TOTALIZARE, etapa „testare cu grilă” la disciplina

Biofarmacie şi farmacocinetică (05-09.10.2015)

1. Etapa evaluării biofarmaceutice şi farmacocinetice a produselor farmaceutice a apărut în

anii: 1960-1970
2. Generaţia a treia de medicamente o reprezintă sisteme farmaceutice cu eliberare controlata
3. Generaţia a patra de medicamente o reprezintă sisteme de transport la tinta
4. Numiţi cele 2 obiective majore ale Tehnologiei madicamentelor în aspect biofarmaceutic să
asigure transportul substanţei medicamentoase nemodificate la locul acţiunii sale
farmacologice/ să asigure un profil optim al eliberării substanţei medicamentoase pentru
acţiunea sa
5. Indicaţi consecutivitatea corectă a proceselor care au loc după administrarea substanţei
medicamentoase în organism pe cale extravasculară.
procesul de dizolvare (cedare)—difuziune,absorbtie—distributie—
biotransformare(metabolizare)--eliminare
6. Factorii care au contribuit la apariţia Biofarmaciei ca ştiinţă
a. progresul tehnico-ştiinţific;
b. normarea insuficientă a calităţii medicamentelor de către dtn;
c. stagnarea teoretică în farmaceutică (neechivalenţa terapeutică);
d. aspectul merceologic de evaluare a calităţii medicamentelor
7. Numiţi factorii biofarmaceutici.
a. starea fizică a substanţei medicamentoase (cristalină, amorfă, mărimea particulelor,
hidratată etc.)
b. starea chimică a substanţei medicamentoase (acid, sare, ester…)
c. originea şi cantitatea substanţelor auxiliare
d. tipul formei farmaceutice şi modul de administrare
e. procedeele tehnologice aplicate

8. Numiţi proprietăţile fizico-chimice ale substanţelor medicamentoase care determină trecerea

prin membrană.
a. datele structural moleculare: aria suprafeţei polare;
b. numărul total al donorilor (atomi de n sau/şi o cu unu sau mai mulţi atomi de
hidrogen) şi acceptorilor de protoni (atomi de n sau/şi o);
c. numărul total al legăturilor de rotaţie (flexibilitatea moleculară);
d. masa moleculară; solubilitatea;
e. gradul de ionizare coeficientul de partiţie octanol/apă

9. Prin compartiment farmacocinetic se înţelege: volum virtual (posibil) al organismului în

care SM se distribuie instantaneu şi omogen
10.Numiţi parametrii farmacocinetici care caracterizează un compartiment farmacocinetic:
Concentraţia SM ;Volumul aparent de distribuţie
11.Care sunt unităţile de măsură ale Volumului de distribuţie (Vd = l; l/kg)
12. În ce caz procesul cinetic este de ordinul zero? Viteza de eliminare nu este proporţională cu
concentraţia SM se elimină o cantitate constantă de SM în funcţie de timp (Concentraţia în
grafic semilogaritmic scade neliniar şi prezintă o curbă convexă. )
13.În ce caz procesul cinetic este de ordinul întâi? Viteza cu care se modifică cantitatea de SM
eliminată este dependentă de concentraţia sa.Viteza de eliminare nu este constantă ci variază
în funcţie de cantitatea SM care a mai rămas în organism, conform legii descreşterii
proporţionale.)
14.Cum se defineşte timpul de înjumătăţire biologică (t1/2)? Parametru farmacocinetic ce
reprezinta perioada de timp in care concentratia plasmatica a SM(cantitatea) scade la
jumatate datorita eliminarii din organism.
15.Valoarea K el se poate de calculat ln C1 - ln C2
Kel = ---------------------
T2 - t1

