PREPARATE PARENTERALE

NTREBRI TIP COMPLEMENT SIMPLU

1. Adaugarea de conservanti antimicrobieni la preparatele injectabile este permisa de

farmacopee in una din urmatoarele situatii:
A. cind exista riscul contaminarii microbiene
B. cind solutiile apoase nu se pot steriliza in recipientul final
C. cind sterilizarea prin autoclavare nu este sigura
D. cind solutiile apoase se prepara pe cale aseptica
E. cind medicamentul se administreaza in vecinatatea unui tesut nervos

2. Care dintre urmatoarele enunturi, reprezinta o prevedere a FRX cu privire la

mijloace de verificare a eficientei sterilizarii
A. termocupluri
B. indicatori care isi modifica culoarea la temperatura de sterilizare
C. cu manometre
D. cu substante care se topesc la temperatura de sterilizare
E. cu indicatori biologici

3. Precizati ce obiectiv urmareste FR X prin ajustarea pH-ului solutiilor injectabile

A. izotonia
B. izohidria
C. toleranta
D. stabilitatea
E. apirogenitatea

4. Spatiul destinat productiei de medicamente parenterale este clasificat in camere

curate de diferite clase . In ce clasa se umplu in recipiente solutiile farmaceutice care nu
se pot steriliza termic in recipientul final:
A. camere de clasa A
B. camere de clasa B
C. camere de clasa C
D. camere de clasa D
E. camere sterile

5. Soluia Ringer lactat este indicat n:

A. stri de denutriie,
B. pierderi de lichid extracelular,
C. com hipoglicemic,
D. acidoz metabolic,
E. edem cerebral.

1
6. Conform FR.X, valoarea D a indicatorilor biologici reprezinta:
A. valoarea unui parametru de sterilizare, numai ca durata, necesara pentru a obtine o
reducere de 90% a numarului initial de microorganisme viabile
B. valoarea unui parametru de sterilizare, numai ca doza absorbita, necesara pentru a obtine o
reducere de 90% a numarului initial de microorganisme viabile
C.valoarea unui parametru de sterilizare, durata sau doza absorbita, necesara pentru a obtine o
reducere de 85% a numarului initial de microorganisme viabile
D. valoarea unui parametru de sterilizare, durata sau doza absorbita, necesara pentru a obtine
o reducere de 90% a numarului initial de microorganisme viabile
E. valoarea unui parametru de sterilizare, durata sau doza absorbita, necesara pentru a obtine o
reducere de 80% a numarului initial de microorganisme viabile

7. Conform FR X la obinerea preparatelor injectabile nu se folosesc urmtoarele

substane auxiliare:
A. solubilizani
B. ageni de emulsionare i suspendare
C. colorani
D. antioxidani
E. conservani antimicrobieni

8. Diametrul particulelor fazei dispersate a unei emulsii perfuzabile trebuie s

ndeplineasc urmtoarele condiii:
A. 90% trebuie s aib cel mult 25micrometri
B. 90% trebuie s aib cel mult 50micrometri
C. 10% trebuie s aib cel mult 25micrometri
D. 10% trebuie s aib cel mult 50micrometri
E. s fie de cel mult 5 micrometri

9. Apa distilata pentru injectabile se pastreaza n industrie n tancuri de capacitate

mare, la temperatura de cca:
A. 50 C
B. 60 C
C. 70 C
D. 80 C
E. 90 C

10. Dintre perfuziile pentru restabilirea echilibrului acido-bazic, sunt oficinalizate n FR

X:
A. perfuzie cu arginina
B. perfuzia cu trometamol
C. perfuzia de lactat de sodiu
D. perfuzia cu clorura de amoniu
E. perfuzia cu clorura de sodiu

2
11. Extragerea substantelor solubile si a partuculelor insolubile din compozitia dopurilor
se poate efectua:
A. prin autoclavare la 115-121 C timp de 5-8 minute
B. prin autoclavare la 115-121 C timp de 15 minute
C. cu ajutorul caldurii uscate, la 140 C, 30 de minute
D. cu ajutorul caldurii uscate la 160 C, 30 de minute
E. prin fierbere la 100 C

12. Izotonizarea emulsiilor parenterale se realizeaza cu:

A. clorura de sodiu
B. clorura de potasiu
C. clorura de calciu
D. levuloza
E. sulfat de sodiu

13. Sterilizarea cu aer cald provoaca:

A. deshidratarea microorganismelor urmata de carbonizare
B. denaturarea prin oxidare a proteinelor bacteriene
C. coagularea proteinelor germenilor sub actiunea umiditatii, temperaturii si presiunii
vaporilor de apa
D. distrugerea celulei bacteriene prin denaturarea chimica a proteinelor acesteia
E. distrugerea microorganismelor prin efect mecanic

14. Pe cale intramusculara se administreaza frecvent:

A. medicamente injectabile cu volum mic (1 - 3 ml)
B. medicamente folosite in imunoterapie
C. medicamente utilizate in scopuri de urgenta
D. medicamente utilizate in angiografie
E. medicamente injectabile cu volum mai mare de 10 ml

15. Urmatoarele prevederi din FR X referitoare la medicamentele injectabile sunt

valabile, cu exceptia:
A. sunt sterile
B. se prezinta sub forma de solutii, emulsii, suspensii sau pulberi
C. sunt divizate in fiole sau flacoane
D. se administreaza parenteral
E. se admite adausul conservanilor antimicrobieni

16. Ce tip de cinetica se intilneste in cazul distrugerii microorganismelor prin sterilizare

termica
A. ordinul zero
B. ordinul intii
C. ordinul doi
D. neliniara
E. imposibil de definit

3
17. Prin ce metoda se determina concentratia izotonica a unei solutii injectabile si se
calculeaza concentratia izotonizantului, care este oficializata in FRX
A. nomograme
B. factorul de izotonie al serului, sau formula De Vries
C. scaderea punctului crioscopic
D. grafice
E. echivalentii de clorura de sodiu

18. Aparatele de sterilizare prin caldura uscata utilizeaza:

A. presiune
B. vid
C. umiditate
D. convectia fortata a aerului cald
E. gravitatie

19. Sterilizarea prin filtrare se utilizeaz pentru:

A. emulsii U/A,
B. emulsii A/U,
C. soluii termolabile,
D. soluii uleioase,
E. suspensii

20. Controlul sterilizarii la etuva utilizeaza urmatorii indicatori biologici:

A. masurarea presiunii si temperaturii cu aparate,
B. spori de Bacillus subtilis var. niger,
C. Bacillus stearotermophilus,
D. tuburi cu indicatori de fuziune,
E. ameste de carbonat de plumb si sulfura de litiu.

21. Avantajele sterilizarii prin formaldehida sunt:

A. costul mare al operatiei de sterilizare,
B. durata mare de timp pentru desorbtie,
C. gaz cu miros foarte puternic si usor de identificat,
D. functionarea la temperaturi inalte,
E. nici un raspuns nu este corect.

