1.

ASISTENTA FARMACEUTICA
(Ingrijiri farmaceutice; Pharmaceutical
care)

Regulile de Buna Practica Farmaceutica Good Pharmaceutical Practice

impun farmacistilor obligatia de a observa efectul medicamentelor aplicate pe
parcursul tratamentului si dupa, ceea ce inseamna ca munca farmacistului nu se
termina odata cu eliberarea medicamentelor.

Farmacistul expert al medicamentului

- integrat in sistemul de asistenta

sanitara,
- activitatea, conform legislatiei in
vigoare.
1989 OMS si Comisia Europeana,
1994 Comunitatea Europeana au adoptat si atribuit activitate de asistenta
sanitara farmacistilor, denumita Pharmaceutical care,
Asistenta farmaceutica,
Ingrijiri farmaceutice.
Asistenta farmaceutica (Ingrijiri farmaceutice, Pharmaceutical care) este
activitatea in care farmacistul orienteaza cunostintele si practica
farmaceutica in interesul pacientului,
asigurandu-i medicamente, consiliere, monitorizarea medicatiei si
automedicatiei, in scopul satisfacerii tuturor cerintelor.
1

Noua atributie, de ingrijiri farmaceutice reprezinta recunoasterea internationala a profesiei de farmacist si a

practicii in care farmacistul asigura toate nevoile pacientului, referitor la medicamente : - consultatie minimala,
- consiliere,
monitorizarea terapiei.

Medicament = medicament + consiliere +

monitorizare
American Society Health System (ASHP) defineste: ,, o colaborare

directa cu responsabilitate
in terapia medicamentoasa, cu scopul
imbunatatirii calitatii vietii bolnavului,,
Calitatea vietii Quality of Life (QoL) reprezinta calitatea vietii
dependenta in mare masura de sanatate (Health Related Quality of Life)
si care in primul rand reprezinta analiza starii functionale prezente a
bolnavului si compararea ei cu starea functionala ideala, conform cerintelor
bolnavului.
Activitatea practicii de asistenta farmaceutica s-a extins:
- in spital, la patul bolnavului,
- in farmacii comunitare (farmacii de circuit deschis),
- la domiciliul pacientului (home care).
Activitatea orientata spre pacient (Pacient oriented pharmacy)
eficienta si interesul constau in:
- relatii de buna colaborare profesionala cu medicul,
2
- consilier al medicului in selectia si utilizarea

1.1. ASISTENTA FARMACEUTICA IN SPITAL

Directii ale activitatii de asistenta farmaceutica:
1. Alaturi de medic contribuie la:

- instituirea farmacoterapiei,
- a tratamentului individualizat,
- optimizarea farmacoterapiei,
= pe baza - monitorizarii tratamentului,

si

- raspunsului terapeutic;
2. Monitorizarea terapiei medicamentoase pe criterii farmacocinetice (dozarea Cp a
med);
3. Membru in echipa de cercetare a med., privind: - introducerea med.noi in terapie,
- optimizarea
farmacoterapiei,
- farmacovigilenta si
farmacoepidemiologie
4. Consilier al pacientului si personalului medical;
5. Activitate in domeniul farmacoeconomiei;
6. Coordonator al activitatii practice a studentilor si rezidentilor in specialitatea de
farm.clinica

Activitatea de farmacie clinica in spital, imbunatateste asistenta

farmaceutica prin activitati de:
1. colaborare cu medicul - stabilirea farmacoterapiei si farmacografiei individualizate;
2. in functie de politica spitalului selecteaza medicamentele pentru bolnav prin

analiza rapoartelor: - eficienta / risc,

- beneficii / risc,
- beneficii / cost;
3. supravegherea farmacoterapeutica a pacientilor, imbunatatind cooperarea si
identificand RA ale medicamentelor (patologia medicamentoasa);
4. monitorizarea terapiei medicamentoase, mai ales la preparatele cu indice
terapeutic mic si bolnavii cu ,,risc,, prin determinarea Cp a medicamentului si
interpretarea rezultatului;
5. evaluarea rezultatelor / eficientei terapiei si optimizarea farmacografiei;
6.participarea la activitatea de farmacovigilenta - spontana,
- organizata;
7. membru in echipa de cercetare clinica a medicamentului;
8. supravegherea infectiilor nosocomiale si antibioticoterapia in infectii, mai ales
chirurgicale;
9. asigurarea de informatii asupra medicamentelor intregului personal medical.

Erorile de prescriptie
Pentru a evita erorile de prescriere a medicamentelor, in numeroase spitale din SUA a fost aplicat sistemul programelor de calculator pentru
prescrierea medicatiei - CPOE ( Computerised prescriber order entry): permite emiterea de prescriptii de catre medic, farmacist si chiar
nurse.

Astfel se elimina unele tipuri de erori, in schimb pot sa apara altele !

De aceea in acest sistem este necesara implicarea farmacistului, care va decide in

unele situatii.
Echipa de urgenta a spitalului
Prezenta farmacistului in echipa este foarte importanta:
- reduce semnificativ-> jumatate timpul de administrare al medicamentelor,
dupa
sosirea pacientului in serviciul de urgenta;
- se implica in prima medicatie (de e.: suxametoniu pt.intubare rapida,
analgezice,
sedative, curarizante,
anribiotice etc.)

Alte atributii ale farmacistului clinician

Terapia moderna include farm.clinician in echipa de terapie, atrubuindu-i sarcini:
- supravegherea si urmarirea bolnavilor cronici,
- prescrierea medicamentelor.
5

Farmacistul clinician consultant

- asigura informatii in managementul medicamentului, in pregatirea practica a
farmacistilor.
- Ghidul Departamentului de Sanatate din Marea Britanie, elaborat in martie 2005,
defineste functiile:
- expert de practica,

- cercetare, evaluare, dezvoltare,

- educatie, indrumare, supravegherea practicii,
- lider profesional.

Asistenta farmaceutica in farmacia de comunitate

(Farmacie de circuit deschis)
Farmacia clinica nu este specifica doar cadrului organizat de spital, se desfasoara si
in farmaciile comunitare; in cazul bolnavului spitalizat si ambulator.
1.Consilierea pacientilor privind medicamentele eliberate pe baza de prescriptie medicala,
dupa analiza stiintifica a retetei, in relatie cu bolnavul;
2. Consilierea pacientilor privind automedicatia, cu medicamente OTC (solicitate/la cerere), pe
baza unui dialog interogatoriu intre farmacist si pacient;
3. Recomandarea scrisa a medicatiei OTC (aviz farmaceutic scris) de catrea farmacist intr-o
situatie acuta, o poate face pentru un interval scurt, de 1 2 zile dupa o consultatie
minimala, sub forma de dialog conversatie, acordata in spatiul de confidentialitate al
farmaciei;
4. In urgente se pot elibera 1 2 doze de medicament ne-OTC, daca problema nu este
rezolvabila cu preparat OTC; dar cu recomandarea ferma de prezentare la medic sau
solicitarea ambulantei;
5. Rezolvarea problemelor de tratament, luand in considerare diagnosticul, testele de
laborator, anamneza medicamentoasa, automedicatia informatii ce se gasesc in dosarul
pacientului;
6. Asistenta farmaceutica la domiciliu (Pharmaceutical home care);
7. Educatia pacientilor sanitara, farmacoterapeutica.

Asistenta farmaceutica orientata spre pacient in

farmacia comunitara
Ingrijirile farmaceutice se desfasoara pe baza:
- datelor bolnavilor (arondati) si tratamentelor recomandate;
- analiza ordonantei medicale in relatie cu medicamentul prescris si
recomandari anterioare:
indicatii, C.I., I.A., concordanta cu diagnosticul;
- consilierea pacientului privind medicatia: indicatii, C.I., precautii;
- daca apar R.A. de semnalat medicului sau farmacistului;
- relatii de buna colaborare a farmacistului cu medicul de familie, in beneficiul

bolnavului;
- consiliere in automedicatia cu medicamente OTC solicitate;
- recomandarea scrisa a medicatiei de prima intentie, dupa consultatia minimala;
- identificarea si solutionarea problemelor de terapie medicamentoase,
completand dosarul;
- asistenta farmaceutica la domiciliu (pharmaceutical home care);
- selectia medicamentelor in functie de raportul eficacitate / risc / cost;
- educatia sanitara farmacoterapeutica;
- asigurarea de informatii asupra medicamentelor medicilor si personalului mediu
sanitar.
8

Raspunderea, indrumarea si supravegherea tratamentului in farmacia comunitara

De ex. : in Olanda, aceasta activitate este foarte Importanta si este rezumata in 10 puncte:

1. mai mult profesionalism / mai putin comert

1 farmacie : 8.000 locuitori

suprafata: min.220m patrati;
2. contributie pozitiva in raport cu costurile medicamentelor;
3. responsabilitate fata de pacienti prin supravegherea pacientilor;
4. relatia farmacist pacient, bazata pe istoricul medicatiei (baza de date
- pt.pacientii arondati), verificare si control;
5. relatia farmacist medic, bazata pe informare asupra medicamentelor
(in interesul pacientului);
6. automedicatia in crestere, prescrierile in scadere;
7. preparate magistrale 15% (dupa rp.standardizate la nivel
national),conform GMP, GLP;
8. parafarmaceutice, la scara redusa;
9. asistenta la domiciliu;
10. asigurari de sanatate sistemul de rambursare.
9

Consilierea pacientului la eliberarea medicamentelor pe baza de

prescriptie medicala
La eliberarea medicamentelor, farmacistul este obligat sa asigure :
- informatii asupra medicamentelor,
- consiliere privind tratamentul, timpul si modul de administrare,
- comunicarea verbala si in scris a recomandarii,
- verificarea intelegerii de catre pacienti (mai ales varstnici).
Ex.- formular tipizat- ,,consilierea medicatiei prescrise de medic,, - asemanatoare Rp. cu
Dg si tratament:
Data _ _ _ _ _ _
Numele si prenumele pacientului _ _ _ _ _ _ _ _ _ Varsta _ _ _
Adresa _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ Telefon _ _ _ _ _ _ _ _
Diagnostic _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
Medicatie prescrisa si posologie _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
Automedicatie in curs _ _ _ _ _ _ _ _ DA / NU _ _ _ _ _ _ _ _ _
Observatii _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
Consiliere _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
A se contacta medicul sau farmacistul in caz de RA _ _ _ _ _ _ _ _ _
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
Semnatura farmacistului
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _

10

Consilierea si dirijarea autotratamentului / automedicatiei = indatorire

speciala a farmacistilor in farmaciile comunitare.
Si pentru tratament OTC: medicament = medicament + consiliere verbala si
scrisa !
Consilierea medicatiei OTC

Numele si prenumele pacientului

Adresa _ _ _ _ _ _ _ _ _
Telefon _ _ _ _ _ _ _ _ _
Boli diagnosticate _ _ _ _ _
Medicatia OTC solicitata _ _ _
Automedicatie in curs _ _ _ _
Observatii _ _ _ _ _ _ _ _
Consiliere _ _ _ _ _ _ _ _

_ _ _ _ _
_ _ _ _ _
Varsta _ _
_ DA / NU _
_ _ _ _ _
_ _ _ DA /
_ _ _ _ _
_ _ _ _ _

Data _ _ _ _ _
_ _ _ _ _ _
_ _ _ _ _ _
_ _ _ _ _ _ _
_ _ _ _ _ _ _
_ _ _ _ _ _ _
NU _ _ _ _ _ _
_ _ _ _ _ _ _
_ _ _ _ _ _ _

A se contacta medicul sau farmacistul in caz de reactii adverse _ _ _

_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _
Semnatura farmacistului
_ _ _ _ _ _ _ _ _

11

Identificarea unor interactiuni medicament medicament

Interactiuni pot sa apara:
- pe aceeasi reteta sau pe retete paralele, recomandate aceluias pacient;
- problema de rezolvat in farmacia comunitara si de spital !

Exista sisteme computerizate de alerta asupra I.A. Medicamentoase;

- atentioneaza toate R.A. cunoscute, fara a diferentia - R. fara importanta clinica,

- R. periculoase,
- R. mortale.

Probleme legate de medicament

Medicamentoas / PTM,

Probleme de Terapie
- Drugs Therapy Problems / DTP,
- Problemas Relacionados con

Medicamentos / PRM.
Acestea pot fi rezolvate de farmacistul specialist (master) in farmacie clinica (date in

dosar).
Problemele de Terapie Medicamentoasa (PTM) definite prin Consensul de

la Granada 1998, respectiv 2002 si reprezinta rezultatele clinice negative ale

farmacoterapiei, cu final diferit de cel asteptat, sau care conduc la efecte nedorite.
12

Clasificarea Problemelor de Terapie Medicamentoasa - PTM

in functie de criterii terapeutice

Criteriul terapeutic PTM

Probleme de sanatate
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Pacientul sufera de o problema de sanatate consecinta a
1
neprimirii medicatiei de care are nevoie.
A. Necesitate
-- --------------------------------------------------------------------------------------------------Pacientul sufera de o problema de sanatate consecinta a
2
primirii medicatiei de care el nu are nevoie.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Pacientul sufera de o problema de sanatate consecinta a
3 ineficacitatii medicatiai de ordin non-cantitativ
B. Eficacitate
----------------------------------------------------------------------------------------------------Pacientul sufera de o problema de sanatate consecinta a
4 ineficacitatii medicatiei de ordin cantitativ.
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Pacientul sufera de o problema de sanatate consecinta a
5 unei probleme de siguranta a medicamentului de ordin non-cantitativ
C. Siguranta
-----------------------------------------------------------------------------------------------------Pacientul sufera de o problema de sanatate - consecinta a
6 unei probleme de siguranta a medicamentului de ordin cantitativ.---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

13

Directii in activitatea de consiliere a pacientului

Farmacistul este competent a da sfaturi in urmatoarele directii:
- dieta - in corelatie cu diagnosticul si medicatia;
- alimente si bauturi contraindicate in cursul tratamentului;
- interpretarea rezultatelor analizelor efectuate de pacient :

- chituri pentru auto-testarea glicemiei,

- colesterolului etc.

Primul ajutor in urgente medicale

Ajutorul acordat de farmacist este activitate de asistenta farmaceutica, in

situatii care necesita:
- imobilizarea unei fracturi;
- oprirea unei hemoragii;
- toaletarea unei plagi;
- resuscitarea cardio respiratorie etc.

14

PRINCIPII DE TERAPIE RATIONALA

In tratamentul medicamentos, criterii de clasificare a tipurilor de farmacoterapie
sunt:
- criteriul terapeutic,
- criteriul farmacografic.

In functie de criteriul terapeutic se deosebesc urmatoarele tipuri de

farmacoterapie:
- profilactica preventiva;
- curativa tratament;
- etiotropa tratament al cauzelor bolii;
- patogenica tratament al mecanismelor fizio-patologice;
- simptomatica tratament al simptomelor bolii;
- substitutie asigura necesarul de substante fiziologice;
- suprimare vindecare a bolii;
- ameliorare atenuare, combatere a tulburarilor, prevenire a complicatiilor
in boli cronic
- compensare aduce la normal functia decompensata;
- paliativa amelioreaza simptomele exacerbate in boli incurabile;
- terminala amelioreaza simptomele antefinem;
- de baza (standard) pentru bolnavii cu acelasi diagnostic;
- individualizata pentru fiecare bolnav;
- optimizata imbunatatita, pe baza raspunsului feed-beck;
15

- de electie de prima alegere;

- alternativa poate inlocui terapia de electie sau in lipsa.
In functie de criteriul farmacografic, se deosebesc urmatoarele tipuri de

farmacoterapii:
- de atac cu doze crescande, pana la realizarea Cp;
- de intretinere doze pentru mentinerea Cp;
- continua mentinerea Cp tinta cu perfuzii;
- intermitenta doze repetate la intervale fixe;
- enterala per os, cu absorbtie gastro-intestinala;
- parenterala administrare injectabila;
- monoterapia tratament cu un medicament;
- terapia complexa mai multe terapii si medicamente.

16

MEDICAMENTE ESENTIALE
Nr. mare de tipuri de actiuni farmacodinamice si substante
medicamentoase in vederea individualizarii medicatiei si evitarii I.A., existenta a
2-6 substante medicamentoase apartinand subgrupelor farmacodinamice, pentru
fiecare tip de actiune, fara deosebiri importante.

OMS a elaborat o lista de medicamente esentiale (aprox. 200) -> tari in curs de
dezvoltare,
fara industrie farmaceutica proprie.
Fiecare tara va adopta o lista nationala de medicamente esentiale proprie, in
functie de
morbiditatea specifica tarii.
Lista va utiliza denumiri comune internationale (DCI) si numele generice ale
medicamentelor, atribuite de OMS.
OMS Medicamentele esentiale sunt medicamentele ce asigura necesarul de
baza al
majoritatii populatiei in domeniul ingrijirii sanatatii, care trebuie sa fie
disponibile oricand,
in cantitati suficiente.
Pentru medicamentele esentiale rapoartele: - beneficiu / risc,
- beneficiu / cost.
17

Selectia de medicamente esentiale se face pe baza urmatoarelor criterii:

Selectia de medicamente esentiale se face pe baza urmatoarelor

criterii:

eficacitate terapeutica dovedita prin studii clinice controlate;

risc de RA acceptabil si siguranta dovedita farmacoepidemiologic;
usurinta in administrare;
calitate farmaceutica, conform standardelor;
disponibilitate pe piata farmaceutica;
raport beneficiu / cost convenabil;
conform cu statisticile epidemiologice.

Ghidul OMS (1994) prevede - ca dintre doua medicamente similare se va

alege preparatul:
- cel mai complet investigat,
- cel mai favorabil profil farmacocinetic,
- cu avantaje locale de obtinere.

