Sunteți pe pagina 1din 10

Mtrguna (Atropa belladonna)

Clasificare tiinific

)egn* +ncrengtur* -las* .rdin* #amilie* /en* Specie*

&lantae Magnoliop%,ta Magnoliopsida Solanales Solanaceae Atropa A. belladonna

Nume binomial: Atropa belladonna

Mtrguna (Atropa belladonna)

Descriere Botanica Mtrguna (Atropa belladonna) este o specie de plante erbacee , perene prin rizom , care

face parte din genul Atropa, familia Solanaceae, alturi de Mandragora officinarum. Mai este denumit i beladon, doamna-codrului sau doamn-mare, cirea a-lupului, iarba codrului sau ilidonie.

Tulpina, cu nlimea de 5 -!5 cm, formeaz de regul de la "umtate trei ramificaii. #runzele sunt o$ale, cu marginea ntreag, dispuse altern la baza ramurilor i perec%i n partea superioar (una dintre ele fiind mult mai mare ca cealalt). #lorile sunt brun-$iolete sau brun-purpurii.&lanta nflorete n perioada iunie-august. #ructele, bace sferice cu multe semin e, sunt mai nt'i $erzi, apoi negre, lucioase i suculente.

Substanele acti$e sunt reprezentate de alcaloizi, n special %iosciamin, atropin,scopolamin, beladonin. &rodusele farmaceutice bazate pe e(tracte de beladon sunt indicate pentru combaterea

colicilor gastrointestinale i a spesmelor biliare. +n prezent nu se mai utilizeaz n medicina popular din cauza to(icitii neobinuit de mari.

Analiza farmacognostic Belladonnae folium


0elladonnae folium, frunza de mtrgun, este un produs $egetal cu un important con1inut n alcaloizi tropanici, care i confer propriet1i terapeutice, e(ploatate nc din antic%itate, dar 2i propriet1i to(ice, care au limitat folosirea sa, astzi preparatele ob1inute din acest produs fiind folosite rar, prefer'ndu-se alte medicamente cu to(icitate mai redus sau neto(ice. 3atorit to(icit1ii, e(tractul de frunze 2i c%iar din toat planta era folosit ca otra$ n trecut, alturi de cel de cucut, ciumfaie sau mselari1. +n prezent, se folose2te sub supra$eg%erea medicului, pentru uz intern 2i e(tern, n strile spastice ale musculaturii netede, n enterocolite spastice, %ipersecre1ii digesti$e 2i bron2ice, stri astmatice. +n industrie se folose2te la e(tragerea alcaloizilor, n special a atropinei. #runzele de mtrgun se gsesc sub form uscat 2i mrun1it sau sub form de pulbere. Se mai gse2te 2i e(tract din frunze de belladonna.

Cap. I. Date generale privind specia

Atropa belladonna, mtrguna, face parte din 4ncrengtura Spermatop%,ta, subncrengtura Angiospermae, clasa 3icot,ledoneae, subclasa )osidae, Solanaceae Mtrguna este o plant erbacee, peren, cu miros neplcut, %emicriptofit, mezofit, mezoterm, acid-neutrofil. /enetic are 5n675 cromozomi. 8ecesit umiditate ridicat at't n sol c't 2i n atmosfer. Temperaturile optime de $egeta1ie sunt ridicate, 55 9 : ;-. <ste sensibil la gerurile t'rzii de prim$ar 2i la cele timpurii de toamn (-=;-). &este iarn, acoperit cu zpad, suport temperaturi p'n la -: ;-. ordinul Scrop%ulariales, familia

)dcina este pi$otant n primul an de $egeta1ie, apoi de$ine un rizom gros, cilindric, multicapitat, brun-desc%is sau cenu2iu, din care pornesc rdcini lungi de = 9 5 cm, uneori c%iar ! m, groase p'n la = cm. Tulpina este erect, $erde sau murdar-ro2cat-$iolet, ramificat, glandulos-proas n partea superioar, nalt de la 5 la !5 cm, dar poate atinge 2i 5 cm.

