TtrSTE,

GRILAPENTRUDISCIPLNA
TtrHNOLOGITFARMACETJTICA
ANTJLIII, SEM.I

TITULARCURS
RONCEA
$.L.DR.FLORENTTNA

TITULARLUCRAnIPRACTICE
PREP.uNrv. cRISTTNnoANAn-A
\\--_-

r*

_,r\--.

$EFCATEDRA
CONF.UNIV.DR.LAURABUCUR
/
/-'

------

UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANA

FACULTATEA DE FARMACIE
DISCPLINA DE TEHNOLOGIE FARMACEUTIC

BAZA DE DATE
TEHNOLOGIE FARMACEUTIC
FARMACIE III, SEMESTRUL I, 2010 - 2011
FORMULAREA SI BIODISPONIBILITATEA MEDICAMENTELOR

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU

1. Starea chimica a substantelor medicamentoase din formele farmaceutice care poate
influenta viteza de dizolvare
A. polimorfismul
B. pKa
C. forma de sare sau ester
D. coeficientul de difuziune
E. starea anhidra
C
2. In care situatie de crestere a solubilitatii unei substante medicamentoase in apa se realizeaza
o modificare in asocierile moleculelor de apa prin legaturi de hidrogen:
A. folosirea de cosolventi
B. solubilizare micelara
C. complexare
D. modificarea structurii chimice
E. hidrotropie
E
3. Obiectivul formularii medicamentelor consta in:
A. conferirea unor calitati reproductibile pe scara industriala, astfel incat medicamentul sa produca
un efect terapeutic previzibil
B. conferirea unor calitati nereproductibile pe scara industriala, astfel incat medicamentul sa
produca un efect terapeutic previzibil
C. conferirea unor calitati reproductibile pe scara restransa, astfel incat medicamentul sa produca un
efect terapeutic previzibil
D. conferirea unor calitati reproductibile pe scara industriala, astfel incat medicamentul sa produca
un efect terapeutic imprevizibil
E. conferirea unor calitati reproductibile pe scara industriala, astfel incat medicamentul sa nu
produca un efect terapeutic previzibil
A
4. Alegerea cii de administrare depinde de:
A. forma anhidr a substanei medicamentoase
B. forma hidratat a substanei medicamentoase
C. biodisponibilitatea substanei medicamentoase
D. doza substanei medicamentoase
1

E. formele polimorfe
C
5. Condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc substanele auxiliare folosite n formele
farmaceutice cu eliberare imediat sunt:
A. inerie
B. biocompatibilitate
C. biodegradabilitate
D. antigenitate
E. toate variantele de mai sus
A
6. Dac pentru anumite preparate farmaceutice forma fizic final este cea solid, cele mei
ntlnite tipuri de formulare sunt:
A. soluie
B. creme
C. comprimate
D. unguente
E. spray
C
7. Formularea unui medicament nu determin:
A. compoziia calitativ a sa
B. compoziia cantitativ a sa
C. cantitile aproximative ale fiecrui component
D. cantitile exacte ale substanelor medicamentoase
E. cantitile exacte ale substanelor auxiliare
C
8. n formularea medicamentelor intervin urmtorii factori cu excepia:
A. substanei medicamentoase
B. substanelor auxiliare
C. formei farmaceutice
D. materialelor de condiionare
E. fabricii productoare
E
9. Principalele forme farmaceutice destinate administrrii orale sunt:
A. supozitoare
B. unguente
C. linimente
D. sisteme transdermice
E. comprimate
E
10. Care din urmatoarele substante auxiliare actioneaza datorita tensiunii de vapori ?
A. plasticizanti
B. hidrofobizanti
C. emulgatori
D. agenti propulsori
E. solubilizanti
D
2

11. In formularea unui medicament intervin urmatorii factori, cu exceptia:

A. substantei medicamentoase si a substantelor auxiliare
B. formei farmaceutice
C. caii de administrare
D. procedeului de fabricatie
E. cronofarmacocineticii substantei medicamentoase
E
12. In formularea unui medicament intervin urmatorii factori, cu exceptia:
A. substantei medicamentoase si a substantelor auxiliare
B. formei farmaceutice
C. caii de administrare
D. procedeului de fabricatie
E. cronofarmacocineticii substantei medicamentoase
E
13. Agentii tensioactivi pot influenta biodisponibilitatea substantei active prin urmatoarele, in
afara de:
A. favorizarea umectarii
B. includerea in micele
C. modificarea timpului de evacuare din stomac
D. modificarea permeabilitatii celulare
E. micsorarea constantei dielectrice a mediului
E
14. Un polimorf metastabil al unei substante farmaceutice se diferentiaza de forma cristalina
stabila prin aceea ca prezinta:
A. un continut mai mic de energie libera
B. viteza mai mica de dizolvare in apa
C. un continut mai mare in energie libera
D. biodisponibilitate inferioara
E. stabilitate mai mare
C
15. Prin micronizarea substantei medicamentoase se mareste atat biodisponibilitatea cat si
toleranta comprimatelor care contin urmatoarele substante active, cu exceptia celor cu:
A. griseofulvina
B. aspirina
C. nitrofurantoina
D. sulfametin
E. digoxina
C
16. Care sunt proprietatile fizico-chimice ale unei substante medicamentoase care pot
influenta biodisponibilitatea medicamentelor cu cedare imediata
A. cantitatea de substanta medicamentoasa legata de proteinele plasmatice
B. pKa si coeficientul de repartitie lipide/apa
C. volumul de distributie si clearance-ul
D. clearanceul total
E. constantele de viteza ale absorbtiei, distributiei si eliminarii
3

B
17. Care este influenta agentilor de viscozitate asupra biodisponibilitatii
A. cresterea vitezei de dizolvare a substantei medicamentoase
B. scaderea vitezei de deplasare a substantei medicamentoase catre membrana absorbanta
C. cresterea vitezei de evacuare a continutului stomacal
D. solubilizarea micelara
E. stimularea secretiei biliare
B
18. Care este proprietatea chimica a substantelor medicamentoase din formele farmaceutice
care poate influenta viteza de dizolvare
A. polimorfismul
B. pKa
C. forma de sare sau ester
D. coeficientul de difuziune
E. starea anhidra
C
19. Care sunt variabilele tehnologice care pot influenta biodisponibilitatea
A. marimea particulelor
B. prezenta excipientilor in cantitate mare intr-un comprimat
C. polimorfismul particulelor substantei medicamentoase
D. utilizarea unor substante medicamentoase usor solubile in apa
E. forta de comprimare la masinile de comprimat
E
20. Care dintre formele farmaceutice de uz oral are o biodisponibilitate mai mare in
comparatie cu toate celelalte
A. solutie
B. emulsie
C. suspensie
D. capsula
E. comprimat
A
21. In cazul substantelor medicamentoase care prezinta polimorfism, solubilitatea si viteza de
dizolvare mai mari se intilnesc in unul din urmatoarele cazuri
A. forma amorfa
B. forma cubica
C. forma paralelipipedica
D. forma aciculara
E. forma metastabila
E
22. Forme farmaceutice cu administrare cutanata care sunt destinate doar absorbtiei sistemice
a substantelor medicamentoase
A. unguente
B. paste
C. geluri
D. crme
4

E. sisteme terapeutice transdermice

E
23. Ce proprietate biofarmaceutica a unor comprimate care contin o substanta
medicamentoasa greu solubila in apa, se determina in mod special, spre a putea aprecia
comportamentul la absorbtie
A. continutul in substanta activa
B. uniformitatea masei
C. prezenta germenilor saprofiti
D. viteza de dizolvare in apa
E. sarcina electrostatica
D
24. Ce reprezinta dispersiile solide ale unor substante medicamentoase, din punct de vedere
biofarmaceutic
A. un sistem farmaceutic in care substanta medicamentoasa este complexata
B. o dispersie microcristalina sau o solutie solida cu viteza de dizolvare crescuta
C. o pulbere sau un amestec de pulberi
D. un granulat cu particule aproape sferice
E. pelete
B
25. Cum poate fi asigurata absorbtia orala a eritromicinei, substanta care se degradeaza
chimic la pH acid
A. se administreaza cu alimente
B. se administreaza pe stomacul gol
C. se administreaza sub forma unor comprimate acoperite gastrorezistente, enterosolubile
D. se administreaza sub forma unor esteri ( stearat) care au coeficient de repartitie lipide apa foarte
mare
E. nu se poate administra pe cale orala
D
26. In care situatie de crestere a solubilitatii unei substante medicamentoase in apa se
realizeaza o modificare in asocierile moleculelor de apa prin legaturi de hidrogen:
A. folosirea de cosolventi
B. solubilizare micelara
C. complexare
D. modificarea structurii chimice
E. hidrotropie
E
27. Un medicament formulat modern trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii, cu
exceptia:
A. toxicitate marcata,
B. forma farmaceutica stabila,
C. forma farmaceutica usor acceptata de catre pacient,
D. forma farmaceuticasa asigure un dozaj corect,
E. sa fie activ terapeutic.
A
28. Formularea nu este definita ca:
A. selectionarea calitativa a substantei medicamentoase,
B. selectionarea cantitativa a substantei medicamentoase,
5

C. selectionarea calitativa a substantelor auxiliare,

D. selectionarea cantitativa a substantelor auxiliare,
E. alegerea substantelor medicamentoase in functie de culoarea lor.
E
29. Conditiile de calitate pentru un produs ideal formulat sunt:
A. instabilitatea,
B. sa fie mediu prielnic pentru dezvoltarea microorganismelor,
C. sa fie iritant,
D. toxicitatea,
E. lipsa efectelor adverse.
E
30. In formularea unui medicament intervin urmatoarii factori, cu exceptia:
A. caii de administrare,
B. formei farmaceutice,
C. metodei de obtinere a materialelor de ambalaj,
D. substantelor auxiliare,
E. substantei medicamentoase.
C
31. Nu se administreaza oral:
A. comprimate,
B. sisteme terapeutice transdermice,
C. solutii,
D. emulsii U/A,
E. suspensii apoase.
B
32. Nu intervin in formularea medicamentelor:
A. substanta medicamentoasa,
B. forma farmaceutica,
C. fabrica producatoare,
D. materialele de conditionare,
E. substantele auxiliare.
C
33. Se tine seama la alegerea cii de administrare depinde de:
A. formele polimorfe
B. forma hidratat a substanei medicamentoase
C. forma anhidr a substanei medicamentoase
D. biodisponibilitatea substanei medicamentoase
E. doza substanei medicamentoase
D
34. Sunt destinate administrarii pe cale orala:
A. unguente,
B. comprimate,
C. supozitoare,
D. sisteme transdermice,
E. linimente.
B
35. Precizati care din urmatoarele forme farmaceutice sunt solide:
A. soluie,
B. spray,
6

C. unguente,
D. crme,
E. comprimate.
E
36. Substanele auxiliare folosite n formele farmaceutice cu eliberare imediat indeplinesc
aceste conditii:
A. biocompatibilitate,
B. biodegradabilitate,
C. antigenitate,
D. inerie,
E. toate variantele de mai sus.
D
37. Alegeti din enunturile urmatoare pe cel care se refera la parametrii care definesc
biodisponibilitatea medicamentelor:
A. cantitatea de substanta medicamentoasa dizolvata din forma farmaceutica
B. concentratia maxima plasmatica dupa administrarea dozei
C. volumul de distributie
D. cantitatea biotransformata in metabolit activ
E. cantitatea absorbita din doza administrata si viteza procesului de absorbtie
E
38. Care dintre urmatoarele enunturi se refera la cedarea substantei medicamentoase din
forma farmaceutica administrata pe o cale de administrare:
A. structura sa chimica
B. timpul de injumatatire biologica
C. doza administrata
D. variabilele de formulare si tehnologia de preparare
E. caracteristicile ambalajului primar
D
39. Cum se defineste in acceptia europeana, un medicament care contine aceeasi entitate
terapeutica (substanta medicamentoasa), dar care difera fata de produsul de referinta, al
inventatorului, prin forma chimica, prin forma farmaceutica, sau prin continutul de substanta
medicamentoasa:
A. echivalent farmaceutic
B. alternativ farmaceutic
C. bioechivalent
D. echivalent terapeutic
E. variatie simpla
B
40. Influenta agentilor de viscozitate asupra biodisponibilitatii
A. cresterea vitezei de dizolvare a substantei medicamentoase
B. scaderea vitezei de deplasare a substantei medicamentoase catre membrana absorbanta
C. cresterea vitezei de evacuare a continutului stomacal
D. solubilizarea micelara
E. stimularea secretiei biliare
B
41. Ce este un medicament "generic" sau multisursa interschimbabil
7

A. un produs la care autorizatia de comercializare sa obtinut pe baza unui dosar complet,

farmaceutic,
toxicologic, clinic
B. o specialitate careia i s-a determinat biodisponibilitatea
C.o specialitate care este un echivalent farmaceutic la care s-a dovedit bioechivalenta cu produsul
inventatorului
D. un medicament oficinal
E. un medicament magistral
C
42. Cind se poate substitui un medicament cu altul
A. cind contin aceeasi substanta medicamentoasa
B. cind doza substantei medicamentoase este aceeasi
C. cind s-a determinat biodisponibilitatea unuia dintre produse
D. cind s-a dovedit existenta bioechivalentei celor doua produse
E. cind s-a dovedit prin studii de farmacologie clinica eficienta si siguranta clinica a ambelor
produse
D
43. Actiunea imediat a unui preparat medicamentos semnific o cedare:
A. chiar n momentul administrrii;
B. in decurs de o or;
C. pe o perioad de cteva ore;
D. pe o perioad de mai multe zile;
E. pe o perioad de cteva sptmni.
B
44. Biodisponibilitatea unei substane adminlstrate intern se micoreaz prin:
A. micronizare;
B. creterea suprafetei specifice;
C. utilizarea de polimeri metastabili;
D. folosirea de derivai solubili;
E. folosirea de polimorfi cu energie liber sczut.
E
45. Forma anhidr a unei substane se caracterizeaz prin:
A.
coninut ridicat n energie intern,
B.
vitez mic de dizolvare,
C.
eficacitate sczut,
D.
biodisponibilitate mai mic,
E.
niciuna dintre afirmaii nu este valabil.
A
46. Micronizarea mrete tolerabilitatea i
administrate intern, cu excepia:
A.
aspirinei,
B.
fenobarbitalului,
C.
nitrofurantoinei,
D.
sulfatiazolului,
E.
griseofulvinei.
C

biodisponibilitatea medicamentelor

47. Viteza de eliberare a substanei active din formele farmaceutice de uz intern scade in
ordinea:
A. suspensii apoase - soluii apoase - capsule - pulberi comprimate - drajeuri;
B. soluii apoase - pulberi - suspensii - capsule - comprimate drajeuri;
C. soluii apoase - suspansii apoase - drajeuri - comprimate - capsule - pulberi;
D. drajeuri - comprimate - capsuie - pulberi - suspensii apoase - soluii apoase;
E. soluii apoase - suspensii apoase - pulberi - capsule comprimate - drajeuri.
E
FORMULAREA SI BIODISPONIBILITATEA MEDICAMENTELOR
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
1. Care dintre factorii enumerati, favorizeaza cresterea absorbtiei substantelor
medicamentoase prin membranele biologice
A. forma neionizata a substantei medicamentoase
B. forma ionizata a substantei medicamentoase
C. structuri moleculare cu un coeficient mic de repartitie lipide / apa
D. structuri moleculare cu un coeficient mare de repartitie lipide / apa
E. indicele terapeutic mare al substantei medicamentoase
AD
2. Factori care pot influenta viteza de dizolvare a substantei medicamentoase si implicit
absorbtia sa in circulatia generala (conform ecuatiei Noyes -Whitney)
A. coeficientul de repartitie lipide/ apa
B. suprafata specifica a particulelor substantei medicamentoase
C. solubilitatea substantei medicamentoase
D. utilizarea unui precursor medicamentos
E. grosimea stratului de difuziune din jurul particulelor care se dizolva
BCE
3. Factori specifici formei farmaceutice care pot influenta biodisponibilitatea substantelor
medicamentoase
A. lipofilia substantei medicamentoase
B. tipul formei farmaceutice
C. forma amorfa sau cristalina a particulelor substantei medicamentoase
D. natura si cantitatea excipientilor
E. procedeul de fabricare a medicamentului
BDE
4. In ce cazuri din cele enumerate mai jos, are loc cresterea absorbtiei substantelor
medicamentoase prin membranele biologice
A. substante medicamentoase acizi slabi la un pH acid
B. substante medicamentoase acizi slabi la un pH alcalin
C. structuri moleculare cu lipofilie scazuta
D. structuri moleculare cu lipofilie crescuta
E. molecule cu un coeficient de distributie lipide/ apa cit mai scazut
AD

5. Starea fizica a particulelor substantelor medicamentoase din formele farmaceutice care

poate influenta viteza de dizolvare
A. polimorfismul
B. pKa
C. forma de sare sau ester
D. coeficientul de difuziune
E. starea anhidra
AE
6. Care factori privind formularea substantelor medicamentoase intr-un produs farmaceutic
depind de pacient:
A. proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase
B. proprietatile fizico-chimice ale substantelor auxiliare
C. proprietatile biofarmaceutice ale substantei medicamentoase
D. afectiunea pentru care este indicata substanta medicamentoasa
E. caracteristici de varsta, sex
DE
7. Care sunt criteriile obiective in formularea solutiilor medicamentoase:
A. realizarea solubilitatii dorite
B. asigurarea stabilitatii chimice
C. evitarea contaminarii microbiene
D. asigurarea aspectului
E. asigurarea caracteristicilor organoleptice
ABC
8. Care sunt proprietatile derivate din structura chimica a substantei medicamentoase:
A. marimea particulelor
B. curgerea pulberii
C. proprietati de comprimare
D. compatibilitatea substantei medicamentoase cu excipientii
E. punctul de topire
ABCD
9. Ce fel de substante ridica probleme biofarmaceutice:
A. substante cu domeniu terapeutic ingust
B. substante cu solubilitate redusa in apa
C. substante asociate cu cantitati mari de excipient
D. substante care se absorb la un anumit segment al tractului digestiv
E. substante cu solubilitate crescuta in apa
ABCD
10. Factorii care pot influenta biodisponibilitatea unui medicament sunt:
A. recipientul de conditionare primara
B. constanta de disociere a substantei medicamentoase
C. cantitatea excipientilor
D. eliminarea presistemica
E. locul de aplicare
BCDE
10

11. In vederea formularii unui produs farmaceutic se tine seama:

A. de proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase
B. de proprietatile biofarmaceutice ale substantei medicamentoase
C. de proprietatile fizico-chimice ale excipientilor si adjuvantilor
D. de variabilele fluxului tehnologic
E. numai de particularitatile diferitelor cai de administrare
ABCD

12. Preformularea:
A. reprezinta prima faza de studiu despre forma farmaceutica
B. reprezinta prima faza de studiu despre substanta medicamentoasa
C. presupune stabilirea unor proprietati fizice si chimice ale moleculei substantei medicamentoase
D. presupune stabilirea unor proprietati fizice si chimice ale substantelor farmaceutice auxiliare
E. presupune prepararea unei forme farmaceutice
BC
13. Proprietatile fundamentale ale substantei medicamentoase sunt:
A. solubilitatea
B. marimea particulelor
C. punctul de topire
D. compresibilitatea
E. unghiul de repaus
AC
14. Excipientul folosit n realizarea unei forme farmaceutice poate influena:
A. realizarea formei farmaceutice
B. stabilitatea formei farmaceutice
C. biodisponibilitatea formei farmaceutice
D. toxicitatea formei farmaceutice
E. numai variantele a i c sunt corecte
ABCD
15. Factorii fiziologici care influeneaz biodisponibilitatea la absorbia pe cale oral:
A. tehnologia de preparare
B. gradul de umplere al tractului gastro-intestinal
C. irigarea cu snge a mucoasei gastro-intestinale
D. motilitatea tractului gastro-intestinal
E. compoziia sucurilor digestive
BCDE
16. Farmacistul poate influena biodisponibilitatea unui medicament alegnd:
A. starea fizic a substanei medicamentoase
B. forma farmaceutic
C. starea chimic a substanei medicamentoase
D. culoarea medicamentului
E. tehnologia de preparare
ABCE
17. Factori chimici care influenteaza biodisponibilitatea unui medicament:
11

A. solubilitatea
B. lipofilia
C. forma cristalina
D. constanta de disociere
E. cantitatea excipientilor folositi
BD
18. Prin formularea unui medicament se determina:
A. proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase
B. proprietatile toxicologice ale substantei medicamentoase
C. activitatea terapeutica a compusului activ
D. compozitia calitativa a formei farmaceutice
E. compozitia cantitativa a formei farmaceutice
DE
19. Alegerea caii de administrare depinde de:
A. substantele auxiliare prezente in compozitia preparatului
B. viteza de actiune dorita
C. biodisponibilitatea substantei medicamentoase
D. durata tratamentului
E. procedeul de fabricatie folosit la obtinerea formei farmaceutice
BCD
20. Precizati care dintre urmatoarele substante auxiliare din formularea medicamentelor
actioneaza datorita capacitatii de gonflare:
A. agenti de acoperire neenterica
B. solubilizanti
C. agenti de ingrosare
D. dezagreganti
E. pseudoemulgatori
CDE
21. Precizati care dintre urmatoarele substante auxiliare din formularea unui medicament
actioneaza asupra stabilitatii fizico-chimice:
A. antioxidanti
B. chelatanti
C. conservanti antimicrobieni
D. substante pentru ajustarea pH-ului
E. izotonizanti
ABD
22. Alegeti formele farmaceutice critice din punct de vedere biofarmaceutic:
A. preparate solide orale cu substante usor solubile
B. preparate solide orale cu substante greu solubile
C. forme solide enterosolubile
D. solutii perfuzabile
E. suspensii orale
BCE