22. Oxidul de etilen utilizat in sterilizare nu este:

A. bactericid,
B. fungicid,
C. virulicid,
D. sporocid,
E. un lichid de culoare galbena.

23. Se pot steriliza dupa conditionarea definitiva:

A. vaccinurile,
B. pulberile liofilizate,
C. amestecurile de solutii pentru alimentarea parenterala,
D. preparatele care contin substante termolabile,
E. preparatele care contin substante termostabile.
24. Administrarea i.v. de solutii hipotonice produce:

4
A. hiperglicemie,
B. glicozurie,
C. anemie hemolitica,
D. diureza osmotica,
E. pierderea apei si electrolitilor

25. "Probei de pasaj trebuie s-i corespund, conform FR X:

A. suspensiile injectabile
B. suspensiile cu administrare i.v.
C. emulsiile de uz intern
D. pulberile pentru soluii injectabile
E. soluiile injectabile

26. Toate prevederile din F.R. X referitoare la medicamentele injectabile sunt adevrate,
cu excepia:
A. sunt sterile,
B. se prezint sub form de soluii, emulsii, suspensii sau pulberi,
C. sunt divizate n fiole sau flacoane,
D. se administreaz parenteral,
E. se admite adaosul conservanilor antimicrobieni indiferent de calea de administrare.

27. Amestecnd o soluie hiperton cu eritrocite, acestea vor suferi un proces de:
A. plesnire,
B. hemoliz,
C. zbrcire,
D. hidroliz,
E. turgescen.

28. O soluie izotonic produce asupra eritrocitelor fenomenul de :

A. crenelare,
B. hemoliz,
C. aglutinare,
D. umflare,
E. niciuna dintre afirmaii nu este corect.

29. Cea mai mare capacitate de reinere a microorganismelor o au filtrele :

A. Millipore (cu membran),
B. Chamberland
C. Jena
D. Seitz
E. Berkefeld

30. Cel mai folosit agent de sterilizare cu gaz este:

A. oxid de propilen,
B. aldehida formic,
C. -propiolactona,
D. oxid de etilen,
E. azot.
31.Conform F.R. X preparatele injectabile se prepar:

5
A. m/m,
B. m/V,
C. V/m,
D. V/V,
E. mol/L.

32. Care dintre urmtoarele soluii de glucoz este izotonic:

A. 0,9%,
B. 5%,
C. 20%,
D. 33%,
E. 40%

33. Preparatele care conin insulin se administreaz de obicei:

A. intradermic,
B. i.m.
C. i.v.,
D. s.c.
E. nazal.

34. Care dintre urmtoarele soluii perfuzabile oficinale are compoziia cea mai
apropiat de aceea a lichidului extracelular al organismului uman:
A. glucoz 5%,
B. NaCl 0,9%,
C. NaCl compus (Ringer),
D. NaCl compus cu lactat de sodiu (Ringer lactat),
E. Lactat de sodiu.

35. Proprietile coligative ale unei soluii sunt dependente de:

A. numrul total de particule din soluie,
B. pH,
C. Polaritatea solventului,
D. Constanta dielectric a mediului,
E. Raportul dintre numrul de ioni i numrul de molecule neionizate.

36. Proprietile coligative sunt utile n determinarea:

A. tonicitii,
B. pH-ului,
C. solubilitii,
D. sterilitii,
E. stabilitii.

37. O soluie izotonic are aceeai (acelai)........................... cu a sngelui:

A. compoziie,
B. pH,
C. Vscozitate,
D. Presiune osmotic,
E. Densitate specific.
38. Se dau urmtoarele propoziii:

6
1. Toate soluiile care nghea la -0,52 0C sunt izotonice cu eritrocitele,
2. Ele sunt de asemenea izoosmotice.
A. ambele afirmaii sunt corecte,
B. ambele afirmaii sunt false,
C. prima este adevrat, dar a 2 a este fals,
D. prima este fals, dar a 2 a este adevrat,
E. nu exist nicio corelaie ntre punctul de congelare i presiunea osmotic a soluiilor.
39. Administrarea i.v. de solutii hipotonice in exces produce:
A. hiperglicemie
B. glicozurie
C. anemie hemolitica
D. diureza osmotica
E. pierderea apei si electrolitilor
40. Conform FR X la obtinerea preparatelor perfuzbile se folosesc:
A. substante active
B. agenti de suspendare
C. solutii tampon
D. coloranti
E. conservanti antimicrobieni
41. Diametrul particulelor fazei dispersate a unei emulsii injectabile trebuie sa
ndeplineasca urmatoarele conditii, conform FR X:
A. 90% trebuie sa aiba cel mult 25micrometri
B. 90% trebuie sa aiba cel mult 50micrometri
C. 10% trebuie sa aiba cel mult 25micrometri
D. 10% trebuie sa aiba cel mult 50micrometri
E. in FR X nu se regaseste nicio prevedere in acest sens

42. Suplimentul 2004 al FR X nu oficializeaza:

A. preparatele injectabile
B. preparatele perfuzabile emulsie A/U
C. concentratele pentru solutii injectabile
D. pulberile pentru solutii injectabile si perfuzabile
E. implanturile

43. In obtinerea preparatelor parenterale, se pot utiliza conform Suplimentului 2004 al

FR X, urmatoarele categorii de excipienti cu exceptia:
A. agentilor pentru cresterea solubilitatii
B. agentilor coloranti
C. agentilor izotonicizanti
D. agentilor pentru ajustarea pH-ului
E. agentilor pentru asigurarea stabilitatii fizico chimice a substantelor active.

44. Polimeri din care se prepara recipiente pentru conditionarea medicamentelor:

A. fenoplaste
B. aminoplaste
C. polimeri termoplastici
D. poliizoprena
E. siliconici
45. n grupa elastomerilor folosii pentru obinerea recipientelor de condiionare intr:

7
A. poliacetalii
B. policarbonaii
C. cauciucurile
D. derivaii celulozici
E. poliuretanii

46. Sticla silico-sodo-calcic obinuit este:

A. tip I
B. tip II
C. tip III
D. tip IV
E. nici un rspuns nu este corect
47. Adjuvantii specifici folositi pentru materialele plastice sunt urmatorii, cu exceptia:
A. stabilizantilor chimici
B. bachelitei
C. plastifiantilor
D. antioxidantilor
E. colorantilor

48. Referitor la sticla, nu este adevarata afirmatia:

A. este o macromolecula anorganica,
B. este formata din silicati,
C. are structura semiorganizata,
D. este formata din tetraedri de SiO4,
E. poate contine atomi de sodiu.

49. Recipientele de sticla se clasifica, conform Farmacopeei Europene, in functie de

rezistenta lor hidrolitica in urmatoarele tipuri cu exceptia:
A. I,
B. V,
C. II,
D. IV,
E. III

50. Sticla de tip IV este:

A. sticla silico-sodico-calcica tratata la suprafata,
B. sticla silico-sodico-calcica obisnuita cu rezistenta hidrolitica inalta,
C. sticla silico-sodico-calcica obisnuita cu rezistenta hidrolitica foarte inalta,
D. sticla neutra de borosilicat.
E. sticla silico-sodico-calcica cu rezistenta hidrolitica joasa.

