Suspensii farmaceutice

Bibliografie:
6. Tehnologie farmaceutica industriala - Sorin Leucuta, Ed. Dacia, 2001

9.*** Farmacopeea Romana, editia aX-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993

26.1. In suspensii, viteza de sedimentare a particulelor insolubile:

A. este redata de relatia lui Stokes pentru suspensiile concentrate

B. este redata de relatia lui T. Higuchi pentru suspensiile diluate (sub 2%)

C. este redata de relatia lui T. Higuchi pentru suspensiile concentrate

D. scade cu cresterea viscozitatii mediului de dispersie

E. scade cu scaderea concentratiei fazei solide

Raspuns: C, D (6, pag.477)

26.2. Alegeti enunturile corecte prevazute in F. R. X referitoare la suspensiile injectabile:

A. se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia

respectiva, cu sau fara agenti de suspendare
B. se prepara din substante aduse la gradul de finete prevazut in monografia
respectiva, cu agenti de suspendare

C. suspensiile sterile se prepara prin metode care le asigura sterilitatea si care

permit evitarea unei contaminari ulterioare cu microorganisme

D. suspensiile care se aplica pe plagi, pe arsuri si pe pielea sugarilor nu se pot

steriliza deoarece s-ar distruge stabilitatea lor fizica, de aceea se aduc la un pH
care distruge microorganismele eventual prezente

E. prepararea trebuie facuta astfel incit sa se evite total sedimentarea in timp

Raspuns: A, C (9, pag.512)

26.3. Care dintre urmatoarele enunturi sunt prevederi oficiale cu privire la stabilitatea
suspensiilor:

A. suspensiile nu trebuie sa sedimenteze in timp

B. suspensiile pot sedimenta in timp

C. dupa agitare timp de 1-2 minute trebuie sa se redisperseze

D. dupa redispersare trebuie sa-si mentina omogenitatea pe durata administrarii

E. substantele puternic active sau toxice suspendate nu trebuie sa fie prelucrate intr-
o masa care depaseste doza maxima pe 24 ore

Raspuns: B, C, D, E (9, pag.893)

26.4. Obiective ale controlului de calitate a suspensiilor: care dintre enunturi sunt
corecte:
 A. marimea particulelor
B. viteza de sedimentare

C. capacitatea de redispersare a sedimentului suspensiei

D. vascozitatea

E. marimea agregatelor (flocoanelor) formate din asocieri de particule

Raspuns: A, B, C, D (6, pag.480)

26.5. Precizati care dintre substantele auxiliare de mai jos sunt admise de FRX la
prepararea suspensiilor farmaceutice:

A. umectanti
B. lubrifianti

C. conservanti

D. agenti pentru cresterea viscozitatii

E. polimeri bioadezivi

Raspuns: A, C, D (9, pag.893)

26.6. Suspensiile floculate se deosebesc de cele defloculate prin:

A. viteza de sedimentare lenta

B. sedimentul afanat

C. sedimentul format din particule individuale

D. posibilitatea aparitiei fenomenului de cimentare a sedimentului

E. supernatant clar

Raspuns: B, E (6, pag. 478)

26.7. Prevederi ale farmacopeei referitoare la suspendarea substantelor puternic active:

care dintre enunturi este corect

A. se evita prepararea de suspensii cu acestea

B. in cazuri exceptionale se face suspendarea unor cantitati reduse la jumatate fata
de cele prescrise

C. cantitatea prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca doza

maxima pe 24 ore

D. cantitatea suspendata poate depasi doza maxima pe 24 de ore daca substanta

respectiva nu este un stupefiant

E. daca substanta care se suspenda este un stupefiant se va recurge la solubilizarea

micelara

Raspuns: C (9, pag.894)

26.8. Prevederi ale farmacopeei privind controlul sterilitatii suspensiilor: care dintre
enunturi sunt corecte
 A. suspensiile care contin antibiotice
B. suspensii care se aplica pe plagi

C. suspensii care se aplica pe arsuri

D. suspensii care se aplica pe pielea sugarilor

E. suspensiile care trebuie sa fie sterile se sterilizeaza prin autoclavare

Raspuns: B, C, D (9, pag. 894)

26.9. Prevederi ale FRX referitoare la suspensii, in monografia de generalitati: care din
enunturi sunt corecte

A. marimea particulelor
B. masa totala pe recipient

C. pe eticheta se mentioneaza “A se agita inainte de intrebuintare”

D. in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu

trebuie sa depaseasca doza maxima pe 48 ore

E. in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu

trebuie sa depaseasca doza maxima pe 3 zile

Raspuns: A, B, C (9, pag. 893)

26.10. Prin ce proprietati, din cele de mai jos, se pot caracteriza suspensiile defloculate:

A. sedimentarea individuala a particulelor

B. lichid clar deasupra sedimentului

C. evitarea cimentarii

D. redispersare foarte usoara

E. riscul formarii de sediment cimentat

Raspuns: A, E (6, pag. 476)

26.11. Suspensii care se administreaza pe alta cale de administrare decat cea orala,
pentru care se fac referiri in monografia Suspensiones din F.R. X si care trebuie sa
corespunda si prevederilor acelor forme farmaceutice:

A. unguente
B. supozitoare

C. colire

D. solutii injectabile

E. solutii perfuzabile

Raspuns: C, D (9, pag. 709, 512)