12

23. Probleme de biodisponibilitate pot pune substante medicamentoase care prezinta

urmatoarele proprietati famacocinetice:
A. solubilitate mica in fluidele digestive
B. instabilitate in sucul gastric
C. absorbtie in domenii limitate ale tractului gastrointestinal
D. efect pregnant al primului pasaj hepatic
E. efect redus al primului pasaj hepatic
CD
24. Factorii fiziologici care influenteaza biodisponibilitatea preparatelor orale sunt:
A. pH-ul sucurilor digestive
B. irigarea cu sange a mucoasei gastrointestinale
C. interactiunea cu medicamente prezente in organism
D. prezenta alimentelor
E. motilitatea gastrointestinala
ABE
25. In general, biodisponibilitatea unei substante medicamentoase administrata intern se
mareste prin:
A. reducerea dimensiunii particulelor
B. micsorarea gradului de dispersie al substantei active
C. utilizarea de polimorfi stabili
D. folosirea formei anhidre
E. folosirea substantei amorfe
ADE
26. Forma anhidra a unei substante se diferentiaza de cea hidratata prin:
A. continut mai ridicat in energie interna
B. viteza mai mare de dizolvare
C. eficacitate terapeutica inferioara
D. biodisponibilitate mai mica
E. stabilitatea cea mai mare
AB
27. Formularea, ca etapa in realizarea unui medicament, consta in:
A. obtinerea unor date privind proprietatile fizico-chimice ale substantei medicamentoase
(solubilitatea, constanta de ionizare, coeficientul de partitie, polimorfismul, etc.)
B. obtinerea unor date privind unele proprietati derivate (secundare) ale substantei medicamentoase
C. alegerea optima a parametrilor fizico-chimici si biofarmaceutici ai substantei medicamentoase
D. alegerea optima a parametrilor tehnologici de realizare a medicamentului
E. alegerea cea mai adecvata a recipientelor de conditionare a medicamentului
CDE
28. Dupa administrarea perorala, substanta
biofarmaceutica urmatoarele etape:
A. eliberarea din forma farmaceutica
B. dizolvarea si difuziunea in mediul de cedare
C. absorbtia
D. distributia
E. eliminarea

medicamentoasa

parcurge

in

faza

13

AB
29. Absorbtia nu este implicata in biodisponibilitatea substantei active cand medicamentul este
administrat pe cale:
A. intravenoasa
B. orala
C. intramusculara
D. intraarteriala
E. subcutanata
AD
30. Factorii specifici substanei medicamentoase care influenteaza biodisponibilitatea sunt:
A. solubilitatea, viteza de dizolvare
B. tipul de forma farmaceutica
C. marimea particulelor substantei solide
D. cantitatea si compozitia sucurilor gastrice
E. polimorfismul
ACE
31. In general, pentru marirea vitezei de absorbtie a unei substante active administrate intern
se recomanda:
A. folosirea de polimorfi stabili
B. marirea gradului de dispersie
C. folosirea de polimorfi cu energie libera mai mare
D. acoperirea cu pelicule
E. retinerea substantei active intr-o matrita hidrofoba
BC
32. Care sunt factorii care pot influenta viteza de dizolvare a substantei medicamentoase si
implicit absorbtia sa in circulatia generala
A. coeficientul de repartitie lipide/ apa
B. suprafata specifica a particulelor substantei medicamentoase
C. solubilitatea substantei medicamentoase
D. utilizarea unui precursor medicamentos
E. grosimea stratului de difuziune din jurul particulelor care se dizolva
BCE
33. In care situatie are loc cresterea absorbtiei substantelor medicamentoase prin membranele
biologice
A. substante medicamentoase acizi slabi la un pH acid
B. substante medicamentoase acizi slabi la un pH alcalin
C. structuri moleculare cu lipofilie scazuta
D. structuri moleculare cu lipofilie crescuta
E. molecule cu un coeficient de distributie lipide/ apa cit mai scazut
AD
34. Care sunt factorii specifici formei farmaceutice care pot influenta biodisponibilitatea
substantelor medicamentoase
A. lipofilia substantei medicamentoase
B. tipul formei farmaceutice
C. forma amorfa sau cristalina a particulelor substantei medicamentoase
14

D. natura si cantitatea excipientilor

E. procedeul de fabricare a medicamentului
BDE
35. Starea fizica a particulelor substantelor medicamentoase din formele farmaceutice care
poate influenta viteza de dizolvare
A. polimorfismul
B. pKa
C. forma de sare sau ester
D. coeficientul de difuziune
E. starea anhidra
AE
36. In care din cazurile de mai jos are loc o crestere a absorbtiei substantelor medicamentoase
prin membranele biologice
A. moleculele substantelor medicamentoase in stare neionizata
B. substante medicamentoase acizi slabi la un pH alcalin
C. structuri moleculare cu lipofilie scazuta
D. structuri moleculare cu lipofilie crescuta
E. molecule cu un coeficient de distributie lipide/ apa cit mai scazut
AD
37. Care dintre proprietatile fizice ale particulelor substantei medicamentoase formulate intrun preparat farmaceutic, poate influenta biodisponibilitatea
A. solubilitatea
B. viteza de dizolvare
C. marimea particulelor
D. forma cristalina sau amorfa
E. starea anhidra sau hidratata
CDE
38. Care dintre formele chimice ale substantei medicamentoase incorporata intr-un
medicament, poate influenta biodisponibilitatea
A. acid sau baza neionizate, ori sare solubila
B. tensiunea interfaciala
C. ester
D. complex
E. precursor medicamentos bioreversibil
ACDE
39. Care sunt caile de administrare pentru medicamente la care se intentioneaza un efect
sistemic, la care biodisponibilitatea este corespunzatoare
A. orala
B. parenterala
C. rectala
D. cutanata
E. peridurala
AB
40. Care sunt caile de administrare prin care se poate evita efectul primului pasaj hepatic
15

A. sublinguala
B. orala
C. nazala
D. vaginala
E. rectala
ACDE
41. Care sunt factorii de formulare ai unui medicament care pot influenta cedarea substantei
medicamentoase
A. reologia produsului
B. vehiculul sau excipientii
C. substantele auxiliare
D. variabilele tehnologice
E. recipientul de ambalare
BCDE
42. Influenta agentilor de viscozitate asupra biodisponibilitatii consta in:
A. cresterea vitezei de golire a stomacului
B. descresterea motilitatii intestinale
C. scaderea vitezei de dizolvare a substantei medicamentoase
D. micsorarea vitezei de golire a stomacului
E. scaderea vitezei de deplasare a moleculei de substanta dizolvata catre membranele de absorbtie
BCDE
43. Proprietatile fizico-chimice
biodisponibilitatea sunt:
A. efectul primului pasaj hepatic
B. marimea particulelor
C. polimorfismul
D. hrana
E. lipofilia
BCE

ale

substantei

medicamentoase

care

influenteaza

44. Prezinta biodisponibilitate superioara:

A. substantele necristalizate, amorfe
B. substantele cu apa de cristalizare
C. substantele anhidre
D. substantele aflate in forma polimorfa stabila
E. substantele aflate in forma polimorfa metastabila
ACE
45. Care sunt proprietatile derivate din structura chimica a substantei medicamentoase:
A. marimea particulelor
B. curgerea pulberii
C. proprietati de comprimare
D. compatibilitatea substantei medicamentoase cu excipientii
E. punctul de topire
ABCD
46. Care sunt criteriile obiective in formularea solutiilor medicamentoase:
16

A. realizarea solubilitatii dorite

B. asigurarea stabilitatii chimice
C. evitarea contaminarii microbiene
D. asigurarea aspectului
E. asigurarea caracteristicilor organoleptice
ABC
47. Ce caracteristici sunt urmarite la agentii de crestere a viscozitatii folositi in formularea
unei solutii:
A. imbunatatirea gustului
B. imbunatatirea curgerii
C. prelevarea dozelor
D. formarea de complecsi cu substantele medicamentoase
E. coloratia
ABCD
48. Nu fac parte din categoria substantelor auxiliare cu rol corector al caracterelor
organoleptice:
A. aromatizantii,
B. conservantii antimicrobieni,
C. edulcorantii,
D. antispumantii,
E. colorantii.
BD
49. Promotorii de absorbtie:
A. sunt substante auxiliare,
B. sunt substante active,
C. scad biodisponibilitatea unor substante active,
D. scad biodisponibilitatea unor substante auxiliare,
E. cresc biodisponibilitatea unor substante active.
AE
50. Excipientii influenteaza:
A. realizarea formei farmaceutice,
B. stabilitatea formei farmaceutice,
C. biodisponibilitatea substantei active,
D. toxicitatea substantei active,
E. sunt corecte raspunsurile a) si c).
ABCD
51. Promotorii de absorbtie:
A. amelioreaza eliberarea substantei active,
B. impiedica dizolvarea substantei active,
C. cresc viteza de dizolvare a substatei active,
D. cresc absorbtia substantei active,
E. impiedica pasajul transmembranar.
ACD
52. Formele polimorfe metastabile, fata de cele stabile, au:
17

A. puncte de topire ridicate,

B. puncte de topire scazute,
C. solubilitate mica in apa,
D. solubilitate mai mare in apa,
E. activitate biologica superioara.
BDE
53. Formularea unui medicament determin:
A. cantitile exacte ale substanelor auxiliare
B. cantitile aproximative ale fiecrui component
C. compoziia calitativ a sa
D. cantitile exacte ale substanelor medicamentoase
E. compoziia cantitativ a sa
ACDE
54. Excipientul folosit n realizarea unei forme farmaceutice poate influena:
A. numai variantele b) i c) sunt corecte,
B. realizarea formei farmaceutice,
C. stabilitatea formei farmaceutice,
D. toxicitatea formei farmaceutice,
E. biodisponibilitatea formei farmaceutice.
BCDE
55. Dup debutul i durata efectului terapeutic, substanele active administrate in
diferite forme dozate pot avea urmtoarele tipuri de aciune:
A. instantanee;
B. imediat;
C. intrziat;
D.repetat;
E. local.
ABCD
56. In general. pentru mrirea biodisponibilitii unei substane active administrate
intern se recomand:
A. folosirea de polimorfi stabili;
B. micorarea dimensiunii particulelor;
C. folosirea de polimorfi cu energie liber mai mare;
D. acoperirea cu pelicule;
E. reinerea substanei active ntr-o matri hidrofob.
BC
57. Procesul de cretere a cristalelor va fi intrziat sau impiedicat prin:
A. folosirea de forme cristaline stabile;
B. folosirea de particule cu dimensiuni apropiate;
C. micorarea vscozitii mediului de dispersie;
D.reducerea energiei interfaciale ntre vehicul i faza suspendat, cu ajutorul substanelor
tensioactive;
E. utilizarea de pulberi micronizate.
ABD
18

58. Forma anhidr a unei substane se dlfereniaz de cea hidratat prin:

A. coninut ridicat n energie intern;
B. vitez mic de dizolvare;
C.eficacitate sczut;
D.biodisponibilitate mai mic;
E. stabilitate mai mic.
AE
59. Prezint mai multe forme cristaline cu solubilitate i o biodisponibilitate diferit:
A.novobiocina;
B.urotropina;
C.palmitatul de cloramfenicol;
D.acetatul de hidrocortizon;
E. clorura de sodiu.
ACD
60. Prin micronizarea substanei active se mrete att biodisponibiltatea, ct i
tolerana, in cazul comprimatelor cu:
A. aspirin;
B. griseofulvin;
C. nitrofurantoin;
D.hidrocortizon;
E. fenobarbital.
ABDE
61. Agenii tensioactivi pot influena biodisponibilitatea substanei active prin:
A. favorizarea umectrii;
B. complexare;
C. prelungirea termenului de evacuare a coninutului stomacal;
D. modificarea permeabilitii celulare;
E. micorarea constantei dielectrice a mediului.
ABCD
62. Polimorfii unei substane se difereniaz prin:
A. aranjament structural,
B. presiune de vapori,
C. compoziie chimic,
D. biodisponibilitate,
E. proprieti optice i electrice.
ABDE
63. Un polimorf metastabil al unei substane farmaceutice se caracterizeaz prin:
A.
un coninut mai sczut n energie liber,
B.
o vitez de dizolvare n ap mai mare,
C.
o stabilitate mai mare,
D.
o biodisponibilitate superioar,
E.
niciuna dintre afirmaiile de mai sus nu este valabil.
BD
64. Biodisponibilitatea unei substane administrat intern se mrete prin:
A.
micronizare,
19

B.
C.
D.
E.

micorarea suprafeei specifice,

utilizarea de polimorfi metastabili,
folosirea de derivai solubili,
folosirea de polimorfi cu energie liber sczut.

ACD
65. Produsul de referinta sau standard poate fi:
A. o solutie apoasa a substantei medicamentoase
B. o suspensie apoasa a substantei medicamentoase
C. produsul inventatorului, primul introdus pe piata
D. o alta forma farmaceutica
E. o noua forma farmaceutica
ABCD
66. Nu se recomand substituirea unui medicament cu altul cnd:
A. substana medicamentoas are indice terapeutic ngust
B. se utilizeaz antiaritmice
C. se utilizeaz antianginoase
D. se utilizeaz antidiabetice
E. se folosesc n tratament analgezice-antipiretice
ABCD
67. Polimerii hidrofili folosii pentru obinerea comprimatelor cu matri hidrofil sunt:
A. biocompatibili
B. biodegrababili
C. inerie fa de moleculele din tractul gastro-intestinal
D. de culoare verde
E. foarte solubili n ap
AC
68. Biodisponibilitatea este data de:
A. compozitia formei farmaceutice
B. natura excipientilor
C. viteza absorbtiei substantei ative
D. marimea absorbtiei substantei active
E. forma cristalina a substantei active
CD
69. Medicamente "generice" sunt:
A. medicamente care prezinta aceeasi compozitie calitativa si cantitativa n ceea ce priveste
substanta medicamentoasa si forma farmaceutica cu produsul de referinta
B. medicamente alternative farmaceutice
C. medicamente care nu prezinta aceeasi compozitie calitativa si cantitativa n ceea ce priveste
substanta medicamentoasa si forma farmaceutica cu produsul de referinta
D. medicamente echivalente farmaceutice bioechivalente
E. pro-droguri
AD
70. Substituirea unui medicament cu altul nu este recomandata in urmatoarele cazuri:
A. cand substanta medicamentoasa are un indice terapeutic mare
20

B. cand substanta medicamentoasa are un indice terapeutic mic

C. pentru medicamente la care raportul dintre cantitatea de substanta medicamentoasa si substantele
auxiliare este mai mare de 1:5
D. pentru substante medicamentoase care prezinta o absorbtie uniforma de-a lungul tractului
digestiv
E. pentru substantele medicamentoase utilizate in maladii cu morbiditate ridicata.
BCE
71. In general, biodisponibilitatea unei substante medicamentoase administrata intern se
mareste prin:
A. reducerea dimensiunii particulelor
B. micsorarea gradului de dispersie al substantei active
C. utilizarea de polimorfi stabili
D. folosirea formei anhidre
E. folosirea substantei amorfe
ADE
72. Biodisponibilitatea este maxima (100 %) in cazul administrarii de :
A. perfuzii
B. solutii de uz intern
C. injectii intramusculare
D. injectii subcutanate
E. injectii intravenoase
AE
73. Care sunt factorii care pot influenta absorbtia substantelor medicamentoase prin difuzie
pasiva
A. grosimea membranei
B. suprafata de absorbtie
C. gradientul de concentratie
D. coeficientul de difuzie al substantei
E. gradul de saturare al transportorilor
ABCD
74. Cum poate fi crescuta disponibilitatea substantei medicamentoase greu solubile din
comprimate de uz oral
A. asocierea unui umectant
B. adausul de excipienti dezagreganti sau superdezagreganti
C. utilizarea unor complecsi cu ciclodextrinele
D. folosirea unor dispersii solide
E. utilizarea unei alte cai de administrare, deoarece solubilitatea sa nu poate fi modificata
ABCD
75. Prin ce poate influenta prezenta alimentelor in stomac, absorbtia si biodisponibilitatea din
comprimate orale
A. prin formarea de complecsi greu absorbabili
B. cresterea viscozitatii mediului
C. reducerea motilitatii stomacale
D. modificarea pH-ului stomacal
E. efectul primului pasaj
21

ABCD
76. Un medicament poate fi substituit cu altul atunci cand:
A. ambele contin aceeasi substanta medicamentoasa
B. substanta medicamentoasa are un indice terapeutic ingust
C. substanta medicamentoasa este utilizata in tratamentul bolilor cu morbidiitate ridicata
D. cele doua medicamente sunt bioechivalente
E. substantele medicamentoase sunt instabile in tractul gastrointestinal
AD
77. Ce afirmatii sunt corecte privind biodisponibilitatea absoluta:
A. se asigura dupa administrarea unei doze pe cale i.v.
B. 100% din doza administrata ajunge in circulatia sistemica
C. se studiaza in cercetarea clinica a unui nou medicament
D. se obtin informatii despre farmacocinetica substantei medicamentoase
E. este o biodisponibilitate comparativa
ABCD
78. Ce fel de substante ridica probleme biofarmaceutice:
A. substante cu domeniu terapeutic ingust
B. substante cu solubilitate redusa in apa
C. substante asociate cu cantitati mari de excipient
D. substante care se absorb la un anumit segment al tractului digestiv
E. substante cu solubilitate crescuta in apa
ABCD
79. Este recomandabila substituirea unui medicament cu altul cnd:
A. se folosesc n tratament antiinflamatoare,
B. se folosesc n tratament analgezice,
C. se utilizeaz antidiabetice,
D. se utilizeaz antiaritmice,
E. substana medicamentoas are indice terapeutic ngust.
AB
80. Biodisponibilitatea se caracterizeaza prin urmatorii parametri:
A. cantitatea relativa de substanta medicamentoasa absorbita care ajunge in circulatia sanguina
B. cantitatea de substanta medicamentoasa absorbita care ajunge in urina
C. viteza cu care se produce absorbtia
D. viteza cu care se produce eliminarea din organism a substantei active
E. viteza cu care se produce eliminarea metabolitilor din organism
AC

22

CONDITIONAREA MEDICAMENTELOR
INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
1. Farmacopeea Romana ed. a X-a cere ca la medicamentele realizate in industrie pe eticheta
recipientului trebuie sa se prevada:
A. perioada de valabilitate
B. data eliberarii din fabrica
C. temperatura de pastrare
D. modul de utilizare
E. clasa farmacodinamica
A
2. FRX prevede ca in cazul unui medicament conditionat in industrie, pe eticheta caruia este
prevazuta doar data de preparare, valabilitatea este de:
A. 1 an
B. 2 ani
C. 3 ani
D. 4 ani
E. 5 ani
E
3. La medicamentele preparate in industrie pe eticheta recipientului trebuie sa se prevada:
A. valabilitate 2 ani
B. valabilitate 3 ani
C. valabilitate 4 ani
D. valabilitate 5 ani
E. perioada de valabilitate
E
4. Mentionati tipul de sticla recomandat de farmacopee pentru conditionarea solutiilor
injectabile si perfuzabile
A. tip I
B. tip II
C. tip III
D. tip IV
E. oricare din cele de mai sus
A
5. Pe eticheta recipientului unui preparat realizat in farmacie trebuie sa se prevada, conform
farmacopeei:
A. valabilitate 1 luna
B. valabilitate 1 an
C. valabilitate 2 saptamini
D. data de preparare
E. perioada de valabilitate
D
6. Polimeri din care se prepara recipiente pentru conditionarea medicamentelor:
A. fenoplaste
23

B. aminoplaste
C. polimeri termoplastici
D. poliizoprena
E. siliconici
C
7. Care din urmtoarele aspecte nu reprezint un avantaj pentru un recipient de condiionare
ideal:
A. rezistena pe un domeniu larg de temperatur
B. s reacioneze fizic sau chimic cu produsul medicamentos
C. rezistena la mbtrnire
D. rezistena mecanic adecvat
E. impermeabilitate pentru gaze i lichide
B
8. n grupa elastomerilor folosii pentru obinerea recipientelor de condiionare intr:
A. poliacetalii
B. policarbonaii
C. cauciucurile
D. derivaii celulozici
E. poliuretanii
C
9. Nu fac parte din categoria polimerilor termoplastici:
A. polietilenele
B. polipropilenele
C. policlorura de vinil
D. policlorura de viniliden
E. cauciucurile siliconice
E
10. Pentru condiionarea sngelui de uz uman se folosesc recipiente obinute din sticla:
A. tip I
B. tip II
C. tip III
D. tip IV
E. de toate tipurile
A
11. Recipientele de condiionare primar au urmtoarele roluri cu excepia rolului:
A. de protecie
B. colorant
C. funcional
D. de identificare
E. de informare
B
12. Sticla silico-sodo-calcic obinuit este:
A. tip I
B. tip II
C. tip III
24

D. tip IV
E. niciun rspuns nu este corect.
D
13. Acoperirea materialelor de conditionare se face cu urmatoarele, in afara de:
A. silicati vitrifiabili
B. lacuri de rezine naturale sau sintetice
C. silicone
D. parafina
E. otel inoxidabil
E
14. Adjuvantii specifici folositi pentru materialele plastice sunt urmatorii, cu exceptia:
A. stabilizantilor chimici
B. bachelitei
C. plastifiantilor
D. antioxidantilor
E. colorantilor
B
15. Proprietatile mecanice ale sticlei se refera la:
A. puritate
B. permeabilitate
C. sterilizabilitate
D. fragilitate
E. transparenta
D
16. Proprietatile optice ale sticlei se refera la:
A. permeabilitate
B. fragilitate
C. sterilizabilitate
D. transparenta
E. rezistenta hidrolitica
D
17. Cum se defineste conditionarea primara a medicamentelor
A. ambalarea intr-un recipient care vine in contact direct cu produsul farmaceutic
B. invelisul extern al medicamentului
C. stabilirea indicatiilor de utilizare
D. stabilirea tehnologiei de preparare
E. conditionarea eliberarii pe prescriptie medicala
A
18. Ce se intelege prin inertie fata de continut a ambalajului unui medicament
A. izolarea fata de factorii externi
B. inertie chimica, sa nu permita reactii chimice intre medicament si materialul recipientului
C. inocuitate
D. rezistenta fizica
E. absenta unor proprietati farmacologice proprii
B
25

19. Care sunt polimerii utilizati la fabricarea recipientelor pentru conditionarea primara a
medicamentelor parenterale
A. bachelita
B. polimerii termoplastici
C. polivinilpirolidona
D. alcoolul polivinilic
E. polidimetilsiloxanul
B
20. Ce avantaj particular are cauciucul natural vulcanizat cu sulf
A. permeabilitate la gaze
B. permeabilitate la vapori
C. etanseitate dupa intepatura
D. rezistenta la imbatrinire
E. rezistenta la solventi
C
21. Ce operatie urmeaza ambalarii si marcarii unui produs medicamentos
A. analiza calitativa
B. analiza cantitativa
C. analiza microbiologica
D. prelevarea de probe pentru control
E. gruparea, pentru facilitarea manipularii
E
22. Ce prevedere este obligatorie pe eticheta tuturor produselor farmaceutice
A. modul de pastrare in diferite conditii climatice
B. modul de utilizare in cazul unor boli asociate
C. compozitia completa, calitativa si cantitativa
D. data de expirare sau expresia "sa nu fie utilizat mai tirziu de data "
E. numele medicamentului original dupa care produsul a fost reprodus
D
23. Care este rolul plastifiantilor in amestecul cu polimerul termoplastic destinat fabricarii de
recipiente de conditionare
A. intirzie imbatrinirea
B. cresc rezistenta
C. coloreaza
D. efect ignifug
E. se insereaza intre lanturile polimerului,conferind suplete
E
24. Care este rolul vulcanizantilor la fabricarea dopurilor din elastomeri
A. permit prelucrarea la temperatrura joasa
B. impiedica oxidarea legaturilor nesaturate
C. cresc rezistenta mecanica
D. coloreaza
E. faciliteaza trecerea de la starea plastica la cea elastica
E
26