51. Pentru preparatele parenterale neapoase se utilizeaza sticla:

A. tip I,
B. tip II,
C. tip III,
D. tip IV,
E. tip I si II.

52. La condiionarea sngelui de uz uman de folosesc recipientele obtinute din sticla:

A. tip III

8
B. tip II
C. tip I
D. tip IV
E. de toate tipurile

53. Recipientele din sticl de tipul I:

A. sunt fabricate din sticl silico-sodico-calcic
B. au rezisten hidrolitic nalt
C. se utilizeaz pentru preparatele lichide, semisolide, solide, dar nu de uz parenteral
D. sunt destinate a fi refolosite
E. au rezisten hidrolitic joas

INTREBARI TIP COMPLEMENT MULTIPLU

1. Administrarea parenteral prezint urmtoarele avantaje:

A. biodisponibilitate superioar celei din preparatele per orale,
B. posibilitatea realizrii unei cedri controlate a principiilor active,
C. evitarea inactivrii la nivel hepatic a unor substane active,
D. este comod, uor acceptat de pacient,
E. nlturarea efectelor secundare asupra tractului gastro-intestinal.

2. O soluie hipotonca produce asupra eritrocitelor fenomenal de:

A.umflare,
B. hemoliz,
C. crenelare,
D. aglutinare,
E. toate fenomenele de mai sus.
3. Conform F.R. X sterilizarea la etuv se aplic pentru:
A. ustensile de porelan,
B. materiale din fibre celulozice,
C. instrumente i ustensile din cauciuc,
D. solveni apolari i solveni organici nevolatili,
E. suspensii apoase termostabile.

4. Conform F. R. X, sterilizarea cu vapori de ap sub presiune se aplic:

A. soluiilor injectabile termostabile,
B. pulberilor termostabile,
C. materialelor plastice termostabile,
D. solvenilor organici anhidri,
E. materialelor textile.

5. Medicamentele perfuzabile se difereniaz de cele injectabile prin urmtoarele:

A. se administreaz numai i.v.,
B. au drept vehicul numai apa distilat apirogen,
C. este obligatoriu s fie sterile,
D. nu se admite folosirea de conservani,
E. nu pot fi dect soluii apoase sau emulsii U/A
6. Coninutul n substane active, din preparatele perfuzabile, se exprim, dup F-R- X,
astfel:
A. g/V(uniti de mas pentru 1000 ml de soluie),

9
B. mEq pentru 1000 ml soluie,
C. g/g,
D. moli/1000 ml soluie,
E. calorii

7. Care dintre urmtoarele perfuzii se folosesc pentru aport de calorii:

A. perfuzia de glucoz,
B. perfuzia de clorur de sodiu,
C. perfuzia de sorbitol,
D. perfuzia de fructoz,
E. perfuzia de lipide

8. Care dintre urmtoarele perfuzii se folosesc n cazuri de acidoz:

A. perfuzia de hidrogenocarbonat de sodiu,
B. perfuzia de lactat de sodiu,
C. perfuzia de clorur de amoniu,
D. perfuzia de acetat de amoniu,
E. perfuzia de trometamol.

9. Care dintre urmtoarele perfuzii sunt izoosmotice cu plasma sanguin:

A. perfuzia de glucoz 200 %0,
B. perfuzia de clorur de sodiu 9%0,
C. perfuzia de manitol 100%0,
D. perfuzia de hidrogenocarbonat de sodiu 13%0,
E. perfuzia de sorbitol 50%0.

10. Vehiculele pentru prepararea medicamentelor injectabile sunt:

A. apa demineralizat,
B. apa distilat pentru preparate injectabile,
C. uleiul de floarea soarelui neutralizat i sterilizat,
D. solvenii neapoi miscibili sau nu cu apa,
E. uleiul de parafin sterilizat.

11. Referitor la calitatea emulsiilor parenterale F.R. X prevede:

A. s prezinte aspect omogen dup agitare,
B. diametrul particulei fazei interne s nu depeasc 5m,
C. s nu prezinte dup agitare niciun semn de separare a fazelor,
D. s fie stabile la temperaturi cuprinse ntre 40C i 250
C pe toat durata de folosire,
E. s se evacueze n jet continuu prin acul de sering nr. 16.

12. Referitor la la calitatea suspensiilorinjectabile F.R. X prevede:

A. particulele n suspensie s fie de dimensiuni coloidale,
B. particulele de substan solid s fie de maximum 50m,
C. suspensia s fie omogen pe toat durata conservrii
D. suspensia s se omogenizeze dup o agitare de 1 2 minute,
E. suspensia s corespund probei de pasaj prin acul de sering nr. 16.
13. Perfuziile folosite n metabolismul reconstituant sunt:
A. perfuzii cu hidrolizate de protein,
B. perfuzie Ringer lactat,

10
C. perfuzie cu glucoz i clorur de sodiu,
D. perfuzii cu lipide,
E. perfuzii cu aminoacizi.

14. Prezena pirogenilor n perfuzie provoac:

A. hemoliza eritrocitelor,
B. scderea numrului de globule albe,
C. creterea temperaturii corpului,
D. hipertensiune arterial,
E. modificarea pH-ului sanguin.

15. Avantajele preparatelor parenterale cu aciune prelungit sunt:

A. frecven redus la administrare,
B. administrare prin injectare,
C. sigurana aciunii terapeutice,
D. sensibilizare la locul de administrare,
E. obinerea unui efect terapeutic rapid.

16. Prelungirea aciunii preparatelor injectabile se realizeaz prin:

A. adaos de substane tensioactive
B. adaos de substane macromoleculare,
C. folosirea unui solvent lipofil,
D. folosirea de geluri lipofile,
E. folosirea de rini schimbtoare de ioni.

17. Soluiile apoase injectabile care se pot steriliza n recipientul final:

A. se prepar pe cale aseptic,
B. se sterilizeaz la autoclav nainte de nfiolare,
C. se sterilizeaz cu gaze,
D. pot conine un conservant antimicrobian potrivit,
E. se sterilizeaz cu radiaii ionizante.

18. Recipientele utilizate pentru condiionarea soluiilor perfuzabile au capacitatea de :

A. 100 ml,
B. 250 ml,
C. 500 ml,
D. 1000 ml,
E. 2000 ml.

19. Conform F.R. X se pot administrasub form de perfuzii:

A. soluii apoase moleculare sau dispersii coloidale,
B. soluii uleioase,
C. emulsii A/U,
D. emulsii U/A,
E. suspensii

20. Conform F.R. X, soluia injectabil de insulin se conserv:

A. ferit de lumin,
B. la rece,

11
C. la loc rcoros,
D. la temperatura camerei,
E. n recipiente incolore.

21.Care dintre urmtoarele substane active sau adjuvani nu exercit niciun fel de
presiune osmotic asupra membranei eritrocitare:
A. fenazon,
B. glucoz,
C. alcool,
D. propilenglicol,
E. uree.

22. Soluia perfuzabil de glucoz este indicat n:

A. com hipoglicemic,
B. hipopotasemie,
C. stri de denutriie,
D. acidoz respiratorie,
E. stri de deshidratare.

23. Soluia perfuzabil de manitol este indicat n:

A. alcaloz metabolic,
B. edem cerebral,
C. glaucom acut congestiv,
D. oliguria din insuficiena renal acut
E. com hipoglicemic.

24. Soluia perfuzabil de NaCl i KCl este indicat pentru:

A. reechilibrare hidric,
B. reechilibrare electrolitic,
C. aport energetic,
D. acidoz metabolic,
E. combaterea stenozei pilorice.

