Capitolul 6

MANEVRA DE ACOSTARE/PLECARE A NAVEI LA/DE

LA CHEU (DANĂ, DANĂ DUBLĂ)

6.1. Generalităţi

Nu se pot impune reguli stricte pentru executarea unei manevre de acostare, ci se

pot enunţa principii, deoarece este o manevră specifică fiecărui tip de navă.
Metodele clasice de acostare sunt:
- acostarea cu bordul la cheu fără utilizarea (cu utilizarea) ancorelor;
- acostarea cu pupa la cheu fără utilizarea (cu utilizarea) ancorelor.
Sunt cunoscute şi cazuri particulare ale manevrei de acostare, cum ar fi:
- acostarea cu bordul la o navă acostată anterior (dană dublă);
- acostarea cu bordul la o navă ancorată;
- acostarea cu bordul la o navă în derivă;
- acostarea cu prova la cheu;
- acostarea cu bordul la o navă în marş;
- acostarea cu prova la pupa unei nave în marş.
În vederea acostării, la bord se fac următoarele pregătiri:
- balansarea instalaţiei de forţă (vinci, cabestan);
- pregătirea instalaţiei de ancorare;
- pregătirea parâmelor pentru legarea navei (gaşele parâmelor se scot prin
urechile de parapet);
- pregătirea bandulelor;
- se verifică instalaţia de guvernare şi a mijloacelor de comunicare;
- se informează cartul la maşini despre manevra de acostare;
- se numeşte timonierul cel mai experimentat pentru a participa la manevră;
- se verifică dacă pe cheu există marinari care să asigure manevrarea parâmelor
de legătură, iar în caz contrar, se va lăsa barca la apă, al cărui armament
asigură această manevră.
 6.2. Manevra de acostare cu bordul la cheu

Acostarea navei poate să se desfăşoare atât în condiţii de calm hidro-meteorologic,

cât şi în condiţii meteo nefavorabile.
Când acostarea se face pe vreme rea (sau dacă nava va staţiona mai mult timp),
este recomandat să se fundarisească ancora din bordul opus acostării.

6.2.1. FAZELE MANEVREI DE ACOSTARE

1 – pregătirea la bord pentru acostarea navei, etapă ce se desfăşoară înaintea

intrării navei în port;
2 – intrarea navei în port cu viteză de siguranţă (manevră);
3 – orientarea navei spre locul de acostare:
a – într-un unghi ascuţit cuprins între 5 şi 10 grade, între axul longitudinal al
navei şi cheu dacă se acostează cu bordul corespunzător sensului de
rotaţie al elicei;
b – într-un unghi ascuţit cuprins între 20 şi 30 grade, când se acostează cu
bordul opus sensului de rotaţie al elicei;

50 - 100

200 - 300

Fig. 6.1. Orientarea navei spre locul de acostare

 4 – stoparea maşinii şi folosirea cârmei pentru guvernare;
5 – apropierea provei navei de locul de acostare, darea legăturilor de la prova la
cheu şi acţionarea navei din maşină şi cârmă pentru aducerea navei paralel cu cheul,
apoi transmiterea legăturilor de la pupa;
6 – asigurarea navei la cheu prin egalarea parâmelor şi dublarea unor parâme la
nevoie.

6.2.2. ACOSTAREA CU BORDUL LA CHEU A UNEI NAVE CU O

SINGURĂ ELICE ÎN CONDIŢII DE CALM

Cazul acostării cu bordul babord în condiţii de calm.

Faza 1 – epuizată la intrarea navei în port.

Faza 2 – întoarcerea către stânga şi orientarea navei către cheu.
Faza 3 – manevrarea cârmei pentru a menţine nava pe direcţia punctului de
acostare (stânga – zero – dreapta).
Faza 4 – când nava este orientată pe punctul de acostare se stopează maşina, în
continuare se foloseşte numai cârma pentru manevră.
Faza 5 – când distanţa este destul de mică pentru a se bate bandula se trimit la
cheu de regulă parâma şi şpringul prova, care are rolul de o opri deplasarea navei în
continuare.
Faza 6 – manevra navei acum se face din maşină şi din cârmă în vederea
apropierii pupei acesteia de cheu şi transmiterea legăturilor.
 6

200 - 300 5
Inerţie

Stop
maşina

Fig. 6.2. Etapele acostării cu bordul babord la cheu a unei nave cu o sigură elice în
condiţii de calm
 Cazul acostării cu bordul tribord în condiţii de calm.
- se apropie nava de cheu într-un unghi cât mai ascuţit (50 – 100).