25. Care sunt avantaje ale sticlei in fabricarea recipientelor de conditionare

A. volum redus
B. greutate redusa
C. soliditate mecanica inalta
D. lipsa fragilitatii
E. impermeabilitate absoluta
E
26. Ce intelegeti prin expresia "la rece":
A. - 4 C
B. 2-8 C
C. 8-10 C
D. 8-15 C
E. 0 C
B
27. Ce intelegeti prin expresia "la loc racoros":
A. 2-8 C
B. 15-25 C
C. 8-15 C
D. 8-10 C
E. 10-15 C
C
28. Ce dezavantaj limiteaza folosirea recipientelor din metal:
A. coroziunea
B. impermeabilitatea la gaze, lichide
C. opacitatea
D. rezistenta la variatii de temperatura
E. rezistenta mecanica
A
29. Conditionarea medicamentelor are urmatoarele roluri, cu exceptia rolului:
A. de informare,
B. functional,
C. de contaminare a formei farmaceutice,
D. de identificare,
E. de protectie.
C
30. Referitor la sticla, nu este adevarata afirmatia:
A. este o macromolecula anorganica,
B. este formata din silicati,
C. are structura semiorganizata,
D. este formata din tetraedri de SiO4,
E. poate contine atomi de sodiu.
A
31. Nu face parte din categoria proprietatilor fundamentale ale sticlei:
A. sterilizabilitatea,
27

B. fragilitatea,
C. solubilitatea in apa la cald,
D. stabilitatea chimica,
E. puritatea si permeabilitatea.
C
32. Recipientele de sticla se clasifica, conform Farmacopeei Europene, in functie de rezistenta
lor hidrolitica in urmatoarele tipuri cu exceptia:
A. I,
B. V,
C. II,
D. IV,
E. III.
B
33. Sticla de tip IV este:
A. sticla silico-sodico-calcica tratata la suprafata,
B. sticla silico-sodico-calcica obisnuita cu rezistenta hidrolitica inalta,
C. sticla silico-sodico-calcica obisnuita cu rezistenta hidrolitica foarte inalta,
D. sticla neutra de borosilicat.
E. sticla silico-sodico-calcica cu rezistenta hidrolitica joasa.
E
34. Pentru preparatele parenterale neapoase se utilizeaza sticla:
A. tip I,
B. tip II,
C. tip III,
D. tip IV,
E. tip I si II.
C
35. Nu reprezinta un rol al recipientelor de condiionare primar, rolul:
A. de informare
B. de identificare
C. de protecie
D. colorant
E. funcional
D
36. Un recipient de condiionare ideal prezinta urmatoarele avantaje, cu exceptia:
A. rezistena mecanic adecvat
B. rezistena pe un domeniu larg de temperatur
C. rezistena la mbtrnire
D. impermeabilitate pentru gaze i lichide
E. s reacioneze fizic sau chimic cu produsul medicamentos
E
37. La condiionarea sngelui de uz uman de folosesc recipientele obtinute din sticla:
A. tip III
B. tip II
28

C. tip I
D. tip IV
E. de toate tipurile
C
38. Tipul sticlei silico-sodo-calcic obinuita este:
A. IV,
B. II
C. nici un rspuns nu este corect,
D. I,
E. III.
A
39. Precizati care din urmatoarele grupe fac parte din grupa elastomerilor folosii pentru
obinerea recipientelor de condiionare:
A. poliuretanii,
B. cauciucurile,
C. poliacetalii,
D. policarbonaii,
E. derivaii celulozici,
B
40. Din categoria polimerilor termoplastici nu fac parte:
A. polietilenele
B. polipropilenele
C. policlorura de viniliden
D. policlorura de vinil
E. cauciucurile siliconice
E
41. Condiionarea unui medicament nu are rol:
A. de protecie
B. funcional
C. de identificare i informare
D. de promovare a marketingului medicamentului
E. n examinarea coninutului
E
42. Recipientele din sticl de tipul I:
A. sunt fabricate din sticl silico-sodico-calcic
B. au rezisten hidrolitic nalt
C. se utilizeaz pentru preparatele lichide, semisolide, solide, dar nu de uz parenteral
D. sunt destinate a fi refolosite
E. au rezisten hidrolitic joas
B
43. n categoria adjuvanilor tehnologici folosii n etapele de fabricare a plastomerilor, se
ncadreaz:
A. agenii de ntrire a rezistenei
B. colorani i pigmeni
29

C. ageni de umplere ineri

D. ageni ignifugi
E. lubrifiani
E
44. Sistemul de condiionare "Bottlepack" se folosete pentru condiionarea aseptic a:
A. pulberilor de antibiotice
B. lichidelor
C. unguentelor oftalmice
D. suspensiilor i emulsiilor
E. supozitoarelor
B
45. Polipropilena, ca material de condiionare, este:
A. un polimer semicristalin opac
B. puin afectat de aer i lumin
C. permeabil la gaze
D. impermeabil la ap
E. puin rezistent chimic
C
46. Nu fac parte din categoria polimerilor termorezisteni:
A. fenoplastele
B. aminoplastele
C. poliuretanii
D. policetonele
E. poliesterii
D
47. Care dintre urmtoarele materiale plastice se prepar pornind de la uleiul de ricin:
A. polietilena;
B. polistirenul;
C. rilsanul;
D. celofanul;
E.nitroceluloza.
C
48. Celuloza regenerat este cunoscut sub numele de:
A. nylon;
B. bacheiit;
C. celofan;
D.policlorur de viniliden;
E. elastomer.
C
49. Conform FR X: se pstreaz la Separanda:
A. siropul de balsam de Tolu;
B. siropul de coji de portocale;
C. siropul de codein 0,2%;
30

D. siropul simplu;
E. niciunul din siropurile de mai sus.
E
50. Conform FR X. prin expresia "se prepar la nevoie" se nelege c preparatul
farmaceutic respectiv are."
A. un timp de conservare de 1-2 zile;
B. un timp de conservare de 5 zile;
C. un timp de conservare de 7 zile;
D. un timp de conservare de 10 zile,
E. un timp de conservare redus.
E
51. Precizai preparatele elaborate n farmacie care au un timp de valabilitate scurt.
De cteva zile:
A. pulberi;
B. pilule;
C. infuzii;
D. supozitoare;
E. unguente
C
52. Precizai substanele auxiliare care nu favorizeaz dezvoltarea microorganismelor
in forme farmaceutice:
A. zahrul;
B. amidonul;
C. mucilagiile;
D. glicerina;
E. gelatina.
D
53. Conform FR X, soluiile apoase nu trebuie pstrate la temperaturi:
A. peste 20C;
B. peste 15C;
C. peste 10C;
D.peste 5C;
E. sub 0C.
E
54. Temperatura de conservare a siropurilor este conform FR X de:
A. 2-8C;
B. 8-15C;
C. 15-25C;
D. 30-40oC;
E. temperatura nu are importan la conservarea siropurilor.
B

31

CONDITIONAREA MEDICAMENTELOR
INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
1. Care dintre proprietatile recipientelor din material plastic pot influenta calitatea
medicamentelor:
A. permeabilitate la gaze, vapori
B. adsorbtia
C. cedarea de aditivi
D. elasticitatea
E. inertia chimica
ABC
2. Ce mentioneaza farmacopeea, atunci cind preparatul farmaceutic are un timp de
conservare redus:
A. se prepara la nevoie
B. valabilitate 1 luna
C. valabilitate 6 luni
D. valabilitate 1 an
E. se prepara in cantitati mici
AE
3. Dezavantaje ale unor recipiente din materiale plastice folosite la conditionarea solutiilor de
uz parenteral pot fi:
A. cedarea unor componenti
B. adsorbtia unor substante din medicament
C. permeabilitate fata de vapori
D. permeabilitate fata de gaze
E. flexibilitate
ABCD
4. La eliberarea unui medicament preparat si conditionat in industrie sau farmacie,
farmacopeea romana prevede ca farmacistul trebuie sa atraga atentia pacientilor asupra:
A. modului de utilizare
B. conditiilor de pastrare
C. perioadei de valabilitate
D. alimentatiei concomitente
E. modului de viata
BC
5. Pentru pastrarea calitatii medicamentului si evitarea degradarii substantei medicamentoase
farmacopeea recomanda urmatoarele tipuri de recipiente:
A. cu eticheta cu inscriptie alba pe fond negru
B. cu eticheta cu inscriptie rosie pe fond alb
C. cu eticheta cu inscriptie neagra pe fond alb
D. recipiente bine inchise
E. recipiente inchise etans
DE
6. Recipientele din sticla sodo-calcica sint corespunzatoare pentru:
32

A. preparate parenterale de orice tip

B. preparate parenterale neapoase
C. pulberi de uz parenteral
D. preparate de uz neparenteral
E. ambalaje de conditionare secundara
BCD
7. Specificati care tipuri de recipiente din sticla sunt corespunzatoare pentru conditionarea
solutiilor injectabile apoase
A. borosilicica
B. calcica
C. sodocalcica
D. sodocalcica cu suprafata tratata
E. sodica
AD
8. Avantajele folosirii policlorurii de vinil pentru obinerea recipientelor de condiionare sunt:
A. rezisten excelent la abraziune
B. sensibilitate la oc
C. sensibilitate la frig
D. stabilitate bun
E. rezisten chimic bun
ADE
9. Avantajele folosirii polietilenelor pentru obinerea recipientelor de condiionare sunt:
A. rezistena la oc
B. caracterele dielectrice bune
C. rigididate convenabil
D. inerie chimic
E. sensibilitate la U.V.
ABCD
10. Eticheta recipientului i ambalajului cuprinde:
A. data preparrii
B. termenul de valabilitate
C. denumirea produsului
D. numele fabricii productoare
E. materialul din care este obinut recipientul de condiionare secundar
ABCD
11. Flacoanele din sticl multidoze pot fi:
A. sticle medicinale incolore sau brune, cilindrice
B. fiole
C. sticle medicinale cu striuri cilindrice
D. oftadoze
E. sticle ovale cu striuri
ACE
12. Limitele de utilizare ale polipropilenei n industria farmaceutic sunt:
A. termoformare dificil
33

B. sensibilitate la U.V
C. colaj foarte dificil
D. sudare la frecven nalt, imposibil
E. posibilitatea de sterilizare pn la 1350C
ABCD
13. Prin expresia "ferit de umiditate se nelege pstrarea medicamentului n recipiente:
A. unidoz
B. nchise etan
C. bine nchise n prezena unui deshidratant
D. multidoze
E. incolore
BC
14. Recipientele cu sisteme de nchidere speciale sunt:
A. cu bil
B. fiole
C. capac cu ventil
D. capac cu duze metalice
E. spray-uri
ACDE
15. Recipientele pentru condiionarea comprimatelor i capsulelor pot fi din:
A. sticl
B. hrtie
C. plastomeri
D. carton
E. metal
ACE
16. Sticla de tip III:
A. este sticla silico-sodo-calcica, cu rezistenta hidrolitica inalta ca urmare a unui tratament de
suprafata
B. este sticla silico-sodo-calcica obisnuita cu rezistenta hidrolitica moderata
C. se utilizeaza pentru obtinerea recipientelor destinate preparatelor parenterale apoase
D. se utilizeaza pentru obtinerea recipientelor destinate preparatelor parenterale neapoase si
pulberilor de uz parenteral
E. se utilizeaza pentru obtinerea recipientelor destinate preparatelor lichide, semisolide, solide de uz
neparenteral
BD
17. Polimerii termorezistenti:
A. se inmoaie la cald
B. nu se inmoaie la cald
C. se obtin prin polimerizare direct in tipar, sub actiunea combinata a caldurii si presiunii
D. se obtin prin tehnologia de mulaj prin calandraj
E. dupa formare sunt dificil de deformat
BCE
18. Sistemul de conditionare Bottlepack:
34

A. se utilizeaza pentru conditionarea aseptica a lichidelor in recipiente de plastic transparente

B. presupune desfasurarea intr-un ciclu de operatii succesive de formare a recipientelor, umplerea si
sigilarea lor
C. etapele mentionate anterior se desfasoara ca operatii strict delimitate
D. recipientele se formeaza prin mularea prin injectie
E. recipientele se formeaza prin extruderea polimerului
ABE
19. Tehnica blister de conditionare:
A. se utilizeaza frecvent pentru forme farmaceutice solide
B. se utilizeaza cu precadere pentru preparate lichide
C. consta in termoformarea unei folii rigide din material plastic
D. consta in sudare sub vid si la temperatura controlata a unei folii de aluminiu peste o folie
termoplastica deformata anterior
E. permite separarea individuala dozelor
ADE
20. Din categoria recipientelor cu mai multe doze in care unitatile dozate sunt conditionate
individual fac parte:
A. tipare - ambalaje pentru supozitoare
B. conditionari prin tehnica blister
C. conditionari bottlepack pentru erine si oftalmice
D. fiole de sticla
E. sasete
ABC
21. Indicatiile de pe eticheta recipientului se refera la:
A. numele intreprinderii producatoare
B. denumirea si formula produsului
C. procesul de obtinere
D. termenul de valabilitate
E. modul si calea de administrare
ABDE
22. In grupa elastomerilor intra:
A. polistirenul
B. cauciucurile naturale
C. cauciucurile sintetice
D. cauciucurile siliconice
E. poliuretanii
BCD
23. Dezavantajele sticlei se refera la:
A. volum mare
B. impermeabilitate absoluta
C. greutate mare
D. suprafata neteda
E. fragilitate
ACE
35

24. Recipientele inchise etans:

A. evita contaminarea preparatului cu produse solide, lichide, vapori
B. evita contaminarea preparatului cu gaze
C. evita contaminarea cu microorganisme
D. nu mpiedica pierderea apei de cristalizare
E. nu mpiedica evaporarea solventilor
ABC
25. Materialele plastice prezinta urmatoarele avantaje:
A. au volum redus
B. au rezistenta mica la temperatura
C. lasa sa treaca gazele si vaporii, dependent de natura lor
D. au greutate redusa
E. prezinta soliditate mecanica inalta
ADE
26. Precizati avantajele sticlei, ca material de condiionare:
A. transparenta inalta
B. impermeabilitate
C. fragilitate
D. greutate mare
E. se poate modela bine la temperaturi inalte
ABE
27. Pentru confectionarea ambalajelor produselor farmaceutice se folosesc urmatoarele
metale:
A. aluminiu
B. staniu
C. titan
D. otel inoxidabil
E. zirconiu
AB
28. Complecsii folositi pentru conditionarea medicamentelor:
A. sunt asocieri de mai multe filme sau pelicule de natura diferita
B. au avantajul de a compensa inconvenientele fiecarui material asociat
C. se folosesc exclusiv pentru recipiente unidoza
D. conduc la obtinerea unui ansamblu mult mai etans decat fiecare dintre filme luate separat
E. includ aluminiu asociat cu polietilena
ABDE
29. Din grupa derivatilor celulozici folositi la conditionarea medicamentelor fac parte:
A. poliacetati
B. nitroceluloza
C. policarbonati
D. celuloza regenerata
E. polistiren
BD

36

30. Din grupa polimerilor termoplastici fac parte:

A. fenoplastele
B. polietilenele
C. polipropilena
D. policlorura de vinil
E. elastomerii
BCD
31. Conditionarea unui medicament ndeplineste urmatoarele roluri:
A. protejeaza forma farmaceutica contra factorilor externi de alterare
B. faciliteaza distribuirea medicamentului
C. serveste la identificarea preparatului
D. asigura sterilitatea tuturor formelor farmaceutice
E. reduce costul medicamentului
ABC
32. Sticla neutra sau borosilicat:
A. este recomandata pentru toate preparatele injectabile si pentru sange uman
B. este recomandata pentru pulberi sau solutii uleioase
C. prezinta rezistenta hidrolitica redusa
D. prezinta rezistenta hidrolitica nalta
E. este ieftina
AD
33. Care este rolul de protectie al unui ambalaj de medicament
A. contra socurilor in timpul transportului si manipularii
B. contra factorilor atmosferici care pot contribui la degradarea medicamentului
C. contra impuritatilor care rezulta prin descompunerea substantei active
D. protejare fata de microorganismele din mediu
E. protejare fata de impurificari fizice, mecanice
ABDE
34. Care sunt factorii de mediu fata de care se opune ambalajul unui medicament
A. oxigen
B. umiditate
C. lumina
D. microorganisme
E. vibratii seismice
ABCD
35. Care este rolul etichetei unui ambalaj de conditionare a medicamentului
A. element de securitate
B. identificarea medicamentului
C. indicatii de utilizare
D. seria de fabricatie
E. daca este cazul, valabilitate
BCDE
36. Care sunt tipurile de recipiente din sticla care sunt corespunzatoare pentru conditionarea
solutiilor injectabile apoase
37

A. borosilicica
B. calcica
C. sodo-calcica
D. sodo-calcica cu suprafata tratata
E. sodica
AD
37. In ce tip de recipiente din sticla se pot conditiona solutiile injectabile apoase
A. tip I, borosilicica
B. tip II sodo-calcica cu suprafata tratata
C. tip III sodo-calcica cu rezistenta hidrolitica medie
D. tip IV sodo-calcica cu rezistenta hidrolitica joasa
E. in orice tip de sticla, dupa o prealabila spalare cu acid clorhidric diluat
AB
38. Care sunt dezavantaje ale unor recipiente din materiale plastice folosite la conditionarea
solutiilor de uz parenteral
A. cedarea unor componenti
B. adsorbtia unor substante din medicament
C. permeabilitate fata de vapori
D. permeabilitate fata de gaze
E. maleabilitate
ABCD
39. Ce constituienti din compozitia sticlei pot fi cedati solutiilor apoase conditionate ca
medicamente parenterale
A. oxizi vitrifianti
B. oxizi fondanti
C. oxizi stabilizanti
D. coloranti
E. pigmenti
BCDE
40. Care sunt factorii care contribuie la atacul chimic asupra sticlei utilizata ca recipient
pentru conditionarea solutiilor injectabile
A. acizii
B. bazele
C. apa
D. temperatura ridicata
E. siliconarea
ABCD
41. Ce fel de adjuvanti se folosesc in amestec cu polimerii termoplastici pentru confectionarea
recipientelor
A. antioxidanti
B. coloranti
C. plastifianti
D. agenti de umplere
E. agenti antimicrobieni
ABCD
38

42. Ce proprietati au polietilenele utilizate la fabricarea recipientelor pentru medicamente

A. cele cu densitate joasa sunt flexibile, rezistente la soc, dar nu rezista la temperaturi de 60-80 C
B. cele cu densitate inalta sunt mai dense, rezista la 115 C
C. au rezistenta chimica buna
D. sunt putin permeabile la gaze si vapori
E. polimerul odata format nu se poate deforma termic
ABC
43. Ce proprietati distinctive are polipropilena utilizata la fabricarea recipientelor
A. densitate mica
B. rigiditate crescuta
C. permeabila la gaze si vapori
D. rezistenta chimica
E. nu se poate steriliza
ABCD
44. Ce proprietati are policlorura de vinil utilizata la faricarea recipientelor pentru
medicamente
A. stabilitate buna
B. rezistenta chimica mare
C. rezistenta la abraziune
D. se preteaza la fabricarea de recipiente rigide sau suple,tuburi, saci, cutii, flacoane,pungi pentru
perfuzabile
E. monomerul este cancerigen, de aceea utilizarea polimerului nu este recomandata
ABCD
45. Ce proprietati are polistirenul utilizat ca polimer pentru confectionarea unor recipiente
A. transparent
B. casant
C. rezistent la radiatii
D. sensibil la U.V.
E. se poate steriliza prin caldura
ABCD
46. Ce particularitati au polisiloxanii utilizati la conditionarea medicamentelor
A. uleiuri
B. elastomeri
C. rezine
D. utilizari la hidrofobizarea sticlei si a tuburilor metalice
E. se folosesc la prepararea unor medicamente ca substante active
ABCD
47. Ce polimeri termorezistenti se folosesc la fabricarea unor recipiente
A. fenoplastele
B. aminoplastele
C. policlorura de viniliden
D. politereftalatul de etilen
E. acetatul de celuloza
AB
39

48. Ce tipuri de elastomeri se folosesc ca accesorii de conditionare

A. cauciucuri naturale
B. cauciucuri sintetice
C. cauciucuri siliconice
D. cauciucuri celulozice
E. cauciucuri poliacetalice
ABC
49. Ce adjuvanti se adauga la elastomeri pentru a le imbunatati calitatea
A. plastifianti
B. vulcanizanti
C. antioxidanti
D. produse de umplere pentru cresterea rezistentei mecanice
E. rasini epoxidice
ABCD
50. Ce fel de cauciucuri sintetice se folosesc pentru accesorii de conditionare
A. butil-cauciucul
B. cauciucul clorobutil
C. cauciucul nitril
D. cauciucul polistirenic
E. cauciucul poliuretanic
AB
51. Sub ce forma se utilizeaza aluminiul la conditionarea medicamentelor
A. folii
B. tuburi
C. recipiente pentru aerosoli
D. capace
E. ace de injectie
ABCD
52. Ce materiale de acoperire se folosesc pentru a completa proprietatile unui material rigid
cu rol de suport in conditionarea medicamentelor
A. silicati vitrifiabili (emailuri)
B. matriale plastice aplicate ca lacuri
C. lacuri din rezine naturale ori sintetice
D. vopsele
E. metilceluloza
ABCD
53. Ce prevederi are FRX cu privire la recipiente bine inchise
A. sa protejeze continutul de mediul extern
B. sa evite contaminarea cu produse solide sau lichide
C. sa asigure proprietatile prevazute la punctele de mai sus, in conditii obisnuite de manipulare,
transport, depozitare si eliberare la bolnav
D. sa nu permita deschiderea din partea copiilor
E. sa asigure securitatea continutului
ABC
40

54. Ce referiri are FRX cu privire la recipientele inchise etans sau ermetic
A. sa protejeze continutul de mediul extern prin evitarea contaminarii cu produse solide, lichide,
vapori, gaze sau microorganisme
B. sa impiedice pierderea apei de cristalizare
C. sa impiedice evaporarea solventilor
D. sa asigure cele mentionate la punctele anterioare, in conditii corespunzatoare de manipulare,
transport, depozitare si eliberare la bolnav
E. sa asigure obiectivele mentionate la punctele anterioare prin fabricarea recipientelor din sticla
bruna
ABCD
55. Ce sunt recipientele cu o singura doza
A. sunt destinate conditionarii medicamentului pentru o singura utilizare
B. continutul medicamentos nu poate fi scos fara distrugerea sistemului de inchidere
C. un exemplu, recipient unidoza pentru colir
D. alt exemplu, recipient unidoza pentru erine
E. alt exemplu, recipient unidoza din care se preleveaza portiuni succesive de medicament
ABCD
56. Ce indicatii de conditionare exista pentru flacoanele de sticla multidoze
A. solutii
B. siropuri
C. emulsii
D. suspensii
E. unguente
ABCD
57. Ce particularitati au flacoanele picatoare multidoze
A. confectionate din sticla
B. confectionate din plastomeri, monobloc sau flexibile
C. au dop picator
D. destinate administrarii de medicamente lichide pe mucoase:oftalmica, nazala, auriculara
E. asigura sterilitatea continutului medicamentos lichid
ABCD
58. Ce caracteristici sunt legate de recipientele pentru comprimate (efervescente) sau capsule
(operculate)
A. fabricate din materiale diferite, in care se introduc un numar mare de doze unitare
B. capacul de inchidere se insurubeaza
C. capacul de inchidere poate fi construit cu rezistenta la deschidere de catre copii
D. la unele medicamente in capac se plaseaza silicagel uscat pentru protectie contra umiditatii
E. se prepara prin sistemul automat de suflare-umplere-sigilare
ABCD
59. Ce particularitati au recipientele cu sisteme de inchidere speciale
A. cu bila, pentru linimente si antisudorifice
B. capac cu ventil, cu dozaj sau fara dozaj
C. duze metalice pentru aerosoli sub presiune
D. recipiente adaptate pentru insertie in cavitati (pentru aerosolizare de pulberi)
E. se fabrica prin tehnica blister
41

