1.

Care dintre factorii biofarmaceutici enumerati se iau in considerare la

formularea medicamentelor:
A.solubilitatea si viteza de dizolvare
B. stabilitatea in lichidele biologice la locul de absorbtie
C. susceptibilitatea de inactivare metabolica
D. mecanismul de transport prin membr. Biologice
E. coeficientul de repartitie lipide/apa
Raspuns: A,D,E

2.Care dintre proprietatile enumerate au influenta asupra vitezei de

dizolvare a particulelor subst medicamentoase:
A. starea amorfa
B. polimorfismul cristalin
C. puterea rotatorie specifica
D. absorbtia luminii in vizibil sau uv
E. constanta de substituent sigma Hammett
Raspuns: A, B

3.Efectul terapeutic al insulinei depinde de formularea produsului

injectabil. In ce caz durata de actiune este “ultra lente”?
A. produsul se adm. oral
B. administrare pe mucoasa nazala
C. solutia apoasa a insulinei cristaline
D. complexul insulinei cu zinc foarma amorfa
E. complexul insulinei cu zinc forma cristalina
Raspuns: E

4. in formularea unui medicament intervin variabile independente si

dependente.Precizati care dintre urmatoarele enunturi se refera la variabile
dependente in cazul formularii comprimatelor?
A. cantitatea dezagregantului
B. natura si cantitatea liantului
C. timpul de dezagregate
D. presiunea de comprimare
E. acoperirea cu film polimeric
Raspuns: C

5.Optimizarea formularii medicamentelor prin metode matematice include:

A. abordarea empirica
B.experimentarea continua ,pe masura ce optimizarae progreseaza
C. metodologia suprafetelor de raspuns
D.optimizarea in salturi
E. analiza factoriala prin tehnici de regresie multipla
Raspuns: A, C, E

6.Degradarea fizico-chimica a SM poate fi evitata prin masuri

corespunzatoare cu ocazia formularii medicamentului,daca se cunoaste
mecanismul si cinetica degradarii.In ce caz degradarea este mai rapida?
A. sisteme omogene
B. sisteme eterogene
C.cinetica de ordin zero
D.cinetica de ordinul intai
E. cinetica de ordin doi

Raspuns: A, E

7.Care dintre urmatorii factori pot cataliza degradarea hidrolitica la nivelul

legaturilor labile ale unor substante med. :
A. ioni oxidril (hidroxil)
B. protoni
C. caldura
D. polaritatea solventului
E. prezenta cosolventilor

Raspuns:A, B, E

8.Mijloace tehnologice de imbunatatire a stabilitatii medicamentelor care se

oxideaza:
A. indepartarea apei
B. realiz unei ph alcalin
C. adaugarea de antioxidant
D. protejare fata de lumina
E. scaderea activitatii apei

Raspuns: C, D

9.Testarea accelerata a stabilitatii:

A. se bazeaza pe premiza influentei liniare a temperaturii asupra constantei de
viteza a degradarii
B. ajuta la detectarea rapida a degradarii in diferite formulari initiale ale unui
produs medicamentos
C. serveste la prevederea valabilitatii in anumite conditii
D. permite depistarea unor modificari neasteptate la controlul de calitate in
timpul stocarii
E. nu se poate folosi deoarece intotdeauna conditiile de efectuare a testarii
conduc la reactii de degradare care nu au loc in conditii reale de stocare
Raspuns: A, C, ( D?)

10.Factori de stres in testarea accelerata a stabilitatii comprimatelor:

A. temperatura
B. umiditatea
C. lumina
D. taria ionica
E. ph

Raspuns: A, B, C

11.Prevederile Hotararii Agentiei Nationale a Medicamentului, in acord cu

reglementarile din Uniunea Europeana prevad ca testarea stabilitatii
produselor medicamentoase sa se faca:
A. testarea accelerata pe baza ecuatiei Arhenius la trei temperaturi superioare
celei ambiante
B.testare accelerata la 40 grade si 75% U.R
C. testare pe termen lung in conditiile recomandate de stocare pe o perioada
egala cu perioada de valabilitate
D.la 25 grade si 65% U.R, 12 luni
E. testarea se face pe 3 loturi ale produsului medicamentos

Raspuns: B, C, D ,E

12. Perioada de valabilitate a unui medicament conform prevederilor FR.

X:
A. 5 ani
B. 2 ani
C. intervarul dintre data de fabricare si data de expirare
D.Intervalul dintre data de fabricatie si momentul utilizarii medicamentului
E. perioada de timp in care medicamentul isi pastreaza acaracteristicele de
calitate conferite la preparare:

Raspuns: C, E

13. La medicamentele preparate in industrie pe eticheta recipientului

trebuie sa se prevada:
A. valabilitate 2 ani
B. valabilitate 3 ani
C. valabilitate 4 ani
D. valabilitate 5 ani
E. perioada de valabilitate
Raspuns: E