26.12. Ce proprietati prezinta suspensiile floculate:

 A. cristale individuale care sedimenteaza rapid
B. flocoane laxe care sedimenteaza rapid

C. supernatant opalescent

D. volum mic de sedimentare

E. sediment cimentat

Raspuns: B (6, pag. 478)

26.13. Factori care influenteaza favorabil stabilitatea suspensiilor:

A. dimensiunea particulelor solide insolubile

B. umectarea particulelor solide

C. vascozitatea mediului

D. lipsa sarcinii electrice

E. lipsa stratului de hidratare

Raspuns: A, B, C (6, pag.477)

26.14. In ce cazuri masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa depaseasca

doza maxima pentru 24 de ore:

A. pentru substantele anodine

B. pentru substantele puternic active

C. pentru substantele toxice

D. pentru substantele colorante

E. pentru substantele antioxidante

Raspuns: B, C (9, pag. 893)

26.15. Suspensiile apoase sunt sisteme disperse eterogene formate din:

A. particule solide insolubile in apa

B. ulei de floarea soarelui

C. alcool

D. acetona

E. glicerol

Raspuns: A (9, pag. 893)

26.16. Suspensiile defloculate se caracterizeaza prin:

A. particule solide dispersate individual

B. particule agregate in flocoane

C. viteza de sedimentare mare

 D. vascozitate mare a mediului de dispersie

E. sediment lax

Raspuns: A (6, pag 476-477)

26.17. Comportamentul particulelor in suspensie depinde de urmatoarele proprietati

fizice:

A. polimorfism
B. structura cristalina

C. punct de topire

D. stare anhidra sau solvatata

E. densitate

Raspuns: A, B, D (6, pag. 476 )

26.18. Suspensiile, fiind sisteme disperse instabile, formularea lor are ca obiective:

A. evitarea sedimentarii particulelor suspendate

B. reducerea vitezei de sedimentare

C. numai reducerea fenomenului de crestere a cristalelor si a cimentarii

D. asigurarea redispersarii omogene, fara dificultate, a sedimentului

E. evitarea fenomenului de crestere a cristalelor

Raspuns: B, D (6, pag. 475)

26.19. Controlul calitatii suspensiilor implica determinarea:

A. marimii particulelor
B. vitezei de sedimentare

C. potentialului Zetta

D. vascozitatii

E. gradului de coalescenta

Raspuns: A, B, C, D (6, pag. 480)

26.20. Reducerea vitezei de sedimentare a particulelor solide dintr-o suspensie poate fi

micsorata prin:

A. scaderea concentratiei fazei solide

B. scaderea gradului de dispersie

C. scaderea vascozitatii mediului de dispersie

D. folosirea de vehicule tixotrope sau plastice

E. cresterea diferentei de densitate intre cele doua faze

Raspuns: D (6, pag. 477)

26.21. Stabilitatea suspensiilor defloculate poate fi imbunatatita prin:

A. reducerea dimensiunii particulelor

B. micsorarea vascozitatii mediului de dispersie

C. absenta sarcinii electrice

D. absenta peptizatorilor

E. evitarea excipientilor tixotropi sau plastici in mediul de dispersie

Raspuns : A (6, pag. 477)

26.22. La prepararea suspensiilor, umectarea particulelor solide are loc daca unghiul de

contact θ:

A. este mai mic de 90˚

B. este mai mare de 90˚

C. este de 180˚

D. este de 0˚

E. se micsoreaza prin adaugarea unui tensioactiv

Raspuns : A, E (6, pag. 38 - 39)

26.23. Cel mai important factor care asigura stabilitatea fizica a suspensiilor defloculate
este :

A. izotonizarea
B. umectarea

C. peptizarea

D. utilizarea unor vehicule cu vascozitate de structura

E. pulverizarea

Raspuns: D (6, pag. 475)

26.24. Cel mai important factor care asigura stabilitatea fizica a suspensiilor floculate
este :

A. flocularea controlata a particulelor fazei interne in vehiculul ca atare

B. umectarea

C. peptizarea

D. flocularea controlata a particulelor fazei interne in vehicule cu vascozitate de

structura

E. pulverizarea

Raspuns: A, D (6, pag. 475)

26.25. La prepararea suspensiilor floculate, flocularea particulelor suspendate se
realizeaza prin:

A. neutralizarea partiala a sarcinii electrice a particulelor folosind electroliti si

monitorizarea potentialului zeta
B. neutralizarea partiala a sarcinii electrice a particulelor folosind numai tensioactivi
ionici si monitorizarea potentialului zeta

C. invelirea integrala a aprticulelor cu un film de tensioactiv neionogen

D. cresterea la maximum a potentialului zeta

E. folosirea unor polimeri hidrofili, caz in care se poate aprecia cu usurinta momentul
flocularii

Raspuns : A (6, pag. 478)

26.26. Care din urmatoarele substante se prepara sub forma de suspensie apoasa:

A. glucoza
B. clorhidrat de procaina

C. fenobarbital

D. propifenazona

E. cafeina  

Raspuns : C (6, pag. 476)

26.27. La monografia Suspensiones, F.R. X admite ca dimensiunea particulelor

suspendate sa fie de :

A. 50 μm
B. 100 μm

C. 180 μm

D. 200 μm

E. 300 μm

Raspuns : A, C (9, pag. 893)