50 - 100
6

Fig. 6.3. Etapele acostării cu bordul tribord la cheu a unei nave cu o sigură elice în
condiţii de calm
 6.2.3. ACOSTAREA CU BORDUL LA CHEU A UNEI NAVE CU O
SINGURĂ ELICE PE VÂNT INTENS

6.2.3.1. Acostarea cu bordul la cheu a unei nave cu o singură elice

pe vânt dinspre larg

- când vântul este de forţă mică manevra este uşoară, apropierea navei de cheu
este influenţată de vânt;
- când forţa vântului este mare se recomandă să fie fundarisită ancora din vânt.

Wa
¼ din L
navă
Wa
2
3a Wa
5
4
3

Fig. 6.4. Acostarea cu bordul la cheu în condiţii de vânt dinspre larg

6.2.3.2. Acostarea cu bordul la cheu a unei nave cu o singură elice

în condiţii de vânt paralel cu cheul

- apropierea de locul acostării se execută cu prova în vânt, manevra fiind

asemănătoare cu cea efectuată în condiţii de calm, diferenţa constă în faptul că
se transmite la cheu parâma prova pentru a opri tendinţa navei de a se deplasa
înapoi, apoi se trimite şpringul prova;
- când situaţia nu permite orientarea navei cu prova în vânt atunci aceasta se va
orienta cu pupa în vânt şi se va deplasa cu viteză mică; când prova navei este
aproape de locul de acostare se transmite la cheu parâma pupa, iar ulterior
celelalte legături.
 6.2.3.3. Acostarea cu bordul la cheu a unei nave cu o singură elice
pe vânt dinspre cheu

- manevra este asemănătoare celei pe timp calm, dar aceasta se execută cu

viteză mare, nava fiind orientată cu prova spre cheu; este considerată reuşită
manevra, când s-au dat legăturile prova şi pupa la cheu, ordinea fiind, mai întâi
prova şi apoi pupa;
- când s-a reuşit darea numai a şpringului prova, iar pupa nu s-a apropiat, atunci
se acţionează nava din maşină şi cârmă prin filarea şpringului prova;
- dacă vântul este foarte intens şi pupa navei nu poate fi apropiată din maşină şi
cârmă, atunci se cere asistenţa unui remorcher.

6.2.4. ACOSTAREA CU BORDUL LA CHEU A NAVELOR DE MARE

TONAJ

Navele de mare tonaj acostează la cheu de obicei cu ajutorul remorcherelor.

Etapele manevrei sunt:
- apropierea navei de cheu la 3/2 din lungimea navei, pe cât posibil paralel cu
acesta;
- se fundariseşte ancora din bordul opus acostării (uneori se fundarisesc ambele
ancore);
- transmiterea la cheu a legăturilor navei cu bărcile ce asistă la manevră;
- se pregătesc baloanele de acostare atât la navă cât şi la cheu.

6.3. Manevra de acostare a navei cu pupa la cheu

Procedee de realizare a manevrei:

1. acostarea cu pupa prin întoarcere şi fundarisirea ancorei la marş înapoi;
2. acostarea cu pupa cu o singură ancoră, întoarcerea executându-se pe lanţul
ancorei;
3. acostarea cu pupa prin fundarisirea ancorelor „în barbă”;
4. acostarea cu pupa fără fundarisirea ancorei.
 Wa

1
Nave mari

Wa
1
4

STOP
1-2 L
5

1-2 L3 2

6
3

30-40 m

Fig. 6.5. Acostarea cu pupa la cheu în condiţii de vânt paralel cu cheul

 Wa

2
2
1

3
3
1-2 L

4
4

Fig. 6.6. Acostarea cu pupa la cheu în condiţii de vânt paralel dinspre larg
 6.4. Manevra de plecare a navei de la cheu

La bordul navei se efectuează o minuţioasă activitate pregătitoare a manevrei

(mijloace tehnice şi de vitalitate) şi a echipajului.