14. La medicamentele preparate in farmacie, pe eticheta recipientului

trebuie sa se prevada:
A. valabilitate 1 luna
B. valabilitate 1 an
C. valabilitate 2 saptamani
D. data de preparare
E. perioada de valabilitate

Raspuns: D

15.FR. X prevede ca la eliberarea medicamentelor farmacistul sa atraga

atentia pacientilor asupra conditiilor de pastrare si asupra perioadei de
valabilitate din urmatoarele considerente:
A. asigurarea stabilitatii fizice a medicamentului si a celei fizico-chimice a SM.
B. asigurarea biodisponibilitatii
C. asigurarea puritatii
D. asigurarea inocuitatii
E. asigurarea tolerantei

Raspuns: A

16.Daca un produs medicamentos are o stabilitate redusa, FR.X

mentioneaza:
A. se prepara la nevoie
B. valabilitate 1 luna
C. valabilitate 6 luni
D. valabilit 1 an
E. se prepara in cantitati mici

Raspuns: A, E

17. Antioxidanti solubili in apa folositi pentru cresterea stabilitatii

medicamentelor:
A. alfa tocoferol
B. butil-hidroxianisol
C. clorhidrat de cisteina
D. sulfit de sodiu
E. galat de propil
Raspuns: C, D
18.Factori care pot interveni in prepararea igienica a unui medicament:
A. materiile prime
B. personalul
C. aparatura
D. formularea
E. sterilizarea
Raspuns: A, B, C, D (E?)

19.Riscuri ale contaminarii microbiene a produsului medicamentos:

A. degradarea produsului si scaderea concentratiei medicamentoase
B. risc minor
C. risc inexistent
D. infectarea pacientului
E. colonizarea bacteriana a pacientului cu risc de diseminare secundara
Raspuns: A, D ,E

20. Limitarea sau evitarea contaminarii microbiene a produselor

medicamentoase:
A. reducerea accesului microorganismelor din diferite surse
B. formularea medicamentului cu adaus de conservanti antimicrobieni
C. inchiderea unitatii producatoare de medic.
D. introducerea regulilor de buna practica a fabricatiei(spatii. Aparatura, materii
prime, personal, tehnologia prepararii)
E. construirea fabricii intr-o zona nepoluata
Raspuns: A, B , D

21. Conservantii antimicrobieni in produse medicamentoase:

A) adaugarea lor face inutila luarea masurilor de evitare a contaminarii
microbiene
B) conservantul care are un coeficient de distributie ulei/apa mare, nu este
recomandabil pentru conservarea fazei apoase a unei emulsii
C) interactiunea conservantilor cu componenti ai formularii nu influenteaza
semnificativ efectul scontat antimicrobian
D) recipientele pot adsorbi conservantul, micsorand cantitatea eficienta
E) amestecul de conservanti nu este justificat, deoarece nu creste spectrul si
eficienta
R: B,D
22. Norme optionale de incarcatura microbiana in produse
medicamentoase nesterile:
A) absenta Staphilococcus aureus la preparate fungice
B) absenta Pseudomonas aeruginosa la produse de uz oral
C) absenta Salmonella sp. La produse de uz oral
D) limitarea speciilor de bacterii nepatogene la 102/g produs in cazul
preparatelor de uz oral
E) limitarea la 103/g produs ciupercilor in forme farmaceutice de uz oral
R: C

23. Conservanti antimicrobieni in colire prevazuti de FR X:

A) acetat de clorhexidina
B) clorura de decualiniu
C) borat de fenilmercur
D) nipagin-nipasol
E) clorura de benzalconiu
R: A,C,E

24. Conservanti antimicrobieni recomandati de FR X la prepararea

siropurilor care au o concentratie de zahar mai mica decat cea din siropul
simplu:
A) cloretona
B) acid ascorbic
C) borat fenilmercuric
D) alcool benzilic
E) amestec de p-hidroxibenzoat de metil si p-hidroxibenzoat de propil
R: E

25. Adaugarea de conservanti antimicrobieni la preparatele injectabile

este permisa de FR X:
A) cand exista riscul contaminarii microbiene
B) cand solutiile apoase nu se pot steriliza in recipientul final
C) cand sterilizarea prin autoclavare nu este sigura
D) cand solutiile apoase se prepara intr-un volum mare de 10 ml
E) cand medicamentul se administreaza in vecinatatea unui tesut nervos
R: B
26. Utilizarea conservantilor antimicrobieni la preparatele parenterale
este admisa de FR X la:
A) sterilizarea pulberilor
B) sterilizarea solutiilor uleioase
C) sterilizarea prin filtrare
D) prepararea pe cale aseptica
E) sterilizarea prin tindalizare
R: D, E

27. Studii toxicologice preclinice pentru stabilirea sigurantei

(inocuitatii) medicamentelor:
A) toxicitatea acuta (doze unice)
B) toxicitatea subacuta sau subcronica (pe termen scurt)
C) toxicitatea cronica
D) studii de carcinogeneze, mutageneza, teratologie, reproducere, peri- ,
postnatala
E) farmacologie
R: A,C,D