0,693
Kel = ------------------
T 1/2
16. Metodele de determinare a biodisponibilităţii sunt:farmacologice, clinice, farmacocinetice,
teste in vitro de determinare a vitezei de dizolvare
17.Pentru a menţine concentraţia substanţei medicamentoase în platou administrarea dozelor
repetate se face: la intervale de timp egale cu T1/2
18.Numiţi factorii de formulare care influenţează biodisponiobilitatea SM din comprimate
 Natura excipientului diluat
 Natura excipientului aglutinant
 Agentii de dezagregare
 Natura lubrefiantilor si a agentilor de curgere
 Tipul de comprimare
 Forma comprimatului
19.Viteza totală de dizolvare a SM din capsule depinde de:
 Viteza de dizolvare a peretelui
 Viteza de penetrare a lichidului gastrointestinal in continutul capsulei
 Viteza de dezagregare a continutului in lichidul gastrointestinal
 Viteza de dizolvare a particulelor de substanta medicamentoasa dispersate
20.Factorii care influenţează cinetica dizolvării SM din supozitoare sunt:
 Dezintegrarea supozitorului
 Transferul substantei medicamentoase din filmul de excipient dizolvat sau topit,
etalat pe mucoasa rectal in lichidul rectal
  Dizolvarea SM in lichidul rectal
 Difuzia SM catre membrane rectal
 Absorbtia SM dizolvate prin membrana rectal si trecerea in circuitul sanguine
systemic
21.Cum se defineşte pKa ?
 Logaritmul cu semn schimbat al constantei de aciditate

22.În ce caz procentul de molecule neionizate este de 50% ?

 pKa=pH
23.Care este valoarea medie a pH-lui în stomac ?
 1.0 – 3.0
24.Care este valoarea medie a ph-ului in duoden? 5.0-8.0
25.care este valoarea medie a ph-ului in intestin? 5.5-7.0
26.care este valoarea medie a ph-ului in rect? 6.4-8.0
27.care este valoarea medie a ph-ului in singe? 7.2-7.4
28.care substante medicamentoase se refera la calasa I conform sistemului de clasificare
biofarmaceutic>verapamil,teofilina,ketoprofen,l-dopa
29.Care substante medicamentoase se refera la clasa II conform sistemului de clasificare
biofarmaceutic> naproxen, carbamazepina, cimetidina, ranitidina, ciclosporina, griseofluvina
30.Care substanţe medicamentoase se referă la clasa III conform sistemului de clasificare
biofarmaceutic: CAPTOPRIL,ATENOLOL,ENALAPRIL
31.Care substanţe medicamentoase se referă la clasa IV conform sistemului de clasificare
biofarmaceutic: MEBENDAZOL,FUROSEMID,NEOMICINA,HIDROCORTIZOL
32.La ce valoare a pH-lui toate substanţele medicamentoase au aceeaşi valoare a logS
(solubilitate) 7.4
33.Ce număr de donori de hidrogen (protoni) trebuie să posede molecula SM pentru o bună
biodisponibilitate. NU MAI MULT DE 5 DONATORI
34.Ce număr de acceptori de hidrogen (protoni) trebuie să posede molecula SM pentru o bună
biodisponibilitate. NU MAI MULT DE 10 ACCEPTORI
35.Ce masă moleculară trebuie să posede SM pentru o bună biodisponibilitate: NU MAI MULT
DE 500 D
36.Ce valoare a suprafeţei polare trebuie să posede molecula SM pentru o bună
biodisponibilitate. Mai mic de 140 A
37.Micşorarea arirei suprafeţei polare a moleculei SM duce la: cresterea permiabilitatii I are loc
corelarea mai buna decit lipiofilie
38.Care este numărul total maxim al legăturilor de rotaţie a moleculei SM pentru o bună
biodisponibilitate. Maximum 10
39.Ce reprezintă coeficientul de partiţie octanol/apă? Capacitatea de transferare a celulei
membranare de catre sm
40.Ce reprezintă LogP? Capacitatea de partitie a formelor neionizate
41.Ce reprezintă LogD? Capacitatea de partitie la diferite volume de ph cind faza apoasa
reprezinta o solutie tampon
42.Pentru o traversare benefică a barierelor membranare valoarea LogD trebuie să fie: mai mare
de (de la 1,5 pina la 3,5
43.Pentru o bună biodisponibilitate, la administrarea pe cale orală (pH=6,5) pKa pentru SM cu
caracter acid trebuie să fie: mai mic de 4,5
44.Pentru o bună biodisponibilitate, la administrarea pe cale orală (pH=6,5) pKa pentru SM cu
caracter bazic trebuie să fie: mai mare de 8,5
45.Care din medicamentele de mai jos vor prezenta probleme de absorbţie şi permeabilitate
intestinală conform regului lui Lipinski C.A.:
o nu mai mult de 5 donori de hidrogen (atomi de N sau O cu unu sau mai
mulţi atomi de H);
• nu mai mulţi de 10 acceptori de hidrogen (atomi de N sau O);
• masa moleculară sub 500 Da;
• ClogP < 5 sau MlogP < 4,15 (Moriguchi).