18

Medicamentele nou introduse in terapie -> lista numai daca nu exista altele cu
acceasi indicatie,
evitandu-se preparatele similare sau formele echivalente, preferandu-se cele
monocomponente.
La asocierile tipizate de substante medicamentoase in doze fixe se are in vedere:
- daca doza fixata pentru fiecare component corespunde unui grup populational;
- daca superioritatea asocierii este dovedita : - eficacitate;

- siguranta;
comparativ cu componentele
- complianta;
administrate separat
- cost;

In acest context se prefera medicamentele inregistrate deja pe piata sau

generice, a caror
beneficiu se pastreaza, dar costul scade fata de medicamentele nou
inregistrate si introduse
in terapie.
19

MEDICAMENTELE P PERSONALE
Ghidul OMS (1994) contine si Medicamentele P (personale) medicamentele
selectate de medic cu prioritate, pentru a le prescrie in anumite cazuri.
Conceptul de Medicamente P include:

- forma de administrare,
- schema terapeutica,
- durata tratamentului.
Difera de la tara la tara, de la medic la medic totusi ajuta cautarile
zilnice pentru medicamentul potrivit, iar recomandarea frecventa permite
cunoasterea :
- actiunilor terapeutice,
- efectelor adverse,
- beneficiilor pentru pacient.
Astfel se reduc erorile de prescriere !
In functie de specialitate, fiecare medic isi intocmeste Lista de medicamente P,
selectand din
- Lista nationala a medicamentelor esentiale ,
- Nomenclatorul produselor medicamentoase de uz uman ,
- Ghiduri de tratamente standard.
De fiecare data se iau in considerare rapoartele: - beneficiu / risc,
- beneficiu / cost.
20

MEDICAMENTELE O T C

(Over the counter)

Medicamentele OTC = med. care se pot elibera:

- la cerere pacientului,
- fara prescriptie medicala,
- destinate automedicatiei unor suferinte
usor de diagnosticat de catre pacient

Liberalizarea accesului la medicamente: - creste riscul de abuz;

- dezvoltat,accentuat rolul de consilier al

farmacistului
Pericolul creste -> imbogatirea listelor cu medicamente, inclusiv in Romania;
-> diversificarea locatiilor de vanzare, in afara farmaciilor.
Urmari grave in cazul utilizarii medicamentelor la sugari si copilul mic,
in lipsa consilierii de catre farmacist.
La eliberarea medicamentelor fara recomandare creste rolul farmacistului:
- in consilierea pacientului, si
- orientarea medicatiei, prin: - asigurarea recomandarilor pentru medicamentul respectiv,
- informatii privind administrarea med.: - dozele maxime,
- mod de
utilizare,
- durata
tratament.

Medicamentele OTC eliberate in farmacii vor fi insotite de : - informatii asupra med.,

- consiliere,
- educatie
farmacoterapeutica.
21

In 1998 Comisia Europeana (European Comission) a stabilit

criteriile pe baza carora medicamentele sunt acceptate sau nu pe
Lista de medicamente OTC.
Medicamentele admise pe Lista medicamentelor OTC, vor
corespunde criteriilor:
- peste 5 ani de prescriere medicala;
- indicatii pentru suferinte usoare, simplu de autodiagnosticat;
- eficacitate certa;
- toxicitate redusa;
- reactii adverse nesemnificative, reversibile;
- nocivitate redusa in caz de abuz;
- IA cu medicamente in tratament cronic sau ocazional, fara importanta
clinica;
- absenta CI in boli cronice, cu frecventa si mortalitate mare.

22

Nu vor fi admise pe Lista medicamentelor O T C:

- blocante de receptori (antagonisti) = mecanism nefiziologic;
- RA de adaptare, tip reglare *up*: - efect rebound (Anti-H2 / cimetidina,
ranitidina etc);
- efect rebound cu ulcer perforat, la intreruperea tratamentului;
- blocante finale ( ale ultimei verigi de reglare a unei functii ) = blocajul
tuturor cailor de reglare si de echilibru functional
- RA retrograde de hiperfunctie : hiperplazii, tumori
(inhibitoarele pompei de
protoni / omeprazol, pantoprazol etc./
- efect rebound hipergastrinemic, cu hiperplazia celulelor
enterocromafine si
tumori carcinoide / depistate la animale de laborator dupa 2
luni de
tratament, dar posibil si la om dupa tratamente prelungite
sau repetate
frecvent.

23

CARACTERUL FARMACOTOXICOLOGIC AL MEDICAMENTELOR O T C

La prima vedere med. OTC par total inofensive,insa : - NU exista medicament fara risc,
- mai ales in tratament nerational, abuziv,
- incorect individualizat.

Masuri in scopul prevenirii RA la medicamentele OTC:

- producatori,
Cunoasterea potentialului farmacotoxicologic al - medicamentelor in general,
prescriptori,
- med. OTC in special
distribuitori.
Consilierea pacientilor privind automedicatia mai ales cu med.OTC.
Educatia sanitara, respectiv farmacoterapeutica - > evitarii abuzului de medicamente,
- > automedicatiei cu OTC.
Ex. Paracetamolul (acetaminofen) - produs DCI OTC (DCI admis fara limita de doze)
- recomandat singur sau asociat in produse OTC.
Dar, se va tine cont de doze:
- adult - 3 x 0,5 g (max. 3 g/zi);
- copii - 0 6 luni - 2 x 0,04 g/zi (sup);
- 6 12 luni - 3 x 0,06 g/zi;
- 1 - 3 ani - 3 x 0,125 g/zi;
- 3 - 7 ani - 2 x 0,250 g/zi;
- 7 - 10 ani - 3 x 0,250 g/zi;
- 10 - 15 ani - 3 x 0,375 g/zi.

24

Reactii adverse

toxice

- sange - > methemoglobinemie,

- ficat
-> citoliza hepatica,
- > hepatita acuta;
- plamani - > scade functia pulmonara,
- > creste incidenta bolilor respiratorii,
- muschi striati - > rabdomiolize;
;

- alergice - piele - > eritem pigmentat fix.

Contraindicatii: insuficienta hepatica, renala.
Atentie:
- la cerere, ca medicatie OTC fara prescriptie medicala, paracetamolul se
elibereaza pentru max.5 zile!
Ibuprofenul

- produs DCI non OTC (DCI admise la doze mici),

- in prod. OTC de uz intern la doze mici (200mg).
Doze: - adulti - 3 x 0,4 0,6 g/zi (dupa mese), max. 2,4 g/zi;
- doza de intretinere - 0,6 1,2 g/zi.
RA: - digestive : greturi, voma, diaree, constipatie, dispepsii, epigastralgii, sangerari;
- SNC : cefalee, ameteli, anxietate - psihoze,
- halucinatii,
- disfunctii cognitive,
- sindrom depresiv;
- renale;
- muschi rabdomioloze;
- piele rar, eruptii cutanate.
25

Contraindicatii : ulcer, hipersensibilitate AINS, copii, sarcina.

Forme farmaceutice - forme orale 200 mg, 400 mg, 600 mg;
- suspensie 100 mg / ml copii.
Paracetamolul frecvent folosit ca antipiretic - > risc major de instalare a toxicitatii hepatice /

supradozare;
- Hepatita fulminanta in urma supradozarii accidentale a paracetamolului timp de cateva zile;
- Hepatotoxicitate la copii, cu doze sub 20 mg/kg corp; drept urmare,
- in Australia si SUA s-a luat in 2005 decizia pentru o utilizare sigura a produselor cu
paracetamol, pe
ambalaj sa fie mentionate atentionarile :

- Adulti: - respectati doza recomandata,

- nu luati acest medicament mai mult de cateva zile pentru o cura,
decat cu avizul medicului;

- Copii si adolescenti - respectati doza recomandata,

- nu luati acest medicament mai mult de 48 de ore pentru o
cura,
decat cu avizul medicului;
- in caz de supradoza luata sau suspectata, apelati la Centrul
de
informatii privind otravirile, sau mergeti la spital, chiar
simtindu-va
bine, deoarece exista riscul unei tulburari hepatice severe.

Ca medicatie alternativa in febra si dureri la copii se foloseste ibuprofen, cu risc de a favoriza reactii de
sensibilizare si usoare sangerari gastrointestinale, chiar la doze mici, incluse in preparate OTC.

26

ACTIVITATEA DE ASISTENTA FARMACEUTICA

In practica - necesita:

- cunoasterea temeinica a medicamentelor,

- cunostinte de - farmacoepidemiologie, farmacoterapie, farmacologie, fiziologie,
patologie (dg, dg. diferentiat boli frecvente ), semiologie
medicala (simptome, manifestari, semne ale bolii) .

Cum pot fi rezolvate simptomele, acuzele pacientului in farmacie?

A. Simptome acute ale unei boli cronice, diagnosticate si tratate de medic,

dar tratamentul nu a fost reactualizat recent;

- Farmacistul poate recomanda

- un medicament OTC cu efect temporar, sau
- medicament non-OTC, prescris anterior de medic :
- la externare, sau
- pentru 1 zi de lucru, - pentru 3 zile la
sfarsit de
- pe Rp cu valabilitate expirata
saptamana ori sarbatori legale, cu
recomandarea
ferma de reactualizare a consultatiei
si Rp.
Cea mai buna informatie asupra tratamentului pacientilor (arondati) farmaciei:

- baza de date computerizata - toate recomandarile si medicamentele eliberate;

- telefoanele farmaciilor pentru a afla medicatia pe Rp. retinute;
- telefoanele medicilor de familie din teritoriu.
Cu aceste date farmacistul poate ajuta pacientul !

27

CONSULTATIA MINIMALA IN FARMACIA DE COMUNITATE

Dece la nivelul farmaciei ?

1. Mare parte din bolnavii cu afectiuni acute sau cronice, apeleaza intai la farmacist pentru a-si procura medicamente;
2. Statistici au aratat ca : - 75 % din polulatie -- > automedicatie (self medication),
- 25 % din populatie -- > asistenta medicala primara - medicul de familie -10 % ->
spital;

Care este situatia in randul populatiei la primele semne de boala?

- 43 % nu iau masuri de tratament;

- 8 % apeleaza la remedii traditionale (home remedy);

- 36 % apeleaza la automedicatie cu OTC (self medication), ca alternativa la medicatia prescrisa de
medic in urma consultatiei;
- 13 % apeleaza la medicul de familie (general practitioner).
Automedicatia se aplica in cazuri de :

- oboseala / epuizare 35 %;
- durere de cap 30 %;
- durere acuta / cronica 25 %;
- supraponderalitate 20 %;
- dureri de spate 15 %;
- alte simptome 30 %.
Frecventa consultatiilor /an, in raport cu varsta:
-2
consult. la 10 ani,
- 3,5
consult. la 50 ani,
- 2,25

la 20 ani,
- 4

la 60 ani,
- 2,5

la 30 ani,
- 6,5

la 70 ani,
-3

la 40 ani,
- 8

la 80 ani.
In criza de timp, adultii apeleaza la remedii traditionale sau automedicatie OTC.

28

problemele de sanatate ?
1. Simptom acut, pe fondul unei boli cronice diagnosticate si tratate de
medic, dar nereactualizat :
- farmacistul poate recomanda un
medicament: - OTC eficient temporar, sau in lipsa, un medicament
- non-OTC care a fost recomandat
de medic (reteta cu valabilit.
expirata, bilet de externare etc)
in cantitate necesara,
(pentru 1 zi de lucru sau 3 zile sarbatori,
weekend),cu
recomandarea -consult si reactualizare Rp
(ex.angina pect.)
In astfel de situatii de mare ajutor este : - baza de date a pacientilor arondati;
- toate retetele prescrise;
- nr. de telefon a farmaciilor pentru a identifica Rp.
retinute;
- nr. de telefon a medicilor de familie din zona.
2. Simptom acut al unei suferinte de debut, nediagnosticata de medic:

- pe baza consultatiei minimale (in spatiul de confidentialitate (stand-up/sit-down),

farmacistul poate recomanda si elibera (aviz farmaceutic scris) :

- medicatie OTC pentru 1 3 zile, cu recomandarea ferma de prezentare la medic daca
simptomul / nemultumirea nu cedeaza in 1 2 zile;
- in caz de urgenta, farmacistul va solicita o ambulata si poate elibera 1 2 doze de
medicament
OTC , daca sunt vitale
pentru bolnav.
Rolul de consilier al farmacistului , recomandarea medicatiei OTC si ghidarea farmacoterapiei au rol major

si obligatoriu, reprezentand o etapa importanta in managementul farmacoterapiei la bolnav.

29

medic;
- Farmacistul, pe baza consultatiei minimale, poate recomanda si elibera medicatie
OTC (aviz farmaceutic
scris), pentru :
- 1-3 zile, cu recomandarea scrisa de a se prezenta la medic, daca simptomele
nu cedeaza in 1 2 zile;
- in caz de urgenta, farmacistul poate apela ambulanta si in asteptare poate
elibera 1 2 doze de
medicament non-OTC,
daca este vital pentru bolnav.
Cu precautie va decide daca: - recomanda tratament OTC;
- recomanda tratament non-OTC de urgenta, sau
- recomanda consult medical.

Pregatirea limitata a farmacistului in domeniul patologiei ii permite:

- doar ipoteza de diagnostic, pentru o decizie initiala;
- trimitere la medic;
- recomandare tratament de prima intentie OTC si consult medical daca
simptomele nu cedeaza;

Pentru o decizie corecta in farmacia comunitara, se va informa:

- bolnavul - > anamneza, observarea bolnavului (piele, fata, ochi, aspect
general), conversatie in
spatiul de confidentialitate;
- apartinatori - > familia, rude, prieteni etc.;
- date epidemiologice - > de ex. epidemii in curs.
30

ANAMNEZA - in dialogul dirijat cu pacientul se obtin informatii utile in consultatia minimala:

- acuze : - raceala, viroza, gripa, tuse, febra, cefalee, dureri de spate, piept,
abdominale, colici, diaree,
constipatie etc.;
- simptome - obiective : rinoree, febra, tuse etc.;

- subiective : cefalee, durere, colici, diaree, constipatie etc.;

debut, evolutie, intensitate, particularitatile simptomelor;
istoricul acuzelor : acut, cronic, periodic, de durata, frecventa;
antecedente personale si colaterale familiale;
prezentare la medic , acum sau in alte situatii;
diagnostic pus de medic acum sau in situatii asemanatoare;

- istoricul medicatiei : - tratamente anterioare si efectul lor;

boli cronice si tratamente in curs;

automedicatia in prezent si in trecut;
alimentatia, tabagism, consum de alcool, droguri etc.;
stresul - indus de locul de munca,
- discutii in familie - intre soti,
- intre copii, parinti si

copii.

31

a ). Simptomele sunt foarte variate, dar comune multor boli si ajuta la diagnosticare.
De exemplu:

Simptome in diverse boli:

- ameteala : sindrom vertiginos, HTA, hTA, anemii, otita cronica, hipoglicemie, tm. Cerebrale,
gastrita
cronica, intoxicatii cronice etc.;
- astenia : nevroza astenica, surmenaj, miastenie, depresie psihica, anemii, boala Addison,
insuficienta hipofizara, miotonia, intoxicatii cronice, tuberculoza, cancer etc.;
- cefalee : migrena, spondiloza cervicala, nevroza astenica, HTA, sinuzite, tulburari de vedere,
granuloame dentare, tumori cerebrale etc.;
- dispnee : astmul bronsic, pneumonia, bronhopneumonia, pleurezia, ambolia pulmonara,
emfizemul
pulmonar, pneumotoraxul spontan, cancerul pulmonar, tuberculoza pulmonara,
insuficienta ventriculara stanga;
- durerea : nevralgia de trigemen, angina pectorala, infarctul miocardic, colica biliara, colica
renala,
ulcerul gastro-duodenal, apendicita ac., artroze, lombosciatica, sarcina ectopica;
- febra : - infectii generalizate : viroze respiratorii, malaria, febra tifoida, bruceloza etc.;
- infectii localizate : febra medicamentoasa, abces, supuratie, tbc pulmonar, mielom,
endocardita, miocardita etc.

32

Daca se iau in considerare caracteristicile si conditiile in care apar, se pot elimina

unele boli cu simptome asemanatoase. De exemplu :
- ameteala - la ridicarea brusca din pat in hTA ortostatica;
- violenta , in acces in sindromul Meniere;
- la miscarea/rotirea capului in spondiloza cervicala, tumora cerebrala;
- cefalea

- migrena, nevroza astenica, spondiloza cervicala;

- HTA, tulburari de vedere, tumora cerebrala.

Pentru ca sunt posibile numeroase diagnostice, farmacistul va interveni doar in putine cazuri,

cu medicatie de prima intentie, eliberand 1 2 doze de medicament OTC si indrumand

pacientul la medic.
b). Observatia bolnavului - este de mare ajutor, pe langa anamneza - > - aspectul general, ochi,

piele;
- simptome obiectiv e : febra, tuse, rinoree etc.,
- semne clare, caracteristice bolii: culoarea pielii, ochiului, fetei,
tremuraturi etc

Un semn poate fi intalnit in mai multe boli !

Exemple:

1. - hipertrofie ponderala - obezitate, obezitate hipotalamica, sindrom Cushing, diabet gras,

insuficienta gonadica;
2. - hipotrofie ponderala - anorexie nervoasa, denutritie, sindrom de malabsorbtie, afectiuni
digestive,
hepatita cr., ciroza hepatica, diabet insipid, infectii cr., intoxicatii cr.,
colagenoze, neoplasme.

33

3. - stare psihica - stare depresiva, deprimare, confuzie, anxietate, agitatie, delir, tulburari
de memorie,
halucinatii;
4. - tremuraturi - alcoolism, delirium tremens, emotivitate accentuata, hipoglicemie,
hipertiroidism,
scleroza in placi, B.Parkinson, B.Wilson;
c). culoarea si mimica fetei - sunt caracteristice in multe boli;

< culoarea fetei :

- cianotica - obstructia cailor respiratorii, pneumonie, bronhopneumonie, edem pulmonar ac.,
embolie,
cardiopatie congenitala, poliglobulie, methemoglobinemie (medicamentoasa);
- edem facial - tratament cortizonic, edem Quinque, nefrita, celulita, trichineloza;
- icterica - hepatita virala, neonatala, colestatica, icter obstructiv, litiaza biliara, cancer hepatic,
cancer
de pancreas, anemie hemolitica, S. Gilbert, S.Dubin Johnson, S.Rotov;
- palida - anemie, stress, insuficienta renala, cancer, intoxicatii cu Pb., Hg.;
- rosie - emotie, alcoolism, acnee rozacee, cuperoza, lupus eritematos, menopauza, urticarie,
rujeola,
scarlatina, consum de medicamente, vitamina PP, aspirina, atropina, intoxicatii cu oxid de
carbon;
- pigmentata - graviditate, urticarie, B.Addison, ciroza hepatica, porfirie, hemocromatoza,
mastocitoza;

< mimica fetei :

- hipermimica - stare maniacala, alcoolism, encefalita, isterie, coree;

- hipomimica - depresie psihica, miopatie, mixedem, autism, B.Parkinson, dermatomiozita;

- crispata - anxietate, durere.