25. Sticla de tip I se utilizeaza pentru:

A. confectionarea fiolelor
B. confectionarea flacoanelor pentru perfuzabile, flacoane care pot fi recuperate
C. conditionarea unguentelor
D. conditionarea comprimatelor
E. conditionarea capsulelor

26. n starea de alcaloza se administreaza

A. solutii izotonice de clorura de sodiu cu adaos de clorura de potasiu, n formele usoare
B. carbonat acid de sodiu
C. acetat de sodiu
D. lactat de sodiu
E. solutii acidifiante pe cale orala, n formele mai grave.

27. In starea de alcaloza nu se administreaza:

A. carbonat acid de sodiu
B. acetat de sodiu

12
C. lactat de sodiu
D. solutie izotonica de clorura de sodiu cu adaos de clorura de potasiu in formele usoare
E. perfuzii de clorura de amoniu, clorhidrat de arginina in formele grave

28. O solutie injectabila este considerata izohidrica daca:

A. are un pH egal cu cel al sangelui
B. are un pH, conform cu FR X, de 2,5-9,5
C. are un pH usor acid
D. are un pH usor alcalin
E. are un pH 7,35-7,40
29. Emulsiile perfuzabile:
A. sunt de tip A/U
B. sunt de tip U/A
C. contin uleiuri vegetale ca faza externa
D. contin apa distilata pentru preparate parenterale
E. contin emulgatori tip A/U

30. Amestecul tampon acid boric-borax:

A. se utilizeaza ca sistem tampon pentru preparatele injectabile
B. se utilizeaza ca sistem tampon pentru colire
C. nu se utilizeaza ca sistem tampon pentru preparatele injectabile
D. administrat injectabil are proprietati hemolitice
E. este cel mai folosit sistem tampon pentru preparatele injectabile

31. Polietilenglicolii, ca solventi pentru preparatele injectabile:

A. se utilizeaza cei cu masa moleculara 200-600
B. se utilizeaza cei cu masa moleculara 800-1000
C. se folosesc pentru substantele care hidrolizeaza in apa
D. se asociaza cu alcoolul si apa
E. nu sunt miscibili cu alcoolul si apa

32. Se folosesc ca inlocuitori de plasma:

A. gelifundolul
B. polividona
C. dextranul 1
D. hemacelul
E. plasmagelul

33. Formele parenterale cu eliberare conventional sunt:

A. solutiile injectabile apoase
B. comprimatele pentru solutii injectabile
C. pudrele sterile
D. emulsiile uleioase
E. solutiile injectabile uleioase

34. Ca emulgatori la prepararea emulsiilor injectabile se utilizeaza:

A. monogliceride acetilate
B. lactat de sodiu

13
C. lecitine obtinute din galbenusul de ou
D. acetat de sodiu
E. lecitine obtinute din soia

35. Controlul impuritatilor pirogene nu se efectueaz prin:

A. urmrirea numrului de globule rosii la iepuri
B. msurarea hipertermiei la soareci, conform FR X
C. urmrirea numrului de globule albe la iepuri dup injectarea unui preparat pirogen
D.testul Limulus
E. msurarea hipertermiei la iepuri

36. Conditiile care trebuie indeplinite de substantele coloidale nlocuitoare de volum

plasmatic sunt:
A. s prezinte presiune coloid-osmotic
B. mas molecular relativ corespunztoare
C. solubilitate n ap
D. solubilitate n lipide
E. s nu fie filtrabile renal

37. Conform FR X proba de pasaj nu se aplica

A. emulsiilor de uz intern
B. suspensiilor cu administrare i.v.
C. solutiilor injectabile
D. suspensiilor injectabile
E. pulberilor pentru solutii injectabile

38. Nu sunt forme parenterale cu eliberare conventional:

A. emulsiile uleioase
B. solutiile injectabile uleioase
C. solutiile injectabile apoase
D. pudrele sterile
E. comprimatele pentru solutii injectabile

39. Conform Suplimentului 2004 al FR X, pentru preparatele injectabile se realizeaza

urmatoarele determinari:
A. miros
B. uniformitatea continutului
C. endotoxine bacteriene - pirogene
D. culoare
E. gust
40. Suplimentul 2004 al FR X prevede determinarea endotoxinelor bacteriene -
pirogene pentru:
A. implanturi
B. pulberi pentru solutii injectabile sau perfuzabile
C. concentrate pentru solutii injectabile sau perfuzabile
D. preparate perfuzabile
E. preparate injectabile
41. Calitatile dorite ale preparatelor parenterale sunt:
A. izotonie
B. izohidrie

14
C. capacitate tampon
D. culoare verde
E. toleranta

42. Tipuri de filtre folosite pentru filtrarea sterilizanta:

A. filtre din retele poroase solide
B. filtre de sticla fritata
C. filtre de azbest
D. filtre presa cu rame
E. filtre Millipore

43. Conform Suplimentului 2004 al FR X sunt adevarate urmatoarele afirmatii

referitoare la preparatele parenterale:
A. sunt destinate administrarii prin injectare si perfuzare in corpul uman sau animal
B. sunt destinate administrarii prin implantare in corpul uman sau animal
C. sunt preparate nesterile
D. sunt preparate sterile
E. se regasesc in monografia Parenteralia

44. Conform Suplimentului 2004 al FR X pe eticheta preparatelor parenterale trebuie

sa se mentioneze:
A. concentratia conservantilor antimicrobieni adaugati
B. culoarea preparatului parenteral
C. in cazuri adecvate, daca solutia este utilizata dupa o filtrare finala
D. cand este cazul, daca preparatul este lipsit de pirogene
E. cand este cazul, daca preparatul este lipsit de endotoxine bacteriene

45. Alegeti care din enunturile de mai jos sunt proprietati ale preparatelor perfuzabile
prevazute de farmacopee
A. izotonice
B. sterile
C. apirogene
D. ajustate cu substante tampon la pH neutru
E. conservate cu agenti antimicrobieni admisi de farmacopee

46. Care din urmatoarele enunturi sunt prevederi in farmacopeea romana referitor la
solutiile perfuzabile
A. sterilitate
B. apirogenitate
C. izotonie
D. administrare in volume mai mici de 100 ml
E. limpiditate

47. Care sunt conditiile prevazute de FRX prin care se realizeaza sterilizarea cu vapori
de apa sub presiune
A. la 121 C timp de cel putin 15 minute
B. la 121 C timp de cel putin 30 minute

15
C. D. la 115 C timp de cel putin 15 minute
D. la 115 C timp de cel putin 30 minute
E. in autoclave

48. Mentionati care dintre enunturile de mai jos reprezinta masuri prevazute de FR X
pentru asigurarea tolerantei solutiilor injectabile
A. izotonizarea
B. prevederea gradului de finete al pulberilor care se suspenda
C. interzicerea conservantilor in preparatele folosite in volum mai mare de 10 ml
D. interzicerea conservantilor in preparate care se administreaza intracisternal, peridural,
intraocular,intracardiac, intrarahidian, indiferent de volumul acestora
E. sterilizarea

49. Precizati in care conditii prevazute de FR X se aplica sterilizarea cu gaz

A. in cazurile specificate de FR X si in care produsul este compatibil cu gazul sterilizant
B. produsul nu rezista la sterilizarea prin caldura uscata
C. produsul nu rezista la autoclavare
D. cind calculul costului arata ca este mai economica
E. cind nu dispunem de indicatori biologici