28. Cercetarea clinica a noilor medicamente:

A) studii controlate
B) dublu orb
C) randomizate
D) comparatii prin cercetare in grupe paralele, cercetare secventiala
E) toxicitatea pe organe
R: A,B,C,D

29. Eficienta terapeutica a medicamentelor se poate face prin studii de

biodisponibilitate/ bioechivalenta care include:
A) studii farmacocinetice la subiecti umani sanatosi, voluntari
B) utilizeaza concentratile medicamentoase plasmatice sau urinare
C) parametrul cantitativ al biodisponibilitatii: aria de sub curba
D) parametrul cantitativ al biodisponibilitatii: concentratia maxima si timpul de
realizare al acesteia
E) dizolvare in vitro
R: A, B, C
30. Aprecierea marimii absorbtiei ca parametru cantitativ al
bioechivalentei prin reglementarile Agentiei Nationale a Medicamentului:
A) compararea curbelor concentratiilor medicamentoase sanguine
B) raportul ariilor de sub curba a produsului testat si cel de referinta, in
domeniul bioechivalentei
C) raportul valorilor medii logaritmice ale ariilor de sub curba in domeniul
bioechivalentei
D) intervalul de incredere 90% pentrul raportul valorilor logaritmice, in
domeniul de bioechivalenta
E) diferenta valorilor nelogaritmice ale Cmax si tmax in domeniul bioechivalentei
R: B, D

31. Emulsiile sterile se folosesc in special pentru:

A) alimentare parenterala
B) vehicule pentru medicament
C) picaturi in ochi
D) tratamentul alergiilor
E) toate
R: A, (D?)

32. Perfuziile pentru alimentare parenterala totala contin:

A) lipide
B) aminoacizi
C) vitamine si microelemente
D) orice combinatie a celor mentionate mai sus
E) emulsii apa/ulei de floarea-soarelui
R: B, C, (A?)

33. Membranele filtrante sunt alcatuite din:

A) celuloza si esteri de celuloza
B) glicerol
C) sticla sintetizata
D) polietilena
E) toate
R: A?

34. Care din urmatoarele tipuri de sticla sunt corespunzatoare pentru

conditionarea medicamentelor parenterale:
A) tipul I
B) tipul II
C) tipul III
D) oricare din cele de mai sus
E) numai tipul I si II
R: D

35. Urmatoarele mase plastice se folosesc pentru

ambalarea/conditionarea medicamentelor parenterale (perfuzii):
A) polietilena
B) polivinilpirolidona
C) policlorura de vinil
D) polietilentereftalatul
E) poliamida
R: A, E

36. Distrugerea termica a tuturor microorganismelor in prezenta apei

poate fi garantata prin incalzire 15 minute la:
A) 1600C B) 1210C C) 2500C D) 1100C E)
toate
R: B

37. Pirogenele sunt in principal:

A) bacterii
B) fragmente de perete celular microbian
C) endotoxine
D) fungi
E) fragmente de perete celular al fungilor
R: C

38. Pirogenele se pot detecta pe suprafata recipientelor de sticla prin:

A) tehnici de fluorescenta
B) testul L.A.L. asupra apei cu care s-au clatit
C) microscopie elctronica
D) teste de miros
E) toate
R: B

39. Endotoxinele sunt:

A) substante cu o componenta lipidica, solubila in apa
B) glucide insolubile in apa
C) substante care produc febra
D) crabi Limulus
E) toate
R: C

40. FR X foloseste pentru determinarea particulelor in parenterale:

A) numaratorul Coulter
B) dispersia luminii
C) filtrare si microscopie
D) examinare vizuala
E) toate
R: D

41. Produsele sterile se pot obtine prin procedeele:

A. sterilizare terminala
B. procesare aseptica
C. manipulare igienica
D. procedurile GMP (GBRF)
E. oricare din metodele de mai sus
R : A,B,D

42. Un filtru HEpA se foloseste in camerele de preparare a parenteralelor

pt a realiza :
A. aer steril
B. aer in flux laminar
C. aer cu o curgere turbulenta
D. precipitare electrostatica
E toate
R: A,B

43. Care din urmatoarele enunturi garanteaza ca o schimbare in tehnologie

va produce un echivalent(egal in calitate) :
A. controlul calitatii
B. asigurarea calitatii
C. regulile de buna practica a calitatii
D. validarea
E. toate
R : A,C ?

44. Pprecizati la care din urmatoarele produse metoda de sterilizare este

preparare aseptica:
A. sol glucoza 5% ambalata in recipiente de sticla
B. sol clorura de sodiu 9% conditionata in pungi de polietilena
C. o sol de electroliti care contine si o substanta termolabila
D. solutie uleioasa de progesterona
E. o suspensie apoasa de hidrocortizon acetat
R :?