34

d). aspectul si culoarea ochilor - sunt semne importante in diagnostic.

< aspectul ochilor :
- exoftalmia - B.Basedow, tireotoxicoza, encefalita, tumora cerebrala, leucoza, trichineloza;
- enoftalmia - casexie, deshidratare accentuata, boli consumtive, sindrom peritoneal, S.
Claud Bernard
Horner

- mioza - opiacee, barbiturice (supradozare), tabagism, irite, cheratite,

iridociclite, encefalite,
meningite, tumori cerebrale, dementa senila, spondiloza cervicala;
- midriaza - glaucom, atropina, Belladonna (supradozare), encefalita, meningita,
tumora cerebrala,
migrena oftalmoplegica;
- lacrimare - conjunctivita, cheratita, iridociclita, blefarita, iritatii, inflamatii,
sinuzita;
< culoarea ochilor :
- rosu - infectii, conjunctivite, cheratite, iridociclite, sinuzite, abcese dentare,

iritatii, infectii generale,

rujeola, gripa, colagenoze;
- palid - anemie, anemie hemolitica, lipotimie;
- galben icteric - hepatita acuta, hepatita cronica, icter mecanic / obstructiv
(litiaza), cancer hepatic,
cancer de pancreas.
35

e). aspectul pielii - este caracteristic in unele boli interne:

- cianotica - bronhopneumonie, bronsectazie, cord pulmonar cronic, scleroza
arterei pulmonare, stenoza
pulmonara, stenoza mitrala, methemoglobinemie,
sulfmethemoglobinemie, tetrada Fallot,
complexul Eisenmerger;

- palida - anemie, hTA, tulburari de ritm cardiac, sideropenie, intoxicatii;

- icterica - hepatita virala, hepatita cronica, ciroza, litiaza biliara, cancer hepatic, cancer de
cap de
pancreas, anemie hemolitica, icter neonatal, sindr.Dubin Johnson,
sindr.Rotov, sindr.Gilbert;
- eritem facial - lupus eritematos sistemic, lupus eritematos discoid, dermatomiozita;
- purpura - purpura senila, lupus eritematos sistemic, mielom multiplu, limforeticuloze,
endocardita,
coagulopatii;
- hiperpigmentare - B.Addison, porfiria, B.Wilson, ciroza hepatica, hemocromatoza,
alcaptonuria;
- prurit - diabet, prurit senil, paraziti intestinali, B.Hodgkin, gastrite cronice, colite cronice.

36

Recomandarea medicatiei sub aviz farmaceutic scris

- conversatia,
- informatiile furnizate,
- observarea pacientului,

- farmacistul - emite ipoteza de diagnostic de boala,

- decide : - indruma pacientul - la medicul de familie,
- la spital, sau
- solicita ambulanta;
- recomanda in scris tratament de prima intentie,

OTC.
Daca farmacistul alege varianta a doua, pentru recomandarea de medicamente OTC:

- va selecta din grupa farmacodinamica medicamentul corespunzator starii de boala;

- va informa si consilia pacientul asupra tratamentului recomandat;
- va elibera medicamentul / medicamentele OTC si recomandarea farmacoterapeutica scrisa.
- farmacist specialist in farmacie clinica
(rezidentiat Romania);

Practica de asistenta farmaceutica revine - master in farmacie clinica (sistem masterat

Spania);
- farmacist studii specializate biologie (DES)
(internat Franta);
- alte studii de specialitate si cursuri de profil
echivalente.

37

Medicamente chimioterapice -- > distrug bacteriile, care inmultindu se au

imbolnavit organismul.
Erlich un chimioterapic este : - bun daca rapid si in totalitate distruge agentul
microbian,
- ideal daca este complet indiferent fata de
macroorganism.
Situatii optime -- > AB blocheaza sinteza peretelui celular, dar produsele de
metabolizare nu mai sunt
indiferente -> organism
.

Puncte de actiune ale AB : - A. Sinteza de acid folic sulfonamide, trimetoprim;

- B. Sinteza peretelui celular peptidoglicanic

betalactamine (peniciline,
cefalosporine, carbapeneme), glicopeptide (vancomicina,
teicoplanina),
cicloserina, bacitracina;
- C. Sinteza albuminelor tetracicline, aminoglicozide, macrolide,
cloramfenicol;
- D. Sinteza de acid nucleic fluorochinolone, rifampicina,
metronidazol;
- E. Dezintegrarea membranei celulare polimixine, AB de
tip polienic.
La consilierea unui tratament cu AB se va avea in vedere scopul tratamentului A. Preventiv,

B. Curativ.
38

A. Tratamentul preventiv
Pentru prevenirea infectiei bacteriene se aplica - profilaxie chirurgicala,
- profilaxie
nechirurgicala.
In profilaxia chirurgicala se asigurara concentratia de AB in timpul interventiei, timp de 3 ore, pentru a

preveni infectia;
Gradul de infectare al plagii se poate clasifica in 4 categorii: a.) curata;

b.) curata contaminata;

c.) contaminata;
d.) interventie infectata.
Exemple: a.) operatiile plastice, pe cord si vase, respectiv osteosinteza feacturilor primare;
b.) interventiile sistemului gastro-intestinal si aparatului respirator;
c.) fracturile deschise, pozitia teritoriilor operate fata de continutul intestinal; frecventa de
infectare este ~ 20% - profilaxia cu AB nu este obligatorie;
d.) perforatia intestinala, deschiderea, drenarea abceselor, fracturi deschise necrozate; rata
infectiei este ~ 40 %; profilaxia nu este suficienta si dupa operatie, obligatoriu se continua
terapia cu AB.
In infectii chirurgicale ,cel mai frecvent ag. patogen -> - Staphylococcus aureus , sau
- alti agenti gram- negativ.
Tratament profilactic: beta lactame,cefalosporine gen I , II si combinatia amoxicilina + acid clavulanic;
In cazuri problema sau bolnav alergic -- > fluorochinolone;
In caz de rezistenta bacteriana cunoscuta -- > vancomicina.

39

In ce doza se foloseste AB ?

- doza administrata,
- CMI da informatia -- > - in situatii grave se individualizeaza.
corporala,
- In tratament antiinfectios sunt hotaratoare

- antibiograma,
- parametrii fizio-, fiziopatologici

Mai nou, durata tratamentului antimicrobian se decide in functie de

-

- varsta bolnavului,
- greutate
- suprafata
- starea ficatului,
- starea rinichiului.

- caracteristicile bolii,
- gravitate,
- localizare.

Ex.: a). Situatii extreme:

- Infectie urinara simpla, incipienta, fara complicatii o singura doza de AB este suficienta !
- In infectia TBC, un tratament sigur dureaza 1 an !

b). Situatii intermediare:

- inflamatii - pleurale,
- infectii - cai
respiratorii superioare:
- ale pericardului,
tratament tintit cu AB
- tonsilita -- > 7
10 zile.
- ale meniscului
de 6 12 saptamani ;
Monoterapie sau terapie combinata?
Principiu general : - infectie simpla -- > monoterapie,
- infectie complicata -- > terapie combinata.
Ex.: Infectii cu Mycobacterium tratament combinat : - cu 2-3 comp.--- preintampina rezistenta
bacteriana:
- 2 luni terapie tripla : HIN + RMP + PZA,
apoi
~ 4 luni : HIN + RMP (rata recidivelor -- sub
1 %).
40

- toxice,
In functie de mecanismul de producere, RA ale medicamentelor antiinfectioase
pot fi: - - alergice,
- bacteriologice.

RA toxice ale medicamentelor antibacteriene

medicamentoasa,

- sunt cauzate de : - substanta

- produsii de metabolizare;
- apar mai ales in caz de
supradozare - absoluta,
- relativa.
Exemple: - efecte nefrotoxice -- > aminoglicozide, vancomicina, cefaloridina,
polimixinele;
- efecte ototoxice -- > aminoglicozidele, vancomicina, streptomicina;
- reactii digestive -- > fluorochinolonele;
- hepatotoxicitate -- > tetraciclinele;
- icter -- > sulfonamide, eritromicina, rifampicina;
- neurotoxicitate (convulsii) -- > benzilpenicilina;
- anemie aplastica -- > cloramfenicol, sulfonamide.
RA alergice si fotoalergice :

- reactii adverse alergice --> penicilinele, sulfonamidele antibacteriene,

cefalosporine, clindamicina;
41

RA bacteriologice :
- in cursul tratamentului antibactertian, frecvent se instaleaza :

- disbacterioze intestinale,
- colita pseudomembranoasa,
- bacterioliza masiva;

- disbacterioze intestinale : - administrare orala de antibiotice cu spectru larg : tetraciclina,

cloramfenicol;
- distrug flora intestinala saprofita, iar colonul se repopuleaza cu alti
microbi;
- daca repopularea se face - cu microb patogen -- > boli intestinale,
- in cursul trat., microbul va fi
rezistent la AB resp
- in mediu spitalicesc este pericol
de repopulare
cu microb polirezistent -- > boli f.
greu de tratat:
enterita
sta., candidoze.
colita pseudomembranoasa : sp. Clostridium;
- administrare - Clindamicina, Mincomicina, Cefalosporine,
aminopenic, ;
- se inregistreaza si hipovitaminoza B si K.
- bacterioliza masiva: - administrare doze mari de antibiotice, ca ``doza de atac``,
- poate cauza : colaps, soc.
- ex.: doze mari de peniciline in sifilis -- > liza ag.patogen (Treponema
pallidum),
se elibereaza endotoxine -- > R. Herxheimer.
-

42

RA de ordin social - utilizarea larga, irationala a AB -- > microbi - rezistenti,

- AB devin ineficace.
Este o ineficienta fata de boala, nu fata de bolnav: bolnavul tratat se poate vindeca, dar daca
transmite boala unei alte persoane, noul bolnav nu mai raspunde la fel de bine la AB cu care a fost tratat
bolnavul anterior.
Rezistenta bacteriana la AB este cu atat mai frecventa, cu cat AB este mai vechi si folosit mai des
necorespunzator

Exemplu: cefalosporinele

- neutilizate inainte de 1989,

- cand au ajuns pe piata erau foarte eficiente,
- dupa 15 ani de utilizare larga, eficienta a scazut.

Rezistenta bacteriana
- Prin modificarea proprietatilor biologice ale bacteriilor -- > rezistenta fata de AB --

> tratament ineficace.

- ~~ 60 ani de utilizare a AB -- > modificarea sensibilitatii microorganismelor,
-- > in majoritate a scazut.
Deosebim: - rezistenta naturala,
- rezistenta dobandita: - genetic,
- negenetic.
Rezistenta naturala

- este determinata genetic,

- permite dezvoltarea si multiplicarea bacteriilor in timpul

tratamentului
(ex.: bacilul Koch a fost si este rezistent la
benzilpenicilina).
43

Rezistenta dobandita genetic consta in

rezistenti la ag.antimicrobieni,

- aparitia si selectia de germeni

- poate sa apara - prin transfer

cromozomial (mai rar),

- prin trasfer
extracromozomial, prin achizitie de
plasmide ( cel
mai frecvent).
Rezistenta dobandita negenetic - data de starea metabolica inactiva.

Mecanismele biochimice ale ale instalarii rezistentei bacteriene:

1. Sinteza enzimelor inactivatoare ale AB :

ex. betalactamazele care desfac inelul betalactamic - dispare efectul antimicrobian;

= Betalactamazele ca exoenzime secretate de coci gram +, gram -, bacili gram+,
inactiveaza : - penicilinele naturale, aminopenicilinele, carboxipenicilinele, ureidopenicilinele,

cefalosporinele gen. I;

= Betalactamazele ca endoenzime sunt produse de - bacili gram (Piocianic, Enterobacter,

Serratia),
- alti bacili gram aerobi,
- Bacterioides.
2. Reducerea permeabilitatii membranei celulare a bacteriei:
ex. rezistenta tulpinii de Pseudomonas aerug. fata de imipenem.
3. Producerea de enzime modificate polimeraze, transpeptidaze, carboxipeptidaze -- > reduc sau
anuleaza

actiunea antibacteriana la nivelul enzimei tinta.

4. Modificari ale functiilor raspunzatoare de activitatea AB, de ex.- fata de rezistenta streptomicinei,
modificarea proteinei S12
ribozomale.
5. Sinteza accentuata a APAB ce anuleaza ef.de inhib.competitiva a sulfamidelor->rezistenta
sulfonamidica.

44

Posibilitati de extindere a rezistentei bacteriene :

A) reasezarea genei de rezistenta in interiorul celulei bacteriene ( pe calea
transpozomilor);
B) schimbul genelor de rezistenta intre bacterii ( prin - con jugatie, transductie,
transformare);
C) schimbul de bacterii rezistente intre bolnavi.

Rezistenta bacteriana - este prezenta - bolnavi spitalizati.

Factor
determinant in eficacitatea
- bolnavi ambulatori
tratamentului
- se poate evita doar prin utilizarea rationala a AB.

45

SFATURI PENTRU PREVENIREA INFECTIILOR

Se recomanda :

spalatul pe maini;
nu se imprumuta obiectele personale;
se evita mediile aglomerate;
se foloseste servetel / batista de hartie;
legumele si fructele se vor spala;
alimentele gatite se pastreaza la 4 grade C.;
animslele de companie;
prevenirea infectiilor in caz de epidemie vaccinarea.

46

FEBRA
Ca reactie de aparare a organismului periculoasa daca este ridicata si trebuie
combatuta antipiretice.
Este frecventa in boli - infectioase,
- neinfectioase

C.M.; Aspecte generale:

Temperatura - normala - adult : - ~ 37 grade C (axila);

- ~ 37,5 grade (gura);

- ~ 37,5 38 grade (rect,vagin);
- mai ridicata : - seara (ora 17);
- femei, in timpul ovulatiei;
Gradul febrei : - 37,5 38,5 grade C febra moderata;
- 38,5 40
``
febra ridicata;
- 40
- 41
``
hipertermie.
Hipertermia foarte periculoasa -- > starea de soc caloric - hipotensiune arteriala,
- tahicardie,
- dezorientare,
- pierderea
cunostintei.
Cauzele febrei: - infectioase - ~ 80 % boli infectioase;
- neinfectioase unele boli si traumatisme.

47

Cauzele febrei
Exemple de boli
____________________________________________________________________________________________
infectioase: bacteriene
otite, sinuzite, aqmigdalite, abcese, pneumonii, pleurezii, enterocolite, infectii
urinare, meningite, colecistite, endocardite, peritonite;
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------virale
rujeola, hepatita, gripa, mononucleoza, varicela, encefalita, viroze
respiratorii, otite,
meningite;
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------parazitare
malarie, amebiaza, trichineloza.
____________________________________________________________________________________________
neinfectioase: boli de colagen

artrita reumatoida, lupus eritematos sistemic, vasculite, colita ulcerohemoragica, boala Crohn;
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------boli ale sistemului hematom subdural, tm.cerebrale, traumatisme cranio-cerebrale, AVC, febra

de
nervos
natura psihotica
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------boli tumorale
boala Hodgkin, histiocitoza X, mielom multiplu, leucemie acuta, hipernefron;
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------boli endocrine
hipertiroidie, hiperestrogenie;
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------boli metabolice
febra de deshidratare, sindrom hiperanabolic;
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------traumatisme
zdrobiri de tesuturi, contuzii, necroze, hematoame;
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------medicamentoase intoxicatii: barbiturice, bromuri, cocaina, morfina, penicilina, streptomicina.
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

48

Modul de aparitie al febrei in unele boli

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Debut brusc ----gripa, pneumonie pneumococica, malarie, amigdalita acuta, meningita cerebrospinala, erizipel,
scarlatina;
Debut insidios pleurita, endocardita, tuberculoza pulmonara, febra tifoida, febra din neoplasme
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Simptome asociate in febra

si
bolile
corespunzatoare
Rinofaringiene --- stranut, nas infundat, rinoree, dureri faringiene -----------------------------rinofaringita acuta;
---dureri faringiene, d.de deglutitie, hipertrofie amigdaliana,adenopatie ------angina acuta;
Laringotraheale tuse latratoare, raguseala, stridor, tiraj suprasternal --------------------------laringita catarala;
--raguseala accentuata, stridor, tiraj intercostal, tahipnee -------------------------------crup viral;
--dureri faringiene intense, disfagie, sialoree, stridor inspirator, tiraj
supracostal, eventual cianoza -----------------------------------------------------------------epiglotita;
Otice
-------------dureri auriculare, spontane si provocate, dimin.auzului, opacifierea
si bombarea timpanulu i-------------------------------------------------------------------otita medie;
------------dureri spontane si provocate la nivelul mastoidei, tumefierea regiunii-------mastoidita;
Bronsice ----------tuse, la inceput uscata, jena bronsica ac.retrosternala, raluri bronsice,
usoara dispnee ---------------------------------------------------------------------------- bronsita acuta;
----------tuse chitoasa, uneori paroxistica, wheezing, tahipnee, raluri sibilante
si subcrepitante, uneori cianoza ---------------------------------------------------bronsiolita acuta;
Pulmonare -------tuse, dispnee, junghi toracic, retractii toracice, raluri crepitante si
subcrepitante, semne de condensare pulmonara ------------------------------------pneumonie;
--------tuse seaca, dureri toracice, dispnee inspiratorie, matitate bazala,
mobila la miscarile bolnavului ----------------------------------------------------------------pleurezie;

49

Urinare --------disurie, polachiurie, nicturie, dureri lombare, colicative, sensibilitatea

lojilor renale, Giordano pozitiv ---------------------------------------------------------------pielonefrita acuta;
--------disurie, polachiurie, nicturie, tenesme vezicale, dureri in reg.perineala ------------- prostatita acuta;
Digestive ------greturi, varsaturi, dureri abdominale difuze, balonare, scaune diareice,
semne de deshidratare -------------------------------------------------------------------------enterocolita acuta;
------dureri in hipocondrul dr., hepatomegalie, ficat dureros la palpare, uneori icter ---------- angiocolita;
Genitale -----dureri pelvine, uneori bilateral, tulb.menstruale, leucoree, dureri la palparea
anexelor, mase anexiale dureroase ------------------------------------------------------------------- salpingita;
------aparitia febrei dupa o hemoragie genitala, la o gravida, dureri in hipogastru ------------avort septic;
Cardiovasculare dureri toracice, dispnee accentuata, tendinta de scadere a tensiunii art.,
marirea matitatii cardiace, sufluri variabile, fatigabilitate, tendinta la
insuficienta cardiaca -----------------------------------------------------------------------miocardita acuta;
-- sufluri variabile, fenomene tromboembolice, prezenta unor focare septice endocardita ac.;
-- dureri in molet, edem unilateral al membrului inferior, tahicardie,
sensibilitatea triunghiului Scarpa --------------------------------------------------------- tromboflebita;
Nervoase ------ cefalee, greturi, varsaturi, stare generala alterata, redoarea cefei ------------------------ meningita;
------ hemiplegie, hemipareza, alte semne de focar cerebral ------------------------------ accident vascular;
Cutanate --------eruptie maculo-papuloasa congestiva, aspra, pe fond eritemic, respecta fata,
semnul Pastia, masca Filatov ------------------------------------------------------------------------- scarlatina;
-------- eruptie vezicolo-pauloasa, vezicule clare, apoi tulburi, aspect perlat ---------------------- varicela;
--------eruptie maculara, descendenta, generalizata, de culoare roz, catifelata,
dispare la presiune, insotita de enantem bucofaringian, semnul Koplic --------------------- rujeola.