ABCD
60. Ce particularitati au recipientele cu mai multe doze, conditionate individual
A. se aplica la conditionarea formelor dozate solide, comprimate, capsule, supozitoare, ovule
B. sunt fabricate din polimeri termoplastici care se deformeaza la cald cu ajutorul vidului, formind
alveole in care se plaseaza medicamentul in doz aunitara
C. se acopera prin sudare cu filme polimerice sau cu aluminiu, sau cu filme laminate
D. permit distribuirea usoara, evita erori la administrare, contaminarea prin manipulare
E. niciunul din sistemele de conditionare nu evita influenta factorilor de mediu asupra
medicamentului ambalat
ABCD
61. Care dintre enunturile de mai jos se mentioneaza pe eticheta recipientului de conditionare
A. denumirea produsului
B. compozitia cantitativa
C. norma de calitate a componentilor
D. data prepararii
E. termenul de valabilitate
ADE
62. Ce mentiuni sunt inscrise in prospectul medicamentului care se introduce in recipientul de
conditionare secundar
A. date fizico-chimice si farmacologice
B. metod de determinare cantitativa a substantei active
C. indicatii, mod de administrare
D. contraindicatii, efecte secundare
E. date despre unitatea producatoare si regulile de buna practica de fabricatie respectate
ACD
63. Ce intelege FRX prin expresia "ferit de lumina"
A. administrarea medicamentului se face evitind lumina zilei
B. se evita lumina ultravioleta in timpul manipularii
C. recipientul de conditionare este fabricat din sticla bruna
D. recipientul de conditionare este fabricat din materiale care nu permit trecerea luminii
E. pastrarea recipientelor se face in dulapuri inchise
CD
64. Ce intelege FRX prin expresia "ferit de umiditate"
A. pastrarea medicamentelor in recipiente inchise etans
B. pastrarea medicamentelor in recipiente bine inchise si in prezenta unei substante deshidratante
care nu vine in contact direct cu produsul
C. se va evita maniplarea la umiditate mai mica de 20 % umiditate relativa
D. se evita fabricarea in incaperi cu umiditate relativa mai mare de 20%
E. se evita umectarea produsului in vederea administrarii
AB
65. Ce recomanda FRX in cazul preparatelor cu timp de conservare redus
A. se vor prepara in conditii climatizate
B. se prepara la nevoie
C. se prepara in cantitati mici
42

D. se prevede o perioada de valabilitate de 6 luni

E. se da ermen de valabilitate o luna
BC
66. Cum se face depozitarea medicamentelor
A. in ordine alfabetica
B. dupa termenul de valabilitate
C. pe clase farmacologice
D. in functie de frecventa prescrierii
E. in functie de cantitatea disponibila
AB
67. Ce produse sunt pastrate conform FRX in dulapuri speciale
A. cele prevazute in tabelul Separanda
B. cele prevazute in tabelul Venena
C. cele inflamabile
D. cele ce sunt precursori pentru fabricarea de droguri
E. cele care au doze maxime mai mici de 100 miligrame
AB
68. Ce utilizari au policarbonatii in fabricarea de recipiente de conditionare
A. seringi
B. flacoane de plasma
C. canule pentru perfuzie
D. biberoane incasabile si sterilizabile
E. material medico-chirurgical
ABCD
69. Ce proprietati are policlorura de viniliden, exploatabile la confectionarea de recipiente
farmaceutice
A. filme transparente
B. filme putin permeabile la gaze
C. filme putin permeabile la vapori de apa
D. sterilete
E. seringi
ABC
70. Conditionarea medicamentelor este operatia care confera:
A. biodisponibilitate maxima
B. un invelis de forma si de material variat
C. efectul terapeutic
D. aspectul definitiv
E. utilizarea usoara de catre bolnav
BDE
71. Conditionarea unui medicament se compune din diferite elemente care urmaresc
urmatoarele roluri:
A. de protectie
B. de absorbtie
C. functional
43

D. de identificare si informare
E. de promovare a marketingului farmaceutic
ACDE
72. Conditionarea trebuie sa confere:
A. rezistenta fizica suficienta
B. impermeabilitate si etanseitate
C. eficacitate terapeutica
D. inocuitate absoluta
E. comoditate la utilizare
ABDE
73. Prin recipiente "bine inchise" se intelege ca acestea trebuie sa:
A. protejeze continutul de mediul extern
B. evite contaminarea cu produse solide sau lichide
C. evite accesul copiilor la continut
D. permita manipularea corespunzatoare
E. permita transportul
AB
74. Prin recipiente "inchise etans" se intelege ca acestea trebuie sa:
A. nu permita accesul copiilor la preparate
B. protejeze continutul de mediul extern
C. evite contaminarea cu produse solide, lichide, vapori, gaze
D. evite contaminarea cu microorganisme
E. impiedice pierderea apei de cristalizare sau evaporarea solventilor
BCDE
75. Avantajele sticlei ca material de conditionare:
A. material inert
B. transparenta
C. impermeabilitate
D. fragilitate
E. greutate mare
ABC
76. Recipientele de conditionare pot fi:
A. cu o singura doza
B. cu mai multe doze conditionate impreuna
C. cu mai multe doze conditionate individual
D. cu sisteme de inchidere speciala
E. permeabile la gaze si lichide
ABCD
77. Prin expresia "ferit de lumina" se intelege:
A. recipientele sa fie din sticla de culoare brun inchis
B. recipientele sa fie din materiale care nu permit trecerea luminii
C. recipientele sa fie bine inchise
D. recipientele sa fie inchise etans
E. recipientele sa fie pastrate in dulapuri inchise
44

ABE
78. Medicamentele si substantele farmaceutice se depoziteaza:
A. pentru protectie fata de solicitari mecanice
B. la loc uscat
C. la o anumita temperatura
D. ferit de lumina
E. ferit de umiditate
BCDE
79. Recipientele nu trebuie:
A. sa cedeze din componentele lor
B. sa interactioneze fizic cu produsele conditionate
C. sa interactioneze chimic cu produsele conditionate
D. sa corespunda criteriilor de calitate prevazute in normativele in vigoare
E. sa fie bine inchise
ABC
80. Ambalajul unui medicament asigura:
A. protejarea medicamentului
B. prezentarea medicamentului
C. identificarea medicamentului
D. efectul terapeutic
E. o biodisponibilitate crescuta
ABC
81. Prin expresia "ferit de umiditate" se intelege:
A. pastrarea medicamentelor in recipiente inchise etans
B. pastrarea medicamentelor in recipiente bine inchise in prezenta unei substante deshidratante
C. pastrarea medicamentelor la loc racoros
D. pastrarea medicamentelor in recipiente de sticla de culoare brun inchis
E. pastrarea medicamentelor la temperatura camerei
AB
82. Dezavantajele materialelor plastice la conditionarea produselor farmaceutice sunt:
A. greutate redusa
B. nu sunt fragile
C. permeabilitate pentru gaze si vapori
D. interactiuni cu produsul farmaceutic prin absorbtie si adsorbtie
E. incaccare cu electricitate statica
CDE
83. Care din urmatoarele afirmatii sunt adevarate in ceea ce priveste conditionarea formelor
farmaceutice solide in blistere:
A. asigura separarea in doze unitare
B. asigura protectie fata de factorii de mediu
C. are rol estetic
D. permite identificarea produsului
E. se prelucreaza la rece
ABCD
45

84. Elastomerii folositi la conditionare sunt:

A. fenoplaste
B. aminoplaste
C. cauciucuri naturale
D. cauciucuri sintetice
E. cauciucuri siliconice
CDE
85. Materialele utilizate pentru blistere sunt:
A. hartia
B. sticla
C. polivinilclorura
D. polipropilena
E. aluminiul
CDE
86. Siliconarea sticlei se poate realiza:
A. pe cale uscata cu solutie cloroformata de ulei de silicon,
B. prin tratare cu diclodimetilsilan,
C. prin tratare la rece cu siliciu pur,
D. pe cale umeda cu o emusie de silicon,
E. prin tratare la cald cu siliciu pur.
ABD
87. Din categoria polimerilor termoplastici fac parte:
A. polietilena,
B. bachelita,
C. polipropilena,
D. cauciucul natural,
E. policlorura de vinil.
ACE
88. Nu fac parte din categoria polimerilor termorezistenti:
A. nitroceluloza,
B. cauciucul natural,
C. fenoplastele,
D. aluminiul,
E. staniul.
ABDE
89. Avantajele oferite de sticla, ca material de conditionare, sunt:
A. greutatea mare,
B. inertia si stabilitatea,
C. volumul mare,
D. suprafata neteda,
E. transparenta.
BDE
90. Precizati metalele folosite pentru conditionarea primara a medicamentelor
A. aluminul,
46

B. fierul,
C. staniul,
D. plumbul,
E. cuprul.
ACD
91. Hartia pergaminata:
A. se foloseste pentru imbunatatirea conditionarii,
B. se obtine prin tratarea hartiei cu aluminiu,
C. se obtine prin tratarea hartiei cu polietilena,
D. se obtine prin tratarea hartiei cu policlorura de vinil,
E. se obtine prin tratarea hartiei cu ceara.
AE
92. Ambalajele obtinute din materiale plastice prezinta urmatoarele dezavantaje:
A. greutate redusa,
B. volum redus,
C. rezistenta buna la substante chimice,
D. rezistenta mica la temperatura,
E. absorbtia substantelor medicamentoase si auxiliare.
DE
93. Recipientele care contin o singura doza:
A. se folosesc pentru conditionarea preparatelor injectabile,
B. se folosesc pentru conditionarea colirelor,
C. se folosesc pentru conditionarea erinelor,
D. nu sunt fabricate decat din sticla,
E. nu se intalnesc decat in practica farmaceutica.
ABC
94. Eticheta recipientului si ambalajului trebuie sa specifice:
A. termenul de valabilitate,
B. culoarea solutiei,
C. data prepararii,
D. denumirea preparatului,
E. numele intreprinderii producatoare.
ACDE
95. Prin "ferit de umiditate nelegem pstrarea medicamentului n recipiente:
A. incolore,
B. multidoze,
C. unidoz,
D. nchise etan,
E. bine nchise n prezena unui deshidratant.
DE
96. Flacoanele din sticl multidoze pot fi:
A. fiole
B. oftadoze
C. sticle ovale cu striuri
47

D. sticle medicinale cu striuri cilindrice

E. sticle medicinale incolore sau brune, cilindrice
CDE
97. Pentru condiionarea comprimatelor i capsulelor se folosesc recipiente din:
A. carton,
B. hrtie,
C. sticl,
D. plastomeri,
E. metal.
CDE
98. Urmatoarele recipiente fac parte din categoria celor cu sisteme de nchidere speciale :
A. fiole,
B. capac cu duze metalice,
C. cu bil,
D. capac cu ventil,
E. spray-uri.
BCDE
99. Pe eticheta recipientului i ambalajului trebuie precizat:
A. termenul de valabilitate in cifre romane,
B. denumirea produsului in limba latina,
C. materialul din care este obinut recipientul de condiionare secundar,
D. numele fabricii productoare,
E. data preparrii.
DE
100. Aluminiul utilizat sub form de folii la condiionarea medicamentelor, ofer urmtoarele
avantaje:
A. rezisten la oxidare
B. mas redus
C. etaneitate la mirosuri i gaze
D. rezisten mecanic
E. posibilitatea inscripionrii directe a foliei
ABCE
101. Recipientele din sticl:
A. sunt inerte dar instabile
B. se corodeaz uor
C. au un volum redus
D. se folosesc pentru condiionarea tuturor formelor dozate
E. servesc ca material de comparaie pentru testarea altor materiale
DE
102. Materialele utilizate pentru blistere sunt:
A. polivinilclorura
B. polivinilidenclorura
C. polipropilena
D. aluminiul
48

E. arama
ABCD
103. Recipientele rezistente la deschidere de ctre copii prezint o nchidere special de tip:
A. clic-safe
B. clic-lock
C. clic-snap
D. snap-safe
E. snap-lock
BD
104. Siliconarea sticlei n scopul mbuntirii calitii se poate realiza:
A. pe cale electrolitic
B. pe cale umed
C. pe cale uscat
D. prin tratare cu diclordimetilsilan
E. prin pulverizare
BCD
105. Poliamidele ca material de condiionare:
A. sunt foarte permeabile la gaze
B. au o rezisten chimic sczut
C. permit condiionarea sub vid
D. se utilizeaz pentru fabricarea de sterilete
E. nu se pot steriliza prin cldur
ACD
106. La fabricarea sticlei se folosesc ca oxizi formatori de sticl (oxizi vitrifiani):
A. Si O2
B. B2 O3
C. Na2 O
D. Ca O
E. Al2 O3
AB
107. Pentru condiionarea preparatelor injectabile sunt indicate:
A. sticla de tip I
B. sticla de tip II
C. sticla de tip III
D. sticla de tip IV
E. sticla de tip V
ABC
108. Reacia de hidroliz se produce prin atacul nucleofil al moleculelor de ap asupra
legturilor labile din:
A. lactami;
B. alcooli;
C. amide;
D. imide;
E.combinaii halogenate.
49

ACDE
109.
In timpul hidrolizei, pot avea loc i modificri sterice, cum ar fi:
A. autooxidare;
B. carbonatare;
C. racemizare;
D.epimerizare;
E.decarboxilare.
CD
110. Precizai modificrile chimice care aduc prejudicii calitii medicamentelor:
A. inversarea tipului de emulsie;
B. decarboxilarea;
C. izomerizarea;
D.cimentarea sedimentului;
E. fotoliza.
BCE
111. Oxidarea este un proces chimic care produce transformarea urmtoarelor substane:
A.aldehide;
B. eteri;
C. hidrocarburi saturate;
D.hidrocarburi aromatice;
E. acizi nesaturai.
ABE
112.
Precizai slabilizanii chimici folosii pentru reducerea vitezei reaciilor de
descompunere oxidativ:
A. acidul ascorbic;
B. sulfiii;
C. bisulfiii;
D.nipasolul;
E. rongdita.
ABCE
113.
Substanele cu aciune sinergica poteneaz aciunea antioxidanilor prin:
A. regenerarea moleculelor deja existente;
B. complexarea urmelor de metale grele;
C. consumarea oxigenului ptruns n preparat;
D. donare de protoni;
E. instalarea unei valori de pH care frneaz oxidarea.
ABE
114.
Ca substane sinergice care poteneaz aciunea antioxidanilor se folosesc:
A. acidul citric;
B. acidul tartric;
C. cisteina;
D. metionina;
E.EDTA-ul disodic.
50

ABE
115. Principalii factori care infueneaz oxidarea sunt:
A. oxigenul;
B. lumina;
C. polaritatea solventului;
D.urmele de ioni metalici;
E. agenii oxidani.
ABDE
116. Hidroliza este influenat n special de:
A. variaii mari de pH;
B. temperatur;
C. trie ionic;
D. ageni oxidani;
E. concentraia substanei din soluie
ABCE
117.Dintre radiaiile luminoase care determin fotoliza, cele mai active sunt cele:
A. din domeniul vizibil;
B. din domeniul ultraviolet;
C. din domeniul infrarou;
D. cu lungime de und ntre 185-400 nm;
E. cu lungime de und ntre 400-800 nm.
BD
118.Precizai substanele medicamentoase descompuse prin fotoliz:
A. aspirina;
B. atropina;
C. menadiona;
D.fenotiazinele
E.pirazolonele.
CDE
119. La obinerea sticlei se folosesc ca materii prime de baz:
A. vitrifiani;
B. stabilizani;
C. opacizani;
D. monomeri cu duble i triple legturi;
E.pigmenti.
ABCE
120.
mbuntirea calitii sticlei prin siliconare se realizeaz prin tratarea
acesteia cu:
A. diclordimetilsilan;
B. polistiren;
C. policlorur de vinil;
D.ulei de silicon;
E. polipropilen.
51

AD
121.
Din grupa materialelor termoplastice se folosesc:
A. polipropilena;
B. policlorura de vinil;
C. bachelita;
D.poliamidele;
E. poliuretanii.
ABD
122.
Din grupa materialelor plastice termorigide se folosesc.'
A. polietilenele;
B. fenoplastele;
C. aminoplastele;
D.poliuretanii;
E. siliconii.
BCD
123.
In procesul de fabricaie al elastoomerilor, vulcanizarea are ca scop.'
A. creterea plasticitii;
B. diminuarea elasticitii;
C. creterea elasticitii;
D. asigurarea rezistenei la radiaii;
E.diminuarea plasticitii.
CE
124. Cauciucurile sintetice prezint fa de cele naturale urmtoarele avantaje.
A. sunt mai rezistente la mbtrnire;
B. au o compoziie mai constant;
C. nu necesit vulcanizare;
D. au pre de cost ridicat;
E. sunt mai impermeabile la gaze i vapori.
ABE
125.
La cauciucul natural se adaug ca ageni de umplutur:
A. crbune;
B. mercaptani;
C. caolin;
D.talc;
E. cret.
ACDE
126. Pentru confecionarea ambalajelor produselor farmaceutice, se folosesc
urmtoarele metale:
A. aluminiul;
B. cobaltul;
C. titanul;
D. plumbul;
E.oelul inoxidabil.
52

ACDE
127.
Materialele plastice folosite pentru confecionarea ambalajelor produselor
farmaceutice posed dou proprieti mecanice eseniale:
A. fragilitate;
B. plasticitate;
C. elasticitate;
D. rigiditate;
E.impermeabilitate.
BC
128.
Preparatele farmaceutice pot fi contaminate cu microorganisme dac:
A. nu au fost obinute din substanlele sterile;
B. nu au fost preparate pe cale aseptic;
C. nu a fost evitat influena luminii;
D. nu au fost nlturai ionii metalici cedai de recipiente;
E.nu au fost supuse sterilizrii.
ABE
129. Precizai componentele cedate de ambalaje, cu influen negativ asupra
stabilitii medicamentelor:
A. alcalii;
B. bacterii;
C. dioxid de carbon;
D.D.ioni metalici;
E. umiditate.
AD
130.Un recipient ideal folosit pentru conservarea medicamentelor ar trebui:
A. s fie rezistent la variatii mari de temperatur;
B. s aib rezisten mecanic corespunztoare;
C. s permit ptrunderea gazelor inerte;
D. s nu influenteze continutul. calitatea i puritatea substanelor medicamentoase;
E. s corespund din punct de vedere estetic.
ABDE
131.
Metodele foarte rapide din cadrul testelor de mbtrnire acccelerat
utilizeaz, n mod curent, temperaturi de:
A. 50C;
B. 60C;
C. 70C;
D.120C;
E.130C.
ABC
132. Fabricarea plastomerilor are urmtoarele stadii:
A. prepararea polimerului nalt
B. reacia de precipitare
C. amestecarea polimerului cu adjuvanii
D. prepararea manual
E. modelarea (mularea)
53

ACE .
133. Recipientele Rotahaler si Spinhaler:
A. sunt recipiente cu mai multe doze, conditionate individual
B. sunt prevazute cu bila si sunt destinate conditionarii linimentelor
C. sunt prevazute cu sistem de picurare
D. sunt adaptate pentru insertie in cavitati
E. sunt destinate administrarii de pudre uscate in tractul respirator
DE
134. Operatia de grupare:
A. reprezinta ultima faza din fabricarea industriala a unui medicament
B. reprezinta imprimarea marcii fabricii pe eticheta recipientului
C. faciliteaza manipularea produsului
D. ingreuneaza manipularea produsului
E. este necesara pentru evidenta contabila
ACE
135. Ce sunt complecsii sau materialele co-procesate
A. asocieri de mai multe filme
B. pelicule de natura diferita
C. fiecare component completeaza sau compenseaza proprietatile sau inconvenientele altora
D. exemplu aluminiu-polietilena
E. exemplu celuloza microcristalina-polivinilpirolidona-polivinilpirolidona reticulata
ABCD
este necesara
pentruE.evidenta
cont pentru evidenta contabilaE. este necesara pentru evidenta contabilaE. este necesara
136. Reprezinta un avantaj al folosirii polietilenelor pentru obinerea recipientelor de
condiionare:
A. sensibilitatea la U.V.,
B. rigididatea convenabil,
C. rezistena la oc,
D. caracterele dielectrice bune,
E. ineria chimic.
BCDE
137. Polipropilena are anumite limite de utilizare n industria farmaceutic. Acestea sunt:
A. sudare la frecven nalt, imposibil
B. posibilitatea de sterilizare pn la 135C
C. termoformare dificil
D. sensibilitate la U.V
E. colaj foarte dificil
ACDE
138. Polietilena de densitate joas este:
A. solid
B. incolor
C. opac n strat subire
D. inflexibil i rezistent
E. imposibil de deformat dup obinere
AB (pag.riE. ineria chimic.a chimic.
54

ASIGURAREA CALITATII MEDICAMENTELOR

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
1. Asigurarea calitii unei specialiti farmaceutice cuprinde aspecte legate de urmtoarele
activiti cu excepia activitii de:
A. formulare
B. preparare
C. condiionare
D. eliberarea medicamentelor ctre bolnav
E. folosirii preparatelor peste termenul de valabilitate
E
2. Calitatea medicamentelor realizate n oficin este asigurat de respectarea unor standarde
care se refer la urmtoarele aspecte cu excepia:
A. promovrii sntii
B. aprovizionrii cu medicamente
C. aprovizionrii cu articole de uz medical
D. ndrumrii pacienilor spre automedicaie
E. perfecionrii prescrierii i folosirii medicamentelor
D
3. Dispozitivele i sistemele de cedare cu vitez controlat fac parte din:
A. generaia nti
B. generaia a doua
C. generaia a treia
D. generaia a patra
E. nici un rspuns nu este corect
C
4. n ara noastr a intrat n vigoare ghidul "Reguli de bun practic farmaceutic n anul:
A. 1980
B. 1960
C. 1995
D. 1970
E. 2000
C
5. Inocuitatea unui produs medicamentos se refer la:
A. coninutul n substana activ
B. uniformitatea volumului
C. uniformitatea masei
D. prezena microorganismelor n preparat
E. lipsa relativ a toxicitii locale i sistemice
E
6. Care dintre afirmatiile urmatoare, referitoare la asigurarea calitatii medicamentelor este
falsa ?
A. RBPF constituie unul din elementele de asigurare a calitatii
B. RBPF garanteaza ca produsele sunt fabricate si controlate dupa standarde de calitate
55