26.28. La prepararea suspensiilor se pot folosi ca umectanti :

A. tensioactivi
B. parafina lichida

C. ulei de floarea soarelui

D. ulei de ricin

E. guma arabica

Raspuns : A (6, pag. 476)

26.29. In suspensiile farmaceutice, polimerii hidrofili actioneaza prin :

A. solubilizare micelara
B. conferire de sarcini electrice particulelor suspendate

C. adsorbtie la suprafata particulelor insolubile sub forma unui strat multimolecular

D. reducerea tensiunii interfaciale solid – lichid

E. marirea vascozitatii mediului de dispersie

Raspuns : C, E (6, 476)

26.30. Aprecierea gradului de floculare al unei suspensii se determina prin:

A. metoda diluarii
B. metoda colorarii

C. masurarea volumului de sediment format

D. metoda conductometrica

E. masurarea indicelui de refractie

Raspuns : C (6, pag. 478)

27. Unguente. Preparate transdermice

Bibliografie:
 6. Tehnologie farmaceutica industriala - Sorin Leucuta, Ed. Dacia, 2001

9. *** Farmacopeea Romana, editia aX-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993

27.1. Conform F. R. X, lanolina anhidra (Adeps lanae anhydricus) prezinta urmatoarele

proprietati:

A. este un excipient hidrofil

B. este un emulgator apa/ulei

C. poate incorpora apa de 2-3 ori masa sa sub forma de emulsie

D. se dizolva in apa;

E. este miscibila in stare topita cu uleiuri vegetale

Raspuns: B, C, E (9, pag. 91)

27.2. Alegeti variantele corecte referitoare la prepararea unguentelor emulsie, conform

farmacopeei:

A. se prepara baza de unguent prin dispersarea fazei interne in faza externa in care,
in prealabil s-a incorporat emulgatorul
B. substanta medicamentoasa se dizolva in faza in care este solubila

C. substantele medicamentoase se disperseaza in baza de unguent in functie de

proprietatile acestora si de scopul terapeutic urmarit
 D. se pot folosi antioxidanti si conservanti antimicrobieni potriviti;

E. unguentul obtinut se sterilizeaza

Raspuns: A, C, D (9, pag. 951)

27.3. Bazele de unguent oficinale in FRX sunt:

A. unguentum emulsificans
B. unguentum gliceroli

C. ungentum macrogoli

D. unguentum simplex

E. unguentum lanalcoli

Raspuns: A, B, C, D (9, pag. 954 – 960)

27.4. Caracteristici ale unguentelor mentionate in monografia de generalitati din F.R. X:

care dintre enunturi este corect

A. preparate farmaceutice semisolide destinate aplicarii pe piele sau mucoase

B. corpuri pseudoplastice

C. aplicarea unor forte de forfecare asupra lor determina o deformare temporara

D. dispersarea avansata a substantelor medicamentoase in baza de unguent conduce

intotdeauna la obtinerea unor sisteme disperse cu o singura faza

E. structura de gel nu este o caracteristica a bazelor de unguent, ci doar a celor de

natura polimerica

Raspuns: A (9, pag. 951)

27.5. Care dintre enunturi se refera la prevederi oficinale de preparare pentru unguentele
care se aplica pe plagi, arsuri, pielea sugarilor:

A. se prepara cu baze de unguent lipogeluri

B. se prepara cu baze de unguent hidrogeluri

C. se prepara cu baze de unguent cu proprietati emulsive sau peliculogene

D. se prepara prin metode care le asigura sterilitatea pana la deschiderea

recipientului

E. se sterilizeaza cu oxid de etilen

Raspuns: C (9, pag. 952)

27.6. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la hidrogeluri sunt corecte:

A. se prepara din polimeri hidrosolubili

B. sunt sisteme semisolide tridimensionale ale unor matrite polimerice reticulate

C. sunt opace;
 D. aspect: clar

E. se prefera administrarea pe cornee

Raspuns: A, B, D (6, pag. 532)

27.7. Conservarea unguentelor oftalmice, conform farmacopeei, se face intr-unul din

urmatoarele recipiente:

A. in recipiente din sticla

B. in tuburi din aluminiu

C. in tuburi din materiale plastice

D. in recipiente sterile inchise etans, care contin cel mult 10 g unguent, la cel mult
25°C

E. in tuburi din aluminiu acoperite la interior cu rasini epoxidice, care contin cel mult
10 g unguent, la cel mult 20°C

Raspuns: D (9, pag. 953)

27.8. In ce conditii vehiculul preparatelor dermatologice poate imbunatati absorbtia

percutanata a substantei medicamentoase:

A. cand solubilitatea substantei incorporata in vehicul este redusa

B. cand solubilitatea substantei incorporata in vehicul este mare

C. cand activitatea termodinamica a substantei medicamentoase este mica

D. cand activitatea termodinamica a substantei medicamentoase este mare

E. cand vehiculul este un hidrogel

Raspuns: B, D (6, pag. 453)

27.9. Absorbtia percutanata se poate realiza prin:

A. foliculul pilos
B. si printre celulele stratului cornos

C. peretii foliculilor pilosi

D. glandele sebacee

E. glandele sudoripare

Raspuns: B, C, D, E (6, pag. 519)

27.10. Absorbtia percutanata a substantelor medicamentoase aplicate pe piele in

preparate dermatologice este crescuta in cazul in care urmatorii factori au valori
crescute:

A. coeficientul de repartitie intre stratul cornos si vehicul

B. concentratia substantei medicamentoase dizolvata in vehicul

C. coeficientul de difuzie al substantei medicamentoase in stratul cornos

 D. grosimea stratului cornos

E. suprafata de aplicare a preparatului pe piele

Raspuns: A, B, C, E (6, pag. 519 – 522)

27.11. STT cu nitroglicerina cedeaza substanta activa pe o durata de:

A. 12 ore
B. 24 ore

C. 72 ore

D. 4 zile

E. 7 zile

Raspuns: B (6, pag. 614)

27.12. Unguentele sterile prevazute de F.R.X. sunt:

A. aplicate pe pielea sugarilor

B. aplicate pe arsuri

C. aplicate pe plagi

D. oftalmice

E. aplicate pe mucoasa nazala

Raspuns: A, B, C, D (9, pag. 952-953)

27.13. Bazele grase hidrofobe:

A. favorizeaza absorbtia si biodisponibilitatea substantelor medicamentoase din

preparate dermatologice
B. actioneaza ca preparate oclusive, dupa aplicare

C. se prepara din baze grase la care se adauga un emulgator

D. sunt usor de indepartat prin spalare cu apa

E. au capacitatea de a incorpora apa

Raspuns: B (6, pag. 532)

27.14. Care dintre urmatoarele unguente sunt prevazute de FR.X:

A. unguent cu clotrimazol 1%
B. unguent cu acetat de hidrocortizon 1%

C. unguent cu fenilbutazona 4%

D. unguent cu oxid galben de mercur 2%

E. unguent cu oxid de zinc 10%

Raspuns: A, B, C, E (9, pag. 953 – 960)

27.15. Conform F.R.X, unguentele:

A. trebuie sa aibe un aspect omogen

B. examinate cu lupa, pot prezenta picaturi sau aglomerari de particule

C. trebuie sa aibe un pH cuprins intre 4,5 si 8,5

D. trebuie sa aibe un pH mai mic decat 4,5

E. se conserva in recipiente bine inchise la cel mult 8 °C

Raspuns: A, C (9, pag. 952)

27.16. In vederea obtinerii unor efecte la suprafata pielii se folosesc unguente:

A. cheratolitice
B. emoliente

C. antiseboreice

D. ecran antisolare

E. paste

Raspuns: D, E (6, pag. 518)

27.17. Substantele medicamentoase incorporate in sisteme terapeutice transdermice

sunt:

A. substante medicamentoase cu indice terapeutic mare

B. substante medicamentoase active in organism in concentratii foarte mici

C. cedate numai pe baza gradientului de concentratie

D. nitroglicerina, estradiol, hidrocortizon acetat, clonidina

E. nitroglicerina, estradiol, clonidina, scopolamina

Raspuns: B, E (6, pag. 523)

27.18. Bazele de unguent lavabile:

A. se indeparteaza numai prin spalare cu apa si sapun

B. pot fi anhidre sau hidratate

C. se mai numesc evanescente

D. dupa aplicare pe piele formeaza un film care nu este oclusiv

E. sunt reprezentate de unguentul cu alcooli de lana hidratat

Raspuns: B, C, D (6, pag. 527)

27.19. Conform F.R. X, se pastreaza la Separanda urmatoarele unguente:

 A. unguentul cu clotrimazol
B. unguentul cu oxid galben de mercur

C. unguentul emulgator

D. unguentul cu acetat de hidrocortizon

E. unguentul oftalmic cu pilocarpina clorhidrica

Raspuns: D (9, pg. 953)

27.20. Criteriile de calitate in formularea unguentelor sunt:

A. stabilitatea fizico-chimica
B. puritatea

C. inocuitatea

D. eficienta

E. cantitatea fazei apoase din compozitie

Raspuns: A, B, C, D (6, pag. 533)

27.21. Alegeti enunturile corecte referitoare la sistemele terapeutice transdermice:

A. reprezinta forme farmaceutice de cedare controlata a substantei medicamentoase

B. cinetica de cedare este cunoscuta, predeterminata, reproductibila si de lunga
durata

C. exista diferite sisteme terapeutice comercializate, dar modul de formulare si

asigurare a cineticii de cedare este diferit

D. se aplica numai pe tegumente

E. au numai efecte locale

Raspuns : A, B, C (6, pag. 611 - 621)

27.22. Care dintre procesele mentionate mai jos nu constituie etapa a prepararii
unguentelor anhidre de tip solutie:

A. topirea componentelor grase

B. dizolvarea substantelor active in masa topita

C. dizolvarea substantelor active in unul din componentii vehiculului

D. amestecarea cu restul bazei de unguent

E. omogenizarea la 100sC

Raspuns: E (6, pag. 533)

27.23. Care dintre urmatoarele baze de unguent sunt lavabile:

 A. unguent emulgator
B. unguent cu stearina

C. vaselina

D. unguent simplu

E. glicerolatul de amidon

Raspuns: A, B, E (6, pag. 532)

27.24. Factorii fiziologici care maresc absorbtia percutanata a substantelor

medicamentoase sunt:

A. hidratarea stratului cornos

B. tratarea pielii cu solventi organici

C. cheratinizarea excesiva a stratului cornos

D. cresterea fluxului sanguin dermic

E. pielea intacta

Raspuns: A, B, D (6, pag. 524)

27.25. In sistemele terapeutice transdermice, elementul de control al cedarii substantei

medicamentoase este:

A. o membrana sintetica cu pori cu dimensiuni riguros controlate

B. o folie metalica cu pori cu dimensiuni riguros controlate

C. o matrita monolitica corespunzator formulata

D. o matrita lipofila cu sau fara invelis polimeric

E. intotdeauna o membrana sintetica cu pori cu dimensiuni riguros controlate

Raspuns: A, C, D (6, pag. 523)

La prepararea produselor semisolide de tip emulsie, amestecarea fazelor se realizeaza:

A. la temperatura de 50 - 70 °C
B. la temperatura de 70 - 72 °C

C. prin amestecarea ambelor faze deodata pentru emulsiile care au un volum mic de
faza dispersa

D. prin adaugarea fazei continue la faza discontinua cand are loc o inversare a tipului
de emulsie, urmata de o dispersare in picaturi mai fine

E. prin adaugarea fazei interne la faza continua in cazul emulsiilor care au un volum
mare de faza dispersa

Raspuns : B, D (6, pag. 534)

27.27. Sunt considerate baze de absorbtie anhidre:

 A. amestecul de vaselina si ceara
B. lanolina

C. unguentul simplu

D. unguentul emulgator

E. alcoolii de lana

Raspuns : B, C, E (6, pag. 532)

27.28. Absorbtia percutanata:

A. este un proces de difuziune activ

B. decurge contrar gradientului de concentratie

C. nu depinde de factorii fizico-chimici caracteristici substantei medicamentoase

D. este un proces de difuzie pasiv

E. nu depinde de starea pieli

Raspuns : D (6, pag. 520)

27.29. Acceleratorii de penetrare folositi la obtinerea unguentelor:

A. scad temporar capacitatea bariera a pielii

B. au actiune farmacologica

C. sunt incompatibili cu substantele active

D. nu trebuie sa permita pierderea unor componente ale lichidelor biologice

E. sunt alergeni

Raspuns: A, D (6, pag. 527)

27.30. Penetrarea substantelor medicamentoase prin piele este crescuta in:

A. portiunea posterioara auriculara

B. zona plantara

C. zona presternala

D. zona anterioara a bratelor

E. cazul in care se administreaza esteri ai acidului nicotinic

Raspuns: A, C, E (6, pag. 544)

28. Preparate rectale. Comprimate. Capsule.

Bibliografie:
 6. Tehnologie farmaceutica industriala - Sorin Leucuta, Ed. Dacia, 2001

9. *** Farmacopeea Romana, editia aX-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993

28.1. Criterii pentru alegerea excipientului sau bazei de supozitor:

A. interval larg intre punctul de topire si solidificare

B. interval ingust intre punctul de topire si solidificare

C. solidificarea masei topite sa nu se faca cu contractie de volum;

D. vascozitatea excipientului topit sa fie mica spre a permite manipularea tehnologica

E. topirea sau dizolvarea la locul de aplicare sa se faca lent

Raspuns: A (6, pag. 542)

28.2. Dozele terapeutice maxime ale substantelor medicamentoase care se administreaza

pe cale rectala, in comparatie cu cele folosite in cazul preparatelor farmaceutice
administrate intern, sunt, conform farmacopeei:

A. reduse la jumatate
B. crescute cu procente prevazute de farmacopee dependent de greutatea corporala
a pacientului

C. dublate

D. nemodificate

E. nu se pot folosi intrucat nu se admite administrarea substantelor care au doze

maxime, pe aceasta cale de administrare

Raspuns: D (9, pag. 889)

28.3. Etape care se succed de la administrarea supozitorului pana la patrunderea

substantei medicamentoase in circulatia generala sunt:

A. topirea excipientului lipofil

B. dizolvarea excipientului hidrosolubil

C. transferul substantei medicamentoase prin excipientul lichid si dizolvarea in

mucusul rectal

D. absorbtia substantei medicamentoase prin mucoasa rectala

E. transferul direct din excipient in mucoasa rectala

Raspuns: A, B, C, D (6, pag. 539)

28.4.In procedeele de preparare industriala prin turnare a supozitoarelor, un element

particular il reprezinta:

A. prepararea masei excipientului si substantei medicamentoase

B. turnarea in forme

C. racirea formelor cu excipient si substanta medicamentoasa

D. ambalarea in cutii de carton a plachetelor cu supozitoare

E. turnarea materialului topit direct in ambalajul din material plastic, care va

constitui si recipientul de conditionare
Raspuns: E (6, pag. 548)

28.5. La prepararea supozitoarelor cu unt de cacao pot aparea neajunsuri determinate de

unele proprietati nefavorabile ale excipientului; precizati enunturile corecte

A. indicele de aciditate mare

B. indicele de iod mare

C. polimorfism

D. capacitatea redusa de contractie la racirea masei topite

E. lipsa hidrofiliei

Raspuns: C, D, E (6, pag. 543)

28.6. Pe ce cale se administreaza supozitoarele cu metronidazol prevazute in F.R. X:

A. uretrala
B. rectala

C. vaginala

D. auriculara

E. intracavitara

Raspuns: B (9, pag. 889)

28.7. Prevederi ale F.R. X in monografia de generalitati referitoare la supozitoare:

A. se obtin prin turnare 

B. nu se admite prepararea prin modelare fiind neigienica

C. prevede masa gelatinoasa ca excipient pentru supozitoare rectale

D. topirea bazelor liposolubile sau dizolvarea celor hidrosolubile in conditii precizate

E. se interzice folosirea de substante auxiliare

Raspuns: A, C, D (9, pag. 889)

