Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Bibliografie:
6. Tehnologie farmaceutica industriala - Sorin Leucuta, Ed. Dacia, 2001
7. Tehnologie farmaceutica - Iuliana Popovici, Dumitru Lupuleasa, Ed. Polirom, Iasi 2001
C. dupa administrarea in aceleasi doze molare au efecte similare sub aspectul eficientei si
sigurantei clinice
22.3. Factori care pot influenta viteza de dizolvare a substantei medicamentoase si implicit
absorbtia sa in circulatia generala (conform ecuatiei Noyes -Whitney) sunt :
A. din organism
B. din sange
C. legata de proteinele plasmatice
D. din vecinatatea receptorilor
E. din urina
22.9. Care dintre urmatorii factori nu sunt luati in considerare in studiile de biodisponibilitate
ale unui medicament:
A. fizici
B. chimici
C. farmaceutici
D. tehnologici
E. climaterici
Raspuns: E (6, pag. 112)
22.14. Preformularea:
22.15. Daca pentru anumite preparate farmaceutice forma fizica finala este cea solida, cele
mai intalnite tipuri de formulare sunt:
A. solutie
B. creme
C. comprimate
D. unguente
E. spray
A. 5%
B. 10%
C. 20%
D. 0,5%
E. 1%
E. pro-droguri
A. disponibilitate biologica
B. disponibilitate farmaceutica
C. biodisponibilitate absoluta
D. biodisponibilitate relativa
E. disponibilitate fiziologica
A. favorizarea umectarii
B. complexare
C. prelungirea timpului de evacuare a continutului stomacal
D. modificarea permeabilitatii celulare
E. micsorarea constantei dielectrice a mediului
22.30. Micronizarea mareste tolerabilitatea si biodisponibilitatea medicamentelor
administrate intern, cu exceptia:
A. aspirinei
B. fenobarbitalului
C. nitrofurantoinei
D. sulfatiazolului
E. griseofulvinei
Bibliografie:
7. Tehnologie farmaceutica - Iuliana Popovici, Dumitru Lupuleasa, Ed. Polirom, Iasi 2001
A. solubilizare micelara
B. folosire de cosolventi
C. complexare
D. hidrotropie
E. modificarea structurii chimice
A. legaturi ionice
B. legaturi covalente
C. legaturi de hidrogen
D. forte Van der Waals
E. intermediul unor sisteme de electroni
Raspuns: C, D, E (7, pag. 232 – 233)
23.5. F.R. X prevede urmatoarale siropuri care contin zahar in concentratie de 64%:
A. 2%
B. 0,2%
C. 0,02%
D. 0,1%
E. 0,5%
A. pulverizare avansata
B. cresterea pH–ului
C. scaderea pH-ului
D. adaugare de cosolventi
E. folosirea unei sari solubile
23.8. Prin care procedeu din cele mentionate mai jos, se poate efectua cresterea solubilitatii
unei substante medicamentoase neionizabile, la prepararea solutiei:
A. apa distilata
B. apa demineralizata
C. alcoolul
D. etilenglicolul
E. uleiurile vegetale
A. purgativa
B. antidiareica
C. antiacida
D. antispastica
E. antiemetica
23.12. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la prepararea siropului simplu sunt
adevarate:
A. 0,1 %
B. 1%
C. 0,2%
D. 0,5%
E. 2%
A. nipagin 1 ‰
B. nipasol 1 ‰
C. amestec nipagin : nipasol 9 : 1, 1,5 ‰
D. amestec nipagin : nipasol 1 : 9, 1,5 ‰
E. amestec nipagin : nipasol 1 : 1, 1,5 %
A. 54%
B. 74%
C. 65%
D. 35%
E. 64%
23.17. Solutiile titrate 1:10 sau 1:100 se folosesc cand se prepara solutii cu substante puternic
active sau toxice in cantitati mai mici de:
A. 5 µg
B. 5 mg
C. 50 mg
D. 500 mg
E. 50 µg
23.18. Factorii care influenteaza direct proportional solubilitatea solidelor in lichide sunt:
23.21. Contractia de volum care apare la amestecarea alcoolului cu apa se produce datorita:
23.23. Care dintre urmatoarele substante se folosesc frecvent ca antioxidanti in solutii apoase:
A. metabisulfitul de sodiu
B. edetat de sodiu
C. acid ascorbic
D. α-tocoferol
E. palmitat de ascorbil
A. galat de propil
B. butilhidroxianisol
C. α-tocoferol
D. acid ascorbic
E. acid nordihidroguaiaretic
A. boratul de fenilmercur
B. esterii acidului p-hidroxibenzoic
C. cloroformul
D. sarurile acidului sorbic
E. clorbutanolul
A. acid citric
B. acid succinic
C. acid tartric
D. acid ascorbic
E. acid oleic
Bibliografie:
7. Tehnologie farmaceutica - Iuliana Popovici, Dumitru Lupuleasa, Ed. Polirom, Iasi 2001
24.1. Care dintre urmatoarele enunturi sunt prevederi ale F.R. X referitoare la solutiile
perfuzabile:
A. sterilitate
B. apirogenitate
C. izotonie
D. administrare in volume mai mici de 100 ml
E. limpiditate
24.2. Care dintre tipurile de solventi enumerati, sunt recomandati de F.R. X pentru preparate
injectabile:
A. apa distilata
B. apa demineralizata
C. apa sterilizata
D. apa distilata pentru preparate injectabile
E. uleiul de floarea soarelui neutralizat si sterilizat
24.3. Care sunt conditiile prevazute de F.R. X prin care se realizeaza sterilizarea cu vapori de
apa sub presiune:
24.4. F.R. X admite ca se poate recurge la prepararea pe cale aseptica intr-una din urmatoarele
situatii:
A. nomogramelor
B. formulei bazata pe factorul de izotonie al serului
C. graficelor
D. cifrelor Sprowl
E. echivalentilor in clorura de sodiu
24.6. Prin ajustarea pH-ului solutiilor injectabile FR X urmareste realizarea unuia dintre
urmatoarele obiective :
A. izotonia
B. izohidria
C. toleranta
D. stabilitatea
E. apirogenitatea
A. sticla sodica
B. sticla borosilicat
C. sticla sodica cu suprafata tratata
D. sticla silico-sodica-calcica
E. sticla sodico-calcica
A. vase de sticla
B. aparatura din portelan si metal
C. uleiuri, grasimi, solutii injectabile uleioase, pulberi
D. recipiente din plastomer transparent
E. recipiente din plastomer opac
A. eliminate
B. distruse
C. atenuate
D. coagulate
E. inactivate
Raspuns: A (7, pag. 354)
A. solutii apoase
B. perfuzii folosite in metabolismul reconstituant
C. emulsii A/U
D. solutii pentru dializa peritoneala si hemodializa
E. emulsii U/A
A. 50 °C
B. 60 °C
C. 70 °C
D. 80 °C
E. 90 °C
A. preparatelor perfuzabile
B. preparatelor injectabile folosite in volum mai mare de 10 ml, indiferent de calea de
administrare
C. preparate injectabile administrate intracardiac
D. preparate injectabile administrate intramuscular
E. preparate injectabile administrate intrarahidian
24.22. Conform F.R. X, continutul in substante active din preparate perfuzabile se exprima
astfel :
24.23. Filtrele care au cea mai mare capacitate de retinere a microorganismelor sunt:
24.24. Care dintre urmatoarele solutii perfuzabile sunt izoosmotice cu serul sanguin:
A. factorul F
B. factorul Z
C. factorul de letalitate
D. constanta de viteza a inactivarii
E. valoarea D
A. oxid de propilen
B. formaldehida
C. trietilenglicol
D. oxid de etilen
E. azot
24.29. Pirogenele, a caror absenta este o conditie obligatorie pentru majoritatea preparatelor
perenterale, sunt:
9. *** Farmacopeea Romana, editia aX-a, Ed. Medicala, Bucuresti, 1993
25.1. Precizati care dintre substantele medicamentoase de mai jos sunt sunt prescrise in
colirele prevazute in F.R. X si sunt usor oxidabile:
A. sulfat de atropina
