])

F1446070. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la supozitoarele cu glicerol nu este adevarata: A. se prepara prin modelare manuala B. nu sunt higroscopice C. se prepara din carbonat de sodiu anhidru, glicerina si stearina D. principiul activ rezulta in urma unei reactii de saponificare E. sunt supozitoare rectale
(pag. 891 - 892, [9])

F1446071. Dezavantajele untului de cacao, folosit ca excipient la prepararea supozitoarelor, sunt: A. tendinta de a rancezi B. inocuitate C. contractie de volum la racire mica si insuficienta D. incalzirea si topirea peste 40 C este urmata de o solidificare lenta (cca 4 zile) E. cifra de apa este de cca 20 g la 100 g produs
(pag. 541, [7])

F1446072. Gliceridele semisintetice, ca baze de supozitoare, prezinta urmatoarele caracteristici: A. capacitate de incorporare a unor cantitati mari de pulberi B. solidificare rapida, medie sau lenta C. capacitate emulgatoare diferita D. contractie de volum la racire mica E. hidrofilie crescuta
(pag. 543, [7])

F1446073. Masa gelatinoasa, ca baza de supozitoare, prezinta urmatoarele inconveniente in utilizare: A. incompatibilitati ale gelatinei si glicerinei cu unele substante medicamentoase B. sensibilitate la umiditate C. glicerolul este usor iritant al mucoasei D. nu are o consistenta suficienta

78

79

80

81

82

83

84

85

86

87

88

89

90

91

92

93

94

95

96

97

98

99

100

101

102

103

104

105

106

107

108

109

110

111

112

113

114

115

116

117

118

119

120

121

122

123

124

125

BIBLIOGRAFIE: 7. Tehnologie farmaceutica industriala Sorin Leucuta, Ed. Dacia, 2001 10. *** Farmacopeea Romana, editia a X-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993

126