46.La ce valoare a pH-lui valoarea LogD (lipofilitatea) aeste aceeaşi pentru toate SM 7.4
47.Din punct de vedere biofarmaceutic pot prezenta probleme următoarele forme:
 Forme destinatre absorbtiei prin mucoasa rala,nazala sau pulmonara
 Formele solide de uz oral cu subs. greu solubile
 Formele rectale
 Formele enterosolubile
 Suspensii orale si parenterale
 Forme retard inclusiv sisteme terapeutice

48.Care din metodele de detrminare a testului de dizolvare au fost oficializate ? metoda coşului
rotativ;Agitator cu palete
49.Care factori se calculează la compararea profilurilor de dizolvare a două sortimente de
produs ? factorul de diferenta; factorul de similaritate
50.Indicaţi valorile factorului de diferenţă (f1) între două sortimente de produs recomandate de
FDA USA. 0-15
51.Indicaţi valorile factorului de similaritate (f2) între două sortimente de produs recomandate
de FDA USA. 50-100
52.Numiţi obiectivele unui studiu de biodisponibilitate
 Stabilirea echivalentei
 Stabilirea posologiei
 Studiul interactiunilor
 Studiul corelatiilor in vitro-in vivo
  Studiul corelactiilor in vivo intre animale de experienta si om
 Corelatii biodisponibilitate-actiune farmacologica

53.Numiţi factorii fizici care pot influenţa biodisponibilitatea SM din comprimate şi capsule:
starea fizica,marimea particulelor si solubilitatea
54.Numiţi factorii chimici care pot influenţa biodisponibilitatea SM din comprimate şi capsule:
structura chimica,masa moleculara,ionizarea,pka/pkb,lipofilia fo,ri,coeficientul de partitie
octal-apa
55.Numiţi factorii de formulare care pot influenţa biodisponibilitatea SM din comprimate şi
capsule
 natura excipientului diluant;
 natura excipientului aglutinant;
 agenţii de dezagregare (concentraţia, natura chimică, modul de repartiţie în timpul
preparării);
 natura lubrifianţilor şi a agenţilor de curgere;
 tipul de comprimat (gastrosolubil, enterosolubil);
 forma comprimatului (rotundă, pătrată, hexagonală, inelară etc.).

56.Numiţi factorii fiziologici care pot influenţa biodisponibilitatea SM din comprimate şi

capsule: pH la locul de absorbtie,viteza TGI,viteza evacuarii continutului
stomacal,virsta,masa corpului,sarcina si metabolizarea
57.În ce cazuri un test de dizolvare in vitro poate fi util pentru prognozarea
biodisponibilităţii:doar in cazurile cind s-a demonstrat corelatia intre parametrii
biodisponibilitatii farmaceutice(in vitro) si cei ai biodisponibilitatii in vivo
58.Care este numărul minim de subiecţi luaţi în studiu de bioechivalenţă: trebuie sa fie 12
59.Numiţi parametrii farmacocinetici necesari pentru un studiu de bioechivalenţă:
 ASCt,determinata prin regula trapezelor
 ASCi,calculata cu ajutorul valorii Kel
 Cmax
 Tmax
 K el
60.În ce caz două produse farmaceutice ale aceleaşi SM pot fi considerate terapeutic
echivalente daca ambele medicamente produc acelasi efect terapeutic la un pacient sau la un
grup de pacienti
61.În ce caz două produse farmaceutice ale aceleaşi SM pot fi considerate bioechivalente daca
doua produse farmaceutice contin doze echivalente de substanta medic, iar parametrul
cinetic cit si cel cantitativ al biodisponibilitatii lor au practic aceleasi valori
62.În ce caz două produse farmaceutice ale aceleaşi SM nu sunt considerate echivalente sub
aspect therapeutic daca 2 produse farm.echivalente sub aspect chimis si galenic nu sunt
bioechivalente