50. Tipuri de sisteme disperse, din cele enumerate, care sunt incluse de FR X in grupul
medicamentelor parenterale
A. solutii
B. emulsii
C. suspensii
D. pulberi
E. implante

51. Verificarea eficacitatii sterilizarii se efectueaza, conform farmacopeei, cu ajutorul

unor indicatori biologici; precizati care:
A. Bacillus stearotermophilus
B. Bacillus subtilis
C. Serratia marcescens
D. Staphiloccocus aureus
E. Bacillus pumilis

52. Caldura uscata se utilizeaza pentru a steriliza:

A. vase de sticla
B. aparatura din portelan si metal
C. uleiuri, grasimi, solutii injectabile uleioase, pulberi
D. recipiente din plastomer transparent
E. recipiente din plastomer opac

53. Factorii care influenteaza sterilizarea cu oxid de etilen:

A. umiditatea
B. presiunea
C. temperatura
D. gravitatia

16
E. lumina

54. Metodele de sterilizare prevazute de F.R.X. sunt:

A. sterilizarea cu vapori de apa sub presiune
B. sterilizarea prin caldura uscata
C. sterilizarea prin filtrare
D. sterilizarea cu gaz
E. sterilizarea cu radiatii ionizante

55. Nu se admite adaugarea de conservanti antimicrobieni:

A. in cazul solutiilor injectabile folosite in volum mai mare de 10 ml
B. in solutiile perfuzabile
C. in preparatele injectabile administrate in tesuturi extrem de sensibile
D. in preparatele aseptice
E. in preparatele tindalizate
56. Solutiile perfuzabile sunt:
A. solutii apoase sterile si apirogene
B. emulsii tip U/A sterile si apirogene
C. suspensii apoase sterile si apirogene
D. suspensii uleioase sterile si apirogene
E. preparate care se administreaza cu dispozitivul de perfuzare, picatura cu picatura

57. Sterilizarea recipientelor din sticla se efectueaza prin:

A. vapori de apa sub presiune la 121 C 15 minute
B. vapori de apa sub presiune la 134 C 3-5 minute
C. caldura uscata la 160-170 C
D. radiatii ionizante
E. gaze

58. Temperatura si timpul de sterilizare la etuva sunt:

A. 180 C, 30 minute
B. 170 C, 1 ora
C. 160 C, 3 ore
D. 150 C, 4 ore
E. 120 C, 5 ore

59. Temperatura, presiunea si timpul de sterilizare cu vapori de apa sub presiune sunt:
A. 115-116 C, 1-7 bar, 30 minute
B. 121-123 C, 2 bar, 15 minute
C. 126-129 C, 2,4 bar, 10 minute
D. 123-138 C, 3 bar, 3 minute
E. 140 C, 3,5 bar, 2 minute

60. Sterilizarea la caldura umeda se efectueaza in:

A. autoclave cu orientarea vaporilor in partea inferioara
B. autoclave echilibrate cu aer
C. autoclave cu vid
D. autoclave cu orientarea vaporilor in partea superioara

17
E. autoclave cu orientarea vaporilor lateral

61. Conform FR.X, prepararea pe cale aseptica:

A. se aplica la solutiile care contin substante termostabile
B. se aplica la preparate care nu pot fi sterilizate in recipientul final
C. se poate asocia cu folosirea de conservanti antimicrobieni
D. cuprinde operatii care se efectueaza intr-un ciclu continuu
E. se realizeaza in camere sau boxe sterile, cu echipament si materii prime sterilizate

62. Conform FR.X, sterilizarea cu aer cald se realizeaza in urmatoarele conditii:

A. la 120 C timp de cel putin 3 ore
B. la 140 C timp de cel putin 3 ore
C. la 160 C timp de cel putin 3 ore
D. la 170 C timp de cel putin 1 ora
E. la 180 C timp de cel putin 30 minute

63. Conform FR.X, sterilizarea cu vapori de apa sub presiune se aplica:

A. pulberilor termostabile
B. materialelor termoplastice termostabile
C. solutiilor injectabile termostabile
D. solventilor organici anhidri
E. materialelor textile

64. Solutiile perfuzabile care se pot administra in acidoze sunt:

A. solutia perfuzabila de bicarbonat de sodiu
B. solutia perfuzabila de lactat de sodiu
C. solutia perfuzabila de glucoza
D. solutii perfuzabile cu aminoacizi
E. solutia perfuzabila Ringer lactata

65. Urmatoarele afirmatii referitoare la izotonizarea preparatelor parenterale sunt

adevarate cu exceptia:
A. este obligatorie pentru solutiile injectabile care se administreaza in cantitati de 5 ml sau
mai mari
B. se aplica si in cazul solutiilor coloidale
C. este obligatorie pentru solutiile perfuzabile hipotonice
D. este obligatorie pentru solutiile injectabile hipotonice
E. reduce iritatia locala produsa de medicamentele hipertonice

66. Dopurile de cauciuc folosite pentru nchiderea flacoanelor de sticl multidoz sau
flacoanelor pentru perfuzii ndeplinesc urmtoarele condiii:
A. asigur ptrunderea aerului n recipient
B. nu-i modific calitile fizico-chimice prin sterilizare la autoclav
C. permit ptrunderea acului seringii fr a disloca fragmente de dop

18
D. permit ptrunderea acului seringii fr a disloca fragmente de dop adsorb substane active
i conservani
E. sunt incompatibile cu substanele active.

67. n funcie de scopul terapeutic urmrit perfuziile sunt:

A. soluii apoase
B. perfuzii folosite n metabolismul reconstituant
C. emulsii A/U
D. soluii pentru dializ peritoneal i hemodializ
E. emulsii U/A

68. n sterilizarea cu substane gazoase se folosete:

A. oxigenul
B. formaldehida
C. oxidul de etilen
D. dioxidul de carbon
E. -propiolactona

69. Principalele diferene ntre perfuzii i preparatele injectabile sunt:

A. numai perfuziile sunt preparate sterile
B. volumul perfuziilor este mai mic
C. volumul preparatelor injectabile este mai mic (circa 1-20 ml)
D. perfuziile se administreaz numai n spital
E. perfuziile nu conin conservant

70. Perfuziile folosite n metabolismul reconstituant sunt:

A. cu dextrani
B. cu aminoacizi
C. cu hemacel
D. perfuziile pentru terapia afeciunilor hepatice
E. perfuzii cu hidrolizate de proteine

71. Ca izotonizanti la prepararea solutiilor injectabile se folosesc:

A. clorura de sodiu
B. clorura de potasiu
C. clorura de calciu
D. glucoza
E. levuloza
72. Caldura umeda (autoclavarea) serveste pentru a steriliza:
A. pansamente chirurgicale
B. solutii apoase
C. solutii uleioase
D. articole din sticla
E. articole din metal
73. Caldura uscata serveste pentru a steriliza:
A. vase de sticla
B. solutii apoase
C. aparatura de portelan
D. pulberi

19
E. solutii uleioase

74. ntr-o ncapere sterila fluxul de aer se poate deplasa:

A. ntr-o curgere tubulenta
B. unidirectional
C. laminar
D. bidirectional
E. tangential

75. Izotonizarea emulsiilor parenterale se realizeaza cu:

A. glucoza
B. xilitol
C. sorbitol
D. glicerol
E. clorura de sodiu

76. Prepararea pulberilor uscate care servesc la obtinerea ex-tempore a solutiilor sau
suspensiilor injectabile, se face prin:
A. cristalizare n conditii de sterilitate
B. liofilizare
C. aerosolizare si uscare
D. granulare
E. evaporare a solventului prin ncalzire