#runzele, de culoare $erde, sunt alterne la baz 2i opuse n partea superioar, o$ate, alungito$ate sau eliptice, acuminate, cu marginea ntreag, u2or ngustate la baz, cu ner$a1iune penat, glabre sau cu peri foarte rzle1i, cu pe1iol scurt sau aproape sesile. #lorile sunt brun-$iolete sau brun-purpurii, solitare, nutante, cu pediceli de ! 9 !,5 cm glandulos-pubescen1i. -aliciul este persistent, alctuit din 5 sepale cu $'rful o$al, ascu1it, glandulospubescente. -orola este campanulat-tubuloas, gamopetal. Androceul prezint filamente staminale proase la baz 2i antere mari, galbene. /ineceul are un stil filiform, mai lung dec't staminele, terminat cu stigmat papilos, discoidal, $erzui. &erioada de nflorire cuprinde lunile iunie, iulie, august. #ructul este o bac sferic de mrimea unei cire2e, la nceput $erde, apoi neagr, suculent, foarte otr$itoare. Semin1ele sunt reniform-o$ale, rugoase, brune. #runzele, 0elladonnae folium, se recolteaz pe timp frumos, fr rou, cu pu1in timp nainte ca planta s nfloreasc 2i n timpul nfloririi, n lunile iulie, august. Se rup mpreun cu pe1iolul, care este mai bogat n alcaloizi. Se e$it frunzele nglbenite sau atacate de insecte. Se usuc la umbr n strat sub1ire, ntorc'ndu-se des, sau n2irate pe sfoar ca frunzele de tutun. Se pot usca artificial nt'i la circa = ;-, apoi la 5 9 > ;-. ?a plantele de cultur recoltarea se face de : 9 = ori pe $ar. -%imic, ntreaga plant con1ine alcaloizi tropanici p'n la apro(imati$ !@. #runzele 2i %erba con1in alcaloizi tropanici* %iosciamin (7A 9 BA@ din cantitatea de alcaloizi), nor%iosciamin, noratropin, scopolamin, atroscin, atropamin, beladonin, urme de scopin 2i tropin. Mai con1in piridin, 8-metilpirolin, 8-metilpirolidin, tetrametil-diaminobutan, putrescein, urme de cusc%igrin, nicotin, %elaradin, diferi1i aminoacizi 9 acid cisteic, acid aspartic, acid glutamic, metionin, arginin, glicin, -alanin, leucin, izoleucin, lizin, prolin, tirozin, -fenilalanin, ornitin, $alin, serin, cistein, asparagin, triptofan, %istidin 9 , enzime (fosfataze, polifenolo(idaze), fla$one (CDmpferol, Euercetol), cumarine (scopoletina), acid cofeic,

acid clorogenic, acid neclorogenic, acid ascorbic, substan1e minerale cu F, 8a, -a, &, Mg, #e, Mn, -o, Gn, 0, -u, Mo, &b. #lorile, fructele 2i semin1ele con1in alcaloizi tropanici 2i alte substan1e organice. )dcinile con1in alcaloizi tropanici, din care %iosciamina reprezint cca B @, scopolamin, apoatropin, beladonin, tropin, scopin, urme de atropin etc., acelea2i baze $olatile ca n frunze, dar diferite procentual, enzime, cumarine (scopoletin, umbeliferon), substan1e minerale.&rin e(trac1ie, %iosciamina, care este esterul tropinei cu acidul (-)tropic 2i deci are caracter le$ogir, trece n atropin, care este un racemic, fiind esterul tropinei cu acid (H)tropic. #runzele 2i rdcinile plantei au utilizri terapeutice n medicina uman 2i $eterinar. &rincipiile acti$e, n special alcaloizii, au urmtoarea ac1iune farmacodinamic* in%ib termina1iile ner$oase parasimpatice, e(cit sistemul ner$os central, accelereaz ritmul cardiac, pro$oac midriaz, dilat bron%iile, diminueaz secre1iile 2i peristaltismul intestinal, rela(eaz musculatura neted. #runzele se administreaz sub form de pilule, tinctur 2i e(tract fluid. Tinctura de frunze trebuie s con1in , : g@ alcaloizi totali, e(prima1i n %iosciamin, iar e(tractul fluid ,55 g@ alcaloizi totali. 3in frunze se ob1ine e(tractul uscat de beladon, care este o pulbere galben-brun, ne%igroscopic, cu miros caracteristic 2i gust amar, to(ic. +n medicina uman, ca preparate de uz intern, pentru combaterea crizelor astmatice 2i a altor afec1iuni se utilizeaz la prescrip1ia medicului 2i sub supra$eg%ere medical* pilule, 1igri antiastmatice, tinctur, e(tract alcoolic, alcaloizi e(tra2i. &entru tratarea astmului, bron2itelor astmatiforme, encefalitei, colicilor gastrointestinale, colicilor cilor biliare, ulcerului gastric, gastritei 2i ca anti$omiti$* a) pilule, din pulbere de frunze de , 5 g doz luat o dat 2i ,: g n 5= oreI b) tinctur, din frunze de : ori pe zi c'te A picturi pentru brba1i 2i de : ori pe zi c'te > picturi pentru femeiI picturile se administreaz diluate cu apI tratamentul ulcerului 2i gastritei dureaz : 9 = sptm'niI numrul de picturi trebuie respectat, mrirea numrului la ! produc'nd uscciunea guriiI se $erific dozele prescrise nainte de prepararea re1etelor. &entru uz e(tern, pentru tratarea fisurilor anale, fisurilor s'nilor, ulcerelor $aricoase, durerilor ne$ralgice se folose2te alifie, pregtit din ! 9 5 g e(tract