B. azotat de pilocarpina
C. rezorcinol
D. adrenalina
E. fizostigmina
A. 1g %
B. 0,1 g%
C. 0,5 g%
D. 2g%
E. 0,05 g%
A. colirul cu cloramfenicol
B. colirul cu resorcinol
C. colirul cu sulfat de atropina
D. colirul cu nitrat de pilocarpina
E. colirul cu nitrat de argint
25.6. Conform FR.X, cand cantitatea de substanta activa dintr-un colir depaseste concentratia
de 1g%, masa de substanta necesara pentru izotonizare se calculeaza folosind:
25.7. Conform FR.X, la prepararea picaturilor pentru ochi se poate folosi ca vehicul:
A. apa demineralizata
B. apa proaspat fiarta si racita
C. apa pentru preparate injectabile
D. uleiul de floarea soarelui neutralizat
E. soventi miscibili cu apa
25.9. Izotonizarea colirelor hipotonice, atunci cand concentratia substantei active este sub 1%,
se face prin:
A. nipaesterii
B. acetatul de clorhexidina
C. fenoseptul
D. clorura de benzalconiu
E. fenolul
A. are concentratia 1 %
B. se pastreaza la Venena
C. trebuie sa prezinte un pH cuprins intre 4 – 5,5
D. are efect miotic
E. se prepara cu tampon fosfat
25.15. Factorii care favorizeaza biodisponibilitatea oculara a picaturilor pentru ochi sunt :
A. excesul de colir
B. o forma de aplicare a medicamentului cu remanenta prelungita pe cornee
C. o substanta medicamentoasa cu coeficient de repartitie lipide/apa ridicat
D. pH-ul care favorizeaza ionizarea
E. forma ionizata a alcaloizilor
Raspuns: B, C (7, pag. 597 – 601)
25.16. Care dintre enunturile de mai jos sunt prevederi ale F.R.X cu privire la izotonizarea
picaturilor pentru ochi :
A. nu se izotonizeaza
B. nu se izotonizeaza solutiile coloidale
C. solutiile coloidale se izotonizeaza cu neelectroliti ( glucoza)
D. cand masa substantelor active prescrise este mai mica de 1%, solutIa se prepara prin
dizolvarea substantei active in solutii izotonice sterile
E. cand masa substantelor active prescrise este mai mare de 1%, solutia se prepara prin
dizolvarea substantei active in solutii izotonice sterile
A. nipagin
B. cloretona
C. borat de fenilmercur
D. acetat de clorhexidina
E. clorura de benzalconiu
A. sterilitatii colirului
B. stabilitatii chimice a substantei active
C. tolerantei la administrare
D. eficientei terapeutice
E. lipsei particulelor in suspensie
A. 10 micrometri
B. 25 micrometri
C. 50 micrometri
D. 100 micrometri
E. 150 micrometri
A. prodrug-uri
B. sisteme rezervor
C. sisteme matriceale
D. lipozomi
E. nanoparticule
A. clorura de sodiu
B. azotat de sodiu
C. glucoza
D. acid boric
E. acid boric – borax
A. sa fie liposolubili
B. sa fie inerti din punct de vedere chimic
C. sa nu obstrueze caile lacrimale
D. sa fie tolerati de mucoasa oculara
E. sa permita sterilizarea preparatului oftalmic
25.25. Eliberarea substantei active dintr-o forma oftalmica cu eliberare controlata depinde de:
25.26. Plastomerii folositi pentru obtinerea recipientelor de conditionare pentru colire prezinta
urmatoarele dezavantaje:
A. solutiile cu pH 5 – 7,5
B. solutiile usor alcaline
C. solutiile usor acide
D. solutiile cu pH 7,5 – 9,5
E. solutiile cu pH 4,5 – 5
A. sa fie liposolubila
B. sa fie hidrosolubila
C. sa nu fie iritanta pentru mucoasa conjunctivala
D. sa se etaleze usor prin miscarea pleoapelor
E. sa nu cedeze usor substanta medicamentoasa
B. este un sistem rezervor pe baza de silicona care contine o substanta activa hidrofoba
Bibliografie:
6. Tehnologie farmaceutica industriala - Sorin Leucuta, Ed. Dacia, 2001
26.3. Care dintre urmatoarele enunturi sunt prevederi oficiale cu privire la stabilitatea
suspensiilor:
26.4. Obiective ale controlului de calitate a suspensiilor: care dintre enunturi sunt corecte:
A. marimea particulelor
B. viteza de sedimentare
C. capacitatea de redispersare a sedimentului suspensiei
D. vascozitatea
E. marimea agregatelor (flocoanelor) formate din asocieri de particule
26.5. Precizati care dintre substantele auxiliare de mai jos sunt admise de FRX la prepararea
suspensiilor farmaceutice:
A. umectanti
B. lubrifianti
C. conservanti
D. agenti pentru cresterea viscozitatii
E. polimeri bioadezivi
26.7. Prevederi ale farmacopeei referitoare la suspendarea substantelor puternic active: care
dintre enunturi este corect
26.8. Prevederi ale farmacopeei privind controlul sterilitatii suspensiilor: care dintre enunturi
sunt corecte
A. marimea particulelor
B. masa totala pe recipient
C. pe eticheta se mentioneaza “A se agita inainte de intrebuintare”
D. in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa
depaseasca doza maxima pe 48 ore
E. in cazul substantelor puternic active masa prelucrata sub forma de suspensie nu trebuie sa
depaseasca doza maxima pe 3 zile
26.10. Prin ce proprietati, din cele de mai jos, se pot caracteriza suspensiile defloculate:
26.11. Suspensii care se administreaza pe alta cale de administrare decat cea orala, pentru care
se fac referiri in monografiaSuspensiones din F.R. X si care trebuie sa corespunda si
prevederilor acelor forme farmaceutice:
A. unguente
B. supozitoare
C. colire
D. solutii injectabile
E. solutii perfuzabile
A. polimorfism
B. structura cristalina
C. punct de topire
D. stare anhidra sau solvatata
E. densitate
26.18. Suspensiile, fiind sisteme disperse instabile, formularea lor are ca obiective:
A. marimii particulelor
B. vitezei de sedimentare
C. potentialului Zetta
D. vascozitatii
E. gradului de coalescenta
26.23. Cel mai important factor care asigura stabilitatea fizica a suspensiilor defloculate este :
A. izotonizarea
B. umectarea
C. peptizarea
D. utilizarea unor vehicule cu vascozitate de structura
E. pulverizarea
26.24. Cel mai important factor care asigura stabilitatea fizica a suspensiilor floculate este :
26.26. Care din urmatoarele substante se prepara sub forma de suspensie apoasa:
A. glucoza
B. clorhidrat de procaina
C. fenobarbital
D. propifenazona
E. cafeina
A. 50 μm
B. 100 μm
C. 180 μm
D. 200 μm
E. 300 μm
A. tensioactivi
B. parafina lichida
C. ulei de floarea soarelui
D. ulei de ricin
E. guma arabica
A. solubilizare micelara
B. conferire de sarcini electrice particulelor suspendate
C. adsorbtie la suprafata particulelor insolubile sub forma unui strat multimolecular
D. reducerea tensiunii interfaciale solid – lichid
E. marirea vascozitatii mediului de dispersie
Bibliografie:
6. Tehnologie farmaceutica industriala - Sorin Leucuta, Ed. Dacia, 2001
A. se prepara baza de unguent prin dispersarea fazei interne in faza externa in care, in
prealabil s-a incorporat emulgatorul
B. substanta medicamentoasa se dizolva in faza in care este solubila
C. substantele medicamentoase se disperseaza in baza de unguent in functie de proprietatile
acestora si de scopul terapeutic urmarit
D. se pot folosi antioxidanti si conservanti antimicrobieni potriviti;