C. RBPF sunt recomandari pentru companiile de medicamente

D. RBPF se refera la Regulile de Buna Practica de Fabricatie
E. RBPF sunt prevederi obligatorii n farmacopee
E
7. Care dintre urmatoarele proceduri trebuie validate conform sistemului de asigurare a
calitatii ?
A. Numai procedurile de preparare
B. Numai procedurile de control al calitatii
C. Procedurile de preparare si de control
D. Toate procedurile sistemului de asigurare a calitatii
E. Procedurile de publicitate
C
8. Ce se ntelege prin "control interfazic" n sistemul de asigurare a calitatii?
A. O etapa a procesului tehnologic supus controlului n timpul derularii fluxului tehnologic
B. O etapa a controlului unui organism extern independent
C. Controlul de calitate a materiilor prime
D. Controlul aparaturii si facilitatilor
E. Controlul instruirii personalului
A
9. n cadrul conceptului de asigurare a calitatii, RBPF nu descriu mijloacele de aplicare
specifica pentru:
A. personal
B. localuri si echipamente
C. productie
D. distributie
E. autoinspectie
D
10. n sistemul de asigurare a calitatii medicamentelor, conceptul RBPF:
A. se refera la Regulile de Buna Practica Farmaceutica
B. se refera la Regulile de Buna Practica de Fabricatie
C. este un concept neinclus n sistemul de Asigurare a Calitatii
D. este un concept inclus sistemului de Control al Calitatii
E. cuprinde reguli ce trebuie respectate numai de producatori interni
B
11. Pentru asigurarea calitatii medicamentelor preparate in farmacie sunt necesare
urmatoarele in afara de:
A. un local corespunzator
B. dotare adecvata pentru elaborarea si eliberarea medicamentelor
C. un control riguros al materiilor prime si medicamentelor obtinute in farmacie
D. un control riguros al tuturor medicamentelor existente in farmacie
E. respectarea conditiilor optime de pastrare a substantelor si produselor farmaceutice
D
12. Asigurarea calitatii unui medicament are drept scop urmatoarele, in afara de:
A. cresterea continua a calitatii produsului
56

B. garantarea regularitatii loturilor de produs

C. controlul riguros al omogenitatii loturilor in timpul fabricatiei
D. diminuarea variatiilor in raport cu prototipul propus
E. respectarea cerintelor stabilite in normele de calitate
A
13. Regulile de buna fabricatie stabilesc criterii privind urmatoarele, cu exceptia:
A. organizarii spatiului de lucru
B. pregatirii profesionale a personalului
C. materialelor necesare productiei
D. controlului de calitate a materiei prime si a produsului finit
E. costului produsului finit
E
14. Recomandarile de buna practica farmaceutica se refera la urmatoarele, in afara de:
A. perfectionarea prescrierii si folosirii medicamentelor
B. modalitatile de control necesare in timpul fabricatiei in serie
C. masurile necesare pentru realizarea de medicamente in farmacie
D. aprovizionarea cu medicamente si articole de uz medical
E. indrumarea pacientilor pentru auotingrijire
B
15. La ce se refera conceptul de Asigurare a calitatii medicamentelor in farmacie, prin
similitudine cu cel necesar in industria farmaceutica de conditionare
A. prepararea medicamentului in conformitate cu prevederile farmacopeei
B. determinarea cantitativa a substantei medicamentoase
C. determinarea impuritatilor substantei medicamentoase
D. masuri referitoare la regulile de buna practica de preparare si controlul calitatii medicamentelor
E. identificarea substantei medicamentoase
D
16. Conceptul de Asigurare a calitatii medicamentului preparat in industria de medicamente
are ca obiectiv
A. conferirea fiecarei unitati medicamentoase din fiecare serie de fabricatie a caracteristicilor de
calitate stipulate in dosarul de punere pe piata
B. prelevarea probelor
C. controlul materiilor prime
D. controlul produsului finit
E. supravegherea conditiilor de mediu
A
17. Care sunt Regulile de buna practica de fabricatie in oficina
A. recomandari de preparare a medicamentului dupa modelul regulilor de buna practica de fabricatie
existente pentru industria de conditionare a medicamentelor
B. reguli de preparare descrise in carti
C. reguli de preparare descrise in farmacopei
D. reguli de conduita a personalului in timpul prepararii medicamentelor
E. reguli de preparare a solutiilor parenterale in oficina
A
57

18. Care sunt considerentele pentru care procedeele de preparare si cele de control a calitatii
medicamentelor trebuie validate
A. sunt cerute de farmacopee
B. sunt cerute de organismele europene
C. dovedesc faptul ca procedeul este sub control, are reproductibilitate si robustete
D. dovedesc bunele intentii ale producatorului
E. asigura stabilitatea medicamentului
C
19. Ce garanteaza Regulile de Buna Practica de Fabricatie referitor la produsul farmaceutic
preparat industrial
A. este preparat cu acuratete
B. este conform calitatii cerute de farmacopee
C. este de calitatea ceruta prin autorizatia de punere pe piata
D. nu va da reactii adverse
E. nu va produce efecte toxice
C
20. Care dintre enunturile urmatoare fac parte din cerintele de baza ale Regulilor de Buna
Practica a Fabricatiei
A. inregistrarea manuala sau cu instrumente de inregistrare a tuturor rezultatelor din toate etapele
procesului tehnologic de fabricatie
B. evidenta calitativa a materialelor
C. evidenta cantitativa a materialelor
D. inregistrarea pierderilor de fabricatie
E. notarea timpului de lucru al muncitorilor
A
21. Ce organism elaboreaza in tara noastra Conceptul de asigurare a calitatii medicamentului
si Regulile de Buna Practica de Fabricatie
A. Ministerul Muncii
B. Comitetul de experti care elaboreaza farmacopeea
C. Fabricile de medicamente
D. Facultatile de Farmacie
E. Agentia Nationala a Medicamentului i a Dispozitivelor Medicale
E
22. Prin ce numai se poate asigura Calitatea unui medicament , conform principiilor
Asigurarii Calitatii
A. inspectarea sau testarea produsului farmaceutic finit
B. inspectarea sau testarea procedeelor de fabricatie
C. inspectarea sau testarea materiilor prime
D. inspectarea sau testarea functionarii aparaturii de preparare si control
E. inspectarea sau testarea fiecarei etape a fluxului tehnlogic (control interfazic) precum si a
produsului finit, la exigentele prevazute in dosarul de punere pe piata
E
23. Ce se intelege prin gestionarea calitatii medicamentului
A. conferirea si pastrarea calitatiii sale pe toata perioada de valabilitate
B. gestionarea materiilor prime
58

C. gestionarea produsului finit

D. evidenta circulatiei materialelor
E. evidenta ambalajelor
A
24. Ce se intelege prin validare
A. un program de cercetare
B. un program referitor la etapele de lucru intr-un procedeu
C. un program scris, documentat, care confera un inalt grad de siguranta ca un anumit procedeu va
conduce in mod constant la un produs care sa intruneasca atributele de calitate predeterminate
D. aprobarea unui document de seful unitatii
E. aprobarea tehnologiei de preparare de catre Agentia Nationala a Medicamentului
C
25. Calitatea unui medicament este definita ca suma factorilor care contribuie la obtinerea
caracteristicilor de mai jos, cu exceptia:
A. puritatea formei farmaceutice,
B. inocuitatea formei farmaceutice,
C. instabilitatea formei farmaceutice,
D. eficacitatea formei farmaceutice,
E. stabilitatea formei farmaceutice.
C
26. Nu fac parte din medicamentele clasice sau conventionale:
A. solutiile,
B. unguentele,
C. supozitoarele,
D. capsulele,
E. nanoparticulele.
E
27. Generatia a treia de medicamente cuprinde:
A. dispozitive si sisteme de cedare cu viteza controlata,
B. medicamente conventionale,
C. medicamente cu cedare prelungita sau sustinuta,
D. sisteme de transport la tinta,
E. raspunsurile corecte sunt a) si c).
A
28. Nu reprezinta un criteriu de calitate special pentru medicamentele din generatia a patra:
A. lipsa antigenicitatii,
B. capacitatea de traversare a barierelor biologice,
C. biodegdarabilitatea,
D. selectivitatea fata de celulele cu receptori specifici,
E. viteza de cedare programata sau autoreglabila.
E
29. Medicamentele cu cedare prelungita sau sustinuta sunt de genaratia:
A. intai,
B. a doua,
59

C. a treia,
D. a patra,
E. nu se intalneste aceasta clasificare in Tehnologia farmaceutica.
B,
30. Inocuitatea unui produs medicamentos se refer la:
A. lipsa relativ a toxicitii locale i sistemice,
B. prezena microorganismelor n preparat,
C. uniformitatea volumului,
D. coninutul n substana activ,
E. uniformitatea masei.
A
31. Dispozitivele i sistemele de cedare cu vitez controlat fac parte din:
A. generaia a treia
B. generaia nti
C. generaia a doua
D. nici un rspuns nu este corect
E. generaia a patra
A
32. Din generaia a patra de medicamente fac parte:
A. sistemele de transport la int a substanei medicamentoase,
B. medicamentele clasice,
C. medicamentele cu cedare prelungit,
D. sistemele cu cedare controlat,
E. medicamentele convenionale.
A
33. Unguentele sunt:
A. medicamente clasice sau convenionale
B. nanoparticule
C. sisteme terapeutice de transport la int a substanei medicamentoase
D. sistemele terapeutice transdermice
E. lipozomi
A
34. Calitatea medicamentelor realizate n oficin este asigurat de respectarea unor standarde
care se refer la urmtoarele aspecte cu excepia:
A. perfecionrii prescrierii i folosirii medicamente
B. aprovizionrii cu articole de uz medical
C. promovrii sntii
D. ndrumrii pacienilor spre automedicaie
E. aprovizionrii cu medicamente
D
35. Asigurarea calitii unei specialiti farmaceutice cuprinde aspecte legate de urmtoarele
activiti cu excepia activitii de:
A. eliberarea medicamentelor ctre bolnav
B. folosirii preparatelor peste termenul de valabilitate
60

C. preparare
D. formulare
E. condiionare
B
36. n ara noastr a intrat n vigoare ghidul "Reguli de bun practic farmaceutic n anul:
A. 1995,
B. 1980,
C. 1960,
D. 1970,
E. 2000.
A
37. Condiiile de calitate pentru medicamentele industriale fabricate numai de ctre un
anumit productor i care nu figureaz n farmacopee, sunt prevzute n:
A. fia tehnologic a productorului
B. STAS
C. norma intern a produsului
D. nomenclatorul de medicamente
E. literatura de specialitate
C
38. Fia tehnologic a productorului (fia de fabricaie) se refer la:
A. unele produse de import atunci cnd nu se indic farmacopeea sau o alt norm de calitate
B. completarea unei norme interne
C. unele produse indigene
D. produse la care nu se indic o norm de calitate diferit de farmacopee
E. toate produsele generice
A
39. Cum trebuie exprimate rezultatele testarilor unui lot, conform principiilor unui sistem de
asigurare a calitatii ?
A. Prin admis sau respins
B. Verbal
C. Cu date precise, specifice, numeric
D. Prin evaluari intermediare aproximative, iar n final precise
E. Procentual
C
40. Ce se intimpla cu un procedeu validat pentru productie la scala de laborator, cind se doreste
transpunerea la scala industriala
A. se transpune procedeul prin extrapolare proportionala cu marimea lotului

B. se efectueaza o validare la marimea lotului industrial si a performantelor aparaturii utilizate

industrial
C. se valideaza anumite faze ale procedeului industrial
D. se solicita aprobarea organismului de reglementare pentru validarea procedeului industrial pe
baza procedeului de laborator
E. odata validat procedeul in laborator, nu mai este necesara validarea la scara industriala
B
61

ASIGURAREA CALITII MEDICAMENTELOR

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
1. Calitatea produsului farmaceutic depinde de:
A. materii prime si recipiente de conditionare
B. comunicarea farmacist-pacient
C. aparatura, procedeele de preparare si control
D. personal
E. comunicarea farmacist-medic
ACD
2. Cerintele de baza ale regulilor de buna practica de fabricatie (R.B.P.F.) sunt:
A. definirea clara a procedeului de fabricatie
B. redactarea clara a procedurilor si instructiunilor
C. instruirea personalului pentru efectuarea corecta a procedurilor
D. crestera absorbtiei si biodisponibilitatii substantei active
E. modificarea distributiei si eliminarii substantei active
ABC
3. Regulile de buna practica de fabricatie (R.B.P.F.) descriu mijloacele de aplicare specifice
privind:
A. personalul
B. localul si echipamentele
C. criteriile de angajare
D. productia si controlul calitatii
E. reclamatii si retragerea produsului
ABDE
4. Care dintre afirmatiile referitoare la controlul interfazic este falsa:
A. presupune controlul fiecarei etape a procesului tehnologic in timpul derularii acestuia
B. are ca rezultat uniformitatea loturilor de produse finite
C. are ca rezultat reproductibilitatea la toate seriile de produs
D. nu garanteaza ca procedeul de fabricatie urmeaza o cale corecta
E. consta in controlul de laborator al produselor finite
DE
5. Controlul calitatii materiilor prime folosite la fabricarea medicamentelor garanteaza:
A. puritatea corespunzatoare a materiilor prime
B. ambalarea si etichetarea corecta a materiilor prime
C. pastrarea de contraprobe in cantitate suficienta din materiile prime
D. calitatea produselor finite
E. validarea etapelor critice ale procedeului de fabricatie
ABC
6. Controlul calitatii medicamentelor poate constitui unul din elementele sistemului de
Asigurare a Calitatii daca:
A. exista instalatii adecvate si personal calificat pentru prelevarea probelor
B. metodele de control sunt validate
C. o parte din procedurile cerute sunt inregistrate manual sau cu instrumente de inregistrare
D. toate procedurile cerute sunt inregistrate manual sau cu instrumente de inregistrare
62

E. facultativ, se inregistreaza si se investigheaza modificarile produse

ABD
7. Factorii care influenteaza calitatea produsului si care pot prezenta variatii in procedeul de
preparare a medicamentului sunt:
A. materiile prime si recipientele de ambalare
B. aparatura
C. personalul
D. numai materiile prime si recipientele de ambalare
E. procedeele (de preparare si control)
ABCE
8. Produsele finite sunt declarate corespunzatoare in urma controlului calitatii daca:
A. respecta compozitia calitativa si cantitativa inscrisa in autorizatia de punere pe piata
B. facultativ, se pastreaza contraprobe in cantitate suficienta
C. sunt corect ambalate si etichetate
D. prezinta puritatea ceruta
E. metodele de control sunt validate
ACDE
9. Regulile de baza de buna practica de fabricatie sunt:
A. procedeul de fabricatie sa fie clar definit si revizuit sistematic pentru a asigura reproductibiliatea
tuturor caracteristicilor produsului
B. invalidarea etapelor critice ale procedeului de fabricatie
C. personalul sa fie calificat si instruit corespunzator
D. utilizarea de materii prime, recipiente de ambalare si etichete corespunzatoare
E. depozitarea si transportul produselor pot fi facute in orice conditii
ACD
10. Regulile de buna practica de fabricatie pentru produsele medicamentoase:
A. garanteaza ca produsele sunt fabricate dupa standardele de calitate corespunzatoare utilizarii lor
si cerute prin autorizatia de punere pe piata
B. garanteaza ca produsele sunt controlate dupa standardele de calitate corespunzatoare utilizarii lor
si cerute in specificatia produsului
C. sunt prevederi obligatorii in farmacopee
D. se refera la tot ceea ce poate influenta calitatea unui produs medicamentos
E. cuprind si controlul calitatii medicamentului
ABE
11. Sistemul de asigurare a calitatii garanteaza:
A. fabricarea si controlarea produselor finite in conformitate cu procedurile stabilite
B. ca responsabilitatile manageriale sunt clar definite
C. ca operatiile care alcatuiesc fluxul de productie, RBPF si controlul calitatii in timpul fluxul
tehnologic si al produsului finit sunt descrise clar
D. instalarea rapida a efectului terapeutic
E. absenta efectelor secundare grave ale medicamentului
ABC
12. Asigurarea calitii medicamentului depinde i de:
A. prelevarea corect a eantioanelor
63

B. testele i procedeele analitice folosite

C. dozarea formei finite
D. pacientul care l utilizeaz
E. solubilitatea substanei medicamentoase
ABC
13. Din generaia a patra de medicamente nu fac parte:
A. medicamentele clasice
B. medicamentele convenionale
C. medicamentele cu cedare prelungit
D. sistemele cu cedare controlat
E. sistemele de transport la int a substanei medicamentoase
ABCD
14. Medicamentul este supus n toate etapele fabricrii unui control:
A. medical
B. fizic
C. chimic
D. microbiologic
E. termic
BCD
15. Normele de calitate care trebuie respectate sunt:
A. Farmacopeea pentru produsele i substanele oficinale
B. norma intern pentru produsele fabricate de o anumit unitate
C. STAS-ul pentru produsele fabricate industrial
D. Standardul de Stat
E. fia tehnologic a productorului pentru produsele din import cnmd se indic farmacopeea
ABCD
16. Pentru desfurarea unor activiti de calitate n farmacia public sau de spital sunt
necesare:
A. un local corespunztor
B. o dotare adecvat pentru elaborarea i eliberarea medicamentelor
C. pstrarea produselor i medicamentelor la cald
D. pstrarea igienei i ordinii la locul de munc
E. respectarea condiiilor optime de pstrare a substanelor medicamentoase i produselor
farmaceutice
ABDE
17. Pentru preparatele farmaceutice se stabilesc conform FR X:
A. condiiile de calitate
B. termenele de valabilitate
C. testele de toxicitate
D. dozele terapeutice maxime
E. gustul i mirosul
ABCD
18. Procedeele analitice pot fi:
A. procedee de analiz specific
64

B. procedee exacte
C. procedee de analiz selectiv
D. procedee sensibile
E. procedee de analiz absolut
ACE
19. Asigurarea Calitatii este un sistem care:
A. trebuie sa permita o gestionare a calitatii
B. se refera la tot ceea ce poate sa influenteze calitatea unui produs
C. reprezinta un ansamblu de masuri luate de producator
D. se refera numai la controlul calitatii unui produs
E. include conceptul RBPF si CC
ABCE
20. Ce ghiduri stau la baza sistemului de Asigurare a Calitatii n industria farmaceutica ?
A. ISO 14001 / 1997
B. GMP PH1 / 97
C. Directiva 91 / 356 / 1991 a Uniunii Europene
D. Hotarrea Consiliului Stiintific al Agentiei Nationale a Medicamentului nr. 17 / 1999
E. Standardele de firma
BCD
21. Conform Regulilor de Buna Practica de Fabricatie, nregistrarea tuturor rezultatelor din
toate etapele procesului de fabricatie a unui produs, este necesara pentru:
A. a avea o evidenta a respectarii riguroase a formulei de preparare
B. analiza statistica a calitatii produsului
C. a preleva probele necesare controlului interfazic
D. a avea o evidenta a respectarii riguroase a procedeului de obtinere a produsului
E. a avea o evidenta a documentelor de fabricatie
AD
22. Conform sistemului AC, categoriile de baza care pot constitui surse de eroare sau variatii
n procedeul de preparare al unui produs sunt:
A. furnizorii de materii prime
B. materiile prime si recipientele de ambalare
C. aparatura si facilitatile
D. procedeul de preparare si control
E. personalul implicat n distributie
BCD
23. n cadrul unui sistem de asigurare a calitatii, conceptul Controlul Calitatii se refera,
printre altele, si la:
A. prelevarea probelor
B. instruirea personalului
C. specificatii (norme de calitate)
D. procese tehnologice
E. utilizarea produsului
AC

65

24. Calitatea unui medicament trebuie sa indeplineasca cerintele prevazute de urmatoarele

norme:
A. Memoratorul de medicamente
B. Ghidul farmacoterapeutic
C. Monografia din farmacopee
D. Specificatia tehnica a produsului
E. toate cele de mai sus
DE
25. Obiectivele principale ale asigurarii calitatii constau in garantarea faptului ca:
A. fiecare lot de produs corespunde specificatiilor
B. producatorul ia toate masurile pentru cresterea calitatii produsului
C. fiecare lot de produs este in concordanta cu scopul utilizarii sale
D. produsul prezinta o mai mare fiabilitate
E. calitatea, in productia de serie, produsului se modifica semnificativ in raport cu prototipul propus
ACD
26. Partea din sistemul de asigurare a calitatii care priveste productia medicamentelor
industriale reprezinta:
A. regulile de buna practica de fabricatie
B. regulile de buna practica de farmacie
C. masurile care trebuie luate pentru distributia medicamentelor
D. controlul riguros al materiilor prime existente in farmacie
E. ansamblul de recomandari care privesc controlul produsului finit
AE
27. Controlul calitatii totale este definit prin toate operatiile de verificare care privesc:
A. acceptarea sau refuzul materiilor prime
B. produsele semifabricate
C. produsele finite
D. preformularea
E. estimarea stabilitatii medicamentelor
ABCE
28. Principiile,, Bunei practici de fabricatie,, sunt aplicate:
A. tuturor procedeelor de fabricatie a unui medicament
B. realizarii seriei pilot a unui medicament
C. fabricatie de serie a unui medicament
D. activitatilor de distribuire,, en gros,,
E. medicamentelor obtinute in farmacia comunitara
ACD
29. Eficcitatea terapeutica a unui medicament:
A. reprezinta lipsa relativa a toxicitatii locale
B. reprezinta lipsa relativa a toxicitatii sistemice
C. este determinata de interactiunea substantei medicamentoase cu receptorii biologici specifici
D. este evaluata prin triere farmacologica si clinica
E. este verificata prin determinarea biodisponibilitatii
CDE
66

30. Referitor la regulile de buna practica de fabricatie (GMP) sunt valabile urmatoarele:
A. cuprind un ansamblu de recomandari care sa asigure calitatea medicamentului
B. permit un inalt nivel de calitate in conceperea, dezvoltarea si fabricarea medicamentelor
C. sunt obligatorii si restrictive
D. sunt aplicate tuturor procedeelor de fabricatie farmaceutica in serie
E. stabilesc obligatiile farmacistului practician fata de pacient
ABD
31. Normele de calitate ale unui medicament se stabilesc pe baza cerintelor:
A. Farmacopeei
B. Normei Interne a produsului (Specificatiei Tehnice)
C. Fisei Tehnologice (fisei de fabricatie) a producatorului
D. STAS-ului
E. Nomenclatorului de Medicamente si Produse Biologice de uz uman
ABCD
32. Standardele care asigura calitatea medicamentelor realizate sau eliberate in farmacia
publica sau de spital, au urmatoarele caracteristici:
A. sunt stabilite la nivel national
B. au la baza recomandarile Federatiei Internationale Farmaceutice
C. contin obligatiile privind dotarea corespunzatoare a farmaciei
D. permit un control riguros al materiilor prime si medicamentelor realizate in farmacie
E. se aplica si la medicamentele destinate incercarilor clinice sau la cele din depozitele farmaceutice
ABCD
33. Exigentele de calitate privind stabilitatea chimica a substantei medicamentoase introdusa
intr-o forma farmaceutica includ:
A. identitatea
B. continutul declarat in substanta medicamentoasa
C. incarcatura microbiana limitata
D. uniformitatea continutului pe unitatea de produs
E. lipsa toxicitatii locale sau sistemice
ABD
34. Controlul calitatii medicamentelor realizate industrial se efectueaza:
A. pe esantioane prelevate la intamplare din fiecare lot
B. pe esantioane alese special din fiecare lot de fabricatie
C. pe probe luate la intervale de timp determinate prin calcul statistic
D. pe probe luate doar la inceputul si sfarsitul procesului de fabricatie
E. exclusiv asupra produselor finite
AC
35. Puritatea unui medicament desemneaza:
A. pastrarea caracteristicilor initiale pe toata perioada de valabilitate
B. limitele contaminarii microbiene
C. interactiunea substantei medicamentoase cu receptorii biologici specifici
D. limitele contaminarii chimice
E. limitele contaminarii mecanice
BDE
67