alcoolic la A 9 ! g baz unguent. Se amestec foarte bine p'n la uniformizare. Se aplic local. +n medicina $eterinar, pentru uz intern, pentru tratarea constipa1iilor spastice, bron2itelor cronice, ca antispasmodic 2i calmant gastrointestinal se folose2te infuzie, din : g frunze uscate 2i mrun1ite, recoltate n timpul nfloritului, peste care se toarn 5 ml ap clocotit. Se las acoperit ! minute, se strecoar, se rce2te 2i se administreaz prin breu$a" bucal. Se mai administreaz pilule, boluri, pulbere de plant, e(tract, tinctur de beladon care con1ine , :@ alcaloizi. Totalul alcaloizilor din beladon intr n compozi1ia medicamentelor 0ergonal, #obenal, #oladon, 0ergofen, 3istonocalm, e(tractul sau tinctura n -almogastrin, &asinal, Tusomag. Atropina e(tras este folosit n -arbocif, ?a(atin, ?izadon. To(icitatea plantei 2i produselor ob1inute de la ea se datoreaz con1inutului n alcalozi. Toate pr1ile plantei sunt otr$itoare. Alcaloidul principal, %iosciamina, se transform n atropin n timpul uscrii plantei. Semnele into(ica1iei la animale constau din refuzul %ranei, dilatarea ma(im a pupilei 2i mic2orarea irisului, uscarea mucoasei bucale, sete mare, colici, balonarea stomacului, puls accelerat 2i slab, respira1ie grea, peristaltism intestinal absent, constipa1ie, stare de nelini2te. +n final poate sur$eni moartea. ?a om into(ica1ia se manifest prin nro2irea fe1ei, respira1ie accelerat, urticarie, eczem cutanat, e(cita1ii, %alucina1ii, furie, sete accentuat, constipa1ie, mrirea pupilei, uscarea g'tului, rgu2eal, agita1ie, delir, moarte. Se apreciaz c 5 9 : fructe consumate pro$oac moartea unui copil 2i ! 9 5 fructe consumate ucid un adult. ?a om se inter$ine cu splturi stomacale, tratament cu crbune acti$, purgati$e cu sare amar, comprese umede pe piept, administrarea de ctre medic de tonice respiratorii 2i cardiace. ?a animale se inter$ine pentru e$acuarea con1inutului prin sifona", purgati$e, clisme, administrarea de tanin, crbune medicinal, in"ec1ii cu pilocarpin sau ezerin, cofein, fric1iuni pentru acti$area circula1iei. -a neutralizant se folose2te iodura de potasiu. (-onstantin &'r$u 9 Jni$ersul &lantelor, edi1ia a 44-a, <ditura <nciclopedic, 0ucure2ti, !BB7, pag. :7= 9 :7>) ?a noi n 1ar primele culturi e(perimentale au fost ini1iate de 0. &ater (!B55), care a ob1inut prima oar de la specia Atropa belladonna dou $arieta1i constante* Atropa fla$a 2i Atropa intermedia, stabilind o corela1ie ntre con1inutul n pigment nc%is 2i con1inutul n alcaloizi al plantei.

Cap. II. Analiza farmacognostic a produsului vegetal 1. Determinarea identitii produsului vegetal &rodusul $egetal 0elladonnae folium se poate identifica prin e(amen macroscopic, pe produsul $egetal uscat sau umectat, 2i prin e(amen microscopic n sec1iune trans$ersal 2i n pulbere. 1.1. Examen macroscopic #runzele sunt scurt pe1iolate sau aproape sesile, sub1iri, o$ate, alungit o$ate sau eliptice, acuminate, cu marginea ntreag, u2or ngustate la baz, cu ner$a1iune penat 2i peri pe fa1a inferioar, mai ales pe ner$ur. 8er$urile secundare tra$erseaz limbul p'n la marginea acestuia, iar ner$urile ter1iare formeaz o re1ea de oc%iuri. ?ungimea este de apro(imati$ !: cm, iar l1imea este de circa 7 cm. -uloarea este $erde pe fa1a superioar 2i mai desc%is pe fa1a inferioar.Mirosul este slab, caracteristic./ustul este amar, neplcut. 1. . Examen microscopic Sec1iunea trans$ersal prezint o stuctur %eterogen
0elladonnae folium