77. Sterilizarea dopurilor de cauciuc pentru nchiderea flacoanelor se face:

A. cu vapori de apa sub presiune
B. cu oxid de etilen
C. prin iradiere
D. cu caldura uscata
E. prin fierbere

78. Sterilizarea recipientelor de sticla utilizate la conditionarea solutiilor paranterale se

poate face cu:
A. vapori de apa sub presiune
B. caldura uscata
C. gaze
D. radiatie ionizanta
E. radiatii UV

79. Procedeele aplicate pentru produse care nu pot fi sterilizate dupa conditionarea
definitiva sunt:
A. sterilizarea prin filtrare
B. sterilizarea termica
C. sterilizarea cu gaze
D. sterilizarea cu radiatii
E. prepararea pe cale aseptica

20
80. Sterilizarea cu vapori sub presiune determina alterarea microorganismelor prin
coagularea proteinelor germenilor prin actiunea:
A. fortei de penetratie a umiditatii
B. fortei de penetratie a temperaturii
C. presiunii vaporilor de apa
D. vitezei mari de circulatie a aerului
E. curentilor de convectie de tip turbulaent a aerului cald

81. Produsele care nu pot fi sterilizate dupa conditionarea definitiva sunt:

A. solutii injectabile cu substante termostabile
B. perfuzii cu electroliti
C. vaccinuri
D. solutii pentru alimentare parenterala
E. pulberi liofilizate

82. Din categoria formelor parenterale cu eliberare controlata fac parte:

A. sisteme prefuzoare
B. pompe perfuzabile neimplantabile
C. pompe implantabile
D. implante
E. microemulsii

83. Caile subcutanate se utilizeaza pentru:

A. intradermoreactie
B. imunoterapie
C. administrarea produselor de contrast
D. administrarea antianginoaselor
E. preparatelor pe baza de insulina (retard)

84. Din categoria formelor parenterale cu eliberare conventionala fac parte:

A. solutii injectabile apoase
B. perfuzii
C. pompe implantabile
D. microemulsii
E. latexuri injectabile
85. Pompele perfuzabile permit utilizarea rationala a medicamentelor
A. de contrast
B. vasopresoare
C. anestezice generale
D. hipotensoare
E. antianginoase
86. Care dintre urmatoarele cai de administrare a medicamentelor parenterale
reprezinta cai secundare:
A. calea intracardiaca
B. calea intravenoasa
C. calea intramusculara
D. calea subcutanata
E. calea intraarticulara

21
87. Utilizarea de solventi anhidri pe cale parenterala:
A. este frecventa, datorita compatibilitatii cu lichidele fiziologice
B. este redusa, datorita inconvenientelor legate de injectarea unor lichide nefiziologice
C. se recomanda in cazul in care substantele medicametoase sunt insolubile
D. asigura o absorbtie mai regulata a substantei medicamentoase comparativ cu suspensiile
injectabile
E. confera o mai mare stabilitate

88. Mentionati cerintele obligatorii care trebuie avute in vedere la formularea

preparatelor parenterale:
A. lipsa particulelor insolubile in solutie
B. apirogenitatea
C. sterilitatea
D. izohidria
E. izotonia

89. Asepsia:
A. reprezinta metoda prin care se urmareste distrugerea germenilor patogeni cu ajutorul unor
substante chimice
B. reprezinta ansamblul de masuri utilizate pentru a impiedica aportul exogen de
microorganisme intr-un preparat medicamentos
C. se realizeaza prin metode fizice si chimice
D. reprezinta metoda prin care se urmareste distrugerea germenilor patogeni
E. este o metoda curativa

90. Distrugerea microorgnismelor dintr-un preparat parenteral se poate efectua prin:

A. filtrare sterilizanta
B. caldura
C. agenti chimici
D. radiatii ionizante
E. procedeul de preparare aseptica

91. Procedeele fizice de sterilizare sunt urmatoarele:

A. sterilizarea prin caldura umeda
B. sterilizarea cu radiatii ionizante
C. filtrarea sterilizanta
D. sterilizarea cu gaze
E. sterilizarea prin caldura uscata

92. Procedeele aplicate pentru produse care pot fi sterilizate dupa conditionarea
definitiva sunt:
A. sterilizarea prin caldura
B. sterilizarea cu gaze
C. sterilizarea prin radiatii
D. sterilizarea prin filtrare
E. prepararea pe cale aspetica

22
93. Sterilizarea cu vapori sub presiune este recomandata de FR X:
A. preparatelor apoase
B. pulberilor temostabile
C. materialelor plastice termolabile
D. solventilor organici anhidri
E. pansamentelor chirurgicale

94. Referitor la preparatele perfuzabile, sunt valabile urmatoarele afirmatii:

A. sunt solutii apoase sau emulsii U/A
B. se administreaza i.v., in volume de 100 ml sau mai mari
C. la preparare se admite adausul conservanilor antimicrobieni
D. continutul in substanta activa se exprima, dupa caz, in unitati de masa/l solutie, mmoli/l
solutie, calorii
E. sunt preparate sterile si apirogene

95. Sterilizarea este procesul care desemneaza:

A. producerea starii de sterilitate
B. ansamblul de masuri utilizate pentru a impiedica aportul exogen de microorganisme sau
virusi intr-un preparat medicamentos
C. metoda prin care se urmareste distrugerea germenilor patogeni exclusiv cu ajutorul unor
substante chimice
D. metoda prin care se urmreste distrugerea germenilor patogeni exclusiv cu ajutorul unor
agenti fizici
E. operatia prin care toate microorganismele vii, sub forma vegetativa sau sporulata, sunt
omorate sau indepartate din produs

96. Controlul sterilizarii prin metode termice se realizeaza cu urmatorii indicatori

biologici:
A. Bacillus subtilis (var.niger)
B. Candida albicans
C. Bacillus stearothermophilus
D. Bacilus pumilus
E. Bacillus sphaericus

97. Care din urmatoarele perfuzii se folosesc in combaterea alcalozei:

A. perfuzia de lactat de sodiu
B. perfuzia de carbonat acid de sodiu
C. perfuzia de clorhidrat de arginina
D. perfuzia de clorura de potasiu si clorura de sodiu
E. perfuzia de glucoza

98. Medicamentele perfuzabile se diferentiaza de cele injectabile prin urmatoarele:

A. se administreaza numai intravenos si foarte rar intraarterial sau peritoneal
B. se administreaza in volume mari
C. pot fi numai solutii apoase sau emulsii U/A
D. este obligatoriu sa fie sterile
E. au ca vehicul numai apa distilata pentru preparate injectabile

99. Conform FR X, izotonizarea este obligatorie in cazul:

A. solutiilor injectabile care se administreaza in volume de cel mult 5 ml

23
B. in cazul solutiilor injectabile care se administreaza i.v., indiferent de volum
C. solutiilor injectabile coloidale
D. solutiilor perfuzabile hipertonice
E. solutiilor perfuzabile hipotonice