E. unguentul obtinut se sterilizeaza
A. unguentum emulsificans
B. unguentum gliceroli
C. ungentum macrogoli
D. unguentum simplex
E. unguentum lanalcoli
27.4. Caracteristici ale unguentelor mentionate in monografia de generalitati din F.R. X: care
dintre enunturi este corect
27.5. Care dintre enunturi se refera la prevederi oficinale de preparare pentru unguentele care
se aplica pe plagi, arsuri, pielea sugarilor:
27.6. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la hidrogeluri sunt corecte:
A. foliculul pilos
B. si printre celulele stratului cornos
C. peretii foliculilor pilosi
D. glandele sebacee
E. glandele sudoripare
A. 12 ore
B. 24 ore
C. 72 ore
D. 4 zile
E. 7 zile
A. unguent cu clotrimazol 1%
B. unguent cu acetat de hidrocortizon 1%
C. unguent cu fenilbutazona 4%
D. unguent cu oxid galben de mercur 2%
E. unguent cu oxid de zinc 10%
Raspuns: A, B, C, E (9, pag. 953 – 960)
A. cheratolitice
B. emoliente
C. antiseboreice
D. ecran antisolare
E. paste
A. unguentul cu clotrimazol
B. unguentul cu oxid galben de mercur
C. unguentul emulgator
D. unguentul cu acetat de hidrocortizon
E. unguentul oftalmic cu pilocarpina clorhidrica
A. stabilitatea fizico-chimica
B. puritatea
C. inocuitatea
D. eficienta
E. cantitatea fazei apoase din compozitie
27.22. Care dintre procesele mentionate mai jos nu constituie etapa a prepararii unguentelor
anhidre de tip solutie:
A. unguent emulgator
B. unguent cu stearina
C. vaselina
D. unguent simplu
E. glicerolatul de amidon
A. la temperatura de 50 - 70 °C
B. la temperatura de 70 - 72 °C
C. prin amestecarea ambelor faze deodata pentru emulsiile care au un volum mic de faza
dispersa
D. prin adaugarea fazei continue la faza discontinua cand are loc o inversare a tipului de
emulsie, urmata de o dispersare in picaturi mai fine
E. prin adaugarea fazei interne la faza continua in cazul emulsiilor care au un volum mare de
faza dispersa
Bibliografie:
6. Tehnologie farmaceutica industriala - Sorin Leucuta, Ed. Dacia, 2001
A. reduse la jumatate
B. crescute cu procente prevazute de farmacopee dependent de greutatea corporala a
pacientului
C. dublate
D. nemodificate
E. nu se pot folosi intrucat nu se admite administrarea substantelor care au doze maxime, pe
aceasta cale de administrare
A. uretrala
B. rectala
C. vaginala
D. auriculara
E. intracavitara
A. grasimi semisintetice
B. Brij
C. Myrj
D. masa gelatinoasa
E. masa de polietilenglicoli
A. supozitoare cu glicerol
B. supozitoare cu metronidazol
C. supozitoare cu fenilbutazona
D. supozitoare cu noraminofenazona
E. supozitoare cu paracetamol
A. 2 – 3 g
B. 2 – 4 g
C. 1 – 2 g
D. 5 – 12 g
E. 3 – 5 g
A. cilindro-conica
B. sferica
C. ovoidala
D. de cilindri ascutiti la un capat
E. de torpila
A. 15 minute
B. 30 minute
C. 1 ora
D. 2 ore
E. 3 ore
A. tendinta de a rancezi
B. inocuitate
C. contractie de volum la racire mica si insuficienta
D. incalzirea si topirea peste 40 °C este urmata de o solidificare lenta (cca 4 zile)
E. cifra de apa este de cca 20 g la 100 g produs
28.15. Conform F.R. X, supozitoarele se pastreaza in recipiente bine inchise la cel mult:
A. 8 °C
B. 15°C
C. 30°C
D. 25°C
E. 18°C
A. porfirizare
B. comprimare directa
C. modelare manuala
D. granulare
E. metoda imersiei
28. 17. Care dintre procedeele de preparare a supozitoarelor rectale sunt oficinalizate in F.R.