asimetric. <pidermele sunt unistratificate, acoperite cu o cuticul sub1ire 2i prezint peri tectori 2i peri glandulari. &erii tectori sunt pluricelulari, au pere1ii sub1iri 2i netezi sau u2or puncta1i. &erii glandulari, n form de mciuc, au picior mono- sau pluricelular 2i gland unicelular sau pluricelular. Kesutul palisadic este unistratificat. +n parenc%imul lacunar se gsesc celule mari, cenu2ii, pline cu nisip microcristalin de o(alat de calciu. +n ner$ura principal, foarte proeminent pe fa1a inferioar, se gse2te un fascicul libero-lemnos bicolateral, cu un periciclu slab dez$oltat, celulozic. &ulberea este $erde sau $erde-brun 2i prezint fragmente de parenc%im clorofilian cu stomate de tip anisocitic 2i epiderm cu cuticul striat, cu celulele sinuate, celule cu nisip o(alic, fragmente de $ase lemnoase de calibru mic, fragmente de peri tectori pluricelulari 2i peri glandulari cu gland unicelular, rar pluricelular.

Impurificri! 8u se admit impurificri cu frunze de Scopolia carniolica LacE. 9 mutulic (Solanaceae), &%,tolacca americana ?. 2i (&%,tolaccaceae). 1. Seciune transversal prin Belladonnae folium: &%,tolacca esculenta Man Noutte 9 c'rm'z

!. <piderma superioar cu cuticulI 5. 1esut palisadicI :. parenc%im lacunarI =. colenc%imI 5. pericicluI >. liberI 7. lemnI A. liberI B. colenc%imI ! . celule cu nisip o(alicI !!. pr tectorI !5. pr glandular.

2. Pulbere de Belladonnae folium: !. pr glandularI 5. celule epider-mice cu cuticul striatI :. palisadeI =. stomat anisociticI 5. $as lemnos inelatI >. celul cu nisip o(alicI 7. 1esut lacunarI A. pr tector. "rodusul vegetal folosit. &entru scopurile terapeutice intereseaza atat partile subterane ()adi( 0elladonnae) recoltate fie in luna aprilie, fie din septembrie pana la primul ing%et, cat si frunzele (#olium 0elladonnae) culese cu petiol inainte si in timpul infloririi. &e timpul recoltarii, cat si in timpul manipularii acestor produse se $or lua masuri de protectie spalandu-se mainile cu apa si sapun dupa fiecare operatie. Se $a e$ita ducerea mainilor la oc%i, gura sau nas. "rincipii active. &rincipiile acti$e ale celor doua produse sunt alcaloizii cu nucleu tropanic, l-%iosciamina fiind alcaloidul principal si belaradina cu nucleu pirolidinic. Actiune farmacologica. 3atorita acestor alcaloizi ambele produse in%iba terminatiile ner$oase parasimpaticeI e(cita sistemul ner$os centralI accelereaza ritmul cardiac, pro$oaca midriaza, dilata bron%iile, diminueaza secretiile si peristaltismul intestinal. Intre#uintari* pulberea de frunze de beladona se administraza in pilule ( . 5 odata si .: g in 5= de ore) in astm, in bronsite astmatiforme, ca antispastic intestinal, pentru a scadea secretiile

digesti$e si ca anti$omiti$. 3e asemenea, frunzele se mai administreaza si in parCinsonismul postencefalic, datorita continutului lor de belaradina. Se $a folosi numai sub prescriptie medicala, retetele efectuandu-se in farmacie. #runzele intra in compozitia tigarilor antiastmatice. )adacinile de matraguna ser$ersc ca materie prima atat in farmacie cat si in industrie pentru obtinerea de di$erse produse medicamentoase galenice si tipizate. Concluzii 3atorit to(icit1ii ridicate, trebuie luate anumite precau1ii n timpul conser$rii, manipulrii 2i eliberrii produsului sau formelor farmaceutice ob1inute pe baza acestuia. &rodusul se conser$ ferit de lumin 2i de umiditate la Separandum. -'nd se prescrie 0elladonnae folium se folose2te pulbere de frunz de mtrgun.&ulberea trebuie s con1in cel mult ,:@ alcaloizi totali, iar n cazul dep2irii se dilueaz cu lactoz. -oncentra1ia se $erific annual. &rodusul are propriet1i anticolinergice, 2i se folose2te ca antispastic. Alcaloizii con1inu1i n frunz, ca de altfel n ntreaga plant, i confer mtrgunei propriet1i medicinale 2i utilizri deosebit de importante.