45. Ce teste se folosesc la masurarea calitatii asupra produsului finit(solutii

parenterale) :
A. limpiditate
B. sterilitate
C. apirogenitate
D. lipsa particulelor straine(aspect)
E. inocuitate
R :A,B,C,D

46. Emulsiile perfuzabile :

A. dupa agitare, trebuie sa prezinte un aspect omogen
B. sa nu prezinte nici un semn de separare a fazelor
C. diametrul particulelor fazei dispersate trebuie sa fie de cel mult 3 micrometri
D. diametrul particulelor fazei dispersate trebuie sa fie de cel mult 10
micrometri
E. pot contine solutii tampon care sa asigure stabilitatea fizico-chimica a
substantelor Active
R :A,B,C,E

47. Pregatirea recipientelor pt medicamente parenterale :

A. cicluri de spalare interioara si exterioara cu apa fierbinte filtrata, apirozeme in
sistemul pe loturi (Cozzoli, Metromatie)
B. masina de spalat rotativa (Strunck) sau transportor pe banda rulanta (Cozzoli)
C. sterilizare prin caldura uscata la 250 grade timp de 30 min
D. unele recipiente din mase termoplastice : formare(suflare), umplere si
inchidere in conditii aseptice
E. cresterea rezistentei hidrolitice prin siliconare
R:A,B,C,D

48. Pregatirea dopurilor pt flacoane de sticla care conditioneaza solutii de

uz parenteral:
A. spalare pentru indepartarea particulelor si a unor substante solubile
B. extragerea subst cedate din dopuri la autoclave, 115-131 grade,cca 10 min cu
apa pentru solutii injectabile
C. depirogenare prin clatire cu apa apirogena
D. sterilizare cu vapori de apa,sub presiune, 121 grade, 15-30 min, uscate cu aer
cald filtrat si pastrate in container steril
E. vibroextractie
R : A,B,C,D

49. Regulile de Buna Practica de Fabricatie a produselor medicamentoase

sterile prevad pt produsele sterilizate in recipientul final :
A. prepararea componentelor si a celor mai multe produse intr-un mediu de
clasa D
B. acolo unde exista risc deosebit de contaminare biologica, prepararea trebuie
sa se efectueze in mediu de clasa A
C. . acolo unde exista risc deosebit de contaminare biologica, prepararea trebuie
sa se efectueze in mediu de clasa C
D. acolo unde exista un risc neobisnuit de mare de contaminare, prepararea se va
face intr-un mediu de clasa A situat intr-un mediu de clasa C
E. oricare
R :A,B

50. Prepararea aseptica in conformitate cu regulile de Buna Practica de

Fabricatie :
A. manipularea materiilor prime sterile si a componentelor, in zona de clasa A,
situate in mediu de clasa B
B. prepararea solutiilor care se vor filtra steril, se va efectua in mediu de clasa C
C. prepararea solutiilor care nu sunt filtrate steril, se va face in zona de clasa A,
situate in mediu de clasa B
D. manipularea si umplerea produselor preparate aseptic, se va face in zona de
clasa A, situate in mediu de clasa B
E. realizarea unei concentratii sterilizante de vapori de formaldehida in incaperi
R: B,C,D

51. Formularea solutiilor medicamentoase, criterii subiective pt acceptarea

de catre pacient:
A. asigurarea concentratiei dorite
B. limitarea contaminarii microbiene
C stabilitatea fizico-chimica a substantei medicamentoase
D. caracteristici organoleptice : limpiditate, culoare, gust, aroma
E. tehnologia de preparare
R:D

52. Solubilitate este exprimata de FR X prin:

A. molaritate
B. normalitate
C. procentual
D. expresii cu semnificatie precizata
E. volum de solvent necesar pt a dizolva 1 g substanta solida sau 1 ml substanta
lichida la 20 grade
R : D,E

53. Cand se prescrie o solutie fara a specifica solventul, se foloseste :

A. apa distilata in cazul solutiilor apoase
B. alcool etilic
C. uleiul de floarea soarelui pt solutii uleioase
D. glicerol
E. propilenglicol
R :A,C

54. FR X prevede urmatoarele tipuri de substante auxiliare la prepararea

solutiilor :
A. agenti de complexare
B. corectori de gust
C. coloranti
D conservanti antimicrobieni
E. agenti de crestere a vascozitatii
R :B,D

55. In cazul solubilitatii reduse a unor substante medicamentoase , cresterea

solubilitatii cu ajutorul cosolventilor se face:
A. prin solubilizare micelara
B. prin formare de complecsi greu solubili
C. prin cresterea hidrofiliei substantei medicamentoase
D. prin micsorarea polaritmiei solventului apos
E. introducerea de grupari polare prin sinteza
R :D

56. Amestecarea la prepararea solutiilor :

A. prin convectie
B. amestecare turbulenta
C. amestecare laminara
D. difuzie moleculara
E. exprimata prin cifra Reynolds
R :A,B,C,D

57. Amestecarea in tancul de amestecare este mai eficienta folosind :

A. un agitator plasat central
B. o turbina plasata central
C. un agitator plasat excentric
D. un agitator plasat central intr-un vas de amestecare prevazut cu sicane
E. un jet de aer sau de lichid
R : C,D,E