100. Ce masuri sunt necesare pentru asigurarea tolerantei solutiilor injectabile

A. izotonizarea
B. prevederea gradului de finete al pulberilor care se suspenda
C. interzicerea conservantilor in preparatele folosite in volum mai mare de 10 ml
D. interzicerea conservantilor in preparate care se administreaza intracisternal, peridural,
intraocular,intracardiac, intrarahidian, indiferent de volumul acestora
E. sterilizarea

101. Care din urmatoarele enunturi sunt prevederi in Farmacopeea Romana referitoare
la solutiile perfuzabile
A. sterilitate
B. apirogenitate
C. izotonie
D. administrare in volume mai mici de 100 ml
E. limpiditate

102. Sterilizarea cu gaz se aplica in urmatoarele conditii prevazute de FR X

A. in cazurile specificate de FR X si in care produsul este compatibil cu gazul sterilizant
B. produsul nu rezista la sterilizarea prin caldura uscata
C. produsul nu rezista la autoclavare
D. cind calculul costului arata ca este mai economica
E. cind nu dispunem de indicatori biologici

103. Tipuri de solventi recomandati de farmacopee pentru preparate injectabile

A. apa distilata
B. apa demineralizata
C. apa sterilizata
D. apa distilata pentru preparate injectabile
E. uleiul de floarea soarelui neutralizat si sterilizat

104. Proprietati ale preparatelor perfuzabile prevazute de farmacopee

A. izotonice
B. sterile
C. apirogene
D. ajustate cu substante tampon la pH neutru
E. conservate cu agenti antimicrobieni admisi de farmacopee
105. Ce este sterilizarea
A. desemneaza producerea starii de sterilitate
B. operatia prin care toate microorganismele sub forma vegetativa si sporulata sunt omorite
C. operatia prin care toate microorganismele sub forma vegetativa si sporulata sunt
indepartate dintr-un produs
D. asepsie
E. dezinfectie
106. Care dintre procedeele urmatoare sunt folosite ca metode de sterilizare
A. caldura uscata

24
B. caldura umeda
C. radiatiile ultraviolete
D. radiatiile ionizante
E. ultrasunetele
107. Ce este valoarea D
A. timpul de reducere zecimal
B. timpul echivalent
C. valoarea sterilizatoare
D. timpul in care se inactiveaza 90% din miroorganismele prezente la inceperea tratamentului
termic
E. timpul in care se inactiveaza 10% din miroorganismele prezente la inceperea tratamentului
termic

108. Ce este valoarea inactivarii termice

A. factorul Z
B. cresterea de temperatura prin care se reduce de 10 ori a valorii D
C. se poate calcula ca inversul pantei valorii D in functie de temperatura
D. reflecta rezistenta termica a microorganismelor
E. arata rezistenta germenilor in functie de pH

109. Ce particularitati are sterilizarea prin incalziri repetate

A. operatia se efectueaza in trei perioade de incalziri separate de intervale de 24 ore
B. procedeul se aplica la produse sensibile la caldura
C. este un procedeu sigur
D. este un procedeu care se aplica la solutii la care se interzice adaosul de conservanti
E. este putin folosit

110. Ce tipuri de gaze se pot folosi la sterilizare

A. formaldehida
B. acid peracetic
C. oxidul de etilen
D. oxipropilciclohexanul
E. oxidul de azot

111. Sterilizare prin radiatii ionizante

A. utilizeaza raze gama sau beta
B. ca surse de radiatii gama se foloseste cobaltul 60 sau cesiul 137
C. sterilizarea are loc prin transformari ireversibile si moartea microorganismelor
D. radiosterilizarea se poate realiza si la nivel de laborator
E. sterilizarea gama se aplica la materiale de pansament, sutura, truse de perfuzie, seringi din
plastic

112. Ce particularitati se intilnesc in filtrarea sterilizanta

A. se aplica numai la solutii apoase
B. microorganismele sunt indepartate, si nu sunt distruse
C. mecanismul de indepartare este prin cernere si adsorbtie
D. metoda foloseste membrane filtrante cu pori sub 0,22 micrometri
E. procedeul nu se foloseste in industria farmaceutica

113. Ce sunt pirogenele

25
A. substante responsabile de reactii febrile, dupa injectarea preparatelor parenterale
B. provin mai ales de la bacterii gram negativ
C. cele de la germenii gram negativ sunt endotoxine
D. exista si alte substante pirogene care nu sunt endotoxine
E. prezenta pirogenelor in medicamentele parenterale nu constituie o problema deoarece se
pot usor distruge sau indeparta

114. Care este structura endotoxinelor si proprietatile lor

A. partea lipidica A
B. nucleul endotoxinei din oze
C. lantul-O-specific cu efect antigenic
D. grupari fosfat
E. lipozomi terminali

115. Ce metode exista de depirogenare prin inactivarea endotoxinei

A. hidroliza
B. caldura umeda
C. alchilarea
D. oxid de etilen
E. clatire cu apa apirogena

116. Ce metode se folosesc pentru depirogenare prin eliminarea pirogenelor

A. adsorbtia
B. respingere electrostatica
C. interactiuni hidrofobe
D. distilarea
E. ultrafiltrarea

117. Cum se asigura valoarea pH-ului solutiilor injectabile

A. trebuie sa asigure stabilitatea
B. daca este posibil sa asigure toleranta si eficienta farmacologica
C. se folosesc amestecuri tampon fiziologice in cazul injectiilor
D. se folosesc amestecuri tampon fiziologice in cazul perfuziilor
E. valoarea se determina pH-metric

118. Care dintre metodele urmatoare se pot aplica la obtinerea unei ape distilate
apirogene
A. adsorbtie pe carbune activ
B. tratare cu hidroxid de sodiu si permanganat de potasiu
C. obtinerea prin demineralizare cu schimbatori de ioni
D. tratare cu acid clorhidric
E. se prepara din apa potabila in conditii de lucru si de recoltare-stocare incit sa se evite
contaminarea microbiologica

119. Ce solventi anhidri se folosesc pentru scop injectabil

26
A. etanol
B. alcool benzilic
C. propilenglicol
D. uleiuri vegetale
E. dimetilsulfoxid

120. Ce fel de uleiuri vegetale se pot folosi ca vehicule pentru medicamente parenterale
A. soia
B. ricin
C. floarea soarelui
D. masline
E. oleat de etil

121. Conservanti care se pot folosi in preparate parenterale

A. alcool benzilic
B. clorbutanol
C. fenol
D. nipagin
E. EDTA disodic

122. Ce agenti umectanti se pot folosi in preparatele parenterale

A. polisorbat 80
B. lecitina
C. metacrezol
D. dioctilsulfosuccinat de sodiu
E. alcool etilic
123. Ce agenti antioxidanti se pot folosi in medicamente parenterale
A. acid ascorbic
B. bisulfit de sodiu
C. butilhidroxitoluen
D. acid citric
E. dezoxicolat de sodiu

124. In camerele curate pentru prepararea medicamentelor parenterale, se introduce aer

filtrat prin filtre HEPA (High Efficienty Particulate Air). Ce proprietati au acestea?
A. sterilizeaza aerul
B. retin 99,999% particule cu diametru de 0,3 micrometri
C. aerul intra cu viteza de 0,5 m/s
D. filtrele se pot utiliza timp indefinit
E. fluxul de aer este laminar