50

Trebuie avut in vedere ca - unele boli infectioase - necesita internare in spital obligatorie,
- nu necesita internare, doar in caz
de complicatii.
Boli inf. cu internare obligatorie in spital

internare obligatorie in spital

Amibiaza,
Leptospiroza,
Anchilostomiaza,
Limfogranulomatoza benigna
Antraxul,
Listerioza,
Botulismul,
Malaria,
Bruceloza,
Meningitele,
Difteria,
Morva,
Dizenteria bacilara,
Pesta,
Encefalita primara,
Pneumocistoza,
Encefalita secundara,
Pneumonii acute bacteriene,
Endocarditele,
Poliomielita,
alimentare,
Febra butunoasa,
Psitacoza,
Febra galbena,
Rabia,
Febrele paratifoide,
Scarlatina,
Febra Q,
Septicemia,
Febra recurenta,
Sifilisul contagios,
Febra tifoida,
Tetanosul,
Filarioza,
Tifosul exantematic,
Hepatita virala,
Tuberculoza contagioasa
Holera,
Tularemia
Leishmaniozele,
Complicatiile
Lepra ,
postvaccinale.

Boli inf. fara

Anginele,
Bolile diareice neprecizate,
Erizipelul,
Echinococoza,
Gripa,
Oreionul,
Rujeola,
Rubeola,
Teniazele,
Toxiinfectiile
Toxoplasmoza,
Trichineloza,
Trichomonioza,
Tusea convulsiva,
Varicela,
Virozele respiratorii.

51

Infectii respiratorii
Sunt cele mai frecvente urgente febrile pentru care se solicita medicamente in farmacie.
Clasificarea infectiilor respiratorii: - inf. resp.superioare - rinite,
- faringite,
- amigdalite,
- adenoidite

95 % din cazurile de
infectii respiratorii;

- inf.resp.inferioare - laringite acute,

traheobronsita,
- bronsita,
5 % din cazurile de inf.resp.
- bronsiolita,
- pneumonia
= sunt concomitente sau urmeaza
celor superioare.
Etiologie - virala : - virusul respirator sincitial,
- virusuri gripale si paragripale,
- adenovirusuri, rinovirusuri, enterovirusuri,
- virusul Epstein Barr;

- bacteriana : - Streptococcus betahemolitic., pneumoniae, grup B,

- Staphylococcus aureus,
- Haemophylus influenze,
- Chlamydia pneuminiae,
- Mycoplasma pneumoniae.
52

Obtinerea de informatii si activitatea de asistenta farmaceutica in stari febrile

Dupa masurarea temperaturii se evalueaza
- stabilirea gradului de febra: - moderata,
- ridicata,
- hipertermie;
- starea generala - buna sau alterata,
- gradul de deshidratare;

- semne si simptome subiective asociate febrei;

- stabilirea unei ipoteze de diagnostic etiologic pe baza analizei informatiilor si sintezei;
- decizia - recomandare de tratament - la spital, sau

- la domiciliu, consult si tratament recomandat

de medicul de familie
- recomandarea - unui antipiretic OTC;
- cresterea hidratarii zilnice;
= in caz de semne de deshidratare -> solutii pentru
rehidratare.
Cand se recomanda spitalizarea ?

- suspiciunea de boala infectioasa contagioasa, care se interneaza obligatoriu;

- ipoteza unei boli ce nu necesita internare, dar evolutia este nefavorabila;
- sunt necesare investigatii paraclinice;
- ipoteza de boala cu evolutie severa (laringita, traheobronsita obstr., pneumonie,
meningita etc);
- lipsa conditiilor de ingrijire la domiciliu;
53

Evaluarea infectiilor respiratorii acute se face pe baza - gradul de febra - moderata,

- ridicata;
- starea generala - buna,
- alterata;
- starea functiei vitale respiratorii

- dispnee,
-

polipnee.

Dispneea expiratorie ipoteza de

- astm bronsic suprainfectat,

- bronsita astmatiforma cronica acutizata;
Dispneea inspiratorie semnala - laringotraheita obstructiva -> centru medical apropiat.
Boli respiratorii de etiologie virala: - rinovirusuri (>80 t.): - rinofaringite acute sau guturaiul;

- adenovirusuri (> 32 t.): - conjunctivita foliculara,

- conjunctivita de piscina,
- faringita acuta,
- pneumonia interstitiala;
- virusul sincitial respirator: - bronsita capilara,
- pneumonia interstitiala;
- virusuri gripale, paragripale: - gripa,
- traheobronsita,
- pneumonia virala,
- bronsita capilara;
- enterovirusuri: - rinofaringita,
- herpangina.

54

Rinofaringita acuta (Catar sezonier, guturai, raceala)

Este cea mai frecventa inf. resp. sup., mai ales la copilul mic.
Simptome - locale si evolutie scurta ( cateva zile),
- mai severa la sugar si copilul mic.
Semne: - febra,
- rinoree,
- hiperemie faringiana cu - durere faringiana si
- durele la deglutitie;
Complicatii extindere spre sinusuri, cai aeriene inf., urechea medie.

Anginele
Infectii dureroase ale amigdalelor, faringelui si tesutului limfatic zonal.
Sunt mai frecvente la copil.
Pot fi:

- primare, cu afectarea directa/locala a amigdalelor,

- secundare, in boli generale f. grave (scarlatina, leucemia, mononucleoza
infectioasa).
La anginele virale, simptome mai atenuate decat la cele bacteriene.
Clasificarea clinica (aspect local): - eritematoase/congestie locala etiol.mai ales virotica sau
streptococica;
- albe pultacee/depozite purulente - etiol.streptococica
(Str.betahemolitic
- pseudomembranoase/membrane false
etiol.str.,sta.,pneumo.
- ulceronecrotice si gangrenoase germeni anaerobi.
55

Diagnostic
Angina virala

diferential
Angina bacteriana
Debut brusc
Febra mare cu frison
Disfagie
Adenopatie regionala dureroasa
Eritem intens
Depozit faringian
Curbatura

Debut insidios
Febra mica
Faringe uscat
Adenopatie regionala nedureroasa
Eritem mai discret
Fara depozit

Complicatii (angine tratate incorect si incomplet): - locale - mastoidite,

periamgdalian,
retrofaringian,

- otite,
- abces -

incizie,

drenare;
- generale
-

-endocardita,

glomerulonefrita,
- RPA ,
- septicemie.
Laringitele acute
Dpdv al obstructiei laringiene, pot fi: - laringite simple,
- laringite sufocante

- supraglotica,
- glotica obstructiva,
- subglotica.

Laringitele sufocante la copilul mic - urgente pediatrice,

- internare de urgenta
56

Traheobronsita acuta
Stare inflamatorie a mucoasei traheobronsice frecventa la sugar si copilul mic.
Etiopatogenia: - factori infectiosi - virusuri
- microbi;

- factori fizico-chimici

- aer rece,
- ceata, fum, praf,
- gaze,
- vapori iritanti.

Debut : - brusc, sau

- dupa o infectie resp. sup.
se vindeca in 7 10 zile
Se deosebesc formele clinice de traheobronsita acuta: - forma comuna,
-forme particulare
bronsiolita = f.frecventa la sugar
~~ traheobronsita obstructiva.
Manifestari clinice :
- febra, frison;
- jena faringiana,
- jena retrosternala,
- tuse uscata, urmata de tuse umeda,
- expectoratie mucopurulenta,
- dureri musculare,
- cefalee.
57

Gripa
Boli infectioase contagioase: gripa, rubeola, rujeola, varicela, scarlatina, parotidita epidemica,
hepatitele virale.
Gripa puternic contagioasa
- sporadic,
- epidemii.
Etiologia virala : virusuri gripale, din clasa myxovirusuri de tip A,B,C.

Raspandirea

- la om exclusiv, tipurile B si C,
- la om si pasari, tipul A.
Debut brusc, dupa incubatie de 2 3 zile.
Semne locale si generale, iar febra cedeaza dupa 4 5 zile.
Manifestari clinice ; - febra, frisoane,
- tuse, la inceput uscata,
- raguseala,
a tensiunii arteriale,
- astenie,
- adinamie,
- dureri faringiene,
diseminate,
- coriza,
- ochi injectati, dureri oculare,

- mialgii,
- bradicardie,
- tendinta de scadere
- anorexie,
- cefalee,
- raluri bronsice
- limba incarcata,
- facies congestionat.

58

Multe simptome sunt comune, de aceea este nevoie de diagnostic diferential cu: - alte viroze respiratorii,
- guturai.

Diagnostic diferential
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Gripa
Guturai
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------
- debut brusc,
- debut mai lent,

- stare generala alterata,

- stare generala acceptabila,
domina simptomele generale,
- domina simptomele
rinofaringiene,
febra ridicata cu frisoane,
- febra moderata sau normala,
cefalee marcata,
- cefalee moderata,
bradicardie, tendinta la hTA si colaps,
- fara semne circulatorii,
simptome nervoase frecvente,
- fara semne nervoase,
complicatii frecvente,
- complicatii rare,
epidemii masive,
- cazuri sporadice,
contagiozitate mare.
- contagiozitate moderata.
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Netratarea corect si la timp a gripei - complicatii - respiratorii,
- ORL,
- nervoase,
- cardiovasculare.

59

Complicatii respiratorii : - laringita gripala,

- laringotraheita obstructiva,
- pneumonie - gripala,
- mixta,
- bacteriana.
- nervoase : - meningite,
- encefalite,
- mielite,
- nevrite;
- ORL : - otite,
- sinuzite;
- cardiovasculare : - miocardita,
- decompensare cardiaca.

Farmacoterapia OTC in sindromul febril.

Febra ridicata este periculoasa, trebuie tratata cu antipiretice, inainte de diagnostic.
Farmacistul va recomanda cu aviz farmaceutic scris: - medicatie antipiretica OTC ,
- saruri pentru solutii de rehidratare, daca
e cazul,
- medicatie OTC pt. Simptome asociate
febrei (rinoree,
tuse, inflamatia mucoaselor respiratorii
etc.),
- prezentare la medicul de familie AB,
chimioterapice
in caz de infectii bacteriene, parazitare
etc.

60

Tratamentul simptomelor asociate febrei

- Inflamatia mucoaselor ( angine, traheobronsite) - antiseptice, antiinflamatoare in solutii gargara, spray;
- antiinflamatoare generale ( ibuprofen 200 mj/draj);
- Rinoreea (rinofaringita, guturai) descongestionante nazale :
- vasoconstrictoare locale efedrina, nafazolina, oximetazolina, tetrizolina, tramazolina,
xilometazolina in solutii pt. instilatii sau aerosoli;
- vasoconstrictoare generale pseudoefedrina in preparate p.o.
- Tusea se trateaza in functie de tip :
- tuse seaca, iritativa antitusive - centrale - codeina,
- dextrometorfan,
- butamirat,
- clobutinol,
- oxeladina;
- periferice - levodropropizina,
- prenoxdiazina,
- mucilagii;
- tuse umeda, productiva expectorante - secretostimulante guaifenezina;
- mucolitice acetilcisteina
carbocisteina
- ambroxol,
bromhexin.
!!!! Medicatia antipiretica - vezi pag. 24 25.

61

Tusea
Tusea

- este un act reflex de aparare, caracteristic aparatului respirator,

- de origine - respiratorie sau
- extrarespiratorie (organe cu receptori tusigeni -> t.cardiaca,
t.esofagiana, t.psihogena).
- puternica si indelungata efecte negative asupra organismului ( ap.
respirator, cardiac etc.)

C.M. Aspecte generale

Simptom in boli ale aparatului respirator si altor aparate.
Bronhopneumopatia cronica obstructiva (BPOC)

BPOC este boala inflamatorie cronica a cailor respiratorii,

- afecteaza persoanele adulte, peste 20 de ani,
- statistici este a 4-a cauza a mortalitatii (boli coronariene, cardio-vasculare, inf.respiratorii acute)
Pentru un tratament eficient al tusei este necesar un diagnostic corect, diferential, cunoscand
particularitatile semiologice: - forma - uscata,
- perioada zilei - matinala,
- umeda;
- diurna,
- acuta,
- nocturna;
- cronica;
- fact. declansatori - inspirat aer
rece,
- sonoritatea - sonora,

- schimbata

pozitia etc
- voalata;
- intensitate - suportabila,
- greu de suportat;

- simpt.asociate

- febra,
- rinoree,
- inflam. mucoaselor

respirat.,
- frecventa - ocazionala,
- repetata,
- in accese;

- dispnee,
- durere la deglutitie.

62

Caracteristicile tusei in unele boli

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Boala
Felul tusei__________________________________________________________
Laringite
Faringite

disfonica, aspra, dureroasa;

uscata si persistenta (in faringita ac.); tuse cu secretii nazale in pozitie culcat(rinofaring.cr.);

Traheite
sonora, aspra, dureri retrosternale, la inceput uscata, apoi
umeda;
Bronsite
uscata la inceput, apoi umeda, uneori dispneizanta, suieratoare;
Astm bronsic
suieratoare, seaca la inceput, apoi productiva, insotita de
dispnee;
Bronsiectazia
productiva, mai ales dimineata;
Bronhopatia cr.obs. tuse productiva, dispnee, cianoza;
Pneumonia
intai uscata, apoi umeda, stare generala alterata;
Plaurezia
iritativa, uscata, se intensifica la schimbarea de pozitie a corpului;
Cc. bronhopulm.
uscata, iritativa, caracter cronic;
Boli cardiace
tuse cardiaca staza circulatorie, mai ales noaptea si la efort;
B. de reflux
iritativa, mai ales dupa masa;
gastroesofagian
Tulb.psihogene
uscata, la adolescenti cu instabilitate psihoafectiva
(t.psihogena, ticul tusei).
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------63

Forme de tuse in unele boli

-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Forma de tuse
Boli
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Uscata
b.cardiace;

bronsite, traheite, pneumonii (faza debut), pleurezie, TBC (faza incip), cc.bronhopulm.,

Umeda
bronsite, traheite (faza purulenta), bronhopatie cr. obstructiva, bronsiectazie ;
Sonora
laringite, traheite;
Voalata
laringite;
Acuta
traheite, bronsite ac., pneumonie;
Cronica
bronsita cr., bronhopatie cr.obstructiva, boli cardiace, cc.bronhopulmonar;
Matinala
bronhopatie cr.obstructiva, bronsiectazie;
Nocturna
bolile cardiace
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Simptomele asociate - importante pentru diagnosticul diferential.
Ex.: tusea asociata febrei, in boli infectioase ale ap.resp. - farmacistul decide daca este o boala grava
ce necesita internarea - ex. pneumonii acute bacteriene.
Tusea uscata / seaca / neproductiva este fara secretii,
caracteristica inf.resp.
- cu secretie redusa, vascoasa, aderenta
in faza
de debut;
Tusea intensa, dureroasa, in accese, repetata obositoare si daunatoare complicatii:- hemoptizie,
- solicita
ap.cardiovascular;
Tusea uscata se combate cu antitusive.

64

Tusea umeda / productiva secretie vascoasa, aderenta,

- se acumuleaza in arborele bronsic si stimuleaza zonele
reflexogene tusigene;
- infectii respiratori faza purulenta., forme cronice;
- se combate cu expectorante fluidifica secretiile vascoase;
- nu trebuie suprimata, doar diminuata daca este intensa.

Obtinerea de informatii si activitatea de asistenta

farmaceutica in tuse

Anamneza forma, frecventa, caracter, perioada zilei, factori declansatori;

- simptome asociate durere la deglutitie, dispnee;
Semne asociate febra, rinoree, inflamatia mucoasei faringiene;
Forma tusei uscata, umeda;
Ipoteza de diagnostic pe baza informatiilor;
Decizia farmacistului internare in spital,
- prezentare la medic pt. Consult si recomandare tratament;
- recomandarea unei medicatii OTC pt. tipul de tuse si
starea pacientului;
- recomandarea unei medicatii OTC pt. simptome asociate;

65

Farmacoterapia OTC in tuse

Se urmareste:

- combaterea cauzei;
- tratament simptomatic (pt. tuse uscata, umeda);
- masuri profilactice si curative, nemedicamentoase;
- tratamentul simptomelor asociate tusei febra, rinoree, inflamatia mucoaselor respiratorii,
durere la deglutitie, dispnee etc;

Farm. poate recomanda - medicatie OTC : - tratamentul simptomatic al tusei;

- medicatia acuzelor asociate febra, rinoree,
inflam.mucoasei
faringiene, dureri la
deglutitie;
- masuri nemedicamentoase - a se evita aerul rece;
- a se evita alcoolul, fumul de tigara (toxici
ciliari,red. Cl.);
- in BPOC renuntarea la fumat;
- ceaiuri plante cu mucilagii etc.
Farm. nu recomanda - antibiotice, antidispneice , prezentare la medic, internare.
Tuse uscata / neproductiva : - antitusive - centrale

- opioide naturale codeina,

- sintetice dextrometorfan;
- neopioide - butamirat,

in mod

curent
- clobutinol,
- oxeladina;
- periferice - levodropropizina,

in tusea

declansata
- prenoxdiazina ,
- produse fito. cu mucilagii.

de iritarea
receptorilor

periferici.