58. La prepararea apei distilate se economiseste cel mai mult energia

calorica in :
A. distilarea discontinua
B. distilarea cu efect multiplu
C. distilarea in care se foloseste termocompresie
D. in cazul incalzirii la fierbere cu vapori supraincalziti
E. la incalzirea electrica
R :C

59. In care dintre metodele de obtinere a apei distillate,nu se indeparteaza

coloizi, pirogene, microorgamisme:
A. distilare
B. ultrafiltrare
C. osmoza inversa
D. schimbatori de ioni
E. distilare cu efect dublu
R :C,D,E

60. Prepararea siropului simplu conform FR X :

A. la rece
B. la cald
C. in cosolventi
D. prin solubilizare
E. prin diluare
R: B,D

61. Riscuri la prepararea siropurilor la cald:

A: caramelizare
B: decontaminare microbiana si incarcare cu pirogene
C: hidroliza
D: opalescenta
E: fermentatia alcoolica
Rsp: A, E

62. Apele aromatice:

A: sunt solutii apoase ale unor esteri placut mirositori
B: solutii apoase de uleiuri volatile
C: se prepara prin antrenare cu vapori de apa
D: se prepara prin dizolvarea uleiului volatil in apa
E: se prepara si prin diluarea unor solutii hidroalcoolice concentrate sau a
unor dispersii micelare de uleiuri volatile
Rsp: B,C,D,E

63. Care dintre factorii care contribuie la cresterea vitezei de filtrare sunt
exploatati la folosirea filtrului presa?
A: suprafata de filtrare
B: presiunea pe sedimentul colmatat si filtru
C: rezistenta firului
 D: vascozitatea filtratului
E: rezistenta specifica a sedimentului colmatat
Rsp: A,B

64. Modul de utilizare a membranelor filtrante:

A: pe suport de palnie de sticla
B: in cartus de filtrare
C: in metafiltre
D: pe suport de fire metalice tip Seitz
E: in filtru cu discuri
Rsp: B,

65: Umplerea recipientelor cu solutii:

A: gravimetric
B: volumetric
C: la nivel constant, cu vid
D: la nivel constant, cu presiune
E: prin diferenta
Rsp: A,B,C

66: Neajuns major la colire:

A: lipsa sterilitatii
B: prezenta particulelor straine
C: instabilitatea fizico-chimica
D: Biodisponibilitatea oculara mica
E: toleranta locala redusa
Rsp: D

67. Cresterea biodisponibilitatii oculare, prin formulari recente:

A: vehicule vascoase
B: picaturi care formeaza gel in situ
C: emulsii U/A
D: sisteme coloidale (microparticule, nanoparticule, lipozomi)
E: inserturi (implanturi) rigide
Rsp: A,B,C,D,E

68: FR X prevede ca izotonia colirelor

A: se realizeaza in cazul celor hipotonice
B: daca substantele active sunt sub 1% se dizolva in solutii izotonice sterile
C: daca masa substantelor active depaseste 1% izotonizarea se realizeaza prin
calcul cu ajutorul formulei de la “injectabilia”
D: nu este necesara la colirele izohidrice
E: este obligatory la solutiile coloidale
Rsp: A,B,C

69: FR X admite urmatoarele categorii de substante auxiliare la prepararea

colirelor:
A: solubilizanti
B: izotonizanti
C: substante pentru ajustarea ph-ului
D: agenti pentru cresterea vascozitatii
E: promotori (acceleratori) ai absorbtiei prin cornee
Rsp: A,B,C,D

70: Conduita de formulare a colirelor legata de pH:

A: se ajusteaza intotdeauna la valoarea ph-ului lacrimilor
B: se ajusteaza intotdeauna la ph-ul favorabil activitatii farmacologice
C: se ajusteaza la ph-ul optim de stabilitate fizico-chimica a substantei
medicamentoase
D: se tamponeaza daca ph-ul este indepartat de cel fiziologic
E: ajustare obligatorie la ph-ul de toleranta fiziologica
Rsp: C

71: Extractia cu solventi a principiilor active din produsele vegetale uscate

A: se bazeaza pe legea repartitiei intre faze a lui Nernst
B: are loc prin dizolvare
C: este intotdeauna subunitara fata de totalul acestora
D: depinde de raportul cantitatilor de solvent in produsul vegetal si in mediul
de extractie
E: depinde de coeficientul de distributie intre continutul celular si solvent
Rsp: A,C,D

72: Viteza de extractie a principiilor active prdusul vegetal creste

A: daca se foloseste un solvent in care solubilitatea este mai mare
B: daca gradul de maruntire creste pana la o valoare optima
C: daca se ajusteaza ph-ul solventului spre a favoriza formarea de specii
ionizate solubile in solvent
D: daca se reduce grosimea stratului stationar de solvent
E: prin micronizare
Rsp: A,B,C,D