125. Ce recipiente din sticla se folosesc la conditionarea solutiilor injectabile

A. fiole
B. capacitatea efectiva a fiolelor este egala cu cea nominala
C. fiolele se fabrica din sticla sodica
D. fiolele se examineaza organoleptic si se determina rezistenta hidrolitica la sterilizare
E. pregatirea fiolelor are mai multe etape:taierea,spalarea,uscarea,signarea

126. Ce etape intervin in spalarea fiolelor in industrie

A. pulverizare cu apa rece, sub presiune

27
B. spalare interioara cu apa distilata calda,sub presiune
C. suflare cu aer filtrat,sub presiune
D. repetarea operatiilor descrise
E. spalarea se poate face si in bai de apa in prezenta de permanganat de sodiu

127. Ce tipuri de plastomeri se folosesc la fabricarea recipientelor pentru medicamente

parenterale
A. polietilena
B. polipropilena
C. clorura de polivinil
D. azotatul de celuloza
E. politetrafluoroetilena

128. Ce particularitati se intilnesc la prepararea perfuziilor

A. se conditioneaza in recipiente din sticla sau in saci de plastic de capacitati de 125-1000 ml
B. continutul electrolitilor se exprima in mEq sau mmol, iar presiunea osmotica in mosm
C. toate perfuziile sunt izotonice
D. nu se admite adausul de amestecuri tampon si nici de conservanti antimicrobieni
E. in cazul perfuziilor cu inlocuitori coloidali de plasma este permis adausul de conservanti

129. Ce tipuri de solutii perfuzabile se prepara in industria farmaceutica, cu

administrare
intravenoasa cu viteza constanta, in volume mari
A. pentru reglarea dezechilibrului hidric, ionic al organismului si pentru restabilirea
echilibrului acido-bazic
B. pentru dializa si hemodializa
C. cu substante energetice
D. folosite in metabolismul reconstituant
E. cu inlocuitori coloidali de plasma

130. Ce tipuri de perfuzii se folosesc in alimentarea parenterala totala

A. glucide
B. uleiuri vegetale emulsionate in apa
C. aminoacizi
D. oligoelemente, vitamine
E. inlocuitori de singe

131. Cind se administreaza perfuzii medicamentoase

A. cind se doresc concentratii medicamentoase pe o perioada lunga de timp, care nu ar fi
posibila cu injectiile
B. in cazul substantelor medicamentoase cu timp de injumatatire biologica scurt
C. pentru cresterea tolerantei la administrare
D. in cazul inactivarii substantei medicamentoase administrata oral
E. asocierile de uz intravenos nu sunt indicate deoarece pot apare interactiuni fizico-chimice
periculoase

132. Temperatura si timpul de sterilizare la etuva sunt:

28
A. 180 C, 30 min.
B. 170 C, 1 h.
C. 160 C, 2h.
D. 150 C, 4 h.
E. 120 C, 5 h.

133. Caile principale de administrare a medicamentelor injectabile sunt:

A. intravenoasa
B. intramusculara
C. subcutana
D. intracardiaca
E. intraarticulara
134. Caldura uscata se utilizeaza pentru a steriliza:
A. vase de sticla
B. aparatura din portelan si metal
C. uleiuri, grasimi, solutii injectabile uleioase, pulberi
D. recipiente din plastomer transparent
E. recipiente din plastomer opac

135. Nu se admite adaugarea de conservanti antimicrobieni:

A. in cazul solutiilor injectabile folosite in volum mai mare de 10 ml.
B. in solutiile perfuzabile
C. in preparatele injectabile administrate intrarahidian, intracisternal si peridural
D. in preparatele aseptice
E. in preparatele tindalizate

136. Metodele netermice de sterilizare sunt:

A. radiatii UV
B. gaze
C. filtrarea sterilizanta
D. radiatii ionizante
E. sterilizarea in autoclav

137. Procedeele pentru produsele care pot fi sterilizate dupa conditionarea definitiva a
solutiilor injectabile sunt:
A. sterilizarea prin caldura
B. sterilizarea prin substante antiseptice si gaze
C. sterilizarea prin radiatii
D. sterilizarea prin filtrare
E. prepararea aseptica
138. Tindalizarea este o metoda de sterilizare:
A. repetata
B. fractionata
C. discontinua
D. bazata pe principiul osmozei
E. care distruge virusurile

139. Sterilizarea prin fierbere este o metoda de sterilizare:

A. cu vapori fluenti sau destinsi
B. in autoclav cu robinetul deschis

29
C. la temperatura de 100 C, 60 min.
D. la temperatura de 121 C, 15 min.
E. mult folosita

140. Filtrarea sterilizanta se produce prin mecanismele:

A. efectul de cernere
B. efectul de adsorbtie
C. efectul de osmoza
D. efectul de difuzie
E. clarificare a solutiei

141. Preparatele perfuzabile se clasifica in functie de forma farmaceutica in:

A. solutii apoase,
B. solutii uleioase,
C. emulsii U/A,
D. emulsii A/U,
E. suspensii apoase.

142. Care dintre proprietatile recipientelor din material plastic pot influenta calitatea
medicamentelor:
A. permeabilitate la gaze, vapori
B. adsorbtia
C. cedarea de aditivi
D. elasticitatea
E. inertia chimica

143. Recipientele din sticla sodo-calcica sint corespunzatoare pentru:

A. preparate parenterale de orice tip
B. preparate parenterale neapoase
C. pulberi de uz parenteral
D. preparate de uz neparenteral
E. ambalaje de conditionare secundara

144. Specificati care tipuri de recipiente din sticla sunt corespunzatoare pentru
conditionarea solutiilor injectabile apoase
A. borosilicica
B. calcica
C. sodocalcica
D. sodocalcica cu suprafata tratata
E. sodica
145. Avantajele folosirii polietilenelor pentru obinerea recipientelor de condiionare
sunt:
A. rezistena la oc
B. caracterele dielectrice bune
C. rigididate convenabil
D. inerie chimic
E. sensibilitate la U.V.

146. Sticla de tip III:

A. este sticla silico-sodo-calcica, cu rezistenta hidrolitica inalta ca urmare a unui tratament de

30
suprafata
B. este sticla silico-sodo-calcica obisnuita cu rezistenta hidrolitica moderata
C. se utilizeaza pentru obtinerea recipientelor destinate preparatelor parenterale apoase
D. se utilizeaza pentru obtinerea recipientelor destinate preparatelor parenterale neapoase si
pulberilor de uz parenteral
E. se utilizeaza pentru obtinerea recipientelor destinate preparatelor lichide, semisolide, solide
de uz neparenteral

147. Dezavantajele sticlei se refera la:

A. volum mare
B. impermeabilitate absoluta
C. greutate mare
D. suprafata neteda
E. fragilitate

148. Materialele plastice prezinta urmatoarele avantaje:

A. au volum redus
B. au rezistenta mica la temperatura
C. lasa sa treaca gazele si vaporii, dependent de natura lor
D. au greutate redusa
E. prezinta soliditate mecanica inalta

149. In ce tip de recipiente din sticla se pot conditiona solutiile injectabile apoase
A. tip I, borosilicica
B. tip II sodo-calcica cu suprafata tratata
C. tip III sodo-calcica cu rezistenta hidrolitica medie
D. tip IV sodo-calcica cu rezistenta hidrolitica joasa
E. in orice tip de sticla, dupa o prealabila spalare cu acid clorhidric diluat

31