X:
A. procedeul Munzel
B. modelarea manuala
C. topirea si turnarea masei in forme
D. metoda presarii masei
E. procedeul König
A. modelare manuala
B. presare
C. topire, turnare in forme
D. supozitoare rectale
E. supozitoare vaginale
A. 1,5 g metronidazol
B. 500 mg sau 1 g metronidazol
C. supozitoare rectale
D. supozitoare vaginale
E. supozitoare uretrale
A. stabilitate la caldura
B. contaminare microbiana redusa
C. higroscopicitate
D. capacitate mare de dizolvare
E. dezagregare rapida
28.23. Care dintre urmatoarele afirmatii privind prepararea supozitoarelor prin topire si
turnare sunt adevarate:
A. tocoferol
B. acid sorbic
C. tensioactivi
D. hialuronidaza
E. acid oleic
28.25. Care dintre enunturile de mai jos referitoare la comprimatele efervescente, sunt
corecte:
B. colagenul
C. plastifianti
D. apa
E. antioxidanti
A. stearatul de magneziu
B. talcul
C. acidul stearic
D. polietilenglicolii cu masa moleculara de 4000 sau mai mare
E. benzoatul de sodiu
28.28. Care dintre substantele medicamentoase de mai jos sunt conditionate in capsule
gelatinoase moi oficinale:
A. tetraciclina
B. ampicilina
C. rifampicina
D. vitamina E
E. vitamina C
28.29. Care dintre testele prevazute de F.R. X permit evaluarea capacitatii de eliberare a
substantei medicamentoase din comprimate:
A. uniformitatea masei
B. dezagregarea
C. dozarea
D. conservarea
E. dizolvarea
28.31. Care dintre enunturile de mai jos corespund caracteristicilor unor comprimate cu
cedare prelungita:
28.32. Care dintre variabilele de formulare si tehnologice influenteaza cel mai mult cresterea
rezistentei mecanice a comprimatelor :
A. lubrifiantul
B. forta de comprimare
C. liantul
D. dezagregantul
E. diluantul
28.33. Care dintre urmatorii excipienti sunt limitati procentual de F.R.X in masa continutului
capsulelor:
A. talc
B. acid stearic
C. stearatul de magneziu sau stearatul de calciu
D. aerosilul
E. lactoza
A. lubrifianti propriu-zisi
B. glisanti
C. lianti
D. antiaderenti
E. agenti antifrictionali
A. propriu-zisi
B. solubili in benzen
C. antiaderenti
D. coloratti
E. glisanti
A. amidon
B. hidroxipropil metilceluloza
C. gelatina
D. gelatina formolizata
E. metilceluloza
A. 3 % talc
B. 5 % caolin
C. 1 % acid stearic
D. 1 % stearat de magneziu sau de calciu
E. 10 % aerosil
28.42. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la comprimate sunt prevazute de F.R.X:
A. sunt preparate farmaceutice solide care contin doze unitare din una sau mai multe
substante active
B. sunt destinate administrarii pe cale orala si vaginala
C. se obtin prin comprimare directa sau dupa o prealabila granulare
D. pot fi neacoperite si acoperite
E. se conserva in recipiente bine inchise
28.44. Conform F.R.X, este admisa adaugarea corectorilor de gust si de miros numai pentru
comprimatele:
A. 2%
B. 3%
C. 1%
D. 10%
E. 5%
A. PVP
B. Selac
C. acetoftalat de celuloza
D. polivinilacetoftalat
E. PEG
28.47. Conform F.R. X, capsulele sunt invelisuri care contin doze unitare de substante active
si, in functie de consistenta invelisului, difera forma capsulelor precum si natura substantelor
active pe care le invelesc:
A. capsulele gelatinoase tari (perle) sunt preparate din gelatina, au invelis continuu, forma de
cilindrii alungiti, rotunjiti la capete, se inchid prin imbucare, contin substante active lichide
sau paste, solutii de substante active
B. capsulele gelatinoase moi (perle) sunt constituite dintr-un invelis continuu si moale de
gelatina, au forma sferica sau ovala, contin substante active lichide sau sub forma de pasta
sau substante solide in solutie
C. capsulele gelatinose moi (capsule operculate) sunt preparate din gelatina, au forma sferica
sau ovala, contin amestecuri de substante sub forma de pulberi sau granule
D. capsulele gelatinoase tari (capsule operculate) sunt preparate din gelatina, au forma de
cilindrii alungiti, rotunjiti la capete, care se inchid prin imbucare si contin de obicei
amestecuri de substante sub forma de pulberi sau granulate
E. capsulele amilacee (casete) sunt preparate din amidon, au forma de cilindrii plati ale caror
diametre difera putin ca marime, permitand inchiderea lor prin suprapunere sau apasare,
contin amestecuri de substante solide
A. forme farmaceutice solide care contin multidoze din una sau mai multe substante active
B. forme farmaceutice solide care contin doze unitare din una sau mai multe substante active
C. se obtin prin comprimarea unui volum constant de substante active cu sau fara ajutorul
substantelor auxiliare
D. prin rularea masei intr-un magdaleon cilindric care se divide in parti egale
E. sunt destinate administrarii pe cale orala
A. diluant
B. liant
C. dezagregant
D. lubrifiant
E. edulcorant