73: Extractia prin percolare in current continuu

A: deplasarea solventului se face pe o directie contrara celei a produsului
vegetal
B: se face in circuit inchis cu evaporarea solventului din solutia extractive si
reluarea extragerii
 C: cu ajutorul vidului
D: se colecteaza o cantitate de percolat egala cu greutatea produsului vegetal
din bateria de percolare
E: extragerea si reunirea solutiilor mai concentrate din bateria de percolare,
percolarea continuandu-se cu solutii mai diluate
Rsp: D

74: Macerarea in cadrul percolarii se realizeaza:

A: cu ocazia umectarii cu solvent in vas inchis
B: in percolator, 24 h
C: nu este necesara deoarece percolarea dureaza timp indelungat realizand si
macerarea
D: prin impartirea solventului in fractiuni si macerare cu fiecare fractiune
E: sub agitare cu un agitator
Rsp: B,D

75. Extractele fluide se obtin conform FR X prin

A: macerare
B: turboextractie
C: percolare
D: diacolare
E: macerare repetata
Rsp: A,C,E

76. Avantajul unei forme farmaceutice injectabile este ca:

A: pacientul primeste intreaga doza a substantei medicamentoase
B: medicamentul a fost administrat de medic si sora
C: activitatea medicamentului este mai rapid instalata
D: activitatea medicamentului este mai lent instalata
E: toate
Rsp: A,C

77. Apa pentru solutii injectabile se prepara prin:

A: distilare
B: filtrare
C: schimbatori de ioni
D: ultrafiltrare
E: toate
Rsp: A

78. Prezenta endotoxinelor in apa indica prezenta de

A: bacterii
B: virusuri
 C: fungi
D: murdarie
E: toate
Rsp: A

79. Electrolitii sunt adaugati la medicamentul parenteral pentru

A: prevenirea pierderii apei
B: ajustarea ph si tonicitatii
C: cresterea conductibilitatii
D: imbunatatirea aspectului
E: toate
Rsp: B

80. Suspensiile sterile injectabile se folosesc:

A: in locul solutiilor
B: pentru a reduce costul
C: ca produse cu cedare prelungita
D: pentru a imbunatati aspectul
E: toate
Rsp: A,C

81.Criterii de sterilizare: Cifra D este:

A) valoarea constantei de viteza de ordinul I a distrugerii microorganismelor
B) timpul necesar spre a reduce nr initial de germeni la o zecime
C) nr gradelor de temperatura necesare in procesul sterilizarii pentru a
modifica de 10 ori valoarea F
D) timpul in minute de incalzire a materialului supus sterilizarii cere pruduce
acelasi efect cu un minut de incalzire la 121*C ,daca valoarea distrugerii
termice este 10.
E) toate
R:B

82.Indicatori biologici pt aprecierea eficientei sterilizarii:

A) filtrarea prin membrana filtranta si inoculare, incubare
B) insamantare directa a solutiei in mediul de cultura
C) termocuplu pt autoclav
D) microorganism (spori) clasate pe benzi in sterilizatoare, care apoi se
plaseaza in medii de cultura (B.stearothermophillus pentru vapori sub presiune,
B. subtilis var niger pentru caldura uscata)
E) toate
R:D
83.Metode de det a prezentei si cantitatii endotoxinelor microbiene in
solutia de uz parenteral folosint testul LAL:
A) gelificarea
B) determinarea substratlui cromogenic
C) metoda turbidimetrica
D) metoda colorimetrica
E) dispersia luminii laserului
R:A,D

84.Factori care pot influenta stabilitatea sistemelor disperse eterogene

fluide, cu importanta in formulare.
A)gradul de dispersie al fazei interne
B)unghiul de contact
C)unghiul de repaus
D)sarcina electrica a particulelor
E)vascozitatea mediului de dispersie.
R:A,D,E

85.Fenomene de instabilitate la emulsii care sunt ireversibile:

A)ecremare
B)sedimentare
C)floculare
D)coalescenta
E)inversarea fazelor
R:D,E

86.Sarcina electrica a particulelor fazei interne a unui sistem dispers

eterogen fluid:
A) se poate forma prin adsorbtie de ioni din mediul de dispersie
B )sarcina efectiva este data de potentialul Nernst
C)sarcina efectiva este data de potentialul electrocinetic zeta
D) potentialul stratului dublu difuz se masoara cu zetametrul
E)potentialul zeta este atat de mic incat nu poate fi utilizat la flocularea
controlata a emulsiilor si a suspensiilor.
R:A,B,D

87.Omogenizarea emulsiilor fluide:

A)mori cu bile
B)mori cu jet
C)in pat de aer fluidizat
D) omogenizator cu filiera sau cu supapa
E) mori coloidale
R:D,E
88.In suspensiile defloculate poate avea loc:
A) sedimentarea individuala a particulelor cu formarea unui sediment dens
B)formarea unui sediment lax care ocupa aproape tot volumul suspensiei
C) cimentarea sedimentului
D) formarea unui strat limpede deasupra sedimentului
E)toate
R:A,C,D

89.FR X prevede referitor la suspensiile fluide:

A)nu trebuie sa sedimenteze in timp
B) pot sedimenta in timp
C) substantele suspendate daca sunt puternic active sau toxice nu pot fi
incorporate in cantitati mai mari decat doza maxima pentru 24 ore
D)viteza de sedimentare este precizata
E) suspensia omogenizata trebuie sa-si pastreze aceasta proprietate pe durata
administrarii
R:B,C,E

90.Viteza de sedimentare a particulelor unei suspensii fluide creste:

A) cu cresterea marimii particulelor
B)cu cresterea vascozitatii mediului
C)cu cresterea suprafetei specifice a particulelor
D) cu cresterea diferentei de densitate a fazelor
E)cu scaderea porozitatii sistemului
R:A,D

91.O suspensie poate dobandi o stabilitate fizica si o intarziere a

sedimentarii daca i se confera prin excipienti o curgere:
A)newtoniana
B) plastica
C)pseudoplastica
D)dilatanta
E) tixotropica
R:B,E

92.Mucilagul de metilceluloza prevazut de FR X:

A)se poate folosi ca agent de crestere a vascozitatii conferind un
comportament pseudoplasti emulsiei sau suapensiei
B)pt preparare pulberea de metilceluloza se disperseaza in apa rece apoi se
incalzeste amestecul pt dizolvarea macromoleculelor
C)mucilagul are proprietati tensioactive de aceea nu necesita adaos de
conservanti antimicrobieni
 D) gradul de polimerizare al sortimentului comercial utilizat confera
vascozitati diferite la aceleasi concentratii
E)mucilagul floculeaza la racire(gheata) dar se redizolva la cald(fierbere)
R:A,D

93.Excipienti grasi folositi la prepararea bazelor de unguent:

A) ulei de parafina
B) colesterol
C)propilenglicol
D)acid poliacrilic
E) acid stearic
R:A,B,E

94.Lanolina:
A)produs natural, contine alcooli superiori(colesterol) esterificati cu acizi grasi
B)contine hidrocarburi saturate parafinice si/sau naftenice
C)solubila in apa
D) incorporeaza apa
E) emulgator apa/ulei
R:A,D,E

95.Ce este unguentul simplu FR X:

A) baza grasa anhidra
B)baza grasa hidrofila de tip A/U
C)baza grasa hidrofila de tip U/A
D)baza hidratata de tip A/U
E)baza hidratata de tip U/A
R:A

96.O crema pe baza de stearati este:

A)o baza de absorbtie
B)o cold-crema
C) o crema evanescenta
D)o baza grasa
E) o baza de tip emulsie U/A
R:C,E

97. O baza de unguent cu polietilenglicoli se prepara:

A)prin dizolvare
B)prin emulsionare (A/U)
C)prin emulsionare (U/A)
D)prin suspendare
E)prin topire
 R:E

98.Prepararea unui unguent de tip suspensie:

A) pulverizarea substantei medicamentoase
B)pregatirea bazei de unguent(grasa, hidrofila, emulsie)
C) suspendarea substantei medicamentoase prin adaugarea de portiuni
succesive din baza de unguent
D)se dizolva substanta activa in faza in care e solubila
E)se emulsioneaza solutia substantei medicamentoase in faza grasa, externa
R:A,C

99.Consistenta unguentelor este o proprietate care se verifica prin diferite

metode:
A) penetometrie
B) capacitate de intindere
C)aderenta
D)vascozitate(reometrie)
E)HPLC
R:A,B

100.Unguente sterile:
A) cu antibiotice
B) aplicabile pe plagi
C)care contin corticosteroizi
D) care se aplica pe arsuri
E) care se aplica pe pielea sugarilor
R:A,B,D,E

101. Baze de unguent oficinale:

A) unguent emulsifiant
B) unguent simplu
C) unguent cu alcooli de lana
D) unguent cu glycerol
E) baza III
R: A, B, D

102. Unguente oficinale:

A) oxid galben de mercur
B) fenilbutazona 4%
C) oxid de zinc 10%;
D) acetat de hidrocortizon 1%
E) clotrimazol 1%
R: B, C, D, E

103. Excipienti pentru supozitoare, proprietati de preparare:

a) vascozitate suficienta a masei topite (evita sedimentarea substantei
suspendate);
b) solidificare cu contractie de volum;
c) interval mic intre punctul de topire si cel de solidificare;
d) interval mare intre p.t si p.s;
e) p.t si p.s coincide obligatoriu.
R: A, B, D

104. Untul de cacao:

a) constituit din acizi grasi saturati si nesaturati;
b) amestec de trigliceride cu acid oleic;
c) hidrofil;
d) toleranta, inocuitate;
e) polimorfism cu greutati tehnologice prin lipsa de solidificare a masei
supratopite.
R: B, D, E

105. Inlocuitori ai untului de cacao:

a) Witepsol;
b) Macrogel;
c) Masa Estarinum;
d) Pharmagel A, B;
e) toate.
R: A, C