36. Regulile de buna practica de fabricatie:

A. se aplica tuturor procedeelor de fabricatie farmaceutica in serie
B. sunt restrictive si obligatorii
C. se revizuiesc periodic pentru a fi actualizate
D. sunt un element de asigurare a calitatii medicamentelor
E. reprezinta standarde stabilite la nivel national
ACD
37. Stabilitatea medicamentelor, unul din criteriile care definesc calitatea acestora se refera la:
A. stabilitatea fizica a formei farmaceutice
B. identificarea si continutul in substanta medicamentoasa
C. uniformitatea continutului pe doza unitara
D. lipsa toxicitatii locale si sistemice
E. determinarea biodisponibilitatii
ABC
38. Calitatea unui medicament este definita ca suma factorilor care contribuie la:
A. puritate
B. stabilitate
C. rentabilitate
D. eficacitate
E. inocuitate
ABDE
39. Care sunt surse de variatie in productia de medicamente care pot compromite calitatea
medicamentului si care pot fi prevenite prin conceptul de asigurare a calitatii
A. materii prime
B. aparatura de fabricatie
C. procedeul de preparare
D. personalul muncitor
E. echipa manageriala
ABCD
40. Care sunt obiectivele la care se refera Regulile de Buna Practica de Fabricatie
A. materii prime
B. aparatura de fabricatie
C. tehnologiile de fabricatie
D. personal
E. prevederile farmacopeei
ABCD
41. Care sunt cerintele de baza ale Regulilor de Buna Practica a Fabricatiei
A. definirea clara a procedeului de fabricatie si revizuirea sistematica pe baza experientei dobindite
B. sa fie inclus in farmacopee
C. redactarea clara, fara ambiguitati a procedurilor si instructiunilor
D. se va controla doar produsul finit , aceasta constituind o garantie a calitatii
E. se vor controla doar materiile prime, pentru a garanta calitatea produsului
AC

68

42. In care dintre enunturile urmatoare se regasesc cerinte de baza ale Regulilor de Buna
Practica a Fabricatiei
A. documentele de fabricatie sa oglindeasca fidel istoricul complet al unei serii
B. calitatea produselor nu trebuie prejudiciata prin distributie
C. reclamatiile eventuale asupra produselor comercializate se vor examina, daca este cazul se vor
lua masuri de evitare a repetarii deficientei
D. fabricatia se va face in localuri cu sisteme de protectie seismica
E. fabricatia va fi supravegheata de un director general
ABC
43. Ce trebuie sa poata garanta, printre altele, Sistemul de Asigurare a Calitatii
A. ca medicamentele sunt produse tinind cont de exigentele Regulilor de Buna Practica de Fabricatie
si de Regulile de Buna Pactica de Laborator
B. operatiile care alcatuiesc fluxul de productie, regulile de Buna Practica de Fabricatie si controlul
calitatii in timpul fluxului de productie si a produsului finit sunt descrise clar
C. responsabilitatile manageriale sunt definite clar
D. existenta unei proceduri de autoinspectie si/sau audit de calitate
E. conformitatea cu prevederile farmacopeei
ABCD
44. Pentru medicamentele industriale neoficinale, conditiile de calitate sunt prevazute in:
A. norma interna
B. norma de calitate a produsului
C. Farmacopeea Romana- F.R.X.
D. Farmacopeea Europeana IV
E. Suplimentul 2000 al F.R.X.
AB
45. Recomandarile de buna practica farmaceutica pentru asigurarea calitatii medicamentelor
impun:
A. local corespunzator
B. control riguros al materiilor prime
C. autorizatie de toxice
D. respectarea cionditiilor de pastrare a substantelor si produselor farmaceutice
E. autorizatie de precursori
ABD
46. Calitatea produsului farmaceutic depinde de:
A. materii prime
B. comunicarea farmacist-medic
C. recipiente de conditionare
D. aparatura, procedee de preparare si control
E. personal
ACDE
47. Cerintele de baza ale regulilor de buna practica de fabricatie (R.B.P.F.) sunt:
A. definirea clara a procedeului de fabricatie
B. redactarea clara a procedurilor si instructiunilor
C. instruirea personalului pentru efectuarea corecta a procedurilor
D. cresterea absorbtiei si biodisponibilitatii
69

E. modificarea distributiei si eliminarii

ABC
48. Calitatea unui medicament contribuie la:
A. puritatea produsului
B. inocuitatea produsului
C. eficacitatea produsului
D. posologia produsului
E. stabilitatea produsului
ABCE
49. Prin puritate se intelege:
A. limitele contaminarii microbiologice
B. limitele contaminarii mecanice
C. modul de depozitare si pastrare
D. modul de conditionare
E. limitele contaminarii chimice
ABE
50. Prin inocuitate se intelege:
A. lipsa relativa a toxicitatii locale
B. lipsa relativa a toxicitatii sistemice
C. calea de administrare
D. modul de conditionare
E. eficacitatea terapeutica
AB
51. Conceptul de "calitate a medicamentului" se refera la:
A. formulare
B. posologie
C. mecanism de actiune
D. controlul tuturor stadiilor de fabricatie
E. eliberarea medicamentului catre bolnav
ADE
52. Asigurarea calitatii se realizeaza prin controlul riguros al:
A. materiilor prime
B. tuturor fazelor de fabricatie
C. cailor de administrare
D. caracteristicilor fiziologice ale pacientului
E. conditionarii
ABE
53. Asigurarea calitatii medicamentului depinde de:
A. prelevarea corecta a probelor
B. procedeele analitice folosite
C. firma producatoare
D. calea de administrare
E. reactivii si substantele de referinta utilizate in procedeele analitice
ABE
70

54. In Buna practica de fabricatie (BPF), controlul calitatii se refera la:

A. acceptare materiilor prime,
B. refuzul materiilor prime,
C. acceptarea sau refuzul produselor intermediare sau finite,
D. estimarea stabilitatii produsului farmaceutic,
E. refuzul materiilor prime corespunztoare din punct de vedere al calitatii.
ABCD
55. Nu reprezinta norma de calitate pentru produsele oficinale:
A. Farmacopeea,
B. Norma interna,
C. STAS-ul,
D. Standardul de Stat,
E. Fisa tehnologica a producatorului.
BCDE
56. Fabricantul pastreaza pentru fiecare lot fabricat:
A. dosarul lotului,
B. doar inregistrarea video a procesului de fabricatie,
C. esantioane de materii prime utilizate,
D. cateva unitati de produse finite,
E. nuci un raspuns nu este corect.
ACD
57. Solutiile injectabile:
A. apartin generatiei intai de medicamente,
B. fac parte din categoria medicamentelor clasice,
C. apartin generatiei a doua de medicamente,
D. apartin generatiei a treia de medicamente,
E. apartin generatiei a patra de medicamente,
AB
58. Medicamentul este supus n toate etapele fabricrii unui control:
A. microbiologic,
B. chimic,
C. fizic,
D. termic,
E. medical.
ABC
59. Asigurarea calitii medicamentului depinde i de:
A. dozarea formei finite
B. solubilitatea substanei medicamentoase
C. pacientul care l utilizeaz
D. testele i procedeele analitice folosite
E. prelevarea corect a eantioanelor
ADE
60. Pentru desfurarea unor activiti de calitate n farmacia public sau de spital sunt
necesare:
71

A. pstrarea produselor i medicamentelor la cald

B. respectarea condiiilor optime de pstrare a substanelor medicamentoase i produselor
farmaceutice
C. pstrarea igienei i ordinii la locul de munc
D. un local corespunztor
E. o dotare adecvat pentru elaborarea i eliberarea medicamentelor
BCDE
61. Eantioanele de materii prime i produse finite:
A. se pstreaz de ctre fabricant
B. se pstreaz ntr-o eantiotec
C. au timpul de pstrare de 1 an
D. se pstreaz la A.N.M.
E. nu se pstreaz
ABC
62. Pentru preparatele farmaceutice se stabilesc conform FR X:
A. testele de toxicitate
B. termenele de valabilitate
C. gustul i mirosul
D. dozele terapeutice maxime
E. condiiile de calitate
ABDE
63. Normele de calitate care trebuie respectate sunt:
A. Standardul de Stat
B. STAS-ul pentru produsele fabricate industrial
C. norma intern pentru produsele fabricate de o anumit unitate
D. fia tehnologic a productorului pentru produsele din import cnmd se indic farmacopeea
E. Farmacopeea pentru produsele i substanele oficinale
ABCE
64. Abrevierea GMP:
A. este intalnita in SUA,
B. este intalnita numai in Franta
C. provine de la Good Mahufacturing Practices
D. nu se regaseste in Tehnologia farmaceutica
E. provine de la Good Mahufacturing Percentages
AC
65. Ediia n vigoare a Farmacopeei Romne stabilete pentru medicamente:
A. procedeele de analiz
B. condiiile de calitate
C. procedeele de fabricaie
D. testele de toxicitate
E. dozele maxime terapeutice
BDE

72

66. Prevederile farmacopeei sunt obligatorii pentru:

A. productori de medicamente
B. distribuitori de medicamente
C. uniti care controleaz medicamente
D. depozite de medicamente
E. transportatori de medicamente
ABCD
67. Pentru desfurarea unor activiti de calitate n farmacie, sunt necesare:
A. un local corespunztor
B. respectarea programului de funcionare
C. un control riguros al materiilor prime i al medicamentelor obinute n farmacie
D. asigurarea unei pregtiri continue a ntregului personal
E. pstrarea ordinii i igienei
ACE
68. Elementele care genereaz calitatea medicamentelor grupate sub denumirea de "4 M"
sunt:
A. proceduri experimentale
B. personalul
C. materiale
D. maini (echipament, instalaii, utilaje)
E. metode (procedee de fabricare)
BCDE
69. "Caietele de arj" descriu exigenele de calitate pentru:
A. substane medicamentoase
B. substane auxiliare
C. procedeu tehnologic
D. recipiente i accesorii
E. personalul implicat
ABD
70. Fia de fabricaie (fia tehnologic a productorului) conine, printre altele:
A. definirea produsului (forma farmaceutic)
B. articolele de condiionare i modul de condiionare
C. modalitile de mecanizare a operaiilor tehnologice
D. controlul calitii n cursul fabricrii
E. echipamentele de producie care ar putea fi utilizate
ABD
71. "Dosarul tehnic al produsului fabricat" conine:
A. procedura de instruire
B. procedura de calificare
C. procedura de validare
D. procedura de producie
E. procedura tehnologic
BC

73

72. n cadrul sistemului de asigurare a calitii, operaiile de calificare:

A. se refer la personal
B. se refer la echipament
C. comport o etap
D. comport trei etape
E. comport mai multe etape
BD
73. Controlul calitatii presupune:
A. prelevarea probelor
B. controlul de laborator
C. numai controlul procedurilor de organizare, documentare si eliberare a rezultatului analizelor
D. stabilirea normelor de calitate
E. definirea clara a procedeului tehnologic
ABD
74. Rezultatele testarilor unui lot din cadrul controlului calitatii, se vor exprima:
A. prin admis sau respins
B. numeric
C. cu date specifice
D. cu date precise
E. cu date aproximative
BCD
75. Validarea procedurilor de preparare si de control a medicamentelor:
A. este obligatorie
B. este facultativa
C. dovedeste, prin documentare stiintifica faptul ca procedeul este reproductibil
D- dovedeste, prin documentare stiintifica faptul ca procedeul poate fi perturbat de mici schimbari
care pot surveni pe parcursul derularii sale
E. dovedeste, fara documentare stiintifica, faptul ca procedeul este reproductibil
AC
76. Eantioanele de materii prime i produse finite:
A. nu se pstreaz
B. se pstreaz ntr-o eantiotec
C. au timpul de pstrare de 1 an
D. se pstreaz de ctre fabricant
E. se pstreaz la A.N.M.
BCD
77. Anexele ghidurilor de asigurare a calitatii medicamentelor se refera printre altele si la:
A. produse medicamentoase sterile
B. produse medicamentoase straine
C. fabricatia lichidelor, cremelor, unguentelor
D. sisteme computerizate
E. fabricatia gazelor medicinale
ACDE

74

78. Conform sistemului de asigurare a calitatii, validarea unui procedeu:

A. dovedeste ca procedeul este sub control prin documentatie stiintifica
B. reprezinta obtinerea dosarului de autorizare de punere pe piata a unui produs
C. dovedeste ca procedeul are reproductibilitate si robustete
D. dovedeste ca procedeul este perturbat de mici schimbari care pot interveni pe parcursul derularii
sale
E. ofera ncrederea ca prin acest procedeu se ating obiectivele scontate
ACE
79. n cadrul sistemului de Asigurare a Calitatii, printre cerintele de baza ale BPF se numara
si:
A. validarea etapelor critice ale procedeului de fabricatie
B. elaborarea unor formulari medicamentoase optime
C. nregistrarea rezultatelor din anumite etape ale procesului de fabricatie
D. instruirea personalului pentru efectuarea corecta a procedurilor
E. asigurarea tuturor mijloacelor necesare pentru asigurarea RBPF
ADE
80. Printre cerintele fundamentale pentru Controlul Calitatii, concept inclus ntr-un sistem de
asigurare a calitatii, se numara:
A. validarea metodelor de control
B. respectarea compozitiei calitative si cantitative a produselor finite
C. obligativitatea pastrarii de contraprobe din materii prime si produse finite
D. distribuirea seriilor produsului care nu are certificat de calitate corespunzator
E. prelevare probelor de catre personalul departamentului de control al calitatii
ABCE
81. Printre cerintele fundamentale pentru Controlul Calitatii, concept inclus ntr-un sistem de
asigurare a calitatii, se numara:
A. validarea metodelor de control
B. respectarea compozitiei calitative si cantitative a produselor finite
C. obligativitatea pastrarii de contraprobe din materii prime si produse finite
D. distribuirea seriilor produsului care nu are certificat de calitate corespunzator
E. prelevare probelor de catre personalul departamentului de control al calitatii
CD
82. Calitatea omogena a unui lot de fabricatie se obtine:
A. respectand riguros doar suucesiunea fazelor de fabricatie
B. respectand riguros doar faza de conditionare
C. respectand toate fazele de fabricatie si conditionare
D. utilizand doar materii prime perfect controlate
E. urmarind prelevarea corecta a esantioanelor de analizat
CD
83. Validarea:
A. este un element al sistemului de asigurare a calitatii medicamentelor
B. permite garantarea fiabilitatii si reproductibilitatii principalelor procedee inscrise in dosarul
farmaceutic al produsului
C. se executa in cadrul etapei de preformulare
D. se refera si la procedurile analitice folosite pentru controlul calitatii produsului
75

E. permite obtinerea calitatii prevazute a unui produs farmaceutic

ABDE
84. Cum se efectueaza controlul calitatii produselor farmaceutice in conceptul Asigurarii
calitatii
A. numai asupra materiilor prime
B. numai asupra produsului finit
C. numai asupra procedeului tehnologic
D. pe parcursul fluxului tehnologic
E. asupra produsului finit
DE
85. La ce se refera, printre altele, Controlul calitatii ca parte a conceptului de Asigurare a
calitatii in industria farmaceutica de conditionare
A. prelevarea probelor
B. specificatii (Norme de calitate)
C. control de laborator
D. proceduri de documentare, organizare a efectuarii controlului si eliberare a rezultatelor analizelor
E. inspectia fluxului tehnologic de preparare
ABCD
86. La ce se refera, in conceptul Asigurarii calitatii, validarea procedeelor
A. validarea procedeelor de fabricatie
B. validarea procedelor de control a calitatii
C. identificarea substantelor medicamentoase
D. identificarea impuritatilor din medicament
E. determinarea cantitativa a substantei active
AB
87. Ce dovedeste validarea printr-o documentatie stiintifica
A. procedeul sau parti ale lui este sub control
B. procedeul sau parti ale lui are reproductibilitate si nu este perturbat de mici schimbari care pot
interveni pe parcursul desfasurarii sale
C. ca procedeul va conduce la rezultatele intentionate in orice conditii situate in limite definite
D. ca metoda va conduce la rezultatele intentionate in orice conditii situate in limite definite
E. ca producatorul a luat masuri ca produsul sa fie controlat conform prevederilor FRX
ABCD
88. Cum se stabilesc criteriile de validare a procedeelor tehnologice in cazul comprimatelor
A. se tine seama de influenta variabilelor de formulare asupra unei proprietati esentiale a
comprimatului, de exemplu viteza de dizolvare a substantei medicamentoase
B. se aleg variabilele de formulare care pot influenta viteza de dizolvare
C. se stabilesc parametrii de testare ai procedeului tehnologic care influenteaza parametrul de
calitate dorit
D. se efectueaza cercetarea experimentala care sa arate importanta fiecarui factor si valorile
parametrilor de testare
E. se cauta in literatura variabilele de formulare care pot influenta un parametru de calitate dorit
ABCD

76

89. La care caracteristicile ale aparaturii industriale de productie de medicamente se refera

validarea aparaturii
A. ale instalatiei
B. operationale
C. ale procedeului
D. fiabilitatea
E. stabilitatea
ABC
90. Cerintele fundamentale pentru controlul calitatii sunt:
A. instalatii adecvate pentru realizarea procesului tehnologic
B. personal calificat
C. retragerea produsului de pe piata
D. validarea metodelor de control
E. inregistrarea tuturor procedurilor cerute
ABDE
91. Specificati care sunt categoriile de medicamente pentru care se prevede realizarea unui
control al calitatii dublu:
A. toate solutiile medicamentoase,
B. medicamentele foarte active,
C. numai preparatele injectabile si perfuzabile,
D. medicamentele instabile,
E. preparatele oftalmice.
BD
92. Medicamentele pentru care este prevazut un control dublu:
A. se mentin in carantina de catre fabricant,
B. rezultatul controlului calitatii se confirma si de un laborator de control guvernamental,
C. laboratorul de control guvernamental autorizeaza comercializarea lor,
D. nu este prevazut un astfel de control,
E. sunt specificate de FR X.
ABC
93. Nu reprezinta un caracter al unui procedeu de analiza:
A. specificitatea,
B. nerepetabilitatea,
C. inexactitatea,
D. sensibilitatea,
E. exactitatea.
BC
94. Validarea:
A. demonstreaza ca toate procesele si procedeele utilizate conduc efectiv la rezultatele asteptate,
B. demonstreaza ca toate procesele si procedeele utilizate conduc efectiv la rezultate neasteptate,
C. este un element al sistemului de asigurare a calitatii,
D. permite garantarea fiabilitatii si reproductibilitatii procedeelor inscrise in dosarul farmaceutic al
produsului,
E. nu reprezinta element al sistemului de asigurare a calitatii.
77

ACD
95. Serviciul de asigurare a calitatii:
A. raspunde de fiecare sarja realizata in intreprindere
B. asigura aparitia produselor medicamentoase in Farmacopee
C. asigura aparitia produselor medicamentoase in Nomenclator
D. asigura distributia produselor medicamentoase
E. asigura controlul calitatii produselor medicamentoase
AE

PREPARATE LICHIDE PENTRU UZ ORAL

INTREBARI TIP COMPLEMENT SIMPLU
1. Care dintre urmatorii agenti antioxidanti sunt folositi la solutii apoase cu substante
medicamentoase usor oxidabile
A. tocoferol
B. sulfit de sodiu
C. acid nordihidroguaiaretic
D. butilhidroxianisol
E. butilhidroxitoluen
B
2. Ce fenomen reprezinta cresterea solubilitatii prin modificarea constantei dielectrice a
solventului apos
A. solubilizare micelara
B. folosire de cosolventi
C. complexare
D. hidrotropie
E. modificarea structurii chimice
B
3. Conservanti antimicrobieni recomandati de farmacopee la prepararea siropurilor care au o
concentratie in zahar mai mica decit aceea prevazuta la siropul simplu:
A. borat fenilmercuric
B. cloretona
C. acid sorbic
D. amestec de p-hidroxibenzoat de metil si p-hidroxibenzoat de propil
E. alcool benzilic
D
4. In care din situatiile de mai jos se poate asigura conservarea siropurilor conform FR X
A. se adauga zahar pina la egalizarea concentratiei cu cea a zaharului din siropul simplu
B. folosind ciclamat de sodiu
C. se foloseste un amestec de ciclamat de sodiu si zaharina
D. se adauga un conservant bactericid si fungicid
E. se adauga un amestec recomandat de phidroxibenzoat de metil si phidroxibenzoat de propil
E
78

5. O substanta medicamentoasa greu solubila in apa poate fi dizolvata cu ajutorul carui

cosolvent
A. sorbitol
B. propilenglicolului
C. salicilatului de sodiu
D. sorbitanului 80
E. polisorbatului 80
B
6. Prin ce procedeu se poate realiza asigurarea claritatii solutiilor conform prevederilor
Farmacopeei Romane:
A. folosirea unor vehicule limpezi
B. folosirea unor substante medicamentoase fara impuritati mecanice
C. centrifugare
D. filtrare
E. folosirea carbunelui adsorbant
D
7. Cand se folosesc solutiile titrate 1:10 sau 1: 100:
A. Cand substantele active sunt in cantitate mai mica de 0,005 g.
B. Cand substantele active sunt in cantitate mai mica de 0,01 g.
C. Cand substantele active sunt in cantitate mai mica de 0,05 g.
D. Cand substantele active sunt in cantitate mai mica de 0,10 g.
E. Cand substantele active sunt in cantitate mai mica de 0,50 g.
C
8. Clorura de calciu oficinala este o substanta:
A. eflorescenta
B. delicvescenta
C. higroscopica
D. anhidra
E. nici una de mai sus
B
9. Siropul de codeina are urmatoarea concentratie:
A. 2%
B. 0,2%
C. 0,02%
D. 0,1%
E. 0,5%
B
10. Solutia de clorhidrat de bromhexin are urmatoarea concentratie
A. 0,1 %
B. 1%
C. 0,2%
D. 0,5%
E. 2%
C
79