27.8. Care dintre urmatoarele baze de supozitoare sunt oficializate in F.R.X:

A. grasimi semisintetice
B. Brij

C. Myrj

D. masa gelatinoasa

E. masa de polietilenglicoli

Raspuns: A, D, E (9, pag. 889)

27.9. Care supozitoare sunt mentionate in F.R.X:

 A. supozitoare cu glicerol
B. supozitoare cu metronidazol

C. supozitoare cu fenilbutazona

D. supozitoare cu noraminofenazona

E. supozitoare cu paracetamol

Raspuns: A, B (9, pag. 891 – 892)

28.10. Conform F. R. X, masa supozitoarelor rectale pentru adulti este de:

A. 2 – 3 g
B. 2 – 4 g

C. 1 – 2 g

D. 5 – 12 g

E. 3 – 5 g

Raspuns: A (9, pag. 889)

28.11. Supozitoarele rectale au forma:

A. cilindro-conica
B. sferica

C. ovoidala

D. de cilindri ascutiti la un capat

E. de torpila

Raspuns: A, E (9, pag. 889)

28.12. Administrarea medicamentelor pe cale rectala se abordeaza:

A. in caz de obstructii ale tractului gastrointestinal

B. in cazul substantelor inactivate de secretiile gastrice

C. pentru administrarea de durata in boli cronice

D. in cazul substantelor medicamentoase inactivate la nivel hepatic

E. in vederea asigurarii unei actiuni prelungite a substantelor medicamentoase

Raspuns: A, B, C, D (6, pag. 538)

28.13. Conform FR.X, supozitoarele preparate cu baze hidrosolubile trebuie sa se dizolve

in apa la 37 ± 2 °C in cel mult:

A. 15 minute
B. 30 minute

C. 1 ora
 D. 2 ore

E. 3 ore

Raspuns: C (9, pag. 890)

28.14. Dezavantajele untului de cacao, folosit ca excipient la prepararea supozitoarelor,

sunt:

A. tendinta de a rancezi
B. inocuitate

C. contractie de volum la racire mica si insuficienta

D. incalzirea si topirea peste 40 °C este urmata de o solidificare lenta (cca 4 zile)

E. cifra de apa este de cca 20 g la 100 g produs

Raspuns: A, C, D, E (6, pag. 542 – 543)

28.15. Conform F.R. X, supozitoarele se pastreaza in recipiente bine inchise la cel mult:

A. 8 °C
B. 15°C

C. 30°C

D. 25°C

E. 18°C

Raspuns: D (9, pag. 890)

28.16. Prepararea supozitoarelor in farmacie se face prin:

A. porfirizare
B. comprimare directa

C. modelare manuala

D. granulare

E. metoda imersiei

Raspuns: C (9, pag. 899)

28. 17. Care dintre procedeele de preparare a supozitoarelor rectale sunt oficinalizate in
F.R. X:

A. procedeul Munzel
B. modelarea manuala

C. topirea si turnarea masei in forme

D. metoda presarii masei

E. procedeul König
Raspuns: B, C, D (9, pag. 889)

28.18. Ce fel de supozitoare sunt si prin ce metoda se prepara supozitoarele de glicerina

oficinale in F.R. X:

A. modelare manuala
B. presare

C. topire, turnare in forme

D. supozitoare rectale

E. supozitoare vaginale

Raspuns: C, D (9, pag. 891 – 892)

28.19. Supozitoarele cu metronidazol oficinale in FR X, contin pe supozitor si sunt:

A. 1,5 g metronidazol
B. 500 mg sau 1 g metronidazol

C. supozitoare rectale

D. supozitoare vaginale

E. supozitoare uretrale

Raspuns: B, C (9, pag. 892)

28.20. Untul de cacao are urmatoarele proprietati:

A. sufera schimbari polimorfe la incalzire si topire peste 30 °C

B. sufera schimbari polimorfe la incalzire si topire peste 40 °C

C. revine la forma stabila beta in decurs de cca 4 zile de la supratopire

D. revine la forma stabila beta dupa cateva ore de la supratopire

E. formarea polimorfilor instabili se evita prin topire incompleta la cca 36 °C

Raspuns: B, C, E (6, pag. 543)

28.21. Utilizarea gliceridelor semisintetice ca excipienti pentru supozitoare se bazeaza pe

urmatoarele caracteristici:

A. au consistenta adecvata
B. sunt instabile si autooxidabile

C. capacitate redusa de incorporare a apei

D. contractie redusa a volumului la racire

E. sunt reprezentate de numeroase tipuri, cu serii diferite, fiecare avand proprietati

fizico-chimice si tehnologice particulare, fapt ce permite alegerea excipientului in
functie de caracteristicile substantei medicamentoase de incorporat

Raspuns: A, E (6, pag. 543 - 544)

28.22. Avantajele folosirii PEG-urilor ca baze pentru supozitoare:

A. stabilitate la caldura
B. contaminare microbiana redusa

C. higroscopicitate

D. capacitate mare de dizolvare

E. dezagregare rapida

Raspuns : A, B, D (6, pag. 544)