106. Gliceridele semisintetice, caracteristici:

a) indice de iod mic;
b) indice de hidroxid mare;
c) caracteristici de topire si incorporare a substantelor medicamentoase variate,
functie de tip, serie;
d) solubile in apa;
e) proprietati emulgatoare.
R: A, B, C, E

107. Metoda de preparare care asigura uniformitatea masei la

supozitoare:
a) modelare manuala;
b) presare in tipare;
c) topire-turnare in forme metalice;
d) topire-turnare in forme din materiale plastice cu rol si de ambalaj;
e) toate.
R: B, C, D

108. Comportamentul la topire:

a) topire la p.t prevazut de FRX;
b) timp de deformare diferit, dependent de baza de supozitor;
c) interval de topire si nu p.t;
d) dispozitive de control: Erweka, Krowczynski;
e) topire in max 1 ora (FRX).
R: B, C, D

109. Globule vaginale:

a) greutate de 5-12 g;
b) greutate 2-4 g;
c) masa gelatinoasa se foloseste la prepararea globulelor prin modelare;
d) untul de cacao se foloseste la prepararea globulelor prin modelare;
e) untul de cacao se foloseste la prepararea globulelor prin topire-turnare.
R: A, B, D, E

110. In globule sau ovule vaginale se poate adauga lactoza sau glucoza cu
rol:
a) diluant;
b) lubrifiant;
c) absorbant;
d) nutritiv pentru bacilii Doderlein;
e) bactericid pentru b. Doderlein.
R: D

111. In FRX este inclusa monografie pentru:

a) supozitoare cu paracetamol;
b) sup cu metronidazol;
c) sup cu glicerol;
d) supozitoare antihemoroidale;
e) sup cu metamizol.
R: B, C

112. Controlul supozitoarelor (FRX):

a) marimea picaturilor fazei emulsionate;
b) topire in max 30 min;
c) dizolvare in max 1 ora;
d) unoformitatea masei;
e) dozare.
R: B, C
113. Procedeul de obtinere industriala a supozitoarelor cu masini Sarvac
200S sau Sarong (SAAS 15):
a) compozitia se prepara prin topirea excipientilor lipofili si dispersarea
substantei active intr-un ranc de amestecare –topire;
b) masa topita se injecteaza sub presiune in alveolele obtinute din folii de
aluminiu laminat cu polipropilena la alt post de lucru al aparaturii si sudura in
momentul umplerii;
c) inchiderea orificiilor se face la cald;
d) la postul de inscriptionare se face si perforarea peliculei intre supozitoare spre
a usura detasarea in vederea folosirii;
e) procedeul se bazeaza pe operatiuni manuale in etape diferite, de aceea
productivitatea este mica si nu respecta Regulile de Buna Practica de Fabricatie.
R: A, B, D

114. Aerosolii medicamentosi:

a) pot contine substante active pentru terapie de inhalatie cu actiune locala
pulmonara, sistemica sau pentru utilizare externa;
b) prin administrare pulmonara si actiune sistemica se evita efectul primului
pasaj hepatic;
c) au dezavantajul de a nu se putea localiza la anumite niveluri ale cailor
respiratorii;
d) nu se pot administra doze exact masurate;
e) folosirea freonilor ca propulsori este interzisa, deci in curand no vor mai putea
fi prezenti pe piata.
R: A, B, E

115. Conditionarea aerosolilor:

a) recipiente presurizate de conditionare si preparare;
b) solutii medicamentoase nepresurizate, pentru nebulizatoare;
c) pulberi plasate in dispozitive de aerosolizare (inhalatoare);
d) in recipiente de aluminiu pentru cei presurizati, cu sau fara valva dozatoare;
e) criodesicare.
R: A, B, C, D

116. Concentratul medicamentelor presurizate:

a) solutie;
b) emulsie-spuma;
c) spume instabile;
d) pulberi;
e) suspensii.
R: A, B, C, E
117. Componentii recipientului presurizat de aerosolizare:
a) actuator;
b) capac;
c) supapa;
d) garniture cu resort;
e) toate.
R: A, C, D

118. Hidrocarburile clorofluorurate (freoni) nu vor mai fi admise ca

propulsori in aerosolii medicamentosi, dupa 2010. Se sugereaza ca in locul
dispozitivelor cu valve dozatoare (propulsori freoni) sa se gaseasca alti
propulsori sau sa se foloseasca inhalatoare de pulberi. Temporar se admit
pentru medicamente in astm:
a) salbutamol;
b) beclometazona;
c) cromoglicat;
d) antibiotice;
e) cisteina.
R: A, B, C

119. Tehnologia produselor presurizate (recipiente de conditionare si

generare aerosoli):
a) umplere la rece ;
b) umplere la cald;
c) umplere prin presiune;
d) metoda combinata rece-presiune;
e) toate
R: A, C, D

120. Zone ale cailor respiratorii pana la care ajung aerosolii cu marimea
de 3-5 micrometri:
a) fose nazale;
b) faringe, laringe;
c) bronhii;
d) bronchiole terminale;
e) alveole pulmonare.
R: D