11. La prepararea siropurilor cu o concentratie in zahar inferioara siropului simplu, FR.X

indica utilizarea urmatorilor conservanti:
A. nipagin 1
B. nipasol 1
C. amestec nipagin : nipasol 9 : 1, 1,5
D. amestec nipagin : nipasol 1 : 9, 1,5
E. amestec nipagin : nipasol 1 : 1, 1,5 %
C
12. Concentraia oficinal a siropului simplu este:
A. 54%
B. 74%
C. 65%
D. 35%
E. 64%
E
13. FR X nu prevede urmtoarele soluii:
A. soluia Burow
B. soluia de clorur de calciu 50%
C. soluia alcoolic de iod
D. soluia diluat de peroxid de hidrogen
E. soluia efervescent
D
14. La prepararea soluiei de acetotartrat de aluminiu nu se adaug:
A. acetat de aluminiu
B. sulfat de aluminiu
C. acid acetic diluat
D. carbonat de calciu
E. acid tartric
A
15. La prepararea soluiilor nu se folosesc:
A. solubilizani
B. ageni pentru ajustarea pH-ului
C. conservani antimicrobieni potrivii
D. ageni pentru corectarea gustului
E. ageni de emulsionare
E
16. Siropul de Balsam de Tolu nu conine:
A. tinctur de Balsam de Tolu
B. carbonat bazic de magneziu
C. zahr
D. acid citric
E. ap distilat
D

80

17. Soluiile titrate 1:10 sau 1:100 se folosesc cnd se prepar soluii cu substane puternic
active sau toxice n cantiti mai mici de:
A. 5 g
B. 5 mg
C. 50 mg
D. 500 mg
E. 50 g
C
18. Factorii care influenteaza direct proportional solubilitatea solidelor n lichide sunt:
A. temperatura, n cazul unui proces exoterm
B. temperatura, n cazul unui proces endoterm
C. marimea particulelor solidului
D. pH-ul
E. vscozitatea vehiculului
B
19. Prepararea siropului simplu n farmacie, se face prin dizolvarea zaharului:
A. la cald
B. la rece, prin percolare
C. la rece, prin agitare
D. per descensum
E. n zaharolizoare
A
20. Urmatoarele siropuri sunt prevazute in FR X, cu exceptia:
A. siropului de balsam de Tolu
B. siropului de beladona
C. siropului de codeina
D. siropului de portocale
E. siropului simplu
D
21. Solutia de acetat de amoniu are concentratia:
A. 5 %
B. 10 %
C. 15 %
D. 20 %
E. 25 %
C
22. Pentru solutia de citrat de magneziu sunt valabile urmatoarele, cu exceptia:
A. este o solutie oficinala
B. are pH alcalin
C. are pH-ul 3,5 5,5
D. se prepara la nevoie
E. are actiune purgativa
B
23. Solutia efervescenta mai este cunoscuta si sub denumirea de:
81

A. limonada gazoasa
B. limonada Rog
C. solutie Burow
D. solutie Castelani
E. solutie Sabouraud
A
24. Urmatorii factori modifica viteza de dizolvare, cu exceptia:
A. suprafetei de contact solid/lichid
B. constantei crioscopice a mediului de dizolvare
C. difuziunii
D. agitarii
E. temperaturii
B
25. Siropul simplu are concentratia in zahar de:
A. 40 %
B. 58 %
C. 64 %
D. 68 %
E. 70 %
C
26. Cu ajutorul cui poate fi solubilizata micelar o substanta medicamentoasa greu solubila in
apa
A. alcoolului etilic
B. propilenglicolului
C. salicilatului de sodiu
D. sorbitanului 80
E. polisorbatului 80
E
27. Cum se poate asigura claritatea solutiilor , conform prevederilor Farmacopeei Romane
A. folosirea unor vehicule limpezi
B. folosirea unor substante medicamentoase fara impuritati mecanice
C. folosirea unor substante medicamentoase fara impuritati mecanice
D. filtrare
E. folosirea carbunelui adsorbant
D
28. Cum se poate asigura conservarea siropurilor conform FR X
A. se adauga zahar pina la egalizarea concentratiei cu cea a zaharului din siropul simplu
B. folosind ciclamat de sodiu
C. se foloseste un amestec de ciclamat de sodiu si zaharina
D. se adauga un conservant bactericid si fungicid
E. se adauga un amestec recomandat de phidroxibenzoat de metil si phidroxibenzoat de propil
E
29. Care sunt conservantii antimicrobieni recomandati de farmacopee la prepararea
siropurilor care au o concentratie in zahar mai mica decit aceea prevazuta la siropul simplu
82

A. borat fenilmercuric
B. cloretona
C. acid sorbic
D. amestec de p-hidroxibenzoat de metil si p-hidroxibenzoat de propil
E. alcool benzilic
D
30. Ce agenti antioxidanti se folosesc la solutii apoase cu substante medicamentoase usor
oxidabile
A. tocoferol
B. sulfit de sodiu
C. acid nordihidroguaiaretic
D. butilhidroxianisol
E. butilhidroxitoluen
B
31. Ce substante medicamentoase pot fi dizolvate prin scaderea pH-ului mediului
A. fenobarbital
B. acid acetilsalicilic
C. atropina
D. fenitoina
E. sulfamide
C
32. La care dintre solventii enumerati constanta dielectrica are valoarea cea mai mica, semn al
polaritatii reduse
A. apa
B. glicerina
C. etanolul
D. polietilenglicolul lichid
E. parafina lichida
E
33. Cu cine formeaza teofilina un complex usor solubil in apa
A. trietanolamina
B. cafeina
C. etilendiamina
D. teobromina
E. chinina
C
34. Ce fel de complecsi formeaza ciclodextrinele cu unele substante medicamentoase, spre a le
creste solubilitatea in apa
A. transfer de ioni
B. sisteme de electroni pi
C. de incluziune
D. saruri complexe
E. saruri solubile
C
83

35. Care dintre materialele filtrante enumerate pot fi utilizate si la indepartarea

microorganismelor dintr-o solutie prin filtrare
A. textile
B. stratificate
C. membrane polimerice
D. pulberi
E. centrifugale
C
36. Ce coloranti se folosesc in preparatele farmaceutice lichide
A. nitrit de sodiu
B. sulfit de sodiu
C. galat de propil
D. glutamat de sodiu
E. eritrozina
E
37. Ce conservanti se folosesc in preparatele farmaceutice uleioase
A. tocoferoli
B. formiat de sodiu
C. acid propionic
D. hidroxichinoleina
E. benzoat de sodiu
A
38. Care sunt dezavantajele prepararii siropurilor la cald
A. timpul de dizolvare este rapid
B. contaminarea cu microorganisme este redusa
C. preparatul este clar
D. hidroliza zaharului este mare
E. poate avea loc fermentarea
D
39. Ce obiectiv important se urmareste la prepararea siropurilor in industrie inainte de
operatia de filtrare
A. determinarea cantitativa
B. controlul microbiologic
C. claritatea
D. concentratia in zahar
E. concentratia in zahar invertit
D
40. Limonadele sunt:
A. solutii apoase ce se administreaza intern
B. solutii hidroalcoolice
C. solutii ce contin sirop 10%
D. solutii apoase ce se administreaza rectal
E. solutii apoase ce se administreaza parenteral
A
84

41. Siropul de codeina are urmatoarea concentratie:

A. 2%
B. 0,2%
C. 0,02%
D. 0,1%
E. 0,5%
B
42. Solutia de clorhidrat de bromhexin are urmatoarea concentratie:
A. 0,1%
B. 1%
C. 0,2%
D. 0,5%
E. 2%
C
43. Clorura de calciu oficinala este o substanta:
A. eflorescenta
B. anhidra
C. higroscopica
D. delicvescenta
E. nici una de mai sus
D
44. Cand se folosesc solutiile tritrate 1:10 sau 1:100
A. cand substantele active sunt in cantitate mai mica de 0,005 g.
B. cand substantele active sunt in cantitate mai mica de 0,01 g.
C. cand substantele active sunt in cantitate mai mica de 0,05 g.
D. cand substantele active sunt in cantitate mai mica de 0,10 g.
E. cand substantele active sunt in cantitate mai mica de 0,50 g.
C
45. Functie de natura solventului, solutiile se clasifica in:
A. solutii simple,
B. solutii unidoza,
C. solutii uleioase,
D. solutii multidoza,
E. solutii compuse.
C
46. Pentru modificarea pH-ului solutiilor de uz intern nu se foloseste:
A. acid boric,
B. hidroxid de sodiu,
C. acid citric,
D. acid tartric,
E. carbonat acid de sodiu.
A
47. Ciclodextrinele:
A. sunt oligozaharide aciclice reducatoare,
85

B. sunt oligozaharide ciclice reducatoare,

C. contin 6,7 sau 8 unitati de fructoza,
D. au partea interioara hidrofila,
E. au partea exterioara hidrofoba.
B
48. Stabilitatea fizica a solutiilor nu se refera la determinarile urmatoarelor caractere:
A. claritate,
B. culoare,
C. modificarea continutului in substanta activa,
D. gust,
E. miros.
C
49. Solventii utilizati la prepararea solutiilor in farmacie sau industrie trebuie sa fie:
A. toxici,
B. puri din punct de vedere chimic,
C. iritanti,
D. activi farmacologic,
E. greu de procurat.
B
50. FR X nu prevede in compozitia Siropului de Balsam de Tolu:
A. acid citric,
B. zahr,
C. ap distilat,
D. carbonat bazic de magneziu,
E. tinctur de Balsam de Tolu.
A
51. FR X prevede urmtoarele soluii, cu exceptia:
A. soluia diluat de peroxid de hidrogen,
B. soluia de clorur de calciu 50%,
C. soluia efervescent,
D. soluia Burow,
E. soluia alcoolic de iod-iodurat..
A
52. Conform FR X, la prepararea soluiei de acetotartrat de aluminiu nu se adaug:
A. acid tartric
B. sulfat de aluminiu
C. acetat de aluminiu
D. acid acetic diluat
E. carbonat de calciu
C
53. Care din urmatoarele substante auxiliare nu se folosesc la prepararea soluiilor:
A. ageni de emulsionare
B. conservani antimicrobieni potrivii
C. solubilizani
86

D. ageni pentru ajustarea pH-ului

E. ageni pentru corectarea gustului
A
54. Soluiile titrate 1:10 sau 1:100 se folosesc cnd se prepar soluii cu substane puternic
active sau toxice n cantiti mai mici de:
A. 50 g
B. 500 mg
C. 5 g
D. 5 mg
E. 50 mg
E
55. Factorii care influeneaz direct proporional solubilitatea solidelor n lichide sunt:
A. temperatura, n cazul unui proces exoterm
B. temperatura n cazul unui proces endoterm
C. mrimea particulelor solidului
D. pH-ul
E. vscozitatea vehiculului
B
56. Metoda preparrii siropului la rece prin agitare se preteaz pentru cantiti pn la:
A. 1000 g sirop
B. 5000 g sirop
C. 2000 g sirop
D. 10000 g sirop
E. 50000 g sirop
C
57. Filtrarea clarifianta:
A. este sinonima cu flitrarea sterilizanta
B. urmareste obtinerea unui lichid limpede, fara particule mecanice insolubile
C. are drept scop indepartarea microorganismelor
D. urmareste omorarea microorganismelor sub forma de spori
E. se aplica pentru obtinerea formelor sterile lichide
B
58. Nu reprezinta un procedeu de purificare a apei:
A. filtrarea prin amestec de tifon si vata,
B. distilarea,
C. schimbul de ioni,
D. osmoza inversa,
E. ultrafiltrarea.
A

87

PREPARATE LICHIDE DE UZ ORAL

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU
1. Care din categoriile urmatoare de substante auxiliare recomandate de FR X se pot folosi la
prepararea solutiilor
A. agenti pentru corectarea gustului
B. solubilizanti
C. agenti pentru cresterea visozitatii
D. agenti pentru ajustarea pH-ului
E. conservanti antimicrobieni potriviti
ABDE
2. Care din substantele enumerate sunt edulcoranti pentru solutii de uz oral
A. zahar
B. ciclamat de sodiu
C. zaharina sodica
D. aspartam
E. vanilina
ABCD
3. Care sunt metodele de preparare a apei folosita la prepararea solutiilor
A. distilare
B. demineralizare
C. osmoza inversa
D. ultrafiltrare
E. adsorbtie
ABCD
4. In ce conditii are loc spontan solubilitatea unei substante medicamentoase intrun solvent
A. entropia procesului scade
B. entropia creste
C. caldura de dizolvare este negativa
D. caldura de dizolvare este pozitiva
E. energia libera a sistemului scade
BCE
5. In ce conditii se poate realiza cresterea solubilitatii in apa a unei substante medicamentoase
greu solubile care este o baza slaba
A. pulverizare avansata
B. cresterea pHului
C. scaderea pH-ului
D. adaugare de cosolventi
E. folosirea unei sari solubile
CDE
6. Mentionati pentru care din situatiile urmatoare este recomandabila folosirea cosolventilor
A. cresterea solubilitatii in apa a substantelor neionizate
B. cresterea solubilitatii in apa a substantelor ionizate
C. cresterea tolerantei la administrare in cazul solutiilor parenterale administrate intramuscular
88

D. izotonizarea solutiilor injectabile coloidale

E. cresterea stabilitatii substantelor medicamentoase susceptibile la hidroliza
AE
7. Prin care procedeu din cele mentionate mai jos, se poate efectua cresterea solubilitatii unei
substante medicamentoase neionizabile, la prepararea solutiei
A. formarea de complecsi mai solubili
B. modificarea pH-ului solutiei
C. utilizare de cosolventi
D. introducerea de grupari polare in molecula
E. asocierea de substante hidrotrope
ACE
8. Care din urmatoarele solutii sunt oficinale:
A. Solutia de clorura de calciu
B. Solutia de acetat de amoniu
C. Solutia de clorhidrat de bromhexin
D. Solutia de clorura de amoniu anisata
E. Solutia de trinitrat de gliceril
ABCE
9. Conservarea siropurilor se realizeaza prin:
A. sterilizare la autoclav
B. adaos de nipagin 0,1%
C. folosirea solutiei conservante in locul apei distilate
D. mentinerea la temperatura de 8-15 C
E. adaosul de nipagin-nipasol (9:1) in concentratie 0,15%
DE
10. F.R.X. oficializeaza urmatoarele siropuri:
A. Siropul simplu
B. Siropul de portocale
C. Siropul de Balsam de Tolu
D. Siropul de codeina
E. Siropul de matraguna
ACDE
11. F.R.X. oficializeaza urmatoarele limonade:
A. Limonada gazoasa
B. Limonada citrica
C. Limonada lactica
D. Limonada fosforica
E. Limonada de citrat de magneziu
AE
12. Limonadele sunt:
A. solutii apoase ce se administreaza intern
B. solutii hidroalcoolice
C. solutii ce contin sirop 10%
D. solutii apoase ce se administreaza rectal
89

E. solutii apoase ce se administreaza parenteral

AC
13. Preparatele lichide pentru uz oral trebuie sa contina:
A. antioxidanti
B. edulcoranti
C. aromatizanti
D. conservanti antimicrobieni
E. agenti de crestere a viscozitatii
BCD
14. Solubilizarea cu tenside se realizeaza cind HLB-ul acestora are urmatoarele valori:
A. 8
B. 12
C. 15
D. 3
E. 17
CE
15. Solutia apoasa de clorhidrat de bromhexin contine:
A. acid tartric cu rol de solubilizant
B. acid tartric cu rol de stabilizant
C. nu contine acid tartric
D. contine acid clorhidric 0,1 M.
E. contine acid citric ca solubilizant
AB
16. Solutia efervescenta contine:
A. carbonat de sodiu
B. acid tartric
C. bicarbonat de sodiu
D. acid citric
E. acid clorhidric
CD
17. Agentii edulcoranti sintetici folositi la prepararea solutiilor de uz oral sunt:
A. zaharina
B. zaharul
C. ciclamatul de sodiu
D. aspartamul
E. sorbitolul
ACD
18. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la prepararea siropului simplu sunt
adevarate:
A. se realizeaza prin dizolvarea zaharului la cald
B. se realizeaza, conform FR.X, prin dizolvarea zaharului la rece
C. este insotita de clarificarea siropului daca dizolvarea zaharului se realizeaza la cald
D. necesita adausul de conservanti antimicrobieni
E. este insotita de invertirea zaharului daca dizolvarea acestuia se realizeaza la rece
90

AC
19. Care dintre urmatoarele afirmatii referitoare la solubilizarea micelara sunt adevarate:
A. se realizeaza cu ajutorul substantelor tensioactive in concentratii superioare concentratiei
micelare critice
B. se realizeaza cu ajutorul substantelor tensioactive in concentratii inferioare concentratiei micelare
critice
C. se realizeaza cu ajutorul substantelor tensioactive a caror valoare HLB este mai mare decat 15
D. se realizeaza cu ajutorul substantelor ajutatoare hidrofile folosite in cantitati mari
E. are ca rezultat formarea unui complex intermolecular solubil
AC
20. Conform FR.X, siropurile care contin zahar in concentratie de 64% sunt:
A. siropul de balsam de Tolu
B. siropul de matraguna
C. siropul de codeina 0,2%
D. siropul simplu
E. siropul de coji de portocale
AD
21. Cresterea solubilitatii substantelor medicamentoase in apa se poate realiza prin:
A. complexare
B. hidrotropie
C. delicvescenta
D. eflorescenta
E. modificarea structurii chimice
ABE
22. Urmatoarele afirmatii referitoare la solutia de acetotartrat de aluminiu sunt adevarate:
A. este oficinala in FR.X.
B. se obtine prin dizolvarea principiului activ in apa distilata
C. principiul activ rezulta in urma unor reactii chimice
D. se mai numeste solutie Burow
E. se utilizeaza intern, ca astringent
ACD
23. Avantajele folosirii solvenilor anhidri sunt:
A. sunt buni solveni pentru un numr mare de substane insolubile n ap
B. confer instabilitate fizico-chimic preparatelor industriale
C. soluiile obinute nu necesit adugarea de conservani antimicrobieni
D. permit dezvoltarea microorganismelor
E. sunt uor suportai de piele sau de mucoase
ACE
24. Controlul calitii soluiilor prevede, conform FR X:
A. dozarea coninutului de substan activ
B. determinarea volumului recipientului
C. masa total pe recipient
D. uniformitatea coninutului n substana activ
E. pH-ul
91

ACE
25. Exemplele clasice de complexare sunt:
A. prepararea reactivului Tollens
B. prepararea reactivului Fehling
C. prepararea reactivului Nessler
D. dizolvarea iodului n prezena iodurii de potasiu
E. solubilizarea aspirinei prin intermediului carbonatului acid de sodiu
CD
26. Factorii din ecuaia Noyes-Whitney care influeneaz procesul de dizolvare sunt:
A. aria suprafeei de contact solid/solid
B. difuziunea
C. agitarea
D. vscozitatea lichidului
E. temperatura
BCDE
27. Filtrele din material textil sunt reprezentate de:
A. filtrele Millipore
B. vata hidrofil
C. vata hidrofil mixt (sau BC)
D. tifonul
E. pulberile filtrante
BCD
28. n FR X sunt prezente urmtoarele monografii:
A. apa potabil
B. apa distilat
C. apa purificat
D. apa pentru diluarea soluiilor concentrate
E. apa distilat pentru preparate injectabile.
BE
29. Referitor la macrogoli sunt valabile urmtoarele afirmaii:
A. cei cu masa molecular 400-600 sunt lichizi
B. cei cu masa molecular 1 500-10 000 sunt solizi
C. starea de agregare nu depinde de masa molecular
D. se mai numesc polietilen glicoli
E. starea de agregare depinde de gradul de polimerizare
ABDE
30. Rolul glicerolului n preparate farmaceutice este:
A. edulcorant
B. conservant antimicrobian
C. umectant
D. emulgator
E. emulgator colorant
ABC
92

31. Uleiurile oficializate de FR X i folosite ca solveni sunt:

A. uleiul de soia
B. uleiul de floarea-soarelui
C. uleiul de parafin
D. uleiul de ricin
E. uleiul de in
BCD
32. Apele aromatice preparate n farmacie:
A. sunt solutii apoase de uleiuri volatile
B. sunt solutii hidroalcoolice de ueiuri volatile
C. se utilizeaza intern
D. se obtin prin antrenare cu vapori de apa
E. se pastreaza la 25 C
ACD
33. Constanta vitezei de dizolvare din ecuatia Noyes-Whitney nu este inflentata de:
A. grosimea stratului stationar nvecinat
B. coeficientul de difuzie al substantei n mediul de dizolvare
C. viteza de agitare
D. volumul mediu de dizolvare
E. marimea particulelor
CE
34. Factorii care influenteaza invers proportional viteza de dizolvare sunt:
A. agitarea solutiei
B. marimea suprafetei solidului nedizolvat
C. vscozitatea lichidului
D. volumul mediului de dizolvare
E. temperatura
BC
35. n cazul amestecarii a doua lichide miscibile are loc o:
A. amestecare pozitiva
B. amestecare negativa
C. amestecare neutra
D. difuzie spontana
E. difuzie n urma agitarii
AD
36. Limonadele:
A. se conserva ferit de lumina
B. se conserva la loc racoros
C. se conserva n recipiente bine nchise
D. se prepara la nevoie
E. sunt solutii hidroalcoolice
CD
37. Siropurile oficinale n FR X sunt:
A. Sirupus aurantiorum
93

B. Sirupus Belladonnae
C. Sirupus codeini 0,2 %
D. Sirupus citri
E. Sirupus Balsami Tolutani
BCE
38. Siropurile se conserva:
A. n recipiente de cel mult 250 ml
B. la loc racoros
C. ferit de lumina
D. cu conservanti antimicrobieni, la cele mai diluate
E. n recipiente nchise etans
BD
39. Factorii care intervin asupra solubilitatii unei substante active sunt:
A. stabilitatea chimica
B. constitutia chimica
C. marimea si forma particulelor
D. pH-ul
E. polimorfismul
BCDE
40. Cosolvatarea:
A. se utilizeaza pentru marirea solubilitatii in apa a electrolitilor slabi
B. se utilizeaza pentru marirea solubilitatii in apa a substantelor cu molecule apolare
C. se utilizeaza pentru marirea solubilitatii in apa a substantelor cu molecule polare
D. presupune reducerea tensiunii interfaciale
E. se bazeaza pe utilizarea agentilor tensioactivi
ACD
41. Compusii moleculari sunt combinatii de doua sau mai multe molecule sau ioni, care sunt
legati prin:
A. legaturi covalente
B. legaturi ionice
C. forte de atractie intermoleculare
D. legaturi de hidrogen
E. forte Van de Waals
CDE
42. Cafeina formeaza complecsi moleculari cu:
A. benzoat de sodiu
B. salicilat de sodiu
C. acid acetilsalicilic
D. procaina
E. fenobarbital
ABCD
43. In cazul solutiilor, utilizarea complecsilor substantelor medicamentoase cu ciclodextrinele
asigura:
A. o solubilitate marita in apa
94