28.23. Care dintre urmatoarele afirmatii privind prepararea supozitoarelor prin topire si
turnare sunt adevarate:

A. procedeul se realizeaza la rece

B. se determina capacitatea formelor goale

C. se foloseste o cantitate de excipient si substanta activa in exces

D. se determina factorul de dislocuire

E. lubrifierea formelor se face cu solutii de aceeasi natura cu masa de supozitoare

Raspuns: B, C, D (6, pag. 546 – 547)

28.24. Care dintre urmatoarele substante poate fi utilizata ca promotor de absorbtie la

preparare supozitoarelor:

A. tocoferol
B. acid sorbic

C. tensioactivi

D. hialuronidaza

E. acid oleic

Raspuns: C, D, E (6, pag. 545)

28.25. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la comprimatele efervescente, sunt
corecte:

A. contin un amestec generator de dioxid de carbon (acid citric si bicarbonat de

sodiu)
B. la preparare se evita umiditatea excesiva si granularea impreuna a componentei
acide si alcaline

C. toti componentii sunt solubili, cu exceptia lubrifiantului

D. la preparare nu este necesara evitarea umiditatii deoarece se conditioneaza in

prezenta de silicagel cu rol absorbant al acesteia

E. se administreaza oral, spre a grabi dezagregarea in stomac

Raspuns: A, B (6, pag. 576)

28.26. In formularea invelisului capsulelor gelatinoase tari se utilizeaza:

A. gelatina

B. colagenul

C. plastifianti

D. apa

E. antioxidanti

Raspuns: A, C, D (6, pag. 585)

28.27. Care dintre lubrifiantii mentionati se folosesc la prepararea comprimatelor

efervescente :

A. stearatul de magneziu
B. talcul

C. acidul stearic

D. polietilenglicolii cu masa moleculara de 4000 sau mai mare

E. benzoatul de sodiu

Raspuns: D, E (6, pag. 568)

28.28. Care dintre substantele medicamentoase de mai jos sunt conditionate in capsule
gelatinoase moi oficinale:

A. tetraciclina
B. ampicilina

C. rifampicina

D. vitamina E

E. vitamina C

Raspuns: D (9, pag. 202)

28.29. Care dintre testele prevazute de F.R. X permit evaluarea capacitatii de eliberare a
substantei medicamentoase din comprimate:

A. uniformitatea masei
B. dezagregarea

C. dozarea

D. conservarea

E. dizolvarea

Raspuns: B, E (9, pag. 284)

28.30. Celuloza microcristalina (Avicel) reprezinta excipientul cel mai important al
comprimatelor in cazul in care acestea se obtin prin:

A. comprimare dupa granulare uscata

B. comprimare dupa granulare umeda

C. comprimare directa

D. acoperirea cu film

E. acoperirea cu zahar

Raspuns: C (6, pag. 565)

28.31. Care dintre enunturile de mai jos corespund caracteristicilor unor comprimate cu
cedare prelungita:

A. cedarea substantei medicamentoase se face pe o perioada prelungita de timp, in

comparatie cu preparatele cu cedare imediata, de cca 12-24 ore
B. prelungirea duratei de cedare se datoreaza unei micsorari a vitezei de cedare din
preparatul farmaceutic

C. prelungirea duratei de cedare se datoreaza caracteristicilor moleculare ale

substantei medicamentoase

D. formularea unor comprimate cu cedare prelungita se preteaza la substante cu

timp de injumatatire biologic scurt si cu indice terapeutic mare

E. prelungirea cedarii din comprimat se poate face prin formularea unei matrite
(polimer hidrosolubil, termoplastic, sau corpuri grase) sau prin acoperirea cu film
polimeric, insolubil dar permeabil (sistem rezervor)

Raspuns: A, B, D, E (6, pag 577)

28.32. Care dintre variabilele de formulare si tehnologice influenteaza cel mai mult
cresterea rezistentei mecanice a comprimatelor :

A. lubrifiantul
B. forta de comprimare

C. liantul

D. dezagregantul

E. diluantul

Raspuns : B, C (6, pag. 296, 562, 566)

28.33. Care dintre urmatorii excipienti sunt limitati procentual de F.R.X in masa
continutului capsulelor:

A. talc
B. acid stearic

C. stearatul de magneziu sau stearatul de calciu

D. aerosilul
 E. lactoza

Raspuns: A, B, C, D (9, pag. 193)

Lubrifiantii care micsoreaza lipirea materialului de comprimat de ponsoane si matrita sunt

denumiti:

A. lubrifianti propriu-zisi
B. glisanti

C. lianti

D. antiaderenti

E. agenti antifrictionali

Raspuns : D (6, pag. 567)

28.35. F.R. X prevede, in monografia de generalitati Compressi, urmatoarele tipuri de

comprimate:

A. comprimate neacoperite
B. comprimate acoperite

C. comprimate cu cedare prelungita

D. comprimate cu cedare controlata

E. comprimate pentru uz parenteral

Raspuns: A, B (9, pag. 284)

28.36. Clasificarea lubrifiantilor se face in:

A. propriu-zisi
B. solubili in benzen

C. antiaderenti

D. coloratti

E. glisanti

Raspuns: A, C, E (6, pag. 567)

28.37. Avantajele acoperirii comprimatelor:

A. protejarea continutului medicamentos fata de factorii de mediu

B. mascarea gustului sau mirosului neplacut al unor componente

C. usurarea ingerarii

D. tehnologia de fabricare complicata fata de comprimatele neacoperite

E. prelungirea actiunii

Raspuns: A, B, C, E (6, pag.569)