66

Medicamente antitusive: - Codeina : - adulti 15 30 mg, la 4-6 ore;

- copii > 5 ani 0,2 0,3 mg/kg, la 6-8 ore;
- Dextrometorfan: - adulti 60 120 mg/zi, in 4 6 prize;
- copii 2 12 ani 15 60 mg/zi, in 4 6 prize;
- Butamirat: - adulti 20 25 mg, de 4 ori/zi;
- copii sub 12 ani 5 15 mg, de 3 ori/zi;
- Oxeladina: - adulti 30 50 mg/zi;
- copii pana la 15 ani 10 30 mg/zi (10 mg/10 kg corp/zi).
Tusea umeda productiva : - secretostimulante guaifenezina, gaiacolsulfonat de potasiu, benzoat de sodiu,
ioduri, sar.de amoniu, fito. pectorale cu saponine;
- bronhosecretolitice acetilcisteina, carbocisteina, erdostein, bromhexin,
ambroxol, dornaza alfa.
Medicamente secretostimulante : - Guaifenezina : - adulti 100 200 mg, de 4 6 ori/zi;
- copii > 15 ani 5 - 25 mg de 3 ori/zi;
Medicamente bronhosecretolitice :- Acetilcisteina -p.o. - adulti 200 mg de 2-3 ori/zi,(max.6oomg/zi pt.7 zile,
max.4oomg/zi,max.6 luni
- copii pana la 14 ani 50 200 mg, de 2 3 ori/zi;
- inhalator, aerosoli 200 300 mg de 1 4 ori/zi, 5-10
zile;
- instilatii(intratraheal, endobronsic) 150-300 mg,1-4
ori/zi
- inj., i.m. profund, i.v.lent - adulti 300 mg, de 1
2 ori/zi;
- copii mici 150 mg o data.

67

Carbocisteina : - adulti 750 mg de 3 ori/zi;

- copii (in functie de varsta) max. 100 mg.
De 2 3 ori/zi;
Ambroxol : p.o. - adulti 90 mg/zi in 3 prize;
- copii 15 45 mg/zi in 3 prize.

Pe cat posibil, tratamentul se individualizeaza, in functie de starea pacientului.

De ex.: - codeina cu prudenta la copii sub 5 ani, poate induce convulsii (epurarea hepatica
deficitara);
- clobutinol - C.I. - in primele 3 luni de sarcina (efect teratogen la animale de laborator),
- prudenta - la persoane cu atentie sporita cond. Auto.
C.I. si prudenta - codeina prudenta : - insuficienta respiratorie,
- emfizem pulmonar,
ef. deprimant al centr.
respirator bulbar;
- astm bronsic,
- secretostimulantele C.I. - ulcer gastro-duodenal,
- gastrite, epigastralgii,
ef. puternic iritant
gastric;
- greturi, voma ,
- bronhosecretolitice prudenta - ulcer gastro-duodenal,
- gastrite, epigastralgii,
ef. moderat
iritant gastric;
- greturi, voma,
- guaifenezina C.I.- copii < 5 ani, miastenie efect miorelaxant.
68

Constipatia
Simptomul de intarziere a tranzitului intestinal, cu scaune reduse cantitaiv, consistenta crescuta, cu
dificultati de defecare ( mai putin de 3 scaune/saptamana).
Constipatia habituala/idiopatica sedentarism, alimentatie rafinata, frecventa la femei si varstnici.
C.M. Aspecte generale
Exista mai multe cauze ale constipatiei in functie de felul acestora;
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Felul constipatiei
Cauze
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Habituale
- aport redus de fibre vegetale, - sedentarism,
- distonii neurovegetative
cu
- consum redus de lichide,
- progr. dezordonat al scaunului ,
hipertonie simpatica;
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Anatomice
- musculatura abdominala slabita,
- leziuni perianale, leziuni ale colonului, stricturi,
si mecanice
- B.Hirschprung, rectocel,
- tumori, prolaps rectal;
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Tulb. endocrine
- hipotiroidism,
- diabet zaharat,
- hiperparatiroidism;
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Boli nervoase
- B.Parkinson,
- paralizie,
- scleroza in placi,
- leziuni ale nervilor
pelvini;
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Medicamente
- Analgezice opioide,
- Antacide,
- Diuretice,
- Anticolinergice,
- Blocante de calciu,
- Narcotice.
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

69

Daca diagnosticul diferential al farmacistului arata un alt tip de constipatie decat

habituala, va recomanda pacientului consult medical pentru diagnostic exact.
Constipatia habituala se manifesta :

- sub 3 scaune pe saptamana,

- mari dificultati la defecatie,
- scaune consistente,
- cantitate redusa a scaunului, sub 100

200 g/zi,

- disconfort abdominal si dureri difuze,

- senzatie de distensie / balonare.
Complicatii: - intestinale: - fisuri anale, rectale cu sangerari,
- hemoroizi durerosi,
- ocluzie prin fecalom;
- extraintestinale: - hernii - inghinale,
- hiatale,
- infectii urinare,
- astenie absorbtia toxinelor Bac.Coli / stagneaza in
intestin/.
Farmacoterapia OTC in constipatie
In constipatia habituala se recomanda :

- tratament igieno-dietetic,
- tratament medicamentos.
70

Tratament igieno-dietetic
fructe ~ 20 g/zi/,

- regim alimentar bogat in fibre / legume,

- aport bogat de lichide,
- miscare, nu sedentarism,
- program ordonat al scaunului.

Tratament medicamentos - se asociaza, cand tratamentul igieno-dietetic este ineficient.

Se recomanda laxative in caz de:

- constipatie cronica,
- defecatie dificila la bolnavi cu risc - cardiovasc.,
-

colon iritabil,
hernie inghinala,
rectocolita,
fisuri anale, - hemoroizi,
bolnavi imobilizati;
- constipatia acuta,
dar si in :
- intoxicatii,
- dupa administrare de medicamente antihelmintice.

Timpul optim de administrare : - seara inainte de culcare, latenta 8 12 ore

(scaun normal);
- dimineata pe stomacul gol, latenta 2 -6 ore
(scaune repetate, solide, apoi apoase, urmate de 1-3

zile
fara scaun).

71

- tarate de grau, ovaz

- 35 grame,
Alimente bogate in fibre si cantitatea recomandata: - linte, fasole, mazare, morcovi, varza, cartofi - cana,
- banane, portocale, mere
- 1 buc.
Cantitatea de paine difera in functie de continutul de fibre (20g/zi): - paine integrala - 10 felii,
- paine neagra
- 12 felii,
- paine alba
- 18 felii.

Clase de medicamente, in functie de mecanismul de actiune:

Laxative de volum: - fibre vegetale (ex.tarate 15-30 g/zi,dimineata, cu apa);

- polizaharide hidrofile mucilaginoase (3-4 g/zi).
Purgative osmotice : - saruri de magneziu ( magneziu-sulfat 10-15 g-purgativ, 5 g-laxativ);
- dizaharide (lactuloza laxativ : - 10-30 g/zi adulti, 2,5-7,5 g copii);
- macrogoli (M 4000 10g de 3-4 x/zi, 10g de 1-2x/zi intretinere).
Laxative emoliente si lubrefiante: - tensioactive (docusat sodic 5o mg de 1-3x/zi);
- ulei de parafina 15-30 ml seara, produse continand ulei de
parafina;
Purgative de contact (stimul.peristaltism intestinal):
- ulei de ricin 15 30 ml adulti,
1 5 ml copii 1-2-ani,
5 15 ml copii > 2
ani ;
- antrachinone ( frangula, senna)
seara;
- derivati de difenilmetan (bisacodil 5
10 mg/zi).
Laxative de uz rectal: - supozitoare de glicerina adulti, copii;
- ulei de parafina microclisme (200 300 ml).

72

- la femeia gravida si care alapteaza laxative neabsorbabile:- sup. de glicerina, ulei de

parafina;
Atentie:
- tarate (DiomFibra),macrogol (Forlax);
- la femeia care alapteaza C.I.: - iritante - stimulante(antracenozide) absorb lapte diaree
copil.
- laxative, purgative: - urgente abdominale:

- obstructie intestinala,
- peritonita,
- apendicita;
- abuz (mai ales purgative iritante): boala laxativelor : - colita,
- pierderi
apa,electroliti, vit.
Contraindicatii,
deshidratare,astenie (- K);
precautii :
mezent);

colon catartic(lez.profunde la niv.plex

- laxative purgative iritante de contact (antracenozide): - C.I.

- copii < 5 ani,

- gravide,

alaptare,
- varstnicimax.10 zile;
- ulei de parafina nu se foloseste timp indelungat, parafinoame;
- prudenta cardiaci automedicatia hipokalemie, creste toxicitatea cardiotonice.
In constipatii prelungite clisme (daca nu este secundara unei interv.chirurgicale, ocluzie intestinala).
In caz de insucces recomanda consult medical !

73

Educatia farmacoterapeutica mentioneaza:

- fact.favorizanti

- orar zilnic al scaunului,

- consum redus de fibre, lichide,
- sedentarism;

- manifestari clinice numar, cantitate, consistenta disconfort,

distensie si dureri abdominale, ameteli
etc;

- masuri igienico-dietetice - alimente cu continut in fibre

(20 g),
- exercitii fizice zilnice (1 ora);
- tratament personalizat

- igienico-dietetic,
- mod de administrare
- RA, precautii, CI, ABUZ !,

- informatii discoloratii (antracenozide): galben-brun->

u.acida ,
alb-roz ->
urina alcalina;

organice) ;

- ineficienta tratamentului consult - dg.exact (cauze

- complicatii

- intestinale: - fisuri anale, hemoroizi,

rectite, ocluzie prin fecalom;
- extraintestinale: - hernii inghinale, hernii

hiatale ,
infectii urinare.

74

Diareea
- scaune frecvente si de consistenta scazuta ( > 3 scaune/zi) si
abundente ( > 200 g.);
- frecventa, mai ales la copii nou-nascut, sugar, copil mic;
Diareea
- poate fi: - acuta si cronica ( > 3 saptamani la adult si > 4 saptamani la
copil),
- severa si prelungita (are consecinte grave, deci trebuie
tratata);
- poate fi - cauzata factori: - infectiosi,
- neinfectiosi;
- intalnita unele boli intestinale.
C.M. Apecte generale
Cauze: - alimentare,
- boli intestinale: - B. Chron,
- nou-nascut
intoleranta la sucroza,
- infectioase,
- colon iritabil,
declansata de ceai indulcit,
- parazitare,
- colita ulceroasa,
suc de fructe.
- inflamatorii,
- tm.carcinoide
- functionale,
intestinale;
- organice,
- endocrine;

75

Cauze ale diareei

---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Factori
Manifestari
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Alimentari
Supraalimentatie, alimente greu digerabile, bogate in celuloza, legume, fructe crude,
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Bacterii
Stafilococ, Strept, Enterococ, Enterobacter, E,Coli, Clostridium, Shigela,
Salmonela,Yersinia etc;
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Paraziti
Giardioza, Trichineloza, Amebiaza, Strongiloidoza;
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Fungi
Candidoza, Actinomicoza;
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Virusuri
Enteroviroze, Adenoviroze, Coxsackie;
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Inflamatori
Boala Chron, rectocolita ulcero-hemoragica;
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Organici
Tm.carcinoide, Cc.gastric, polipoza rectocolica, rezectii intestinale, fistule gastrojejunocolice;
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Functionali
Aclorhidria, hiperclorhidria, malabsorbtia, colon iritabil, sindr.Zollinger-Ellison,
insufic.pancreatica;
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Endocrini
Boala Addison, hipertiroidism, hipoparatiroidism;
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Medicamente Purgative, Ab cu spectru larg, prokinetice.
-----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

76

Caracteristici si tipuri de diarei

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Caracteristici
Tipul de diaree
ss
Caracteristici
Tipul de diaree
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Debut
Brusc
diarei infectioase
Culoare
galbena
steatoree
Progresiv
diarei organice
maron-deschis
fermentatie
---------------------------------------------------------------------------maron-inchis
putrefactie
Conditii
biliara

Calatorie

diarei de calatorie

Alim.suspecte toxiinfectie alim.entara

Stres
diaree de motilitate
------------------------------------------------------------------------Medicamente purgative, prokinetice
functionale
----------------------------------------------------------------------------Nr. Scaune Mare
diaree infectioasa
(suprasaturatie)
Redus
diaree osmotica
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Volum
Mare
steatoree
Redus
diaree organica
----------------------------------------------------------------------------Aspect
Omogen
diaree osmotica
Scibale
diaree de motilitate
Sange, puroi
dizenterie
------------------------------------------------------------------------------

verzui
negru

Orar

matinal
postprandial

afectare
melena

diarei
diarei osmotice

77

Exemple de situatii:
- sange si puroi in scaun daca este - diaree acuta dizenterie;
- diaree cronica rectocolita ulcero-hemoragica;
Simptome asociate: - diaree + febra diaree infectioasa acuta, cronica,
diaree inflamatorie (B.Crohn),
rectocolita;
- diaree + greturi, varsaturi, stare alterata, soc, colaps toxiinfectie alimentara;
- scaune diareice + mucus, sange, puroi, tenesme, colici abdominale, dizenterie
microb.,
amebiana.
Nu intotdeauna simptomele / abdominale, extraabdominale / indica diareea.
Relatia intre anumite simptome ale diaree si alte boli
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Simptome
abdominale / extraabdominale
Boli
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Colici
+
Diaree episodica
Miscari , agitatie
+
Diaree de motilitate
Zgomote, balonare
+
Diaree osmotica
Balonari
+
Intolerante alimentare
Dureri epigastrice
+
Sindr. Zollinger-Ellison
Dureri fosa iliaca stanga
+
Colon iritabil

Dureri fosa iliaca dreapta

+
Boala Chron

78

Greturi, varsaturi
Tenesme
Senzatie de defecatie
Febra
Stare generala alterata

+
+
+
+
+

Toxiinfectie alimentara
Dizenterie
Cancer rectal
Toxiinfectie alimentara
Toxiinfectie alimentara

Colaps
+
Toxiinfectie
alimentara
Deshidratare
+
Diarei prelungite
Flush
+
Tumora carcinoida
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Diareea nu trebuie neglijata, deoarece poate avea complicatii: - deshidratarea,
- urmari ale
deshidratarii.
Deshidratarea - pierderi de apa si electroliti,
- se accentueaza daca sunt si greturi-varsaturi;
- semne: - sete,
- urina redusa,
- mucoase uscate;
- febra,
- accentuata ( > 5-10%) - oprirea pierderilor de apa si electroliti,
- rehidratare (solutii, amestec de saruri);
- poate fi grava la copii si varstnici.

79

Aprecierea gradului de deshidratare la copil si semne insotitoare

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------<5%
Fara semne clinice;
5 10% Sete, febra, fontanela deprimata, ochi infundati si hipotonici;
10 - 15% Febra ridicata, mucoase uscate, tegumente marmorate, oligurie, pliu cutanat flasc, hipovolemie, tahicardie;
> 15 %
Extremitati reci, cianotice, polipnee,anurie, ochi fixi -pupile dilatate, convulsii, tahicardie,
colaps, coma.

Diareile cronice sunt: - diarei organice produse de tm.:

- cancer colo-rectal,
- cancer gastric,
- tm.carcinoide;
- de natura infectioasa si inflamatorie: - Boala Crohn,
- rectocolita ulcero-

hemorag.
- parazitoze,
- TBC intestinal;
- diarei functionale - gastrogene:

- gastrita atrofica,
- gastrectomia,
- Sindr. Zollinger-Ellison;
- biliare, pancreatice, intestinale: - tulburari biliare,
- pancreatita cronica,
- tulb.intestinale cu

malabsorb;
- produse de afect.colonului:

- dispepsia de fermentatie,
- dispepsia de

putrefactie,
-

colon iritabil,
abuz de laxative

80

Diagnostic etiopatogenic corect : tratament corespunzator

- ex.coprologic (permite diferentierea)- diarei de - fermentatie,
- putrefactie,
- steatoree,
--
- deficit de digestie;

- ex.coproparazitologic pt.diarea parazitara;

- ex.coprobacteriologic - pt.diarea infectioasa;
- colonoscopie pt.boli intestinale - Boala Chron,
- rectocolita ulcerohemoragica,
- cancer de colon;
Obs.: - In diareea infectioasa (ac.,cr. febra, frison)) se incepe tratamentul empiric cu fluorochinolone,
inainte
de rezultatul coprobacteriologic si
antibiogramei.

Obtinerea de informatii si activitatea de asistenta farmaceutica

Anamneza specifica,
- Semne asociate (febra, stare generala alterata, hipotensiune arteriala etc.),
Semne si gradul de deshidratare (sete, anurie, oligurie etc.),
Diagnostic ipotetic pe baza informatiilor,
Decizia farmacistului - consult medical + investigatii,
Recomandare internare in spital (deshidratare accentuata, stare generala alterata copii, varstnici),
In forme usoare antidiareice OTC,
In deshidratare usoara, medie ( < 5 10 %) rehidratare orala (saruri),
Regim alimentar, hidric,
Tratament OTC pentru simptome asociate (greturi, voma, colici, febra etc.).

81

Cine asigura informatii: - pacientul in cazuri usoare (anamneza si observatia acestuia),

- apartinatorii in cazuri moderate si grave,
- date epidemiologice (in caz de epidemii in curs).
Se recomanda internarea de urganta
- diarei infectioase (dizenterie, holera),
- stare generala alterata cu deshidratare >
10% (copii !!!!)
Farmacoterapia OTC in diaree
Sindromul diareic: - rehidratare cu solutii de electroliti,
- medicatie antidiareica (med.antiinfectioase AB, chimioterapice, antiparazitare
intestin.),
- tratament igienico-dietetic,
- tratamentul simptomelor asociate (colici, febra, voma).
Tratament in:

- diareea acuta:
- solutii de electroliti pt. rehidratare,
- antidiareic ( diaree ac.> 24 ore);

- diareea infectioasa usoara:

- Furazolidona - adulti 100mg x4/zi (la 6 ore),
- copii: >5 ani 50mg x

4/zi,
1-5ani 2533mg x 4/zi,
< 1 an - 8
16mg x 4/zi;
sau 0,5
mg/kg corp/zi,
+ tratament igienico
dietetic.