B. o stabilitate mai mare

C. o reducere a biodisponibilitatii
D. acoperirea unor gusturi si mirosuri neplacute
E. o marire a potentialului iritant al moleculelor
ABD
44. Hidrotropia desemneaza cresterea solublitatii in apa a diferitelor substante
medicamentoase in prezenta de:
A. substante tensioactive
B. solventi miscibili cu apa in care substanta sa fie solubila
C. solutii tampon
D. componente cu care pot forma asociatii moleculare solubile
E. cantitati mari de aditivi
BD
45. Difuziunea prin convectie fortata, ca factor care influenteaza viteza de dizolvare, se
produce prin.
A. agitare mecanica
B. actiunea fortei gravitationale
C. incalzire
D. micsorarea diferentei de densitate intre solut si solvent
E. scaderea vascozitatii mediului
ACE
46. Eliminarea particulelor insolubile din solutii se poate efectua prin:
A. precipitare
B. centrifugare
C. decantare
D. filtrare
E. floculare
BCD
47. Pentru a evita colmatarea filtrelor in cazul solutiilor care contin numeroase particule
solide sunt necesare:
A. o suprafata mica de filtrare
B. o suprafata mare de filtrare
C. utilizarea de prefiltre
D. utilizarea de filtre cu diametrul porilor de 0, 22 microni
E. adaugarea de adjuvanti de filtrare
BCE
48. Alegerea materialelor filtrante se face in functie de urmatoarele criterii:
A. precizia separarii
B. rezistenta mecanica si chimica
C. viteza de filtrare mica
D. regenerarea usoara si rapida
E. pret de cost redus
ABDE
49. Filtrele cu membrana sunt confectionate din urmatoarele materiale filtrante:
95

A. materiale ceramice
B. acetat de celuloza
C. nitrat de celuloza
D. policlorura de vinil
E. sticla fritata
BCD
50. FR X descrie urmatoarele tipuri de recipiente:
A. recipiente bine inchise
B. recipiente inchise etans
C. recipiente cu o singura doza
D. recipiente cu mai multe doze
E. recipiente fotoprotectoare
AB
51. Recipientele din sticla de tip I se folosesc pentru conditionarea:
A. pulberi de uz parenteral
B. preparatelor parenterale
C. preparatelor lichide de uz parenteral
D. sangelui uman
E. componentelor sangelui
BDE
52. Conform FR X, la prepararea solutiilor se respecta urmatoarele reguli:
A. ordinea si modul de dizolvare se efectueaza in functie de natura si proprietatile substantelor
active
B. substantele volatile se adauga la sfarsit
C. completarea se face la volumul specificat (m/V)
D. solutia finala se filtreaza cand este cazul
E. cand se prepara solutii cu substantele puternic active sau toxice se vor folosi intotdeauna solutii
titrate 0,1% sau 1
ABD
53. Conform FR X, la prepararea solutiilor se folosesc ca solventi:
A. apa distilata
B. apa demineralizata
C. alcool
D. glicerol
E. uleiuri vegetale
ACDE
54. Conform FR X, la prepararea siropurilor se pot folosi ca adjuvanti:
A. agenti pentru corectarea gustului si mirosului
B. emulgatori
C. agenti pentru cresterea vascozitatii
D. agenti de floculare
E. conservanti antimicrobieni potriviti
ACE
55. Solutia efervescenta:
96

A. contine hidrogencarbonat de sodiu i acid citric

B. contine hidrogencarbonat de sodiu si acid tartric
C. se prepara in doua recipiente
D. se prepara in acelasi recipient
E. se prepara la nevoie
ACE
56. Solventii utilizati la prepararea solutiilor trebuie:
A. sa aiba o mare capacitate de dizolvare
B. sa nu prezinte inocuitate
C. sa fie stabili si sa asigure o buna stabilitate solutiei
D. sa fie anhidri
E. sa fie econimici, usor de procurat, transportat si depozitat
ACE
57. Factorii care intervin asupra solubilitatii unei substante sunt:
A. reologia pulberii de substanta de dizolvat
B. constitutia chimica a substantei medicamentoase si a solventului
C. polimorfismul
D. marimea si forma particulelor substantei medicamentoase
E. pH-ul
ACDE
58. Glicerolul in solutii orale:
A. se foloseste asociat cu apa, polioli, sirop simplu
B. este edulcorant
C. este umectant si emolient al tegumentului
D. este antiflogistic in aplicatii topice
E. nu are actiune farmacologica proprie
AB
59. Acizii organici folositi in formularea limonadelor sunt:
A. acid acetic
B. acid tartric
C. acid citric
D. acid formic
E. acid ascorbic
BCE
60. Limonadele:
A. sunt solutii edulcorate si aromatizate, destinate administrarii interne
B. au solvent hidroalcoolic
C. pot fi gazoase sau negazoase
D. se prepara la nevoie
E. se pastreaza timp scurt (1- 2 zile), la rece
ACDE
61. In ce conditii are loc solubilitatea (dizolvarea) spontana a unei substante medicamentoase
intrun solvent
A. entropia procesului scade
97

B. entropia creste
C. caldura de dizolvare este negativa
D. caldura de dizolvare este pozitiva
E. energia libera a sistemului scade
BCE
62. Cum se poate realiza cresterea solubilitatii in apa a unei substante medicamentoase greu
solubile care este o baza slaba
A. pulverizare avansata
B. cresterea pH-ului
C. scaderea pH-ului
D. adaugare de cosolventi
E. folosirea unei sari usor solubile
CE
63. Pentru ce este recomandabila folosirea cosolventilor
A. cresterea solubilitatii in apa a substantelor neionizate
B. cresterea solubilitatii in apa a substantelor ionizate
C. cresterea tolerantei la administrare in cazul solutiilor parenterale administrate intramuscular
D. izotonizarea solutiilor injectabile coloidale
E. cresterea stabilitatii substantelor medicamentoase susceptibile la hidroliza
AE
64. Cum poate creste viteza de dizolvare a unei substante medicamentoase
A. pulverizare avansata
B. ionizare
C. agitarea mediului de dizolvare
D. micsorarea viscozitatii mediului de dizolvare
E. micsorarea gradientului de concentratie intre stratul de solvent adiacent particulelor care se
dizolva si restul mediului de dizolvare
ACD
65. Ce edulcoranti se folosesc pentru solutii de uz oral
A. zahar
B. ciclamat de sodiu
C. zaharina sodica
D. aspartam
E. vanilina
ABCD
66. Ce categorii de substante auxiliare se pot folosi la prepararea solutiilor
A. agenti pentru corectarea gustului
B. solubilizanti
C. agenti pentru cresterea absorbtiei substantelor medicamentoase
D. agenti pentru ajustarea pHului
E. conservanti antimicrobieni potriviti
ABDE
67. Care dintre preparatele de mai jos sunt destinate pentru aplicare buco-faringiana
A. siropuri
98

B. colutorii
C. erine
D. cataplasme
E. gargarisme
BE
68. Cum se poate creste solubilitatea unei substante medicamentoase neionizabile , la
prepararea solutiei
A. formarea de complecsi mai solubili
B. modificarea pH-ului solutiei
C. utilizare de cosolventi
D. introducerea de grupari polare in molecula
E. asocierea de substante hidrotrope
AC
69. Ce fel de metode de preparare a apei folosita la prepararea solutiilor se folosesc industrial
A. distilare
B. osmoza inversa
C. demineralizare
D. ultrafiltrare
E. adsorbtie
ABC
70. Ce obiective se urmaresc la formularea solutiilor de uz intern
A. solubilitatea dorita
B. stabilitatea substantei medicamentoase
C. caracteristicile organoleptice pentru o buna acceptare a medicamentului
D. inocuitate, toleranta, eficienta
E. cost redus
ABCD
71. Ce tipuri de interactiuni au loc intre substanta medicamentoasa care se dizolva si solvent
A. ion-dipol
B. dipol-dipol
C. dipol-dipol indus
D. dipol indus-dipol indus
E. ion-ion
ABCD
72. Ce sunt ciclodextrinele, care se folosesc la cresterea solubilitatii unor substante
medicamentoase
A. oligozaharide ciclice
B. cicloglucani
C. ciclomaltoligozide
D. dextrine Schardinger
E. dextrani
ABCD

99

73. Ce factori cuprinsi in ecuatia vitezei de dizolvare Noyes-Whitney contribuie la cresterea

vitezei procesului
A. cresterea suprafetei de contact solid/lichid
B. cresterea viscozitatii
C. scaderea gradientului de concenratie
D. valori mari ale coeficientului de difuzie
E. micsorarea stratului de difuzie din jurul particulelor care se dizolva
ADE
74. Ce proprietati subiective se asigura solutiilor de uz intern
A. aspect
B. gust
C. miros
D. culoare
E. continut medicamentos
ABCD
75. Ce factori cresc viteza de filtrare la clarificarea solutiilor
A. cresterea suprafetei filtrului
B. diferenta de presiune
C. cresterea viscozitatii
D. cresterea rezistentei sedimentului si filtrului
E. scaderea diferentei de presiune pe cele doua fete ale materialului filtrant
AB
76. Ce caracteristici au filtrele din membrane polimerice
A. constituite din polimeri sintetici
B. subtiri si fragile
C. se fixeaza pe suporturi rigide
D. porii pot ajunge la 80% din volumul membranei
E. cedeaza particule cancerigene
ABCD
77. Care sunt tipurile de apa incluse in monografiile FRX
A. apa potabila
B. apa distilata
C. apa purificata
D. apa pentru diluarea solutiilor concentrate pentru hemodializa
E. apa distilata pentru preparate injectabile
BE
78. Care este modul de stocare al apei distilate pentru a evita multiplicarea microorganismelor
A. stocare la rece, citeva zile
B. stocare la 65-80C
C. stocare la temperatura camerei
D. stocare in prezenta de permanganat de potsiu
E. stocare in prezenta de borat fenilmercuric
AB

100

79. Ce control de calitate se efectueaza asupra apei distilate

A. conductivitate
B. temperatura
C. puritatea fizica, chimica si microbiologica
D. endotoxinele bacteriene
E. validarea sistemului de producere a apei
ABCD
80. Care dintre solventii enumerati sunt neaposi dar miscibili cu apa
A. uleiul de floarea soarelui
B. glicerolul
C. propilenglicolul
D. uleiul de avocado
E. miristatul de izopropil
BC
81. Ce edulcoranti sintetici se folosesc la indulcirea solutiilor medicamentoase
A. maltoza
B. zaharoza
C. ciclamatul de sodiu
D. zaharina
E. aspartamul
CDE
82. Ce prevederi are FRX cu privire la controlul calitatii solutiilor medicamentoase
A. verificarea potentiometrica a pH-ului
B. masa totala pe recipient
C. dozarea continutului in substanta activa
D. controlul viscozitatii
E. verificarea gustului si mirosului
ABC
83. Ce avantaje au siropurile
A. ocupa volume mari
B. stabilitate redusa a substantelor medicamentoase
C. au caracteristici organoleptice care usureaza acceptarea din partea unor grupe de pacienti
D. concentratia mare in zahar contribuie la conservare
E. biodisponibilitatea este micsorata
CD
84. Ce obiective exista la formularea siropurilor
A. asigurarea caracteristicilor subiective, organoleptice
B. realizarea solubilitatii substantelor medicamentoase
C. asigurarea stabilitatii
D. asigurarea invertirii zaharozei
E. pastrarea siropului pe un exces de zaharoza pentru a-i mentine concentratia constanta in solutie
ABC
85. Care sunt tehnologiile de obtinere a apelor aromatice
A. macerarea produsului vegetal
101

B. dizolvarea uleiului volatil in apa distilata

C. diluarea solutiilor hidroalcoolice concentrate
D. antrenarea cu vapori de apa
E. solubilizarea micelara cu ajutorul tensioactivilor amfifili
BCDE
86. Care este utilizarea apelor aromatice
A. medicamente
B. la fabricarea uleiurilor volatile
C. ca vehicule la aromatizarea solutiilor
D. in preparate de uz extern
E. preparate pentru activarea factorilor naturali de aparare a organismului
ABCD
87. Ce particularitati exista la obtinerea apelor aromatice prin antrenare cu vapori de apa
provenind de la un generator de vapori separat
A. procedeul este discontinuu
B. se intrerupe procesul pentru realimentarea cu apa
C. procedeul este mai economicos
D. vaporii de apa se pot condensa pe planta
E. la inceputul operatiei producerea de vapori trebuie sa fie moderata si racirea puternica spre a evita
pierderile
CE
88. Prepararea siropurilor se efectueaza prin:
A. incalzire la 50 C
B. la temperatura camerei
C. aducerea componentelor la temperatura de fierbere
D. incalzire la 70-80 C
E. amestecarea siropului simplu cu solutii extractive
BCE
89. Solutia efervescenta contine:
A. carbonat de sodiu
B. acid tartric
C. bicarbonat de sodiu
D. acid citric
E. acid clorhidric
CD
90. Conservarea siropurilor se realizeaza prin:
A. sterilizare la autoclav
B. adaos de nipagin 0,1%
C. folosirea solutiei conservante in locul apei distilate
D. mentinerea la temperatura 8-15 C
E. adaos de nipagin/nipasol 9:1 in concentratie 0,15%
DE
91. Preparatele lichide pentru uz oral trebuie sa contina:
A. antioxidanti
102

B. edulcoranti
C. aromatizanti
D. conservanti antimicrobieni
E. agenti de crestere a viscozitatii
BCDE
92. F.R.X. oficializeaza urmatoarele siropuri:
A. siropul simplu
B. siropul de portocale
C. siropul de Balsam de Tolu
D. siropul de codeina
E. siropul de matraguna
ACDE
93. Care din urmatoarele solutii sunt oficinale:
A. solutia de clorura de calciu
B. solutia de acetat de amoniu
C. solutia de clorhidrat de bromhexin
D. solutia de clorura de amoniu anisata
E. solutia de trinitrat de gliceril
ABCE
94. F.R.X. oficializeaza urmatoarele limonade:
A. limonada gazoasa
B. limonada citrica
C. limonada lactica
D. limonada fosforica
E. limonada de citrat de magneziu
AE
95. Solutia apoasa de clorhidrat de bromhexin contine:
A. acid tartric cu rol de solubilizant
B. acid tartric cu rol de stabilizant
C. nu contine acid tartric
D. contine acid clorhidric 0,1 M
E. contine acid citric ca solubilizant
AB
96. Procentul de zaharoza al zaharului folosit la prepararea siropurilor este:
A. 98%
B. 85%
C. 99%
D. 99,5%
E. 75%
ACD
97. Clarificarea siropurilor se realizeaza cu:
A. carbune activ
B. pasta de hartie de filtru
C. nu este necesara
103

D. talc
E. albumina
ABD
98. Vehiculele folosite la prepararea apelor aromatice sunt:
A. apa distilata
B. solutie de nipaesteri 0,1%
C. alcool
D. alcool de 50 C
E. solutia conservanta la 35-40 C
BE
99. Glicerolul:
A. este 1,1,1-trihidroxipropran,
B. la temperaturi mai mari de 60 grade Celsius formeaza acroleina,
C. in aer umed absoarbe apa,
D. se utilizeaza ca edulcorant,
E. se foloseste ca umectant.
CDE
100. Nu se folosesc ca promotori de absorbtie pentru om:
A. DMSO,
B. DMF,
C. DMA,
D. alcoolul metilic,
E. benzenul.
BCDE
101. La prepararea solutiilor, sorbitolul:
A. se foloseste ca agent colorant,
B. se foloseste ca agent edulcorant,
C. este indicat pentru diabetici,
D. este contraindicat la diabetici,
E. se foloseste ca solutie 70%.
BCE
102. Fazele prepararii unei solutii magistrale de uz intern sunt:
A. verificarea dozelor terapeutice maxime,
B. identificarea prin reactii chimice a substantelor active,
C. cantarirea si dizolvarea substantelor active si auxiliare,
D. completarea la volumul specificat,
E. conditionarea primara si aplicarea etichetei.
ACE
103. Solutiile titrate 1:100 ale substanteleor toxice nu se pastreaza la:
A. Separanda,
B. frigider,
C. Venena,
D. la rece,
E. la peste 35 grade Celsius.
104

ABDE
104. Nu se recomanda incalzirea amestecului S/L pentru cresterea solubilitatii in apa a
substantelor greu solubile pentru:
A. substantele volatile,
B. substantele termolabile,
C. acid boric,
D. borax,
E. nipaesteri.
AB
105. Hidroliza zaharozei se produce sub sctiunea enzimelor:
A. glucozidaza,
B. lactatdehidrogenaza,
C. digipurpidaza,
D. invertaza,
E. amilaza.
AD
106. Prepararea siropurilor la rece se face prin:
A. dizolvarea zaharului "per descensum",
B. dizolvarea zaharului prin macerare,
C. dizolvarea zaharului prin percolare,
D. dizolvarea zaharului prin infuzare,
E. dizolvarea zaharului prin agitare mecanica.
ACE
107. La prepararea limonadelor se utilizeaza:
A. acid boric,
B. acid citric,
C. sirop simplu,
D. apa distilata,
E. DMSO.
BCD
108. Exemplele clasice de complexare sunt:
A. dizolvarea iodului n prezena iodurii de potasiu,
B. solubilizarea aspirinei prin intermediului carbonatului acid de sodiu,
C. prepararea reactivului Nessler,
D. prepararea reactivului Fehling,
E. prepararea reactivului Tollens.
AC
109. Factorii care influeneaz procesul de dizolvare si care se regasec in ecuaia NoyesWhitney sunt:
A. difuziunea
B. temperatura
C. aria suprafeei de contact solid/solid
D. agitarea
E. vscozitatea lichidului
105

ABDE
110. Nu sunt filtre din material textil:
A. tifonul
B. vata hidrofil mixt (sau BC)
C. filtrele Millipore
D. pulberile filtrante
E. vata hidrofil
CD
111. FR X nu prevede urmtoarele monografii:
A. apa pentru diluarea soluiilor concentrate
B. apa purificat
C. apa potabil
D. apa pentru diluarea soluiilor concentrate
E. apa distilat
ABC
112. Nu reprezinta un avantaj al folosirii solvenilor anhidri:
A. sunt uor suportai de piele sau de mucoase
B. soluiile obinute nu necesit adugarea de conservani antimicrobieni
C. soluiile obinute nu necesit adugarea de conservani antimicrobieni
D. permit dezvoltarea microorganismelor
E. confer instabilitate fizico-chimic preparatelor industriale
DE
113. Glicerolul are, n preparate farmaceutice, rol:
A. colorant
B. emulgator
C. edulcorant
D. conservant antimicrobian
E. umectant
CDE
114. Sunt valabile urmtoarele afirmaii referitoare la macrogoli:
A. starea de agregare depinde de gradul de polimerizare
B. starea de agregare nu depinde de masa molecular
C. cei cu masa molecular 1 500-10 000 sunt solizi
D. cei cu masa molecular 400-600 sunt lichizi
E. se mai numesc polietilen glicoli
ACDE
115. Sunt oficializate de FR X i folosite ca solveni:
A. uleiul de ricin
B. uleiul de floarea-soarelui
C. uleiul de parafin
D. uleiul de soia
E. uleiul de in
ABC
106

116. FR X prevede pentru controlul calitii soluiilor:

A. determinarea volumului recipientului
B. dozarea coninutului de substan activ
C. masa total pe recipient
D. pH-ul
E. uniformitatea coninutului n substana activ
BCD
117. Factorii care infueneaz invers proporional viteza de dizolvare sunt:
A. agitarea soluiei
B. mrimea suprafeei de contact solid nedizolvat/lichid
C. vscozitatea lichidului
D. volumul mediului de dizolvare
E. temperatura
BC
118. n ecuaia lui Noes-Whitney:
A. coeficientul de difuziune este proporional cu temperatura i invers proporional cu vscozitatea
B. coeficientul de difuziune este invers proporional cu temperatura i proporional cu vscozitatea
C. grosimea statului de difuziune limit este dependent de agitare
D. grosimea stratului de difuziune limit este independent de agitare
E. aria suprageei de solid nedizolvat variaz cu natura solventului
AC
119. Apa demineralizat obinut prin ultrafiltrare:
A. nu conine substane organice
B. nu conine microorganisme i pirogene
C. conine sruri minerale
D. nu poate fi folosit la cltirea recipientelor pentru soluii injectabile
E. conine substane organice
ABC
120. Siropurile se conserv:
A. n recipiente de cel mult 250 ml
B. la 8-15 C
C. ferit de lumin
D. cu conservani antimicrobieni, la cele mai diluate
E. n recipiente nchise etan
BD
121. Apele aromatice preparate n farmacie:
A. sunt soluii apoase de uleiuri volatile
B. sunt soluii hidroalcoolice de uleiuri volatile
C. se utilizeaz intern
D. se obin prin antrenare cu vapori de ap
E. se pstreaz la 25 C
ACD

107

122. n funcie de tipul de filtrare utilizat ct i de mecanismele de separare se deosebesc mai

multe procedee de filtrare:
A. filtrare clar
B. filtrare selectiv
C. filtrare separatoare
D. filtrare de suprafa sau prin cernere
E. filtrare de profunzime sau prin absorbie
DE
123. Limonadele:
A. se conserv ferit de lumin
B. se conserv la loc rcoros
C. se conserv n recipiente bine nchise
D. se prepar la nevoie
E. sunt soluii hidroalcoolice
CD
124. Siropurile oficinale n FR X sunt:
A. Sirupus aurantiorum
B. Sirupus Belladonnae
C. Sirupus codeini 0,2 %
D. Sirupus citri
E. Sirupus Balsami Tolutani
BCE
125. Prin ce metode se obtin dispersiile solide utilizate la cresterea solubilitatii unor substante
medicamentoase
A. fuziune
B. coprecipitare
C. formare de complecsi
D. dizolvare urmata de evaporarea solventului sau liofilizare
E. dispersie de raze X
ABD
126. Ce particularitati sunt specifice obtinerii apei fara ioni, prin osmoza inversa
A. se foloseste o membrana semipermeabila
B. membranele sunt din acetat de celuloza sau nylon
C. in compartimentul cu solutia concentrata se aplica o presiune superioara celei osmotice
D. este nevoie de pretratamente pentru indepartarea materiilor in suspensie, a clorului, si flocularea
coloizilor
E. din cauza dificultatii de validare acest procedeu nu poate fi folosit la prepararea apei pentru
injectabile
ABCD
127. Filtrele cu membran se utilizeaz pentru:
A. filtrarea clarifiant a soluiilor
B. filtrarea siropurilor
C. filtrarea lichidelor organice
D. filtrarea sterilizant
108

E. indepartarea impuritatilor grosiere.

ACD

BIBLIOGRAFIE
1.
2.
3.
4.
2001.
5.
2004.
6.

Popovici I., Lupuleasa D. Tehnologie farmaceutic, vol. I, Ed. Polirom, Iai, 2001.
Leucua S. - Tehnologie farmaceutic industrial, Ed. Dacia, Cluj Napoca, 2001.
***Farmacopeea Romn, ediia a X a, Ed. Medical, Bucureti, 1993.
*** Farmacopeea Romn, ediia a X a, Supliment 2001, Ed. Medical, Bucureti,
*** Farmacopeea Romn, ediia a X a, Supliment 2004, Ed. Medical, Bucureti,
www.rezidentiat2004.ro

EF LUCRRI DR. FLORENTINA RONCEA

tarea impuritilor grosiere

109