28.38. F.R.X. oficializeaza:

A. capsule gelatinoase tari (operculate)

B. capsule gelatinoase moi (perle)

C. microcapsule

D. nanocapsule

E. capsule amilacee

Raspuns: A, B, E (9, pag. 193)

28.39. F.R.X. prevede prepararea invelisului capsulelor din:

A. amidon
B. hidroxipropil metilceluloza

C. gelatina

D. gelatina formolizata

E. metilceluloza

Raspuns: A, C (9, pag. 192)

28.40. In formula de preparare a continutului capsulelor, F.R.X. admite cel mult:

A. 3 % talc
B. 5 % caolin

C. 1 % acid stearic

D. 1 % stearat de magneziu sau de calciu

E. 10 % aerosil

Raspuns: A, C, D, E (9, pag. 193)

28.41. Conform F.R. X, capsulele gelatinoase tari:

A. se mai numesc capsule operculate

B. se mai numesc perle

C. sunt constituite din doua parti cilindrice

D. au forma sferica

E. protejeaza substantele higroscopice fata de vaporii de apa din atmosfera

Raspuns: A, C (9, pag. 584 – 585)

28.42. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la comprimate sunt prevazute de

F.R.X:

A. sunt preparate farmaceutice solide care contin doze unitare din una sau mai multe
substante active
 B. sunt destinate administrarii pe cale orala si vaginala

C. se obtin prin comprimare directa sau dupa o prealabila granulare

D. pot fi neacoperite si acoperite

E. se conserva in recipiente bine inchise

Raspuns: A, C, D, E (9, pag. 284)

28.43. Conform F.R.X, comprimatele acoperite trebuie sa se dezagrege:

A. in apa, in cel mult 15 minute, daca nu se prevede altfel

B. in solutie acida de pepsina, in cel mult 1 ora, daca nu se prevede altfel

C. in solutie acida de pepsina, in cel mult 30 minute, daca nu se prevede altfel

D. in solutie alcalina de pancreatina, in cel mult 1 ora, daca nu se prevede altfel

E. in solutie alcalina de pancreatina, in cel mult 90 minute, daca nu se prevede altfel

Raspuns: B (9, pag. 285)

28.44. Conform F.R.X, este admisa adaugarea corectorilor de gust si de miros numai
pentru comprimatele:

A. care se mentin in gura

B. cu cedare rapida

C. care se administreaza dupa o prealabila dizolvare

D. cu cedare prelungita

E. acoperite

Raspuns: A, C (9, pag. 284)

28.45. Conform F.R. X, daca nu se prevede altfel, in formula de preparare a

comprimatelor talcul trebuie sa fie de cel mult:

A.
B.

C.

D.

E.

Raspuns: B (9, pag. 284)

28.46. Polimerii enteroslubili folositi pentru acoperirea comprimatelor sunt:

A. PVP
B. Selac

C. acetoftalat de celuloza
 D. polivinilacetoftalat

E. PEG

Raspuns: B, C, D (6, pag. 571)

28.47. Conform F.R. X, capsulele sunt invelisuri care contin doze unitare de substante
active si, in functie de consistenta invelisului, difera forma capsulelor precum si natura
substantelor active pe care le invelesc:

A. capsulele gelatinoase tari (perle) sunt preparate din gelatina, au invelis continuu,
forma de cilindrii alungiti, rotunjiti la capete, se inchid prin imbucare, contin
substante active lichide sau paste, solutii de substante active
B. capsulele gelatinoase moi (perle) sunt constituite dintr-un invelis continuu si
moale de gelatina, au forma sferica sau ovala, contin substante active lichide sau
sub forma de pasta sau substante solide in solutie

C. capsulele gelatinose moi (capsule operculate) sunt preparate din gelatina, au

forma sferica sau ovala, contin amestecuri de substante sub forma de pulberi sau
granule

D. capsulele gelatinoase tari (capsule operculate) sunt preparate din gelatina, au

forma de cilindrii alungiti, rotunjiti la capete, care se inchid prin imbucare si contin
de obicei amestecuri de substante sub forma de pulberi sau granulate

E. capsulele amilacee (casete) sunt preparate din amidon, au forma de cilindrii plati
ale caror diametre difera putin ca marime, permitand inchiderea lor prin
suprapunere sau apasare, contin amestecuri de substante solide

Raspuns: B, D, E (9, pag. 192 – 193)

28.48. Conform F.R. X comprimatele sunt:

A. forme farmaceutice solide care contin multidoze din una sau mai multe substante
active
B. forme farmaceutice solide care contin doze unitare din una sau mai multe
substante active

C. se obtin prin comprimarea unui volum constant de substante active cu sau fara
ajutorul substantelor auxiliare

D. prin rularea masei intr-un magdaleon cilindric care se divide in parti egale

E. sunt destinate administrarii pe cale orala

Raspuns: B, C, E (9, pag. 284)

28.49. In scopul prepararii unui comprimat de marime convenabila, se utilizeaza ca

excipient un:

A. diluant
B. liant

C. dezagregant

D. lubrifiant

E. edulcorant
Raspuns: A (6, pag. 565)

28.50. Liantii cei mai folositi pentru obtinerea comprimatelor sunt:

A. talcul
B. guma arabica

C. coca de amidon

D. zaharul

E. gelatina

Raspuns: B, C, D, E (6, pag. 566)