82

Tratament igienico-dietetic:
- diareea acuta :
- diareea cronica:
- NU lapte, dulciuri, legume, fructe ,alim.solide;
- 5 6 mese/zi, cu repaus de ~ 30 min.;
- 24 ore regim hidric (ceai menta,supa morcovi, orez);
- evita alimente reci, cruditati, dulciuri,
lactate,
- treptat carne slaba fiarta,branza vaci,oua tari, toast;
branzeturi fermentate, condimente, carne
grasa
- mai ales orez,toast,peste,carne slaba,oua tari,
legume sote,suc,compot neindulcit,fructe astr.
o
o

Diareea osmotica se vindeca in 2-3 zile cu regim dietetic;

Sugar ceai si supa, iar dupa 4 ore se alimenteaza la san.
Farmacoterapia antidiareica

1. Antidiareice simptomatic-patogenice:

- Antipropulsive si antisecretorii opioidergice;

- Antipropulsive parasimpatolitice (anticolinergice);
- Absorbante si protectoare (sar.Ca,Bi,caolin,pectine,diosmectita);
- Adstringente (derivati de acid tanic);
- Antiinflamatoare intestinale - deriv.ac.aminosalicilic-mesalazina,

-sulfasalazina
-olsalazina,
-salazosulfapiridina
- corticosteroizi locali-budesonid.
2. Antidiareice de substitutie:

- Solutii de electroliti;
- Enzime digestive (gastrice, pancreatice, intestinale);
- Microorg.antidiareice sintetizatoare de ac.lactic (Lactobacilus,Sacch.boulardi)

83

3. Antidiareice etiotrope antiinfectioase si antiparazitare intestinale:

- antibiotice

- nistatina,
- natamicina,
- colistina,
- rifaximin;

- chimioterapice

- furazolidon,
- nifuroxazid,
- clorchinaldol,
- tiliquinol, tilbroquinol.

Antiptopulsive: - agonisti ai receptorilor ,u periferici intestinali - opiu,

-

codeina,
difenoxin,
difenoxilat,
loperamid.

Antisecretoare inhib.selectiv al encefalinazei intestinale acetorfan.

Mod de administrare:
ml/zi,

- solutii pentru rehidratare (electroliti) - deshidratare usoara: p.o. 50

- deshidratare medie: 80

ml/zi,
adm.cant.mici,dese~volum pierdut/scaun;
- loperamid - diaree acuta - adulti initial 4mg,apoi 2mg dupa scaun
(max.16mg/zi)
- copii 6-12 ani initial 2mg,apoi 1mg (68ani-max.4mg/zi
9-12ani-max.6mg/zi
- diaree cronica:

- adulti 2 mg de 1-3x/zi;
- copii (> 8 ani) 1 mg de 1-2x/zi.

84

max.4g/zi,max.1-2 luni.
Diosmectita 1 plic (3 g) suspensie in pahar cu apa:
- diaree - adulti: 3
plicuri/zi;
- copii: 0-1 an 1 plic/zi,
1-2 ani
1-2 plicuri/zi,
> 2 ani
2 3 plicuri/zi;
- colon iritabil3
plicuri/zi,1 sapt,apoi 2/zi,3sapt- repeta?
In - diaree acuta (>24 ore) sau cronica > antidiareice antipropulsive (loperamid )(in lipsa semnelor de
infectie
bacteriana
sau parazitara);
- diaree de putrefactie - > saruri de bismut;
- diarei de dismicrobism/post antibioticoterapie -> Lactobac. acidophylus si L.casei, Sacch.boulardi;
- diaree hemoragica/rectocolita hemorag. -> antiinflamatoare intestinale.
C.I., precautii ale medicamentelor antipropulsive: - diarei inf., parazit., - prelungesc stagnarea agentului
pat;
- diarei dismicrobism/AB cu spectru larg
->fact.ef.toxice.
Educatia farmacoterapeutica va urmari ca pacientii cu diarei cr. sa aiba cunostinte legate de boala:
- cauze ale diareei (abuz de laxative, prokinetice);
- simptomele bolii;
- complicatiile diareei /deshidratarea !);
- investigatii paraclinice;

85

- tratamentul diareei ac.: - farmacoterapia - simptomatica, posologie

- etiologica
R.A.;
- tratament igienico-dietetic - evita alimente diaree,
- consuma
alim.constipante;
- control periodic, medical.

Tratament simptomatic voma antiemetice, fara ef.propulsiv gastro-int.: - proclorperazina,

NU sunt
- tietilperazina,
OTC,elib.
- prometazina.
cateva doze
NU benzamide (metoclopramid,domperidon) au si efect propulsiv !
in forme usoare ceaiuri cu ef.carminativ/menta, melisa,
fenicul,anason/;

NU sunt

- colici abdominale antispastice parasimpatolitice: - atropina,

-

butilscopolamina;

OTC
antispastice musculotrope: - papaverina,
- drotaverina;
analgezice-spasmolitice: - metamizol.

Farmacistul poate elibera personalizat, OTC:

- drotaverina,
- papaverina, doza redusa/50 mg/,
- metamizol singur sau asociat cu drotaverina.

86

Gastritele

87

Infectii urinare
Apar la

- orice varsta ,
- la ambele sexe - in primele luni mai frecventa la baieti,
- dupa pubertate mai frecventa la fete;

- la varsta inaintata (hipertrofia prostatei) raportul se apropie de al femeilor,

- pot ramane doar la nivelul vezicii urinare, dar pot urca pana la rinichi.
Clasificarea infectiilor urinare
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Tipul infectiei
Caracteristici
nr.
agenti patogeni
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Infectii acute necomplicate : - disurie, durere suprapubiana, durere de mijloc, > 1.000/ml in jet intermediar
fara febra , 4 saptamani asimptomatica
al
urinii;
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Pielonefrita ac. necomplicata : - febra, frison, durere de mijloc
>10.000/ml
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Infectie urinara complicata :
- simptomele cazurilor anterioare
> 100.000
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Bacteriurie asimptomatica :
- fara simptome clinice
> 100.000/ml in 2 ocazii
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

88

Pentru cele mai multe infectii urinare raspunzator este Esch.coli (80 %), dar si Proteus si Klebsiella;
Tulpini rezistente la AB dezvolta Pseudomonas aeruginosa (20 %) si Enterobacter spp (22 %).
Daca se cunoaste agentul patogen, se alege medicamentul:

Agent patogen
Medicament prima alegere
Alternativa
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Esch.coli
ampic.,amoxi.,biseptol,fosfamicina-trometamol; fluorochin.,cefalosp.po,carbapenem;
Proteus mirabilis ampicilina, amoxicilina, biseptol;
Proteus ssp.indol+ ofloxacina/ciprofloxacina;
.
Klebsiella ssp
ofloxacina/ciprofloxacina, biseptol;
+inhib.betalact.,carbapenem;.
Enterobacter ssp ofloxacina/ciprofloxacina;
a;
.
Pseudo.aerug.
ciprofloxacina;
piperacilin/carbapenem,ceftaz(+tobra)
Enterococi
ampicilina;
.
Strept.betahem.
phenoxymetilpenicilina;
ll,po. .
Staphylococ
oxacilina,cefalexin,cefaclor;
.

fluorochin.,cefalosp .po,carbapenem;
biseptol, cefalosporine p.o.
ampic.
biseptol,cefalosporine gen.a III-

doxicilina, carbapenem;
macrolide,ampic.,cefalosp.gen.lclindamycina.

89

Cistita
Mai frecventa la femei - in perioada fertila / activitatea sexuala,
- frig, stress,
- forma ascendenta.
Simptome - urinare frecventa si imperioasa cu usturime, uneori febra.
- bacteriurie - prezenta in urina a unei bacterii ce nu reprezinta contaminare la nivelul uretrei,
- poate fi asimptomatica,
- > 10 8 microorg./l - este semnificativa.
Semne de infectie - rinichi (pielonefrita),
- disurie mictiuni dureroase,
- vezica (cistita),
- poliurie debit > 3 l urina/zi,
- prostata (prostatita,
- piuria poate insoti hematuria in boli
glomerulare
- uretra (uretrita),
inflamatorii,
- sindr.uretral la femei,
- c.izolata frecv.asociata cu inflam.cai urinare
sup,inf.,
- polakiurie necesit.imp.urina
- urina sterila tbc renal.
La infectii joase, necomplicate nu se recomanda izolarea agentului patogen.
Tratament - durata de tratament controversata,
- in prezent o doza eliminarea AB activ pe tulpina de durata si conc.in urina (3 5 zile),
- sa depaseasca CMI 90,
- si dupa tratament corespunzator recaderi de 2 3 x/an, in cazuri necomplicate,
- se urmareste o profilaxie de 6 12 luni cu doze reduse de medicamente,
ciprofloxacina,
- medicamente de prima alegere fluorochinolonele sunt bactericide, active :
-ofloxacina,
- norfloxacina,
- enoxacina etc.

90

- cefalee,ameteli,
Reactii adverse - tulburari SNC - confuzie,
- epileptici prudenta;
- nefrotoxicitate - doze mari - 3-4x > cristalurie;
- fotoxicitate - evita expunerea la soare + crema protectoare,
- se intrerupe tratamentul la semne toxice.

C.I.: - sarcina, alaptare,

- copii sub 18 ani; la animale artropatie (eroziune a cartilajului articulatiei).
- eradicarea agentului patogen,
- AB selectat sa nu act. asupra florei normale din intestin si vagin
(fluorochin,clotrimox.),
- IU - joase, necomplicate inflamatia atinge doar mucoasa vezicii
urinare,
Scopul tratamentului
- din zona renala atinge straturi mai profunde, parenchimul renal.
- barbat tanar se considera uretrite non-gonoreice,
- varstnic inflamatia prostatei cauzeaza c.m. multe
neajunsuri.
- tratamente vechi acid nalidixic - ineficient in infectii sistemice,
- utilizare limitata dezvolta
repede tulp.rezistente.
Cauzele bacteriuriei nerezolvate: - rezistenta bacteriana la medicamentul selectat,
- dezvoltarea rezistentei unei bacterii initial sensibile,
- bacteriuria cauzata de doua bacterii cu sensibilitati diferite,
- reinfectie cu bacterie rezistenta la tratamentul aplicat,
- calculi coraliforma cu numar mare de bacterii,
- necroza pailara abuz de analgezice,
91
- azotemia

Sindroame infectioase urogenitale (comune)

-

Sindromul uretral acut (femeie):

- disurie si polakiurie,
- uroculturi sterile sau <10.000/mmc,
- vaginita (uneori),
- cauzat de bacterii sau G.trachomatis.

Uretrita acuta (barbati):

transmitere sexuala,

- disurie + scurgeri uretrale,

- lipsesc infectiile vezicale concomitente,
- - Neisseria gonorrhaeae(scurgere galbena), cu
- ag.negonococici C.trachomatis, U.urealiticum

(scurgere alba).
Pielonefrita acuta: - frison si febra mare,
- durere in flanc,
- sindrom iritativ vezical,
- posibil bacteriurie (> 100.000/mmc), piurie.
Prostatita acuta: - frison si febra,
- disfunctie iritativa si obstructiva - prostata inflamata si
dureroasa,
- secretie prostatica purulenta Esch. coli / de obicei.
- uter
Boala inflamatorie ac. pelvina (fem.): - infectii ascendente din vagin si endocervix
org.pelvine
- trompe
- frison si febra,
- ovar
92

Epididimita acuta: - inflamatie dureroasa uni- sau bilaterala a epididimului,

- febra,
- disurie, piurie / uneori,
- barbat - tinar: + uretrita gonococica,
- varstnic: + prostatita ( E.coli)

- Bacteriuria asimptomatica: - >10.000 col/ml urina, fara piurie, fara simptome de IUN;
- trebuie diferentiat de contaminarea cu flora uretrala sau vaginala
colectare.
IUN cronice : - implica IUN persistente,
- recurente.
Prostatita cronica: - prostatita cronica bacteriana,
- prostatita cronica abacteriana,
- prostatodinia (amicrobiana).
Pielonefrita cronica: - dg.radiologic bazat pe deformare caliceala si modificari ale ap.renal,
- la pacientii cu inf.urinar persistenta se asociaza simptome renale,
- urocultura pozitiva si
piurie;
- in majoritate cazuri pielonefrita cu semne radiologice au uroculturi negative,
- fara inf.activa
evidenta.
IUN : - cea mai frecventa infectie bacteriana, indiferent de varsta;
- incidenta, simptomele si caracteristicile diagnostic si tratament, in functie de sex si varsta;
- piuria este sau nu prezenta in IUN;
- anamneza si ex.clinic nu por diferentia inf.renala de IUN joase sau (la femeie) inf.vezicala de
sindr.uretral;
- in IUN ac.necomplicata tratamentul cu ag.antimicrobieni de 1-3 zile - este la fel de eficace ca si cea
clasica de 10 zile, dar cu RA mai reduse.

93

- volumul urina / 24 ore,

- culoarea,
Examenul macroscopic al urinii: - claritatea / transparenta,
- mirosul
- produsi patologici vizibili.
- alimentatie,
o Volumul normal: - 800 2500 ml / 24 ore, in functie de - aport de lichide,
- stare febrila;
- diureza diurna este de 3 4 X > diureza nocturna;
o Culoarea : - normal galben-deschis;
- nepatologic poliurie mai deschisa,
- oligurie mai inchisa;
- patologic - hematurie: cul.rosiatica se inchide progresiv Hgbhematina si metHgb
bruna;
- laptoasa hipuria nefrotica, uneori in DZ complicat cu nefroza (Sindr.nefrotic);
- opaca dupa unele pranzuri cand creste pH-ul si pp fosfatii,
- elim. cant.mari de mucus, in afect. prostata
(adenocar.mucosecretant);
- tulbure - pp.uratilor, cand urina se clarifica prin incalzire;
- pp.carbonatilor si fosfatilor - se clarifica prin acidifiere cu ac.acetic
10 %;
- puroi, sange, mucus, sperma nu se limpezeste dupa
incalzire,acidifiere.
o Miros: - normal caracteristic;
- patologic - putrid in urina infectata,
- acetonic in cetoacidoza;

94

pH ul urinar urina proaspat recoltata 5,8 7,4 r.acida fosfati acizi, acizi organici (uric si lactic);
- inf.urinare modifica pH-ul acid pH alcalini (ureea amoniac).
Densitateaspecifica aurinii normal: 1,003 1,030;
- diabet insipid primar : < 1,010 si dupa deshidratare;
- insuficienta renala ac. de cauza tubulara: 1,010 (= densit.specif.a plasmei);
- inf.urinare, pH-ul alcalin rezultat fals scazut al densitatii urinii.

Principii de tratament scopul: sterilizarea urinii poate fi atinsa in cateva ore de la

prima doza (AB bine ales!)
- selectia antibiograma;
- empiric se tine cont: - infectia complicata,
- necomplicata;
- spectru AB-lui;
- RA ale AB-lui;
- complianta pacientului;
- costul medicamentului.
- durata tratamentului, in functie de extinderea tisulara a
infectiei,
- concentratia AB-lui
in urina;

95

Spectrul de activitate al unor AB utilizate frecvent in IU

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Med.antimicrobian
Ag.gram-poz.
Ag.gram-neg.
Med.antimicrobian
Ag.gram-poz. Ag.gram-neg.
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Amoxi/Ampi
Strept./Entero.
E.coli/Prot.mirab. Cefalosp.gen.III-a
Streptococ
Cam toate+Pseudo
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Amoxi/Ac.clav
Strept./Stafilo.
E.coli/Prot./H.infl.
Aztreonam
--Cam
toate+Pseudo
Ampic/Sulbact.
Enterococ
Klebsiella
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Aminoglicozide
Stafilococ
Cam toate+Pseudo
Pen.antistafilo.
Strepto/Stafilo.
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Fluoroquinolone
--Cam toate+Pseudo
Pen.antipseudo. Strepto./Entero.
Pseudo.aerug.
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Nitrofurantoin
Stafilo/Entero Enterobacteriacee
Cefalosp.gen.I a Strepto/Stafilo
Coli/Prot/H.infl/Klb
(NuProvidencia,
-------------------------------------------------------------------------Serratia,Klebsiella)
Cefalosp.gen.II-a Strept./Stafilo.
Coli/Prot/H/infl/Klb -------------------------------------------------------------------------(Ceclor,Cefurox,
Cefamandol)
--------------------------------------------------------------------------Cefalosp.gen.II-a
Streptococ
Pseudo.aerug.
(Cefoxitin,Cefotetam
---------------------------------------------------------------------------

96

Tratamentul cistitei acute

-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Pacient
Adm.
Medicament
Doza
Timp adm.(la)
Durata
tratament
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- ------Femeie, asimptomatica
P.o.
TMP SMX
160-800 mg
12 ore
3 zile
Ciprofloxacina
250 mg
12 ore
Enoxacin
400 mg
12 ore
Norfloxacina
400 mg
12 ore

Simptome > 7 zile

TMP SMX
identic
identic
7
zile
infectii recente,
sau
> 65 ani, diabet
Fluoroquinolone
identic
identic
7
zile
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Femeie
P.o.
Amoxicilina
250 mg
8 ore
7
zile
Insarcinata
500 mg
8 ore
Cefalexina
400 mg
12 ore
TMP-SMX (Nitrof)
160-800 mg
12 ore
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Barbat, simptome
P.o.
TMP-SMX
160-800 mg
12 ore
7 zile
moderate
sau
< 50 ani
Fluoroquinolone
identic
identic
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

97

Tratamentul pielonefritei acute necomplicate la femeie

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Pacient
Adm. Med.
Medicament
Doza
Timp adm. (la ) Durata
tratament
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Ambulator,
P.o.
TMP-SMX
160 800 mg
12 ore
10 14 zile
simptome
Ciprofloxacina
200 mg
12 ore
moderate
Enoxacina
400 mg
12 ore
Norfloxacina
400 mg
12 ore
Ofloxacina
200 mg
12 ore
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Spitalizat,
simptome
severe
posibil
septicemie

Parent.