6.4.1. MANEVRA DE PLECARE A NAVEI ACOSTATĂ CU BORDUL

BABORD ÎN CONDIŢII NORMALE

Faza 1 – se încheie odată cu terminarea activităţilor pregătitoare.

Faza 2 – constă în depărtarea pupei navei de cheu folosindu-se efectele parâmelor
din sectorul prova. Manevra clasică de plecare constă în virarea legăturilor prova
intitulată şi „plecarea pe şpring prova” şi molarea legăturilor pupa. Dacă deschiderea
pupei nu este suficientă, atunci se orientează cârma 15 – 20 grade în bordul acostării,
iar maşina „încet înainte” până când pupa s-a depărtat suficient de cheu.
Faza 3 – maşina se acţionează „încet înapoi” după ce în prealabil se molează
legăturile din sectorul prova (atenţie la efectul de guvernare al propulsorului şi la unghiul
de înclinare a cârmei).
Faza 4 – faza intermediară, maşina pe marş înapoi.
Faza 5 – întoarcerea şi orientarea navei pentru ieşirea din port (efect combinat
cârmă şi elice).
Faza 6 – manevra de ieşire din port a navei.

6.4.2. MANEVRA DE PLECARE A NAVEI ACOSTATĂ CU BORDUL

TRIBORD ÎN CONDIŢII NORMALE

Dacă ieşirea din port se află spre prova, atunci este necesară doar îndepărtarea
pupei de cheu cu grijă, pentru a nu lovi alte nave acostate.
Când pupa este suficient deschisă se acţionează maşina pe marş înapoi şi
bineînţeles, se molează legăturile prova.
Se orientează cârma dreapta pentru a anula efectul de guvernare al propulsorului.
La o distanţă de siguranţă se schimbă sensul de marş la maşină şi se acţionează
cârma pentru manevra de ieşire din port.

6.4.3. MANEVRA DE PLECARE A NAVEI DE LA CHEU PE VÂNT

A. Vântul acţionează dinspre cheu

Manevra este uşoară şi relativ simplă:

- se molează legăturile din sectorul pupa până când pupa se depărtează de
cheu;
- se molează legăturile din sectorul prova concomitent cu punerea maşinii pe
marş înapoi.
 B. Vântul acţionează dinspre larg

Manevra este dificilă.

Dacă forţa vântului este moderată, manevra de plecare se poate face pe şpring
prova.
Maşina se pune apoi pe marş înapoi cu o viteză mare.
La vânt puternic manevra se va executa cu remorchere.

C. Vântul acţionează dinspre prova

Se molează legăturile din prova şi se virează şpringul şi parâma pupa, vântul

scoate prova spre larg. Maşina pe marş înainte după molarea legăturilor pupa. Atenţie la
efectul combinat cârmă – propulsor.

D. Vântul acţionează dinspre pupa

Se molează legăturile din pupa şi se virează şpringul şi parâma prova, vântul

scoate pupa spre larg. Maşina pe marş înapoi după molarea legăturilor prova. Atenţie la
efectul combinat cârmă – propulsor.

6.4.4. MANEVRA DE PLECARE A NAVEI ACOSTATE CU PUPA LA

CHEU

Este relativ simplă şi cuprinde următoarele operaţiuni:

- reducerea legăturilor din sectorul pupa;
- filarea lanţului ancorei (ancorelor);
- molarea tuturor legăturilor pupa cu excepţia mustăţii de vânt;
- virarea lanţului ancorei, filându-se concomitent mustaţa de vânt;
- molarea legăturii rămase când pupa s-a depărtat suficient;
- punerea maşinii pe foarte încet înainte, iar la smulgerea ancorei se execută
manevra de ieşire a navei din port.