TMP-SMX
160-800 mg
12 ore
14 zile
Ampicilina si
1g
6 ore
Gentamicina
1 mg/kg corp
8 ore
Ciprofloxacina
200-400 mg
12 ore
Ofloxacina sau
200-400 mg
12 ore
Ceftriaxon
12g
24 ore
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Femeie
Parent.
Ceftriaxona
12g
24 ore
14 zile
insarcinata
Ampicilina si
1g
6 ore
Gentamicina
1 mg/kg corp
8 ore
Aztreonam sau
1g
8 12 ore
TMP-SMX
160-800 mg
12 ore
P.o.
Cefalexina
500 mg
12 ore
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

98

Tratamentul infectiilor urinare complicate

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Pacient
Adm.med.
Medicament
Doza
Timp adm.(la) Durata
tratament
------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Ambulator
P.o.
Ciprofloxacina
500 mg
12 ore
10

14 zile
simptome
Enoxacina
400 mg
12 ore
moderate ,
Lomefloxacina
400 mg
12 ore
fara greturi,
Norfloxacina
400 mg
12 ore
varsaturi
Ofloxacina
200 mg
12 ore
---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Spitalizat
Parent.
Ampicilina si
1g
6 ore
14 21 zile
simptome
Gentamicina
1 mg/kg corp
8 ore
severe
Ciprofloxacina
200 400 mg
12 ore
posibil septicemie
Ofloxacina
200 400 mg
12 ore
Ceftriaxona
12g
8 12 ore
Aztreonam
1g
8 12 ore.
.
Obs.: - Cistitele reprezinta ~~73 % din IUN joase si cam 7 % din totalul internarilor;
- La femei, majoritatea cistitelor sunt urmarea litiazelor urinare,
- infectiilor genitale invecinate si
neoplasmelor,
- manevrelor urologice;
- La barbati, cistitele sunt urmarea stazei vezicale,
- litiazei, diverticulilor si tumorilor vezicale.

99

INFECTII DERMICE
Pielea functia de baza integritatea organismului: - protectie mecanica si fizica/tesut gras,melanocite;
- protectie chimica/pH-ul acid al pielii;
- protectie imunologica/sistem compus special.
Boss si colab.1987 Sistem imun dermic (SIS Skin Imun System): macrofage,granulocite neutrofile, limfocite,keratinocite

celule dendritice etc.

Suprafata pielii nesterila, flora caracteristica;

- protectia chimica si imunologica, impiedica colonizarea patologica;
-lezarea pielii infectie.

Infectii bacteriene Piodermite

Inf.dermice cu colectii purulente Streptococi si Stafilococi /tulpini patogene.
Impetigo
Inf.piogenica- debuteaza cu vezicule spargerea cruste galbene, care prin mancarime si scarpinare se
extind;
Tratament: - indepartarea crustelor cu solutii dezinfectante (apa oxigenata 3 %),
- badijonare solutii, unguente antiseptice,
- cazuri grave AB sistemic.
Foliculita
Inf.streptococica a foliculului firului de par inflamatie purulenta, distruge/moare; barba, scalp, membre
inf.
Furunculoza
Inf.stafilococica a foliculului firului de par distruge/moare; pielea capului, fese, org.genitale,membre;
Inf.extinsa si frecventa -> imunitate redusa.

100

Carbunculoza
Furunculi localizati alaturi.
Tratament - pansament ocluziv - a favoriza eliminarea colectiei purulente;
- la nevoie deschidere chirurgicala,
- local preparate antiseptice; - general antibiotice.

Erisipel
Infectie cauzata de Streptococul A, mai rar Stafilococ auriu sau bacterii anaerobe.
Debuteaza - frison,
Localizare - gamba, in relatie cu ulcerul
varicos,
- temperatura ridicata,
- ca urmare a unei leziuni,
- pata rosie alungita, edematiata si calda;
- pe fata.
Tratament - parenteral: - Penicilina G. 3-18 mil.U.I., in functie de gravitate,
- repaus la pat, comprese si unguente astringente antiseptice (Ung.cu acetat de aluminiu),
- in cazuri grave spitalizare;
- local: - Tetraciclina unguent, pudra;
- Neomicina - Baneocin - ung, pudra;
crema 2 %;
- Santaderm;
-Dermazina -crema 1%.
- Acid fusidic Fucidin crema, ung. 2 %;

- Gentatrim ung., crema 0,1 %;

- Mupirocin Bactroban ung.,
- Sulfadiazina argentica
- Cloramfenicol ung. 0,5 1 %;

101

Infectii fungice
Inf.dermice cauzate mai frecvent de dermatofiti /stratul keratinic - pielea, mucoase, org.interne/.
Tricophyton, Microsporum, Epidermophyton modificaritinea; nomenclatura veche dermatomicoza.

Tinea capitis (Microsporia)

Inf.foarte contagioasa, frecvent se transmite - animal om /ex.Microsporum canis
copil.
Manifestari - pe pielea capului apar zone cu diametrul 2-4 cm cu fire de par rupte,
acoperite cu praf alb
- lipseste inflamatia.
Tratament - sistemic / in caz de rezistenta la Terbinafin/,
- local preparate antimicotice.
Tinea pedis (Micoza interdigitala)
Frecventa la adulti, rara la copii.
Simptome - incepe cu mancarime interdigitala, se accentueaza, pielea se umezeste si
crapa,
- afectate 1 2 spatii interdigitale; se poate extinde la talpa si calcai.
Tratament - local - solutii si creme antimicotice in paralel;
- prevenirea - reducerea transpiratiei,
- folosirea regulata a pudrelor antimicotice.
102

Tinea unguium (Onicomicoza)

Afectarea micotica/dermatofitica/ a unghiilor.
Simptome incepe la marginea lamelei unghiale,
- pornesc dungi galbui, ce se latesc,
- lamela se ingroas friabila,
- lipseste inflamatia
Tratament

- in faza incipienta preparate locale (ciclopiroxolamina, amorolfina),

- afectare extinsa tratament sistemic,
- inainte de medicatie identificarea agentului micotic.

Tinea corporis (Pityriasis versicolor)

Inf.dermica cauzata de: - Pityrosporum ovalae,
- Malassezia furfur.
trunchi, razlet
Simptome pete de 1-2mm 1-2cm,usor pigmentate sau depigmentate, localizate spate,

sau
- piept

comasat.
Tratament local - preparate decapante: - alcool salicilat, rezorcina,
- antimicotice specifice: - tolnaftat, ketoconazol, econazol.
Foarte extinsa si frecventa la sportivi.
Candidoza mucocutanata (Sor)
Afectare frecventa Candida albicans, favorizata de diabet,obezitate,imunosupresie,igiena bucala
neglijata
Simptome depuneri albicioase razlete sau comasate pe suprafete inflamate,
- localizare piele expusa transpiratiei,
- mucoase bucala, vaginala.

103

Forma cronica imunodeficienta / foarte rar.

Tratament -preventiv inlaturarea factorilor determinanti,
- local - tetraborat de sodiu,
- coloranti,
- antimicotice de tip imidazol, triazol.
Preparate locale natamicina,
polynoxilin,
- omoconazol,
- ciclopirox,
terbinafin/sistemic/.

- clotrimazol,

- econazol,

- amolorfin,
- tolnaftat,

- ketoconazol,
- flunitrazol,

- naftifin,
-

Infectii virotice
Papiloma virus uman este responsabil de o serie de imbolnaviri:
Verruca vulgaris ( Veruca)
- cauterizare chimica ,
Afecteaza mai ales - persoane tinere si poate recidiva dupa - inlaturare chirurgicala,
- electrocoagulare.
Simptome - formatiuni de 1-8mm, singulare sau mai multe,
- localizate pe suprafata pielii, pe talpi;
Tratament - traditional ung.cheratolitic /10-20 % acid salicilic/,
- azot lichid,
- pansament local - 5 - Fluorouracil /citostatice/,
- dithranol,
- podofilina.
104

Verruca plana juvenilis (Negi, Veruci)

Infectie frecventa la copii si adulti tineri, pe fata sau dosul mainilor. Poate exista ani , se poate
vindeca spontan
Simptome - veruci ori mici, papule, 1-3 mm galben-brune.
s
- rar mancarimi scarpinare extindere,
suprainfectare.
Tratament - preparate cheratolitice (derivati de acid retinoic sau acid alfa-hidroxi: 0,1-1 %).
Condyloma acuminatum (Condiloame)
Infectie a mucoaseri genitale, anale, tesuturi invecinate.
Transmitere sexuala, foarte frecventa la homosexuali.
Simptome - formatiuni de 1-2 mm ~~ cm, cu aspect de negi sau conopidiform brun-roscat. Tratament - local - badijonare sol.podofilina 20%,
- chirurgical.
Se pot maligniza !

Virusuri herpetice
Herpes simplex
Localizare - buze,
tulbure
- fata,
- organe genitale.

Simptome

- vezicule singulare, grupate, cu continut clar

usuca
eroziuni dureroase cicatrizeaza
- ~~~hiperemiate,
- senzatie de mancarime si arsura.
Tratament - infectia primara prep.antivirale sistemice pentru a reduce recidivele;
- local: Acyclovir, Pencyclovir etc., cat mai repede inceput tratamentul;
- in perioada eroziva Pasta Lassari.

105

Herpes zooster (Zona zooster)

Inf. virusul varicelei-zooster - in copilarie varicela;
- adult doar suprafata pielii corespunzatoare unui
nerv cranian e atinsa.
Simptome -

incepe cu durere nevralgica,

dupa 2-3 zile pielea hiperemiata + vezicule / grupuri,
ganglionii limfatici se pot umfla,
in cateva zile veziculele se usuca, dar vindecarea completa dupa 2-5 saptamani,

- dupa disparitia simptomelor cutanate, durerea poate persista - varstnici,

imunitate scazuta.
Tratament - sistemic - aciclovir ,
- local - idem - herpes simplu,
- calmarea durerii AINS, carbamazepina etc.
Preparate antivirotice - aciclovir,
- penciclovir,
- interferon,

- podophylotoxin,
- propyldeoxiuridin,
- tromantadina.

106

Probleme ale ochiului

Durerea, inflamatia, roseata ochiului si anexelor sunt frecvente in multe afectiuni oftalmologice.
Unele simptome sunt comune mai multor boli, de aceea farmacistul va decide calea de urmat ->medicatie,
->consult specialit.
Simptome si semne oculare in boli ale ochiului si anexelor sale
.

Simptome

Boli in care se intalnesc

.
Congestie ,inflamatie Blefarite,conjunctivite,dacriocistite,eroziuni
corneene,glaucom,keratite,pterigion,uveite
Edem palpebral
Blefarite,celulite,conjunctivite,ectropion,erizipel,hipertiroidie,insufic.cardiaca,
i.renala;
Fotofobie
Blefarite, conjunctivite,meningita,migrena,nevralgie de trigemen,nevrita optica;
Halouri colorate
Glaucom;
Hemoragie oculara
Hemoragie subconjunctivala, leziuni oculare;
Lacrimare
Corpi straini,ectropion,obstacol canal lacrimo-nazal,uveita;
Midriaza
Glaucom;
Mioza
Uveita anterioara;
Ptoza palpebrala
Sindrom Horner,paralizia N III,miastenia gravis,migrena oftalmoplegica;
Prurit
Blefarite,conjunctivite,lentile de contact,ochi uscat,alergii;
Senzatie de arsura
Conjunctivite,blefarite,episclerite,keratite,pterigion;
Senz.de corp strain
Blefarite,conjunctivite,corpi straini,lentile de contact,ochi uscat;
Scaderea vederii
Cataracta,glaucom,degenerescenta maculara,dezlipire retina,retinopatie
diab,nevrita opt
Secr.mucopurulente Conjunctivite,dacriocistite;
Vedere dubla
Insufic.vertebro-bazilara,paralizia nervilor oculomotori,tumori cerebrale
.

107

C.M. Aspecte generale

- congestia,
Cauzele ochiului rosu pot fi: - hiperemia,
- hemoragia

intensitatea congestiei si localizarea

in functie de boala.
Caracteristicilesuntochiului
rosu in diferite boli .

.
Intensitatea congestiei - minima blefarite, ochi uscat;
- medie
conjunctivite, alergii, keratite;
- maxima eroziuni corneene, glaucom, sclerite, uveite
anterioare.
.
Localizarea congestiei - pe tot globul ocular
conjunctivite;
- pe portiuni ale globului ocular
hemoragie subconjunctivala;
- pe marginile libere ale pleoapelor blefarite.
.
De regula: - conjunctivite bilaterala congestie unilaterala + durere + glob oc.dur criza de glaucom

blefarite
-

edem palpebral
secr.purulente
fotofobie
lacrimare
eritem

oculare simptome
generale
ce insotesc ochiul rosu

cefalee
greturi
varsaturi (in glaucom)

midriaza
- ochiul rosu poate fi sau nu insotit de dureri

periorbitale
oculare
craniene

In general, ochiul rosu este dureros, durerea fiind cauzata de: - infectie,
- inflamatie,
- nevralgie,
- presiune intraoculara crescuta,
- ochiul uscat, - traumatism,
- tulb.de refractie si acomodare.
Ex. in migrena si sinuzite durerea are etiopatogenie extraoculara.

Intensitatea durerii difera in functie de boala: - arsura keratite,

- jena conjunctivite,
- tens.intraoculara glaucom,
- iridociclite,
- dureri intense ale globilor oculari: - irite, - sclerite,
- glaucom.

Simptome
Glaucom
Durere
Inflamatie
Secretie
Lacrimare
Fotofobie
Corneea
Pupila
Acuitate vizuala
Presiune intraoculara
.

Diagnostic diferential intre boli oculare frecvente

Conjunctivita
Iridociclita
Keratita
.
+++
+++
+
++
clara
normala
normala
normala

++
++
+++
+++
modificari
mioza
scazuta
variabila

- ++
++
++
+
modificari
normala
scazuta
normala

++++
++
+++
++
edem
midriaza
scazuta
crescuta

109

- starea ochilor (inflamat, hemoragic,

congestiv, localizare);
- semne asociate (saecretii, lacrimare,
fotofobie, tulb.de vedere);
- pleoape, pupila;
- globi oculari inchisi (usor depresibilnormal;dur,greu depresibil-glaucom);
dg.diferentia(glaucom,iridociclite,keratitespecialist) conjunct,blefarite;
- ipoteza de conjunctivita (infectioasa, alergica etc);
- deciziaconsult oftalm.(boli grave-semne: - pres.intraocul.>, de
prima
- acuit,vizuala
<,

intentie-

dimin.reflexelor
conjunctivita.

colir OTC
recomand. colir OTC decongestiv

ipoteza de

Conjunctivitele acute sunt cele mai frecvente afectiuni oculare - adulti,

- mai ales copii.
- bacteriene
Clasificare: 1. - etiologic: -infectioase - virale,
- micotice,
- parazitare;
- polen,
pseudomembranoase;
- praf,
- alergice - cosmetice,
- subst.lab,ind.;
- iritative ag.fizici,chim.;
- proc. degenerat.ale conj.

2.

- forma cl.particulara: - catarale,

- foliculare,
- purulente,
-

3.

- stadiu: - acute,
- subacute, cronice,
- recidivante.

110

Forma clinica
.
Conj. catarala

Diagnostic diferential al conjunctivitelor

Agenti patogeni
Manifestari clinice
Bacterii, virusi;

Conj.purulenta n-n. Chlamydia

cu incluziuni
oculogenitalae;

Conj.purulenta n-n. Gonoc -> la nastere;

gonococica
verzuie,complic.corn.,ulcer.!! .
Conj.foliculara
Chlamidozoon
de piscina
oculogenitalae
preauric. .
Conj.alergice
Reactie alergica
.
Conj.de primavara Poate alergica

Usturime,intepaturi oculare,senz.corp strain,congestie conj.,edem

pleoape ,secretie apoasa, mucopurulenta; evolutie 1-2 sapta.
Nou-nascut,10-12 zile,congestie conj.,edem pleoape,blefarospasm,
secretie purulenta, evolutie prelungita, tratata -vindeca fara sechele.

Debut 2-4 zile; congestie conj.,secretie seroasa->sero-sanguinolenta,

pioree 2-3 sapt.,secr.purulenta galbenTineri,copii <- baie in bazin comun, incubatia 8-10 zile; fotofobie,
congestie conj.cu foliculi in sirag si in sac conj.,adenopatie
imediata, la polen,praf de casa,par de animale, cosmetice; senzatie
de corp strain in ochi,prurit, lacrimare,congestie conjunctivala.
Apare sezonier mai mult la tineri; senzatie de jena in ochi,prurit,
congestie conjunctivala,fotofobie,hipertrofie

pupilara,format.vegetant
Conj.alergica
R.hipersen.intarziata Senzatie de jena oculara,lacrimare,fotofobie,congestie conjunctivala,
flictenulara
(B.Koch,Str.Sta.Chl.)
flictene inconjoara corneea
.
Conj.iritative
Fact.fizici,chimici,vant, Senzatie de iritatie,jenaoculara,lacrimare,arsura,congestie conjunctiv.
fum,gaze irit,deo,cosm; secretie seroasa, mucopurulenta
.
Obs.: - cand se presupune o conj.infectioasa consult medical;
- gravitatea afectiunii depinde de virulenta ag.patogen si reactivitatea organismului.

111

A.Farmacoterapia conjunctivitelor alergice colire cu- antialergice antihistaminice

H1;
- antialergice inhibitoare
ale degranularii mastocitelor;
- antialergice antiinflamatoare corticosteroizi;
- decongestive
vasoconstrictoare.
Farm.poate recomanda si elibera colire OTC - singure nafazolina, tetrizolina;
(decongestive vasoconstrictoare): - asoc.cu antialergice antihistaminice:- nafazolina+feniramina,
nafazolina+clorfeniramina
tetrizolina+clorfeniramina
- terizolina+antazolin.
Conjunctivite alergice + prurit antialergice antihistaminice p.o.: - cetirizin,
- loratadin.
Masuri preventive: - evitarea alergenului / daca este cunoscut;
- evitarea plimbarilor in aer liber (flori,ochelari de soare).
B.Farmacoterapia conjunctivitelor bacteriene colire sau ung.cu
- AB sau chimioterapice antibacteriene;
- asocieri AB,chimiot.+antiinflamatoare;
- colire decongestive vasoconstrictoare.
Farm.poate recomanda si elibera colire OTC - idem,
(decongestive vasoconstrictoare): - idem; tetrizolina+clorura de benzalconiu (Visine).
In ipoteza de conj.infectioasa, farm.recomada consult medical - topic oftalmic (AB,antivirale);
- topic vaginal,
- general-p.o.(eritro,doxi.conj.folic.piscina);
-parent.(cefalosp.>conj.gonoc.adult);
Cazuri grave farm. Nu trebuie sa intervina (ex.criza de glaucom orbire !!!).

112

Infectii parazitare
Scabia (Raia)
Acarus scabie boala infectioasa dermica, cu mancarime accentuata, mai ales la cald.
Simptome - papule inflamate si cateva vezicule,
- localizare - intre degete,
- subtioara,
- in jurul
mamelonului.
- incheietura mainii,
- gamba,

Tratament

- copii mici - fata, zona capului acoperita cu par.

- antiparazitar - benzilbenzoat,
- lindan;
- igienic - spalat, dezinfectat, calcata lenjeria.

Pediculoza (Paduchi)
Pediculus capitis (paduchi de cap)
cauzeaza
Pediculus vestimenti (paduchi de haine)
pediculoza
Simptome - senzatie de ciupituri si miscarea mancarime,
- ouale sunt depuse - pe firul de par (P.capitis),
- pe haine unde sunt stranse pe corp (P.vestimenti).
Paduchele de haine - >>, produce mancarime, prin grataj pete caracteristice liniare,
hiperpigmentate.
Paduchele de cap - mai frecvent la copii, in colectivitati epidemii.
Transmitere - contact corporal, conditii igienice neglijate.
Tratament - emulsie, gel cu 0,3 % lindan (gamachlor-cyclohexan),
- ouale se indeparteaza de pe firele de par cu solutie de acid acetic 3 %.
113

Infestari cu ectoparaziti
Scabia (Sarcoptes scabiae) - cea mai frecventa dermatoza pruriginoasa / pe glob;
- acarian femela 0,3-0,4 mm, timp de o luna sapa tunel sub stratul
cornos->2-3
oua/zi ->larve ce se maturizeaza in 2 sapt.se imperecheaza si
invadeaza tegument
- contact personal, favorizat de murdarie, aglomeratie, promiscuitate sexuala;
- prin lengerie pat, personala rara; parazitii nu supravietuiesc > 1 zi fara gazda.
Simptome - prurit, rash rezultatul sensibilizarii fata de excrementele acarianului depozitate in tunel, mai
accentuat noaptea si dupa dus cald;
- infestarea initiala este asimptomatica 4-6 saptamani, iar reinfestarea -> r.de
hipersensibilizare;
- scarpinatul distruge acarianul, dar simptomele raman, tunelele inconjurate de infiltrate
sub forma unor linii inchise la culoare, terminate prin vezicula perlata (contine femela),
localizate mai ales interdigital, coate, org.genitale, forme sinuoase, deseori insotite de rash
generalizat, de placarde eczematoase, pustule sau noduli, repartizati simetric in pliuri
submamare sau axilare, talie, zona superioara a coapselor.
Tratament: - crema cu permetrina 5% - de electie, - subst.scabicide, se aplica in strat subtire
<< toxica decat,
dar continuu, dupa urechi si de la gat in jos dupa
baie
- lindan 1% ;
si se indeparteaza dupa 8 ore cu apa si sapun;
- benzoat de benzil,
- unguente cu sulf,
- ivemectin p.o. (1 doza 200 mg/kg corp) la persoane fara alte afectiuni.
Atentie : lindanul se absoarbe prin piele NU se aplica la - femei gravide,
- copii mici !!

Transmitere

114

Raia sarcoptica (Scabia animala) - se ia prin contact - caini (mai ales), infestatie tranzitorie
s.zoonotica;
- pisici,
nu se propaga la om,
- cai
nu prod.
galerii,car.pruriginos limit.
Infestatii cu capuse

- B.Lyme,

Dermacentor variabilis (capusa cainelui) si alte specii (mari, mici) vectori: - tularemia,
- babesioza,
- febra recurenta de
capusa,
Capusele - se fixeaza, hranesc cu sange fara a provoca durere;
- ricketsii,
- secretiile lor- r.locale -> - papule pruriginoase mici,
- arbovirusuri;
- noduli cronici,
- granuloame de capuse (pot necesita excizia);
- boala febrila+cefalee+greata+stare de rau - remite 24-36 h,dupa
indep.capusei
- paralizie - flasca, ascendenta toxina din saliva capusei- blocaj
neuromuscular,
dimin.cond.nervoasa;
- indepartate (48 h) -> ameliorarea simptom. in cateva ore si vindecarea completa in cateva
zile;
- important gasirea capusei, care se ascunde in par;
- insuccesul indepartarii deces prin aspiratie sau paralizie respiratorie;
Masuri de protectie - evitarea vegetatiei abundente,
- haine de protectie stropite cu sol.permetrina 0,5 %,
- mansetele pantalonilor introduse in sosete.

115

Infestarile cu lipitori
Lipitori cu rol medical (Hirudo medicinalis) viermi anelizi-se prind cu falci taietoare (chitina), extrag sangele
cu ventuze.
Folosita - reducerea congestiei venoase (lambouri cutanate chirurgicale, parti reimplantate);
- aplicarea - nedureroasa; sangerarea continua dupa desprindrea lipitorii /hirudina anticoagulant puternic
- vindecarea leziunii lenta.

Dezavantaje infectia plagilor, mionecroza, septicemie.

Infestari iluzorii
- au convingerea ca sunt infestati cu artropode sau alti paraziti afectiune
f.f.dificil de tratat !
- acuza infestarea pielii, hainelor, casei descriu fenomenul !
- acuze de prurit, muscaturi de insecte,
Pacienti - aduc dovezi fragmente de artropode ce se hranesc cu vegetale, materii
vegetale etc.;
- trebuie excluse infestarile reale, iritantii ambientali!
- consult medical de specialitate ;
- tratamentul medicamentos (pimozid-bloch.recept.dopaminerg.) mai eficient
decat psihoterapia !

116

Muscaturi de paianjen
Sunt > 30.000 specii de paiajeni cunoscute, dar ~~100 se apara agresiv, cu colti.
Veninul folosit la imobilizarea si digestia prazii - necroza tegumentara,
- toxicitate sistemica.
- La majoritatea paianjenilor muscatura este dureroasa, dar nepericuloasa;
- Paianjeni cu venin periculos, amenintatori de viata - paianjeni bruni,
- vaduva neagra etc.
Trebuie identificat paianjenul agresor - sunt tratamente specifice;
- excluse alte cauze ale leziunilor.
- Paianjeni solitari - paianjenul brun - de culoare cafenie cu o pata in forma de vioara, neagra partea
dorsala;
- paianjenul hobo - de culoare neagra cu pete gri;
- paianjenul cu sac - poate fi galben-pai, verde sau brun;
- nu sunt agresivi impotriva omului, numai daca sunt agresati, presati;
- se ascund sub pietre, buturugi, pesteri, vizuini de animale -> vaneaza noaptea;
- toamna invadeaza casele -> locuri intunecoase, sub mobila, haine etc.
Veninul contine - esteraza,
- fosfataza alcalina,
- proteaze, alte enzime necroza tisulara si hemoliza;
- sfingomielinaza B cel mai important factor dermonecrotic;
- initial muscatura nu este dureroasa sau senzatie de intepatura -> in cateva ore
locul ->
dureros si pruriginos, cu induratie centrala, zona palida de ischemie si zona de
eritem;
in majoritatea cazurilor, se vindeca fara tratament in 2-3 zile;
- cazuri grave centrul leziunii -> hemoragic, necrotic cu o bula -> escara neagra
-> ulcer ;

117

- Vindecarea ulcerului 3-6 luni, dar poate dura si 3 ani atins tesutul adipos;
- Local - lezarea nervilor si infectia secundara;
- in 72 ore -> - febra locala - frisoane,
- greturi varsaturi,
- rash
maculopapular,
,
- astenie - cefalee,
- mialgii artralgii,
- leucocitoza.
Tratament - toaleta locala: pansament steril,comprese reci,imobilizare libera a membrului afectat;
- daca este indicat: analgezice, antihistaminice, AB, profilactic antitetanos;
- 48-72 ore dapsona (p.o.50-100mg,2x/zi,dupa ce s-a exclus deficitul de glucozo-6-fosfatdehidrog)
- inhibitor leucocitar, opreste progresia leziunii necroza.
Muscatura de paianjen vaduva (neagra,bruna etc.)
Latradectus mactans, vaduva neagra corpul 1 cm, 5 cm in deschiderea picioarelor, negru stralucitor,
desen - clepsidra rosie pe abdomen;,
Se ascund, tes panza sub pietre,buturugi,plante,gramezi de pietre,garaje,hambare etc;
Femela are muscatura fatala frecvente vara, toamna timpuriu cand este - prins , provocat;
Muscatura - initial - neobservata --> ~~intepatura usturatoare;
- locul coltilor 2 pete mici,rosii,usor eritem ,edem;
- veninul - uleios, galben nu produce necroza, nu da alte simptome, dar
- alfa-latrotoxina (c.m.activa componenta a veninului) -> se leaga ireversibil
de nervi
eliberarea,depletia de acetilcolina,noradrenalina si alti neurotransmitatori;
- la 30-60min.la locul muscaturii -> crampe dureroase ->se generalizeaza la muschi, trunchi;
- rigiditatea muschi abdominali,durerea intensa sugereaza peritonita,dar abdomen
nesensibi;
- alte simptome:
hipersalivatie,diaforeza,voma,HTA,tahicardie,dispnee,anxietate,parestezii,
hiperreflexie,retentie urinara,travaliu prematur;

118

Muscatura de Tarantula
- Tarantulele animale de casa - paianjeni longevivi, cu suprafata paroasa;
-unele au fire iritante->piele-papule pruriginoase
-dureaza cateva saptamani;
- viu colorate, cu deschiderea picioarelor 25 cm.;
- musca la amenintare, asemeni intepaturii de albina;
- veninul ocazional durere profunda, inflamatie;
Tratament : - toaleta locala, profilaxie antitetanica, ridicarea zonei muscate, analgezice;
- in caz de expunere la par iritant antihistaminice si glucocorticoizi - topici,

sistemici.
Intepaturi de scorpion
- Scorpionii sunt arahnide - au o pereche de clesti frontali > prind prada,
(asemanatoare crabilor)
- veninul injecteaza cu un ac din varful cozii,
- intepaturi dureroase, relativ periculoase- 1000 specii ,cunoscute
- 30sp.f.toxice ->5000
decese/an/glob
- se hranesc noaptea, ziua ascund in crapaturi, gauri,sub
lemne,pietre,scoarte
- se retrag racoare in case, ascund in pantofi, haine, asternuturi,
instal.de apa,
- inteapa daca sunt provocati.
Tratament: - identificarea specie de scorpion >> sau << toxic -> tratament;
- in caz de specii neletale -> aplicatii cu ghiata, reduc absorbtia veninului;
- victime a speciilor periculoase disconfort local -> trateaza acasa, cu indicatia->serv.urgenta
daca apar disfunctii a nervilor cranieni sau neuromusculare;
- narcotice, sedative nu se adm.la pacienti agitati daca nu e necesar intubatia endotraheala;
- HTA si edemul pulmonar raspund bine la: nifedipina, nitroprusiat, hidralazina sau prazosin;
- bradiaritmiile raspund la atropina;
- antiveninul reduce, elimina mortalitatea in intoxicatii severe.

119

Intepaturile de himenoptere
- viespile,
barzauanii,viespele galbene,
Apartin insectele ce inteapa pentru a-si apara coloniile sau prada - albinele si bondarii,
- amine,
responsabile
- furnicile.
Veninul contine: - peptide, pentru
- enzime
reactiile locale si sistemice.

Intepaturi de albine si viespi

- Albinele - pierd aparatul producator de venin in timpul inteparii mor;
- a.de miere si bondarii ataca daca colonia este deranjata;
- Viespii - pot intepa de mai multe ori succesiv;
- ataca pentru a-si apara cuiburile sub streasina, pe pereti, poduri, crapaturi in lemn,
sol;
Veninul - difera in functie de specie;
histamina
- ef.toxice directe mediate de amestecuri de compusi cu gr.mol.joasa - serotonina,
acetilcolina, cateva kinine;
- toxinele polipeptidice din venin - melitina -> lezeaza membranele cel.,
- proteine -> degranulare mastocitara
->elib.histamina,
- apamina o neurotoxina,
- adolapina > efect antiinflamator;
- enzimele includ: - hialuronidaza permite difuzarea altor compusi din venin,
- fosfolipazele pot fi alergenii majori ai veninului;
- poate exista o slaba sensibilizare incrucisata intre veninul de albina si viespe
120

- Intepaturi necomplicate durere + reactie eritemato-papuloasa,

edem local + inflamatie cedeaza in cateva ore;
- Intepaturi de insecte inghitite edem al cailoraeriene superioare -> ameninta viata;
- intepaturi multiple voma, diaree,
edem generalizat, dispnee,
hipotensiune , colaps;
- R.locale importante/neobisnuite - in 24-48 h difuzeaza >>10 cm.; incep cam in 10 minute si
rar > 5 ore;
- pot semana cu celulita,

- sunt mai degraba cauzate de hipersensibilitate decat de inf. secundara,

- reactiile tind sa recidiveze la o noua expunere, dar insotite de anafilaxie
(greturi,crampe abdominale,urticarie generalizata,flushing,angioedem);
- imunoterapia cu venin nu le previne;
- r.severe edem cai resp.sup.,bronhospasm,hipotens.,soc rapid fatale;
- complicatii neobisnuite: - boala serului,
- vasculita,
apar la cateva zile,
- nevrita,
sau saptamani.
- encefalita,
- Adultii care au avut reactii usoare, ulterior pot avea reactii severe !
Tratament - acele se scot (raclate, periate, unghia, lame),
- anafilaxie - epinefrina 1:1000 s.c./repet.
- atentie - sa nu se stoarca veninul din saculet,
- epinefrina i.v. ->soc profund,
- toaleta intepaturii, gheata,
- garou reduce abs.venin,
- analgezice, antihistaminice p.o.,lotiuni,
- antihist.parent.,reechil.hidroelectr.,
- r.locale severe glucocorticoizi p.o.,
bronhodilat.,oxigen,vasopresoare.
- intepaturi multiple monitorizare 24 h,->insufic.renala,coagulopatie;

121

Profilaxie intepatura!
-

persoanele alergice - sa aiba permanent o seringa incarcata cu epinefrina in caz de

consult medical dupa intepatura,
in mediu periculos haine si pantofi de protectie,
imunoterapia cu venin desensibilizare, teste cutanate etc;
o cura de 3-5 ani imunoterapie elimina riscul de anafilaxie.

Intepaturi de furnici rosii si alte furnici

Toate furnicile mari - pot musca si secreta substante respingatoare la manipulare;
- sapa in teren deschis, curti musuroaie (~~200.000 furnici)
musca ~~ 10.000,
- musca in timpul inundatiilor;
- Furnicile rosu-brun, brun-inchis - se fixeaza cu mandibula de piele, se rotesc ,
elibereaza venin-ac posterior;
- veninul - piperidine citotoxice si hemolitice,
- proteine cu activitate enzimatica;
- r.eritemato-papuloasa cedeaza in~~30min, in 24 h>pustula sterila->48 h
ulcereaza si vindeca in 7-10 zile/daca nu se
infecteaza secundar/;
- anafilaxia -> 1-2 persoane;
Tratament - gheata,glucocorticoizi topici, antihistamine;
- infectii bacteriene previn -> acopera pustulele cu bandaje si unguente cu
AB;
- reactii anafilactice epinefrina, masuri suportive.
122

Muscaturi de diptere (muste,)

Specii de muste - se hranesc sange de vertebrate muscaturi dureroase,
reactii l.ocale,
transmit boli infectioase.
- rar produc anafilaxie.
Tantarii - -> vectori ai malariei, filariozei, encefalitei virale;
- muscatura -> tipic, papula pruriginoasa;
Mustele cerbului, calului 10-25 mm - ataca ziua ->intepaturi dureroase, sangerande;
Musca tse-tse -> tripanosomiaza;
Musca de grajd seamana cu musca de casa musca animale, oameni.
Tratament - simptomatic - antipruritice,
- preventie - evitarea locurilor infestate,
- glucocorticoizi,
- aplicare solutii, plase,
haine protectie
- lotiuni antiseptice;
tratate cu
permetrina.
- reactiile alergice antihistaminice p.o.;
- plagi mari AB previn infectii secundare;
Muscaturi de hemiptere (plosnite adevarate)
Unele plosnite -> muscaturi dureroase -> reactii alergice;
Plosnita de pat cosmopolita (Cimex) - ascunde ziua in saltele,
- noaptea se hraneste cu sange;
- muscatura nu este dureroasa, dar pers.sensibile ->
eritem,prurit,papule
in jurul unui
punct hemoragic;
Tratament - antipruriginoase topice, antihistaminice p.o.; pers.cu r.anafilactice -> epinefrina
disponibila.

123

Dermatita produsa de miriapode

Mrirapodele - nu musca, secreta in unele cazuri lichid - cu rol defensiv arde,schimba culoarea pielii ->
- traiesc sub frunze,pietre;
brun peste noapte - cu vezicule,
- se exfoliaza;
- in ochi->durere
intensa,inflamatie,ulceratie,orbire

Tratament - spalare cantitati mari de apa ori ser fiziologic;

- analgezice, ingrijire tegument.
Intepaturi si dermatita produsa de omizi
Omizile unor specii de fluturi - acoperite - perisori, spini iritare mecanica / acoperiti cu venin;
- contactul - -> senzatie arsura -> inflamatie locala -> eritem;
- ocazional -> - limfadenopatie regionala,
- greturi, varsaturi, cefalee;
- rar - soc, convulsii, coagulopatii.
Tratament - indepartarea perisorilor ( banda adeziva aplicata repetat),
- aplicatii locale gheata, steroizi topici, antihistaminice orale.
Vezicarea produsa de gandaci (Cantaride)
Gandacii -> cantaridina - toxina - la 5 ore -> vezicule - cu diam. 5 cm;
- nedureroase, nepruriginoase se
remit 7-10 zile;
- doze mari nefrita;
Tratament nu este necesar; veziculele rupte -> pastrate curat, bandajate.

124

Rolul farmacistului
- contribuie la selectia optima din oferta de medicamente antibacteriene ,
- stabileste doza individuala a medicamentului selectat,
- informeaza pacientul asupra - utilizarii corecte a medicamentelor,
- conditii de administrare,

- durata tratamentului,
- administrarea sau nu concomitenta a mai multor medicamente,
- la aparitia reactiilor adverse - recomanda - informarea medicului, farmacistului, serviciilor de specialitate,
- in cazul infectiilor respiratorii - consilierea diferentiat, in functie de agentul patogen, inainte de
orientarea catre specialist, pentru a preintampina situatii grave,
- importanta si recunoasterea infectiilor urinare recidivante si consilierea corespunzatoare a pacientului,
- accentuarea importantei mentinerii conditiilor de igiena - pentru a preveni infectiile dermice si rolul lor
alaturi de tratamentul medicamentos.

125